Scînteia, septembrie 1987 (Anul 56, nr. 14005-14030)
1987-09-01 / nr. 14005
PAGINA 2 Noile capacităţi energetice racordate neîntîrziat la circuitul productiv! Pe şantierul de la Colibiţa, multe explicaţii, dar mai ales măsuri necesare pentru punerea în funcţiune a unui important obiectiv hidroenergetic Faptele ieşite din wimwa timneic In general senzaţie. Şi cît este de plăcut să urmăreşti asemenea fapte care de atitea şi alitea ori dau dimensiiie,ca atlor ■eforturi umane extraordinare pentru atingerea unor obiective care la prima vedere ar părea greu, imposibil de realizat. Nu mai puţin adevărat este că tot in sfera senzaţiei intră in fapte care provoacă nedumerire. La un asemenea fapt ne vom opri in bindurile ce urmează. CU zece ani in hiffla, la Colibiţa in judeţul Bistriţa-Năsăud au început lucrările Unui important obiectiv hidrotehnic : barajul din anrocamente înălţat peste albia riului Bistriţa. Obiectivul urmărit : captarea apelor din văile şi de pe versanta munţilor din Împrejurimi într-un mare Uc de acumulare destinat, potrivit proiectelor din acea vreme, alimentării cu apă a zonei Industriale şi a întregului muncipiu Bistriţa. Ulterior s-a conturat o nouă idee : barajul să fie supraînălţat în aşa fel incit a ca să poată fi folosită şi pentru producerea de energie electrică. Atunci, deci cu câţiva ani în urmă, au început şi lucrările de construcţie ale viitoarei hidrocentrale proiectate la o capacitate de 21 MW. De prisos să mai insistăm asupra importanţei economice şi sociale a acestei lucrări. Ceea ce ne face să stăruim insă asupra, ei este faptul, de data aceasta ieşit din comun, că î nici in prezent investiţia declanşată di in urmă cu peste zece ani nu a fost finalizată. Şi mai mult, la această dată nimeni nu poate spţune cu exactitate cînd se va intîmpla aceasta. Şi in tot acest timp aici, la Colibiţa, s-au perindat zeci şi zeci de specialişti, iar sute şi sute de muncitori au semnat statele de plată ani în şir fără ca investiţia să atingă cotele ■finale. Ce se întîmplă, de fapt, pe acest Şantier fără de Sftrşit ? Şeful brigăzii complexe acumulate Colibiţa, inginerul Constantin Toma, este de admirat pentru tenacitatea pe care o manifestă, crezind că pînă la urmă problemele, atit timp nesoluţionate, vor fi o dată şi o dată situate în atenţia factorilor de răspundere. Şi mulţi alţi oameni sunt ca el, făcîndu-şi datoria, muncind asiduu la toate punctele de lucru, la galerii, la betonări. O primă problemă, care se pare că se apropie de o soluţie viabilă, este construcţia si finalizarea lucrărilor la centrala hidroelectrică. Termenul initial de punere in funcţiune este 20 septembrie a.c. în fapt, ea nu va fi predată cel mai repede decit peste patm-cinei luni. Dar si aceasta numai... ...dacă întreprinderea constructoare de maşini Reşiţa — principalul furnizor de utilaje şi subansemble — va livra vana sferică, vapa fluture şi rotorul generatorului la 20 noiembrie, aşa cum s-a angajat. ...dacă întreprinderea mecanică din oraşul Dr. Petru Groza va trimite la termenul stabilit poarta etanşă necesară montajului în centrală. ...dacă antrepriza ..Energomonta," va asigura materialele necesare protecţiei anticorosive a conductei forţate. ...dacă întreprinderea de celule electrice din Băileşti va trimite pină la 30 septembrie a.c. cele patru celule electrice restante. ...dacă brigada ,,Energomontaj“ va înteţi ritmul de montaj la conducta de aducţiune unde este deja front de lucru predat de constructori. Pe scurt, cinci de ..dacă“ şi mulţi alţi, astfel de ..dacă“ cu totul şi cu totul nejustificaţi, cu totul şi cu totul păgubitori şi care au făcut ca lucrările să întirzie pe acest şantier nepermis de mult. Unde se situează răspunderea. ? în