Scînteia, septembrie 1987 (Anul 56, nr. 14005-14030)

1987-09-01 / nr. 14005

« SPIRtUL SflROHILDR SUBEMAI Dt TDtfflBASUl HM CEAUStSOI, H ÎNMIEA «inii name a partidului PLANUL­­ ÎNDEPLINIT INTEGRAL LA TOV INDICATORII! Am Intrat in ultima lună a celui de-al treilea trimestru din acest an — an ale cărui sarcini economice au o însemnătate cu totul deosebită pentru înfăptuirea prevederilor ac­tualului cincinal, la încheierea căruia România va atinge stadiul de ţară socialistă mediu dezvoltată. După cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvântarea rostită la cel de-al III-lea Congres al educaţiei politice şi­­culturii so­cialiste, în primul an al actualului cincinal şi în prima jumătate a aces­tui an au fost obţinute o serie de rea­lizări importante în toate domeniile de activitate. Cu toate acestea, în pri­mele şase luni din anul 1987 s-a în­registrat o serioasă rămînere in urmă, ceea ce impune ca în perioada ca a mai rămas pînă la sfirşitul anu­lui să se acţioneze cu toată hotă­­rirea pentru realizarea în cele mai bune condiţii a planului pe acest an, punînd astfel o bază trainică îndepli­nirii întregului plan cincinal, în spiritul exigenţelor formulate de secretarul general al partidului, esenţial este acum ca în fiecare în­treprindere, în fiecare judeţ şi ra­mură a economiei naţionale să se asi­gure o amplă şi puternică mobilizare a tuturor oamenilor muncii, în frunte cu comuniştii, astfel incit printr-o muncă plină de dăruire şi abnegaţie să se întimpine Conferinţa Naţională a partidului cu rezultate cit mai bune în producţie, practic cu planul înde­plinit la toţi indicatorii şi chiar cu depăşirea lui într-o serie de domenii de activitate. De bună seamă, eforturile trebuie concentrate spre realizarea ritmică şi integrală, la toate sortimentele, a pla­nului la producţia fizică, asigurîn­­du-se respectarea riguroasă a preve­derilor din contractele economice perfectate. In condiţiile economiei noastre planificate, nu de realizări valorice globale este nevoie, ci de produse fizice, concrete. Este de la sine înţeles că orice nerealizare cit de mică a producţiei fizice la un sortiment sau altul din cele stabi­lite prin plan, prin balanţele ma­teriale şi incluse în contractele eco­nomice, generează efiecte negative, amplificate „ca un bulgăre de ză­padă“ în activitatea mai multor în­treprinderi, intrîndu-se adesea in­tr-un adevărat cerc vicios al res­tanţelor. Aşadar, fiecare comunist, fiecare om al muncii trebuie să în­ţeleagă limpede însemnătatea sarci­nilor concrete de producţie care-i revin la locul său de muncă.", să aibă permanent conştiinţa faptului că realizarea integrală a planului la producţia fizică reprezintă una din condiţiile hotăritoare pentru func­ţionarea riguroasă a mecanismului economic, pentru aprovizionarea teh­­nico-materială ritmică a unităţilor productive, pentru onorarea la ter­menele prevăzute a contractelor. Justificările, explicaţiile nu pot­­ţine în nici un caz locul produse­lor înscrise în plan şi în contracte, produse care trebuie asigurate la termenele stabilite şi la nivelul ca­litativ impus de cerinţele actuale ale economiei. în­ acest context, se cuvin relevate răspunderile directe care revin cen­tralelor şi ministerelor de resort, coordonatorilor de balanţe în privinţa creării condiţiilor necesare îndepli­nirii planului in întreprinderi, in urmărirea îndeaproape a modului în care se înfăptuiesc sarcinile de plan şi se respectă contractele economice. Este cit se poate de dăunătoare, şi în fond contrară legii, practica unor factori de răspundere sau