Scînteia, septembrie 1987 (Anul 56, nr. 14005-14030)
1987-09-01 / nr. 14005
« SPIRtUL SflROHILDR SUBEMAI Dt TDtfflBASUl HM CEAUStSOI, H ÎNMIEA «inii name a partidului PLANUL ÎNDEPLINIT INTEGRAL LA TOV INDICATORII! Am Intrat in ultima lună a celui de-al treilea trimestru din acest an — an ale cărui sarcini economice au o însemnătate cu totul deosebită pentru înfăptuirea prevederilor actualului cincinal, la încheierea căruia România va atinge stadiul de ţară socialistă mediu dezvoltată. După cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvântarea rostită la cel de-al III-lea Congres al educaţiei politice şiculturii socialiste, în primul an al actualului cincinal şi în prima jumătate a acestui an au fost obţinute o serie de realizări importante în toate domeniile de activitate. Cu toate acestea, în primele şase luni din anul 1987 s-a înregistrat o serioasă rămînere in urmă, ceea ce impune ca în perioada ca a mai rămas pînă la sfirşitul anului să se acţioneze cu toată hotărirea pentru realizarea în cele mai bune condiţii a planului pe acest an, punînd astfel o bază trainică îndeplinirii întregului plan cincinal, în spiritul exigenţelor formulate de secretarul general al partidului, esenţial este acum ca în fiecare întreprindere, în fiecare judeţ şi ramură a economiei naţionale să se asigure o amplă şi puternică mobilizare a tuturor oamenilor muncii, în frunte cu comuniştii, astfel incit printr-o muncă plină de dăruire şi abnegaţie să se întimpine Conferinţa Naţională a partidului cu rezultate cit mai bune în producţie, practic cu planul îndeplinit la toţi indicatorii şi chiar cu depăşirea lui într-o serie de domenii de activitate. De bună seamă, eforturile trebuie concentrate spre realizarea ritmică şi integrală, la toate sortimentele, a planului la producţia fizică, asigurîndu-se respectarea riguroasă a prevederilor din contractele economice perfectate. In condiţiile economiei noastre planificate, nu de realizări valorice globale este nevoie, ci de produse fizice, concrete. Este de la sine înţeles că orice nerealizare cit de mică a producţiei fizice la un sortiment sau altul din cele stabilite prin plan, prin balanţele materiale şi incluse în contractele economice, generează efiecte negative, amplificate „ca un bulgăre de zăpadă“ în activitatea mai multor întreprinderi, intrîndu-se adesea intr-un adevărat cerc vicios al restanţelor. Aşadar, fiecare comunist, fiecare om al muncii trebuie să înţeleagă limpede însemnătatea sarcinilor concrete de producţie care-i revin la locul său de muncă.", să aibă permanent conştiinţa faptului că realizarea integrală a planului la producţia fizică reprezintă una din condiţiile hotăritoare pentru funcţionarea riguroasă a mecanismului economic, pentru aprovizionarea tehnico-materială ritmică a unităţilor productive, pentru onorarea la termenele prevăzute a contractelor. Justificările, explicaţiile nu potţine în nici un caz locul produselor înscrise în plan şi în contracte, produse care trebuie asigurate la termenele stabilite şi la nivelul calitativ impus de cerinţele actuale ale economiei. în acest context, se cuvin relevate răspunderile directe care revin centralelor şi ministerelor de resort, coordonatorilor de balanţe în privinţa creării condiţiilor necesare îndeplinirii planului in întreprinderi, in urmărirea îndeaproape a modului în care se înfăptuiesc sarcinile de plan şi se respectă contractele economice. Este cit se poate de dăunătoare, şi în fond contrară legii, practica unor factori de răspundere sau specialişti din ministere sau centrale de a da soluţii în diferite probleme referitoare la aprovizionarea tehnicomaterială, la cooperarea între întreprinderi sau în alte domenii fără a se mai interesa apoi dacă ele sunt aplicate sau aplicabile în realitate, dacă nu sunt necesare anumite corectări la deciziile iniţiale. In faţa unor probleme pe care le ridică activitatea practică de zi cu zi, nu de hîrtii fără acoperire, de decizii formale este nevoie, ci — aşa cum a cerut secretarul general al partidului — de intervenţii directe, de analiza concretă, permanentă, la