fiecare caz in parte din cele enumerate, la factorii direct implicaţi, dar şi la nivelul Trustului antrepriză generală construcţii hidrotehnice Bucureşti, care are datoria să coordoneze activitatea constructorilor şi montorilor de pe acest şantier. O a doua problemă — în legătură cu care şirul incertitudinilor este prea mare şi la care nu se încumetă nimeni să fixeze un termen final — este execuţia şi finalizarea barajului de annocamente cu mască asfaltică. Barajul de anrocamente de la Colibiţa este o lucrare de anvergură. Este o premieră in domeniu. O lucrare deosebit de pretenţioasă. Barajul a fost proiectat şi trebuie executat după o nouă tehnologie, care prevede executarea unei măşti asfaltice de etanşare. Pentru execuţia acestei măşti s-a conceput si construit un utilaj special, deosebit de complex. Utilaj care nici in prezent, după numeroase încercări si probe, nu satisface. Pentru a înţelege mai bine de ce Stadiul lucrărilor la baraj nu progresează de foarte mult timp, sunt necesare cîteva precizări. In primul raid, construcţia barajului cu mască de etanşare din beton asfaltic constituie o premieră in ţara noastră, in sensul că pe peretele amonte al barajului trebuie aplicate mai multe straturi de beton asfaltic. Pentru executarea măştii trebuia conceput şi realizat un utilaj special de aşternere a straturilor de asfalt. Din acest moment, lucrurile capătă o turnură cu totul şi cu totul de neînţeles. Practic, despre ce este vorba ? Fără a intra in detalii, trebuie spus că proiectarea tehnologiei şi a utilajelor s-a încheiat la sfirşitul anului 1979. Contractarea propriu-zisă a sistemei de utilaje pentru punerea in operă a mixturilor pentru masca asfaltică a fost definitivată de abia in anul 1983, deci după patru ani. Subansamblele principale ale utilajului s-au realizat, la întreprinderile de utilaj chimic „Griviţa roşie“ din Capitală. ..Nicolina“ din Iaşi şi „Progresul" Brăila. In anul 1984, o parte din utilaje au fost aduse pe şantier la Colibiţa, unde se află şi acum. Problema de fond este că nici acum, deci după alţi patru ani, acestea nu ating parametrii proiectaţi. De ce ? Am solicitat mai întîi explicaţii reprezentantului proiectantului, inginerul Mihai Neamţu, aflat pe şantier pentru acordarea de asistenţă tehnică. — Utilajele merg in proporţie de 90 la sută. Mai sunt ceva probleme la unele subansamble, dar am luat măsura ca să le neproiectăm in vederea creşterii fiabilităţii şi sporirii gradului de siguranţă in exploatare. Noi depunem eforturi stăruitoare pentru punerea la punct şi omologarea neintîrziată a utilajului. Socot însă că trebuie să fim mai mult sprijiniţi de unităţile constructoare de maşini, care trebuie să răspundă mai prompt la solicitările noastre. Este un utilaj de mare complexitate realizat pentru prima dată in ţară. O instalaţie pretenţioasă care lucrează în condiţii deosebite şi după cum se poate vedea mai apar unele defecţiuni. Ne aflăm pe barajul de la Colibiţa. Ne însoţesc reprezentanţii proiectantului, ai producătorului de utilaje şi constructorii. Utilajul stă. Primim asigurarea că va fi pus in funcţiune imediat. O echipa formată din mecanicul Andrei Bodaşcă, sub directa îndrumare a inginerului Mihai Neferu, detaşat aici de la Antrepriza de construcţii mototehnice Riul Mare-Retezat pentru a lucra efectiv la masca din beton asfaltic, porneşte utilajul. Acesta execută o trecere, pentru ca după citeva minute să fie oprit. Motivul ? A apărut o deficienţă la un troliu. — Nu este un accident — ne spune inginerul Constantin Toma, şeful brigăzii de la Colibiţa. După probele efectuate In luna iunie a.c., pe peretele barajului au apărut o serie de deficienţe de proiectare şi funcţionare, care vor necesita