specia­lişti din ministere sau centrale de a da soluţii în diferite probleme re­feritoare la aprovizionarea tehnico­­materială, la cooperarea între în­treprinderi sau în alte domenii fără a se mai interesa apoi dacă ele sunt aplicate sau aplicabile în realitate, dacă nu sunt necesare anumite co­rectări la deciziile iniţiale. In faţa unor probleme pe care le ridică ac­tivitatea practică de zi cu zi, nu de hîrtii fără acoperire, de decizii for­male este nevoie, ci — aşa cum a cerut secretarul general al parti­dului — de intervenţii directe, de analiza concretă, permanentă, la faţa locului, a fiecărei situaţii în parte, pentru a nu se tărăgăna soluţiona­rea problemelor, ci pentru a se adop­ta măsuri viabile, eficiente. In strînsă legătură cu realizarea exemplară a sarcinilor la producţia fizică, cea mai mare însemnătate trebuie acordată îndeplinirii şi de­păşirii planului la export, sporirii competitivităţii produselor româ­neşti pe pieţele externe — aceasta reprezentind o cerinţă esenţială a întregii activităţi economice, condi­ţia fundamentală pentru asigura­rea, resursele­,­­valutare necesare im­porturilor şi plăţii datoriei externe. Aplicînd neabătut în practică indi­caţiile secretarului general al parti­dului, este necesar ca, în fiecare unitate cu sarcini directe sau indi­recte in acest domeniu, activitatea să fie astfel organizată incit produc­ţia pentru export să fie lansată din timp în fabricaţie şi realizată cu prioritate, în primele două de­cade ale lunii, pentru ca toate con­tractele încheiate cu partenerii ex­terni să fie onorate la timp sau chiar în avans, livrindu-se produse la un înalt nivel calitativ. Recentele măsuri stabilite de con­ducerea partidului şi statului privind acordarea unor importante stimu­lente materiale oamenilor muncii pentru realizarea producţiei de ex­port şi a exportului, in condiţiile în care, pe total întreprindere şi pe relaţii de decontare, planul fiecă­rei luni în acest domeniu este inte­gral îndeplinit, sunt de natură să mobilizeze şi mai puternic efortul de muncă şi creaţie al colectivelor din unităţile economice, spiritul lor de răspundere pentru realizarea cu promptitudine a fiecărei comenzi la export, pentru sporirea competiti­vităţii produselor fabricate. Aşa cum a demonstrat practica unităţilor fruntaşe, cele mai bune rezultate se obţin acolo unde producţia pen­tru export este bine organizată, pe secţii, ateliere, linii tehnologice şi formaţii de lucru specializate în produse pentru export, unde s-au adoptat măsuri de aprovizionare ritmică, prioritară a locurilor de muncă şi metode de urmărire per­manentă a stadiului realizării fie­cărei comenzi sau lot de produse in parte, unde s-a stabilit o conlu­crare fructuoasă, pe de o parte, cu unităţile furnizoare si colaboratoare şi, pe de altă parte, cu întreprin­derile specializate de comerţ ex­terior. Tocmai de aceea, asemenea metode superioare de lucru, de or­ganizare a producţiei pentru ex­port trebuie preluate şi extinse pe scară tot mai largă, astfel incit pretutindeni să se asigure cele mai bune condiţii in vederea îndeplini­rii exemplare a prevederilor din plan şi din contractele economice în­cheiate cu partenerii de peste ho­tare. După cum se ştie, din indicaţia şi sub coordonarea conducerii parti­dului, în toate unităţile economiei se desfăşoară o amplă acţiune de per­fecţionare a organizării şi de moder­nizare a producţiei. înfăptuirea pro­gramelor de modernizare­­ presupune sporirea eforturilor organizatorice pentru promovarea şi aplicarea pe scară largă a celor mai noi cuce­riri ale