faţa locului, a fiecărei situaţii în parte, pentru a nu se tărăgăna soluţionarea problemelor, ci pentru a se adopta măsuri viabile, eficiente. In strînsă legătură cu realizarea exemplară a sarcinilor la producţia fizică, cea mai mare însemnătate trebuie acordată îndeplinirii şi depăşirii planului la export, sporirii competitivităţii produselor româneşti pe pieţele externe — aceasta reprezentind o cerinţă esenţială a întregii activităţi economice, condiţia fundamentală pentru asigurarea, resursele,valutare necesare importurilor şi plăţii datoriei externe. Aplicînd neabătut în practică indicaţiile secretarului general al partidului, este necesar ca, în fiecare unitate cu sarcini directe sau indirecte in acest domeniu, activitatea să fie astfel organizată incit producţia pentru export să fie lansată din timp în fabricaţie şi realizată cu prioritate, în primele două decade ale lunii, pentru ca toate contractele încheiate cu partenerii externi să fie onorate la timp sau chiar în avans, livrindu-se produse la un înalt nivel calitativ. Recentele măsuri stabilite de conducerea partidului şi statului privind acordarea unor importante stimulente materiale oamenilor muncii pentru realizarea producţiei de export şi a exportului, in condiţiile în care, pe total întreprindere şi pe relaţii de decontare, planul fiecărei luni în acest domeniu este integral îndeplinit, sunt de natură să mobilizeze şi mai puternic efortul de muncă şi creaţie al colectivelor din unităţile economice, spiritul lor de răspundere pentru realizarea cu promptitudine a fiecărei comenzi la export, pentru sporirea competitivităţii produselor fabricate. Aşa cum a demonstrat practica unităţilor fruntaşe, cele mai bune rezultate se obţin acolo unde producţia pentru export este bine organizată, pe secţii, ateliere, linii tehnologice şi formaţii de lucru specializate în produse pentru export, unde s-au adoptat măsuri de aprovizionare ritmică, prioritară a locurilor de muncă şi metode de urmărire permanentă a stadiului realizării fiecărei comenzi sau lot de produse in parte, unde s-a stabilit o conlucrare fructuoasă, pe de o parte, cu unităţile furnizoare si colaboratoare şi, pe de altă parte, cu întreprinderile specializate de comerţ exterior. Tocmai de aceea, asemenea metode superioare de lucru, de organizare a producţiei pentru export trebuie preluate şi extinse pe scară tot mai largă, astfel incit pretutindeni să se asigure cele mai bune condiţii in vederea îndeplinirii exemplare a prevederilor din plan şi din contractele economice încheiate cu partenerii de peste hotare. După cum se ştie, din indicaţia şi sub coordonarea conducerii partidului, în toate unităţile economiei se desfăşoară o amplă acţiune de perfecţionare a organizării şi de modernizare a producţiei. înfăptuirea programelor de modernizare presupune sporirea eforturilor organizatorice pentru promovarea şi aplicarea pe scară largă a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane, pentru creşterea mai puternică a productivităţii muncii, pentru utilizarea cit mai eficientă a bazei proprii de materii prime şi (Continuare in pag. a III-a) • Maşini-unelte cu performanţe superioare întreprinderea „înfrăţirea“ din Oradea. Realizările perioadei care a trecut din acest an ridică la peste 126 000 numărul maşinilor-unelte realizate în cele aproape cinci decenii de existenţă a unităţii. Maşinile-unelte cu comenzi numerice, împreună cu maşinile speciale deţin în prezent 45 la sută din producţia unităţii. Recenta vizită de lucru întreprinsă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceaişescu, mobilizează plenar eforturile colectivului în realizarea unor produse devîrf în domeniul construcţiilor de maşini. Vorbind despre creaţia tehnică, edificator este faptul că anul în curs va marca în cartea de vizită a întreprinderii realizarea primei celule flexibile derivată din centrul de prelu- crare orizontal, maşină ale cărei performanţe se aliniază celor atinse pe plan mondial. Competitivitatea produselor fabricate aici este atestată şi de volumul în continuă creştere a producţiei destinate