alte intervenţii privind proiectarea şi execuţia unor subansamble ale sistemei de maşini. Ce Înseamnă acest lucru ? Simplu. Lucrările la aşternerea măştii asfaltice progresează un ritm de melc. în această situaţie, perspectiva finalizării lucrărilor la baraj cit mai repede este incă sub semnul incertitudinii. In plus, constructorii nu pot să lucreze efectiv laînălţarea barajului pină la cota finală deoarece troliile utilajului nu ar mai permite coborîrea acestuia pină la baza barajului. în această situaţie, activitatea la barajul de la Colibiţa se reduce în prezent la testarea, îmbunătăţirea, repararea din mers a utilajului de aşternere a mixturilor asfaltice. Utilaj de care depinde aplicarea straturilor din beton asfaltic, deci şi finalizarea barajului. ★ Situam la începutul articolului cele întâmplate de-a lungul anilor pe şantierul de la Colibiţa In domeniul faptelor de senzaţie. Răminem la aceeaşi părere. Nu există argumente convingătoare care să demonstreze de ce acest obiectiv hidroenergetic, început in urmă cu zece ani, nu a putut fi finalizat. lată de ce, beneficiarii — Ministerul Energiei Electrice si Consiliul Naţional al Apelor — constructorii, montorii si producătorii de utilaje trebuie să acţioneze imediat pentru îmbunătăţirea activităţii pe acest şantier, pentru finalizarea în cel mai scurt timp a acestei investiţii* Gheoftihc JONilŢA Gheorqhe CRISAN In prim-plan, clădirea centralei hidroelectrice. Aici lucrările de montaj stagnează. Motivul ? Lipsa unor subansamble şi piese pe care furnizorii intirzie să se livreze. In planul îndepărtat se distinge caseta betonată, pe care ar fi trebuit să fie montată conducta forţată. Cu toate că frontul de lucru este predat de cîteva luni, brigada „Energomontaj" mai aşteaptă... Ce anume ? Borajul de onrocamerrte de la Colibiţa. O construcţie de amploare care tinde să devină uit nedorit record in materie. De zece ani se ridică şi se tot ridică... numai că perspectiva finalizării în scurt timp a lucrărilor este încă incertă Foto : Agerpres (M. Alexe) Puternic stimulent pentru realizarea şi depăşirea planului la export BUNA ORGANIZARE LA TEMELIA BUNELOR REZULTATE In acest an, 85 la sută din producţia marfă a Întreprinderii este destinată exportului ; 15 ţâri de pe cele mai diferite meridiane cumpără produsele Cu marca Întreprinderii „23 August“ din Satu Mare. lată doar două date statistice din prestigioasa parte de Vizită cu care această unitate se recomandă convingător, cu toată autoritatea, partenerilor externi, oricărei firme străine care dorește să aibă un furnizor sigur, stabil, competitiv. Atribute la care, fără îndoială, nu pot concura decit produse de înalt nivel calitativ, cu performanţe termotehnice ridicate, aşa cum sunt de mai mulţi ani maşini. de gătit cu gaze fabricate aici intr-o gamă variată. De curînd, de pe banda de montaj a întreprinderii a ieşit maşina de gătit destinată exportului cu numărul 3 milioane, numărătoare care a început exact în urmă cu 22 de ani, când primele produse de acest gen au început să fie solicitate şi apreciate de piaţa externă. Prevederile recentului Decret al Consiliului de Stat, pe baza căruia toţi oamenii muncii care participă la realizarea planului la export obţin substanţiale venituri suplimentare, au fost de natură să mobilizeze şi mai intens colectivul întreprinderii in îndeplinirea exemplară a sarcinilor in acest domeniu. Sub conducerea organizaţiilor de partid au început să prindă viaţă noi şi eficiente măsuri cu caracter tehnic şi organizatoric, menite să amplifice şi mai puternic responsabilitatea pentru onorarea Integrală, la termen şi la un Înalt nivel calitativ a contractelor pentru export. Cîteva din cele mai importante măsuri ne-au