ştiinţei şi tehnicii contem­porane, pentru creşterea mai pu­ternică a productivităţii muncii, pen­tru utilizarea cit mai eficientă a ba­zei proprii de materii prime şi (Continuare in pag. a III-a) • Maşini-unelte cu performanţe superioare întreprinderea „înfrăţirea“ din Oradea. Realizările perioadei care a trecut din acest an ridică la peste 126 000 numărul maşi­­nilor-unelte realizate în cele aproape cinci decenii de exis­tenţă a unităţii. Maşinile-unelte cu comenzi numerice, împreună cu maşi­­nile­ speciale deţin în prezent 45 la sută din producţia uni­tăţii. Recenta vizită de lucru întreprinsă de secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceai­şescu, mo­bilizează plenar eforturile co­lectivului în realizarea unor produse de­­vîrf în domeniul construcţiilor de maşini. Vor­bind despre creaţia tehnică, edificator este faptul că anul în curs va marca în cartea de vizită a întreprinderii reali­zarea primei celule flexibile derivată din centrul de prelu-­ crare orizontal, maşină ale cărei performanţe se aliniază celor atinse pe plan mondial. Compe­titivitatea produselor fabricate aici este atestată­ şi de volumul în continuă creştere a produc­ţiei destinate exportului. în fotografie, se finalizează execu­ţia unei maşini de găurit cu cap revolver GCR 50 NC si o dată cu aceasta si un nou con­tract la export. (Ioan Laza). Străbatem, însoţiţi de tovarăşul Marin Iancu, se­cretarul comitetului de partid de la Întreprinde­rea de motoare electrice din Piteşti, secţiile de pro­ducţie. Mergem la întîm­­plare. La tot pasul, ghive­­ce cu flori. — Mărturisesc că este prima uzină în care întil­­nesc şi flori, şi oameni, şi tehnică de vîrf pe metrul pătrat. — Adevărat ? Intenţia noastră n-a fost decit să creăm ambianţa. De fapt, ce zic ? In ambianta crea­tă, oamenii au simtit că nu mai lipsesc decit ghi­­vecele şi vazele cu flori. Şi-au adus de-acasă, si, încet-încet, floarea a de­venit o prezentă firească în atelierul de producţie. Nici nu se putea altfel : este atita lumină, atîta curăţenie, atita linişte şi, mai ales, sînt atitea femei în întreprinderea noastră ! — Se zice că omul sfin­ţeşte locul... — Aşa e. Dar depinde şi de... loc. Omul este fă­cut să se adapteze. Con­diţiile pe care le-am creat muncitorilor noştri ii obli­gă pe aceştia să se com­porte civilizat, să le apere ca pe un bun al lor. — Să vă dau un exem­plu — intervine tovarăşul Mihai Zisu, directorul în­treprinderii. într-o bună zi am vopsit toate maşi­nile din secţii în culoare foarte deschisă, bej. Ne săturaserăm de culorile terne, unele de-a dreptul oribile, în care ne vin vop­site de la furnizor. Mulţi ne-au spus : se vor între­ţine greu. Vă băgaţi sclavi la propriile maşini, o să angajaţi personal special însărcinat cu spălatul lor, sau veţi vedea cum, sub ochii voştri, capătă altă culoare, mai rezistentă... — Le-am văzut ; sunt de un bej plăcut, aproape de alb... — De ani de zile arată aşa ; fiecare muncitor îşi curăţă maşina, o predă schimbului nu numai în stare de funcţionare, ci şi curată ca oglinda, fără „amprente“ de murdărie. A devenit un reflex. — Am mai văzut și ace­le locuri unde unii colegi de-ai dumneavoastră evi­tă să ducă vizitatorii : vestiarele muncitorilor, grupurile sanitare... De fapt, ce spun eu „vestia­re“, garderobă, ca la „Operă“, poate ceva mai bine pusă la punct. — Este normal să facem totul pentru a avea asigu­rate cele mai bune condi­­ţii de muncă. In definitiv, din 24 de ore ale zilei, mai bine de o treime le petre­cem aici, în uzină. Uzina este a doua casă a noas­tră, iar colectivul a doua