exportului. în fotografie, se finalizează execuţia unei maşini de găurit cu cap revolver GCR 50 NC si o dată cu aceasta si un nou contract la export. (Ioan Laza). Străbatem, însoţiţi de tovarăşul Marin Iancu, secretarul comitetului de partid de la Întreprinderea de motoare electrice din Piteşti, secţiile de producţie. Mergem la întîmplare. La tot pasul, ghivece cu flori. — Mărturisesc că este prima uzină în care întilnesc şi flori, şi oameni, şi tehnică de vîrf pe metrul pătrat. — Adevărat ? Intenţia noastră n-a fost decit să creăm ambianţa. De fapt, ce zic ? In ambianta creată, oamenii au simtit că nu mai lipsesc decit ghivecele şi vazele cu flori. Şi-au adus de-acasă, si, încet-încet, floarea a devenit o prezentă firească în atelierul de producţie. Nici nu se putea altfel : este atita lumină, atîta curăţenie, atita linişte şi, mai ales, sînt atitea femei în întreprinderea noastră ! — Se zice că omul sfinţeşte locul... — Aşa e. Dar depinde şi de... loc. Omul este făcut să se adapteze. Condiţiile pe care le-am creat muncitorilor noştri ii obligă pe aceştia să se comporte civilizat, să le apere ca pe un bun al lor. — Să vă dau un exemplu — intervine tovarăşul Mihai Zisu, directorul întreprinderii. într-o bună zi am vopsit toate maşinile din secţii în culoare foarte deschisă, bej. Ne săturaserăm de culorile terne, unele de-a dreptul oribile, în care ne vin vopsite de la furnizor. Mulţi ne-au spus : se vor întreţine greu. Vă băgaţi sclavi la propriile maşini, o să angajaţi personal special însărcinat cu spălatul lor, sau veţi vedea cum, sub ochii voştri, capătă altă culoare, mai rezistentă... — Le-am văzut ; sunt de un bej plăcut, aproape de alb... — De ani de zile arată aşa ; fiecare muncitor îşi curăţă maşina, o predă schimbului nu numai în stare de funcţionare, ci şi curată ca oglinda, fără „amprente“ de murdărie. A devenit un reflex. — Am mai văzut și acele locuri unde unii colegi de-ai dumneavoastră evită să ducă vizitatorii : vestiarele muncitorilor, grupurile sanitare... De fapt, ce spun eu „vestiare“, garderobă, ca la „Operă“, poate ceva mai bine pusă la punct. — Este normal să facem totul pentru a avea asigurate cele mai bune condiţii de muncă. In definitiv, din 24 de ore ale zilei, mai bine de o treime le petrecem aici, în uzină. Uzina este a doua casă a noastră, iar colectivul a doua familie. Şi în biroul directorului te poţi simţi „acasă“. Este, poate, şi efectul mirosului puternic de cerneală tipografică, de carte abia ieşită de sub tipar , pe masă, un pachet de cărţi abia desfăcut trădează eventuale preferinţe. Aruncăm o privire , cărţi de specialitate, dar şi multă beletristică — „cartea este cel mai statornic prieten“ — spune, şi poate că are argumentele sale... Instingă — terminalul calculatorului, în dreapta — ecranul televizorului cu circuit Închis. Pe ecran, imagini din secţiile de producţie. . — Am văzut foarte mulţi tineri în uzină — reluăm firul discuţiei. Chiar acum, privind ecranul televizorului, văd că şi chipurile Inginerilor, şi ale maiştrilor şi muncitorilor (exista un „cod“ al vestimentaţiei, după care ghiceşti profesia omului şi secţia in care lucrează!) sunt de o tinereţe dezarmantă. Schimbul de inline este de pe acum la pupitrul de comandă, aici, la dumneavoastră. — Cu toate acestea, să ştiţi că avem încă nevoie acută de cadre cu pregătire superioară, de tineri absolvenţi de electrotehnică pe care să ni-i formăm noi, nu să-i luăm gata... descalificaţide alţii,ştiţi că nu puţine sunt întreprinderile unde stagiarilor li se pun în braţe nişte hîrtii, pe care să leplimbe şi care să le dea sentimentul utilităţii. Noi, aici, re stagiari îi aruncăm „direct în foc“. Vin cu elan, vin cu acea frumoasă lipsă de cumpătare care-i îndeamnă să se înhame la greu, vin cu idealuri. Nu-i trecem prin „purgatoriul“ temperării, nu ne sperie cine incintă pofta lor năvalnică de acţiune, setea de afirmare. E loc de afirmare pentru oricine. Din motive independente de voinţa noastră, in ultimii ani n-am putut primi stagiari. Dintr-o disciplină prost înţeleasă, de care mă fac personal vinovat, nu am sesizat la timp