fost, prezentate succint de ing. Szilagyi Târnă», directorul tehnic al Întreprinder*» ; • în scopul măririi capacităţii de producţie pentru exportul pe relaţia devize convertibile s-a amenajat un nou atelier de montaj pentru produsele cu dotare complexă. Prin buna organizare a atelierului s-au eliminat stagnările şi s-a îmbunătăţit substanţial calitatea produselor. Este demn de menţionat, între altele, că aici fiecare muncitor — deşi lucrează pe banda de montaj ca in restul secţiei — are o mai mare autonomie de lucru la operaţiile pe care le execută, pentru ca produsul aflat în lucru e aşezat pe un cărucior pe şine, muncitorul putindu-l manevra după voie pentru montarea pieselor şi asigurarea reglării funcţionării acestora la parametrii de înaltă fineţe la care acestea sunt construite. • S-au introdus fişe de calitate, care sunt semnate zilnic de toţi membrii formaţiei de lucru. Este o măsură care întăreşte considerabil responsabilitatea pentru calitatea muncii fiecăruia, întrucit pe această cale se poate cunoaşte, chiar după o La Întreprinderea „23 August“ - Satu Mare perioadă mai Îndelungată, executantul fiecărei operaţii. • S-a întărit cu un număr corespunzător de lucrători bine pregătiţi profesional secţia emailaj, prin redistribuirea personalului din alte secţii. Măsura a apărut necesară în contextul lansării in fabricaţia de serie mare a unor maşini de gătit care se livrează neasamblate, in conformitate cu solicitarea partenerului extern. In consecinţă, întreprinderea poate realiza lunar 5 000 maşini de gătit neasamblate — cu 1000 mai multe decit pină în prezent — ceea ce inseamnă, implicit, încasări suplimentare de valută. Iată cîteva opinii ale oamenilor muncii, în contextul stimulativ al prevederilor recentului decret : „Realmente, acum muncitorii vin cu mult mai multe idei în sprijinul realizării in condiţii ct mai bune a producţiei de export, ne spune ing. Ştefan Matuz, şeful secţiei montaj. Astfel, în urma discuţiilor cu oamenii din subordine, maistrul Traian Popovici a propus — şi s-a şi aplicat ideea — ca alimentarea benzilor de montaj să se facă cu o jumătate de oră înainte de începerea schimbului, in felul acesta reducîndu-se timpul de pregătire si pornire a benzii“. ..Ceea ce vreau să remarc cu satisfacţie deosebită este interesul sporit al fiecăruia pentru folosirea la maximum a timpului de lucru, receptivitatea tot mai mare a muncitorilor la solicitările — uneori deosebite — impuse de realizarea exemplară a tuturor comenzilor de export“, adaugă Gheorghe Dirle, şef de echipă în aceasta secţie. Răspunderea muncitorească dovedită în activitatea productivă explică faptul că, în şapte luni, planul la export a fost depăşit în luna august livrările suplimentare către partenerii externi reprezentînd peste douăzeci la sută din planul lunar. Octav GRUMEZA corespondentul „Scînteii" Răspundere sporită, importante cîştiguri suplimentare lată cîteva calcule prezentate de economistul Marian Miclăuş, şeful biroului plan al întreprinderii, care atestă cîştigurile importante pe care, în condiţiile îndeplinirii planului la export pe ambele relaţii, le vor realiza suplimentar oamenii muncii în luna august, ca urmare a aplicării prevederilor decretului . • FIECARE OM AL MUNCII DIN ÎNTREPRINDERE care participă la producţia de export va încasa în plus, în medie, cîte 63 LEI pentru îndeplinirea planului pe relaţia cliring ţări socialiste şi 70 LEI pentru îndeplinirea planului pe relaţia devize convertibile, în total 135 LEI. • OAMENII MUNCII DE LA SECŢIA MONTAJ vor încasa in plus pentru exportul pe relaţia cliringări socialiste suma totală de 88 769 LEI, adică în medie 135 LEI. Participînd la realizarea producţiei de export pe ambele relaţii, sporul