familie. Şi în biroul directorului te poţi simţi „acasă“. Este, poate, şi efectul mirosului puternic de cerneală tipo­grafică, de carte abia ie­şită de sub tipar , pe masă, un pachet de cărţi abia desfăcut trădează e­ventuale preferinţe. Arun­căm o privire , cărţi de specialitate, dar şi multă beletristică — „cartea este cel mai statornic prie­ten“ — spune, şi poate că are argumentele sale... In­­stingă — terminalul calcu­latorului, în dreapta — ecranul televizorului cu circuit Închis. Pe ecran, imagini din secţiile de pro­ducţie. . — Am văzut foarte mulţi tineri în uzină — reluăm firul discuţiei. Chiar acum, privind ecra­nul televizorului, văd că şi chipurile Inginerilor, şi ale maiştrilor şi muncito­rilor (exista un „cod“ al vestimentaţiei, după care ghiceşti profesia omului şi secţia in care lucrează!) sunt de o tinereţe dezar­mantă. Schimbul de inli­ne este de pe acum la pupitrul de comandă, aici, la dumneavoastră. — Cu toate acestea, să ştiţi că avem încă nevoie acută de cadre cu pregăti­re superioară, de tineri absolvenţi de electrotehni­că pe care să ni-i formăm noi, nu să-i luăm gata... descalificaţi­­de alţii­­,ştiţi că nu puţine sunt­ între­prinderile unde stagiarilor li se pun în braţe nişte hîrtii, pe care să le­­plimbe şi care să le dea sentimen­tul utilităţii. Noi, aici, re stagiari îi aruncăm „direct în foc“. Vin cu elan, vin cu acea frumoasă lipsă de cumpătare care-i îndeamnă să se înhame la greu, vin cu idealuri. Nu-i trecem prin „purgatoriul“ tem­perării, nu ne sperie ci­ne incintă pofta lor năvalnică de acţiune, setea de afir­mare. E loc de afirmare pentru oricine. Din motive independente de voinţa noastră, in ultimii ani n-am putut primi stagiari. Dintr-o disciplină prost înţeleasă, de care mă fac personal vinovat, nu am sesizat la timp forurile competente. Am conside­rat că e o problemă cu­noscută de superiorii mei Anica FLORESCU (Continuare în pag. a IlI-a) _ I DIN^MTUAUTA­TEA ^ SMIALISTĂ^ ______ Oameni, tehnică de vîrf și flori... PROLETARI DIN TOATE DĂRILE. UNITI­VAL ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVII Nr. 14005 Mărfi 1 septembrie 1987 4 PAGINI —50 BANI Locomotiva cu numărul de fabricaţie 3 500 la fabrica de locomotive a întreprinderii „Electroputere“ din Craiova — unde se reali­zează aproape­ întreaga pro­ducţie a ţării de locomotive diesel electrice şi electrice — a ieşit de pe linia de montaj lo­comotiva cu numărul de fabri­caţie 3 500. Este o locomotivă diesel electrică de 2100 CP tip ND-3, cu performanţe tehni­­co-funcţionale superioare, fiind destinată exportului. „Demn de relevat este faptul că am fi­nalizat-o cu două luni mai devre­me, ne-a spus Stelian Stegaru, secretarul comitetului de partid al fabricii. Acest succes, con­stituit într-un frumos jubileu de producţie, precum şi cel consemnat cu cîteva zile mai înainte — livrarea in R. P. Bulgaria a celei de-a 45-a lo­comotive electrice de 5100 kW, cu care am încheiat obligaţiile contractuale pe acest an faţă de acest important partener de peste hotare — le dedicăm Con­ferinţei Naţionale a partidului“. (Nicolae Băbâlău). Produse noi şi reproiectate Lucrătorii din unităţile econo­mice sucevene au obţinut bune rezultate în activitatea de în­noire şi modernizare a produ­selor. În perioada ce a trecut din acest an, ponderea produ­selor noi şi reproiectate în in­dustria judeţului a ajuns la 34 la sută din totalul producţiei­­marfă, cu 4,6 la sută mai mare faţă de nivelul planificat. Reali­zări deosebite în acest domeniu înscriu colectivele de la între­prinderea de prelucrare a lem­nului din