forurile competente. Am considerat că e o problemă cunoscută de superiorii mei Anica FLORESCU (Continuare în pag. a IlI-a) _ I DIN^MTUAUTATEA ^ SMIALISTĂ^ ______ Oameni, tehnică de vîrf și flori... PROLETARI DIN TOATE DĂRILE. UNITIVAL ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVII Nr. 14005 Mărfi 1 septembrie 1987 4 PAGINI —50 BANI Locomotiva cu numărul de fabricaţie 3 500 la fabrica de locomotive a întreprinderii „Electroputere“ din Craiova — unde se realizează aproape întreaga producţie a ţării de locomotive diesel electrice şi electrice — a ieşit de pe linia de montaj locomotiva cu numărul de fabricaţie 3 500. Este o locomotivă diesel electrică de 2100 CP tip ND-3, cu performanţe tehnico-funcţionale superioare, fiind destinată exportului. „Demn de relevat este faptul că am finalizat-o cu două luni mai devreme, ne-a spus Stelian Stegaru, secretarul comitetului de partid al fabricii. Acest succes, constituit într-un frumos jubileu de producţie, precum şi cel consemnat cu cîteva zile mai înainte — livrarea in R. P. Bulgaria a celei de-a 45-a locomotive electrice de 5100 kW, cu care am încheiat obligaţiile contractuale pe acest an faţă de acest important partener de peste hotare — le dedicăm Conferinţei Naţionale a partidului“. (Nicolae Băbâlău). Produse noi şi reproiectate Lucrătorii din unităţile economice sucevene au obţinut bune rezultate în activitatea de înnoire şi modernizare a produselor. În perioada ce a trecut din acest an, ponderea produselor noi şi reproiectate în industria judeţului a ajuns la 34 la sută din totalul producţieimarfă, cu 4,6 la sută mai mare faţă de nivelul planificat. Realizări deosebite în acest domeniu înscriu colectivele de la întreprinderea de prelucrare a lemnului din Rădăuţi, întreprinderea de maşini-unelte din Suceava, Filatura de in şi cînepă din Fălticeni, Fabrica de încălţăminte „Montana“ din Cîmpulung-Moldovenesc şi altele. (Sava Bejinariu). Resurse refolosibile valorificate In producţie In cadrul programului de perfecţionare a organizării şi de modernizare a producţiei la întreprinderea chimică „Carbosin“ din Copşa Mică a fost elaborată o nouă tehnologie de recuperare prin depolimerizare a metacrilatului de metil din deşeuri de polimetacrilat de metil. Eficienţa economică anuală a noii tehnologii include un spor de producţie-marfă de peste 6 milioane lei, o creştere a productivităţii muncii cu 3 000 lei pe o persoană şi reducerea cheltuielilor materiale cu 1,2 milioane lei. (Ion Onuc Nemeş). ÎNSÂMÎNŢĂRILE DE TOAMNA - pregătite temeinic, cu răspundere maximă pentru recolta viitoare! O dată cu începutul lunii septembrie, pregătirile pentru însămînţarea cerealelor păioase au intrat sub semnul urgenţei. Şi aceasta întrucît, după cum este bine cunoscut, pentru realizarea de producţii mari de grîu şi orz în anul viitor, esenţial este ca semănatul acestor culturi să se facă cît mai devreme posibil. Este o cerinţă majoră subliniată ca insistenţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în analizele efectuate la faţa locului cu prilejul recentelor vizite de lucru întreprinse in unităţi agricole din 14 judeţe. Tocmai de aceea, aşa cum accentua secretarul general al partidului, pentru etapa imediat următoare, una din sarcinile cele mai importante ce revin organelor şi organizaţiilor de partid de la sate, organelor agricole de specialitate, practic tuturor oamenilor muncii din agricultură, este de a întreprinde măsurile ce se impun pentru accelerarea la maximum a pregătirilor privind însămînțarea cerealelor de toamnă, astfel incit acestea să fie încheiate în timp util, pentru ca lucrările propriu-zise să se poată desfăşura în ritm intens pe toată durata însămînţărilor. Aceasta constituie prima condiţie ca semănatul să se realizeze pretutindeni numai în limitele timpului optim stabilit pentru fiecare zonă. Ţinînd seama că limitele perioadelor optime pentru semănat sînt foarte strinse — în zonele colinare şi din nordul ţării, această lucrare trebuie să se încheie pînă la 1 octombrie, iar în celelalte zone pînă cel tirziu la 10 octombrie — rezultă că în intervalul