calculat reprezintă, în medie, 6,5 LA SUTA din retribuţia tarifară de încadrare. • LĂCĂTUŞUL VASILE CHIOREAN, şef de echipă la secţia montaj, va primi un plus în luna august, potrivit noilor reglementări, 80 LEI pentru realizarea planului de export pe relaţia CTS şi 86 LEI pentru exportul pe relaţia DC, în total 166 LEI. • INGINERUL ŞTEFAN MATUZ va avea un venit suplimentar de 98 LEI pentru realizarea planului de export pe relația CTS şi de 110 LEI pentru exportul pe relația DC, in total 208 LEI. SCINTEIA — marți 1 septembrie 1987 Din grădini - legumele pe drumul cel mai scurt la consumatori început de toamnă, cu arşiţă ce pare a se potoli sub pilcurile de nori ce continuă să amăgească puţinele speranţe de ploaie ale celor ce culeg acum rodul pămintului In Bărăganul ialomiţean. Pe întinsul lanurilor, incet-încet cîmpul este despovărat de rodul făcut de om cu atîta trudă in lupta lui cu vitregiile naturii, iar acolo unde recolta a fost adunată, tractoarele defrişează brazde adinei pentru un rod şi mai bogat în anul ce vine. în toate unităţile agricole din judeţul Ialomiţa, culesul fasolei este de-acum practic încheiat. Forţele umane mobilizate la executarea acestei lucrări sunt integrate în zecile şi sutele de formaţii de muncă ce, din zori şi pină seara tîrziu, adună capitulele de floarea-soarelui de pe suprafeţele pe care s-au angajat să le recolteze in cel mult 2—3 zile de acum încolo. Pînă luni seara, recolta de floarea-soarelui a fost strînsă de pe 5 400 hectare şi pretutindeni se acţionează cu combinele la treieratul staţionar al capitulelor recoltate manual. Totodată, se lucrează intens la pregătirea pămîntului pentru însămînţarea orzului şi a griului, sunt stabilite măsurile privind amplasarea culturilor. Arăturile pentru însămînţârile de toamnă s-au efectuat pe 44 573, adică pe majoritatea suprafeţelor recoltate şi eliberate de resturi vegetale, urmînd ca ritmul acestora să crească pe măsură, ce va fi asigurat frontul de lucru necesar. Cum este şi firesc, cei mai mulţi oameni se află acum în gradinele de legume. Deşi sub aspectul climei a fost un an dificil pentru agricultură, grădinile au rodit îmbelşugat, in multe locuri chiar cu mult peste aşteptările oamenilor. De la începutul verii şi pînă acum, din grădinile ialomiţene au fost culese şi livrate peste 52 000 tone legume, ritmul zilnic al livrărilor atingind cifra-record de 2 400 tone, din care 1 280 tone se reprezintă tomatele expediate pentru aprovizionarea cu prioritate a pieţelor din Capitală. Au rodit îmbelşugat grădinile, iar acum, la vremea culesului, oamenii acţionează bine organizat şi cu forţe sporite spre a nu se pierde absolut nimic din ceea ce s-a produs. Şi în acest sector au fost constituite comisii pe fiecare grădină, care au sarcina de a mobiliza la muncă un număr suficient de oameni pentru a culege toate legumele ajunse la maturitate. Că in majoritatea unităţilor se procedează aşa o demonstrează şi faptul că peste 80 la sută din legumele care se livrează pentru consum în stare proaspătă sunt numai de calitatea „extra“ şi vitii. Deşi nu suntem încă în plin vîrf de producţie, cantităţile de legume recoltate zilnic asigură funcţionarea la capacitate a Fabricii de conserve din Feteşti. Am străbătutzilele acestea un itinerar care cuprinde un mare număr de ferme legumicole din principalele bazine producătoare din judeţ. Am văzut grădinile fermelor legumicole ale C.A.P. Brazi, Maia, Fierbinţi, Dridu, precum şi cele ale întreprinderii de producere a legumelor din Urziceni şi mărturisim că am rămas impresionaţi nu atit de rodul bogat al culturilor, cît mai ales de eforturile depuse aici pentru a se asigura produse de o calitate pe care ar dori-o orice