Rădăuţi, întreprinde­rea de maşini-unelte din Sucea­va, Filatura de in şi cînepă din Fălticeni, Fabrica de încălţă­minte „Montana“ din Cîmpu­­lung-Moldovenesc şi altele. (Sava Bejinariu­). Resurse refolosibile valorificate In producţie In cadrul programului de per­fecţionare a organizării şi de modernizare a producţiei la în­treprinderea chimică „Carbosin“ din Copşa Mică a fost elabora­tă o nouă tehnologie de recu­perare prin depolimerizare a metacrilatului de metil din de­şeuri de polimetacrilat de me­til. Eficienţa economică anuală a noii tehnologii include un spor de producţie-marfă de peste 6 milioane lei, o creştere a pro­ductivităţii muncii cu 3 000 lei pe o persoană şi reducerea cheltuielilor materiale cu 1,2 milioane lei. (Ion Onuc Nemeş). ÎNSÂMÎNŢĂRILE DE TOAMNA - pregătite temeinic, cu răspundere maximă pentru recolta viitoare! O dată cu începutul lunii septembrie, pregătirile pentru însămînţarea cerealelor păioase au intrat sub semnul urgenţei. Şi aceasta întrucît, după cum este bine cunoscut, pentru realizarea de producţii mari de grîu şi orz în anul viitor, esenţial este ca semănatul acestor culturi să se facă cît mai devreme posibil. Este o cerinţă majoră subliniată ca insistenţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în analizele efectuate la faţa locu­lui cu prilejul recentelor vizite de lucru întreprinse in unităţi agricole din 14 judeţe. Tocmai de aceea, aşa cum accentua secretarul general al partidului, pentru etapa imediat următoare, una din sarcinile cele mai importante ce revin organelor şi organizaţiilor de partid de la sate, organelor agricole de specialitate, practic tuturor oamenilor muncii din agricultură, este de a întreprinde măsurile ce se impun pentru accele­rarea la maximum a pregătirilor privind însămîn­­țarea cerealelor de toamnă, astfel incit acestea să fie încheiate în timp util, pentru ca lucrările propriu-zise să se poată desfăşura în ritm intens pe toată durata însămînţărilor. Aceasta constituie prima condiţie ca semănatul să se realizeze pretutindeni numai în limi­tele timpului optim stabilit pentru fiecare zonă. Ţinînd seama că limitele perioadelor optime pen­tru semănat sînt foarte strinse — în zonele colinare şi din nordul ţării, această lucrare trebuie să se încheie pînă la 1 octombrie, iar în celelalte zone pînă cel tirziu la 10 octombrie — rezultă că în intervalul scurt ce a mai rămas pînă la declanşarea însămînţărilor trebuie încheiate toate lucrările pregătitoare. Şi, se cuvine accentuat, în acest scurt răstimp mai este de executat un mare volum de asemenea lucrări, ceea ce impune o puternică concentrare de forţe în toate unităţile agricole­ , în prim-planul urgenţelor se situează recoltarea cu prioritate a culturilor de bază şi a resturilor vegetale pentru eliberarea cît mai grabnică a terenurilor des­tinate cerealelor păioase prin amplasarea stabilită in fiecare unitate şi fermă agricolă. Este inutil să mai insistăm asupra importanţei pe care o prezintă res-Terenurile destinate însămînţărilor — eliberate grabnic pentru executarea arăturilor pe un front larg Asigurarea în timp util a cantităţilor de sâmînţă necesare trebuie să pre­ocupe mai mult conducerile unităţilor agricole şi organele agricole de spe­cialitate In fiecare unitate agricolă, in toate fermele — ordine şi disciplină fermă pentru executarea semănatului în li­mitele timpului optim, de cea mai bună calitate pectarea cu stricteţe a amplasării griului şi orzului după cele mai bune plante premergătoare. Esenţial este acum ca, peste tot, comisiile înfiinţate în fiecare