scurt ce a mai rămas pînă la declanşarea însămînţărilor trebuie încheiate toate lucrările pregătitoare. Şi, se cuvine accentuat, în acest scurt răstimp mai este de executat un mare volum de asemenea lucrări, ceea ce impune o puternică concentrare de forţe în toate unităţile agricole , în prim-planul urgenţelor se situează recoltarea cu prioritate a culturilor de bază şi a resturilor vegetale pentru eliberarea cît mai grabnică a terenurilor destinate cerealelor păioase prin amplasarea stabilită in fiecare unitate şi fermă agricolă. Este inutil să mai insistăm asupra importanţei pe care o prezintă res-Terenurile destinate însămînţărilor — eliberate grabnic pentru executarea arăturilor pe un front larg Asigurarea în timp util a cantităţilor de sâmînţă necesare trebuie să preocupe mai mult conducerile unităţilor agricole şi organele agricole de specialitate In fiecare unitate agricolă, in toate fermele — ordine şi disciplină fermă pentru executarea semănatului în limitele timpului optim, de cea mai bună calitate pectarea cu stricteţe a amplasării griului şi orzului după cele mai bune plante premergătoare. Esenţial este acum ca, peste tot, comisiile înfiinţate în fiecare unitate agricolă pentru organizarea şi coordonarea desfăşurării însămînţărilor de toamnă să stabilească forţele umane şi mecanice necesarerecoltării, astfel incit toate aceste terenuri să fie eliberate de culturile de bază pînă la data de 10 septembrie. Numai în felul acesta se poate crea front larg de lucru executării arăturilor şi pregătirii terenului cu avansul de timp necesar pentru a nu se întirzia semănatul. Stadiul la zi al executării arăturilor pentru însămînţările de toamnă dovedeşte că în acest domeniu trebuie să se acţioneze cu toate forţele disponibile. După cum rezultă din datele comunicate de Ministerul Agriculturii, la 30 august arăturile pentru însămînţări erau efectuate, in ansamblu, numai pe 30 la sută din suprafeţele planificate. Dar faţă de etapa în care ne aflăm, stadiul arăturilor este mult întîrziat tocmai in judeţele din zona a IlI-a şi a II-a, care încep prinsele semănatul, unde realizările însumează doar 27 si, respectiv, 33 la sută din prevederi. Totodată, o atenţie deosebită trebuie să se acorde asigurării in timp util a cantităţilor de săminţă necesare pentru însămînţări. De altfel, urmărirea aprovizionării cu seminţe de orz şi grîu, în structura de soiuri stabilită şi numai din categorii biologice superioare, constituie una din sarcinile de bază ce revin comisiilor din unităţi, sarcină pe care acestea au datoria să o traducă în viaţă cu promptitudine şi maximă răspundere. Pentru folosirea de seminţe de înaltă valoare biologică este necesar ca organele agricole de specialitate să urgenteze condiţionarea lor şi efectuarea probelor de germinaţie, iar pe un plan mai larg să se definitiveze şi să se realizeze în următoarele zile mutaţiile şi transferul de seminţe între judeţe. Sînt acţiuni ce trebuie mult intensificate, întrucît in aceste domenii se constată la această dată anumite rămîneri in urmă, care trebuie înlăturate pînă la începerea însămînțărilor de toamnă. Rîmnicu Vîlcea, ca de altfel toate oraşele patriei, a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare urbanistică (Foto : Agerpres) ALBA IULIA . Noul magazin universal „Unirea" Ieri, în municipiul Alba Iulia, pe strada Tudor Vladimirescu, a fost inaugurat magazinul universal „Unirea“. Avind o suprafaţă desfăşurată de 7100 metri pătraţi, noua unitate comercială, cu zeci de raioane şi numeroase puncte de desfacere, cuprinde, s-ar putea spune, 30 de magazine într-unul singur. In clădirea sa, realizată într-o arhitectură modernă, pe cele patru niveluri, se desface, cu excepţia articolelor chimice si electrice, toată gama de produse industriale destinate publicului cumpărător. In preajma acestui magazin seaflă în curs de realizare un ansamblu de obiective social-culturale, alte cîteva construcţii, fîntîni arteziene si spatii verzi care vor întregi această zonă orăşenească, punind totodată mai bine în valoare noul „universal“. Este interesant de remarcat că