unitate agricolă pentru organizarea şi coordonarea desfăşurării însămînţărilor de toamnă să stabilească forţele umane şi mecanice necesare­­recoltării, astfel incit toate aceste terenuri să fie eliberate de culturile de bază pînă la data de 10 septembrie. Numai în felul acesta se poate crea front larg de lucru executării arăturilor şi pregătirii terenului cu avansul de timp necesar pentru a nu se întirzia semănatul. Stadiul la zi al executării arăturilor pentru însămînţările de toamnă dovedeşte că în acest domeniu trebuie să se acţioneze cu toate forţele disponibile. După cum re­zultă din datele comunicate de Ministerul Agricultu­rii, la 30 august arăturile pentru însămînţări erau efectuate, in ansamblu, numai pe 30 la sută din su­prafeţele planificate. Dar faţă de etapa în care ne aflăm, stadiul arăturilor este mult întîrziat tocmai in judeţele din zona a IlI-a şi a II-a, care încep prinse­le semănatul, unde realizările însumează doar 27 si, respectiv, 33 la sută din prevederi. Totodată, o atenţie deosebită trebuie să se acorde asigurării in timp util a cantităţilor de săminţă ne­cesare pentru însămînţări. De altfel, urmărirea apro­vizionării cu seminţe de orz şi grîu, în structura de soiuri stabilită şi numai din categorii biologice supe­rioare, constituie una din sarcinile de bază ce revin comisiilor din unităţi, sarcină pe care acestea au da­toria să o traducă în viaţă cu promptitudine şi maxi­mă răspundere. Pentru folosirea de seminţe de înaltă valoare biologică este necesar ca organele agricole de specialitate să urgenteze condiţionarea lor şi efectua­rea probelor de germinaţie, iar pe un plan mai larg să se definitiveze şi să se realizeze în următoarele zile mutaţiile şi transferul de seminţe între judeţe. Sînt acţiuni ce trebuie mult intensificate, întrucît in aceste domenii se constată la această dată anumite rămîneri in urmă, care trebuie înlăturate pînă la în­ceperea însămînțărilor de toamnă. Rîmnicu Vîlcea, ca de altfel toate oraşele patriei, a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare urbanistică (Foto : Agerpres) ALBA IULIA . Noul magazin universal „Unirea" Ieri, în municipiul Alba Iulia, pe strada Tudor Vladimirescu, a fost inaugurat maga­zinul universal „Uni­rea“. Avind o suprafa­ţă desfăşurată de 7100 metri pătraţi, noua unitate comercială, cu zeci de raioane şi nu­meroase puncte de desfacere, cuprinde, s-ar putea spune, 30 de magazine într-unul singur. In clădirea sa, realizată într-o arhi­tectură modernă, pe cele patru niveluri, se desface, cu excepţia articolelor chimice si electrice, toată gama de produse industria­le destinate publicului cumpărător. In preaj­ma acestui magazin se­­află în curs de reali­zare un ansamblu de obiective social-cul­­turale, alte cîteva construcţii, fîntîni ar­teziene si spatii verzi care vor întregi a­­ceastă zonă orăşeneas­că, punind totodată mai bine în valoare noul „universal“. Este interesant de remar­cat că magazinul „Unirea“ însumează tot atîția metri pă­trat­ cît reprezenta vechiul vad comercial al municipiului Alba Iulia. (S. Truță). Oglinzile realităţii Reflexul vieţii, al is­toriei, in­­ literatură capătă forme şi înţe­lesuri infinite, pentru că e filtrat prin ta­lentul şi sensibilitatea scriitorului. Cum isto­ria noastră a fost deo­sebit de dramatică, iar creaţia spirituală a fost secole la rind a­­nonimă — mitologia, folclorul şi memoria eroismului colectiv ori individual au consti­tuit surse de inspira­ţie pentru creatori, într-o sinteză perma­nentă de realism şi ficţiune, care de la cronicari la Nichita Stănescu a cris­talizat în atâtea opere bogăţia spirituală şi aspiraţiile u­maniste ale acestui popor. Pa­ralel cu marile con­strucţii de azi, mărtu­rii ale noii civilizaţii, aşteptăm mereu mari­le sinteze ale culturii naţionale în care să se oglindească geniul creator al neamului şi pulsul geniului, emu­laţia talentelor fer­tile ale acestei culturi romanice. Tratatele demult proiectate şi, în parte, realizate de is­torie, de civilizaţie, de literatură şi de limbă vor configura, ca măr­turii autentice, rivna noastră către noile zări ale progresului, intr-un final de mile­niu frămintat şi totuşi grandios prin fapte de mare inspiraţie. Ci­vilizaţia, care a luat un mare avînt, mai ales prin realiză­rile tehnice puse in slujba omului, îşi aso­ciază cartea literară ca o cristalizare a stă­rilor de conştiinţă, aflate adesea sub im­pactul înnoirilor ac­tuale, imprimînd şi culturii in ansamblu un ritm alert de în­noire şi de rafina­ment. Cărţile sunt etalonul unei culturi, şi printre ele operele literare conţin esenţa umanis­mului ; ele sunt expre­sia acelor stări sufle­teşti şi conflicte mo­rale, sociale, materia­le care definesc un mediu, un timp, o eta­pă a dezvoltării isto­rice. Sunt mari opere ce definesc spiritul, lupta şi aspiraţiile unui popor. Ele au o mare valoare forma­tivă, stau la baza cul­tivării sentimentu- ÎNSEMNĂRI lui patriotic al­­ tine­relor generaţii : „în­tregul popor, tinere­tul — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvintarea rostită la cel de-al lll-lea Con­gres al educaţiei poli­tice şi culturii socia­liste — trebuie să cu­noască şi să cinstească pe înaintaşi, pe aceia care au asigurat dez­voltarea şi formarea poporului şi a naţiunii române, a limbii şi li­teraturii române“. în literatură avem oglinda umanităţii unui moment istoric, iar valorile literare, capabile să dureze peste timp, sunt toc­mai repere semnifica­tive, definitorii pen­tru un stadiu anume de evoluţie a socie­tăţii , prin cantitatea şi calitatea lor, prin circulaţia lor, prin ac­cesibilitatea lor pen­tru o cît mai mare parte a comunităţii, în momentul in care Eminescu trimitea pri­mele poezii la Convor­biri, la 20 de ani, el scria, ca tinăr jurna­list : „Cărţile trebuie să fie oglinzi de aur ale realităţii“, cu acea metaforă memorabilă a definirii unui spe­cific istoric ce intră, drept componentă e­­senţială a creaţiei unui autor. Actualita­tea acestei viziuni se impune de la sine , subliniind semnifica­ţiile istorice şi spiri­tuale ale vechilor mi­turi şi adevăruri fol­clorice în evocarea ac­tualităţii, pentru a-i da înţelesuri mai adinei şi mai sugesti­ve, literatura acestui timp e indicele crea­tivităţii şi tilcuirea construcţiei eroice a noii civilizaţii, in care se cuvine să triumfe adevărul şi demnita­tea omului, libertatea şi bunăstarea comuni­tăţii ; fără ele, elanu­rile creaţiei rămin în­cătuşate şi spiritul umilit. Dimensiunile litera­turii sunt pe măsura culturii unui popor, fiind „măsurariul civi­­lizaţiunii", un sens su­perior, cum spunea Eminescu, un etalon al puterii şi libertăţii de creaţie a spiritului în­noitor, un factor de potenţare a aspira­ţiilor nobile ale unei comunităţi. Şi cum „cultura este un pro­ces de perfecţionare interioară“ (Călines­­cu), e normal ca di­mensiunile literaturii să se extindă constant pe măsura puterii in­terioare a omului şi a societăţii ; creativita­tea talentelor şi ca­litatea spirituală a mediului şi dimensiu­nile literaturii — can­titativ şi calitativ — configurează, şi ele, gradul de sănătate şi dinamica înnoitoare ale unei societăţi. Gh. BULGAR

Next