magazinul „Unirea“ însumează tot atîția metri pătrat cît reprezenta vechiul vad comercial al municipiului Alba Iulia. (S. Truță). Oglinzile realităţii Reflexul vieţii, al istoriei, in literatură capătă forme şi înţelesuri infinite, pentru că e filtrat prin talentul şi sensibilitatea scriitorului. Cum istoria noastră a fost deosebit de dramatică, iar creaţia spirituală a fost secole la rind anonimă — mitologia, folclorul şi memoria eroismului colectiv ori individual au constituit surse de inspiraţie pentru creatori, într-o sinteză permanentă de realism şi ficţiune, care de la cronicari la Nichita Stănescu a cristalizat în atâtea opere bogăţia spirituală şi aspiraţiile umaniste ale acestui popor. Paralel cu marile construcţii de azi, mărturii ale noii civilizaţii, aşteptăm mereu marile sinteze ale culturii naţionale în care să se oglindească geniul creator al neamului şi pulsul geniului, emulaţia talentelor fertile ale acestei culturi romanice. Tratatele demult proiectate şi, în parte, realizate de istorie, de civilizaţie, de literatură şi de limbă vor configura, ca mărturii autentice, rivna noastră către noile zări ale progresului, intr-un final de mileniu frămintat şi totuşi grandios prin fapte de mare inspiraţie. Civilizaţia, care a luat un mare avînt, mai ales prin realizările tehnice puse in slujba omului, îşi asociază cartea literară ca o cristalizare a stărilor de conştiinţă, aflate adesea sub impactul înnoirilor actuale, imprimînd şi culturii in ansamblu un ritm alert de înnoire şi de rafinament. Cărţile sunt etalonul unei culturi, şi printre ele operele literare conţin esenţa umanismului ; ele sunt expresia acelor stări sufleteşti şi conflicte morale, sociale, materiale care definesc un mediu, un timp, o etapă a dezvoltării istorice. Sunt mari opere ce definesc spiritul, lupta şi aspiraţiile unui popor. Ele au o mare valoare formativă, stau la baza cultivării sentimentu- ÎNSEMNĂRI lui patriotic al tinerelor generaţii : „întregul popor, tineretul — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvintarea rostită la cel de-al lll-lea Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste — trebuie să cunoască şi să cinstească pe înaintaşi, pe aceia care au asigurat dezvoltarea şi formarea poporului şi a naţiunii române, a limbii şi literaturii române“. în literatură avem oglinda umanităţii unui moment istoric, iar valorile literare, capabile să dureze peste timp, sunt tocmai repere semnificative, definitorii pentru un stadiu anume de evoluţie a societăţii , prin cantitatea şi calitatea lor, prin circulaţia lor, prin accesibilitatea lor pentru o cît mai mare parte a comunităţii, în momentul in care Eminescu trimitea primele poezii la Convorbiri, la 20 de ani, el scria, ca tinăr jurnalist : „Cărţile trebuie să fie oglinzi de aur ale realităţii“, cu acea metaforă memorabilă a definirii unui specific istoric ce intră, drept componentă esenţială a creaţiei unui autor. Actualitatea acestei viziuni se impune de la sine , subliniind semnificaţiile istorice şi spirituale ale vechilor mituri şi adevăruri folclorice în evocarea actualităţii, pentru a-i da înţelesuri mai adinei şi mai sugestive, literatura acestui timp e indicele creativităţii şi tilcuirea construcţiei eroice a noii civilizaţii, in care se cuvine să triumfe adevărul şi demnitatea omului, libertatea şi bunăstarea comunităţii ; fără ele, elanurile creaţiei rămin încătuşate şi spiritul umilit. Dimensiunile literaturii sunt pe măsura culturii unui popor, fiind „măsurariul civilizaţiunii", un sens superior, cum spunea Eminescu, un etalon al puterii şi libertăţii de creaţie a spiritului înnoitor, un factor de potenţare a aspiraţiilor nobile ale unei comunităţi. Şi cum „cultura este un proces de perfecţionare interioară“ (Călinescu), e normal ca dimensiunile literaturii să se extindă constant pe măsura puterii interioare a omului şi a societăţii ; creativitatea talentelor şi calitatea spirituală a mediului şi dimensiunile literaturii — cantitativ şi calitativ — configurează, şi ele, gradul de sănătate şi dinamica înnoitoare ale unei societăţi. Gh. BULGAR