gospodină. Grădinile au rodit aici mai mult şi mai frumos ca oricînd. Mai ales pe ceea ce s-a produs în fermele unităţilor agricole din zonele Urziceni, Fierbinţi, Feteşti, Gîrbovi şi Miloşeşti contează judeţul Ialomiţa în realizarea în acest an a unei producţii record de legume. Culturile de legume ce se pot vedea acum, la început de toamnă, in grădina cooperatorilor din Brazi au darul să trezească admiraţia pentru priceperea şi spiritul lor de gospodari. Tomatele, ardeiul, vinetele, aşezate intr-o ordine şi geometrie perfecte, între care este imposibil să găseşti spaţiu necultivat, acoperă tot ceea ce înseamnă pămînt roditor. Şi asta nu pe citeva sute de metri pătraţi, ci pe mai bine de 80 hectare. Peste 85 la sută din legumele recoltate de aici au fost livrate numai la calitatea „extra“, iar ardeiul care a mai rămas — şi a rămas încă foarte mult pe tufe — este şi mai frumos decit cel cules pînă acum. Această grădină cu culturi de o frumuseţe şi bogăţie rare, cum numai aici şi la vecinii lor din Maia pot fi văzute, este cuprinsă In aceste zile de o forfotă în care nu ştii ce să admiri mai in unităţi agricole din judeţul Ialomiţa întîi : hărnicia şi priceperea celor aproape 150 de cooperatori care s-au angajat să cultive legumele in acord global sau ordinea desăvirşită imprimată cu atîta stăruinţă de inginera Lăcrămioara Mihai, şefa de fermă. Pentru că, dacă ar fi să nominalizăm factorul esenţial ce dă valoare de experienţă activităţii din această fermă legumicolă, nu am începe cu elementele de tehnologie, deşi ele se exprimă aici la cel mai înalt nivel, ci cu modul de organizare a producţiei şi a muncii. Cu spiritul de răspundere de care dau dovadă toţi cei care, intr-un fel sau altul, au dat rodnicia acestei grădini. Munca oamenilor este bine plătită, dar şi exigenţa pentru calitatea şi rezultatele muncii este deosebită. Şi nici nu ar putea fi altfel atunci cind aceste rezultate trebuie să se măsoare in niveluri de producţii ce depăşesc, in medie, 32 tone legume la hectar, de cea mai bună calitate. Peste 1000 de oameni lucrează acum la cules in cele la ferme aparţinind întreprinderii de producere a legumelor din Urziceni. Zilnic, ei adună şi livrează, în special spre pleţele de legume ale Capitalei, circa 300 tone de roşu, ardei, vinete, ceapă şi diferite alte sortimente, toate de o calitate care satisface şi cele mai exigente cerinţe ale beneficiarilor. De cum intri în fermele de legume, impresionează în mod deosebit hărnicia oamenilor, rodul bosat şi curăţenia grădinilor, care vin să facă dovada gradului Înalt de tehnicitate şi de organizare a activităţii desfăşurate aici. Din fermele acestei întreprinderi au fost livrate pînă acum aproape 8 000 tone de legume şi, potrivit ultimei evaluări, în condiţiile unei toamne normale, se vor mai putea livra alte 11500 tone. Este o recoltă foarte bună, de excepţie aşa spună, dacă o raportăm la condiţiile climatice cu totul neprielnice pentru legumicultura. Da, acum, la vremea culesului, oamenii din această întreprindere trăiesc din plin bucuria trudei lor pentru rodul bogat al grădinilor. O trăiesc in primul rînd pentru că această trudă s-a materializat in producţii neatinse pină acum aici, producţii in măsură să asigure mult aşteptatul echilibru financiar al unităţii şi care ii vor stimula să realizeze şi mai mult în viitor. Şi ne facem o datorie spunind că la această valorificare superioară a producţiei o contribuţie deosebită îşi aduce şi principalul beneficiar al unităţii — I.L.F. Militari — care face din plin dovada răspunderii pe care o poartă in preluarea şi desfacerea rapidă a legumelor culese. Pentru argumentare vom arăta doar că întreaga cantitate de circa 8 000 tone obţinută pină acum a fost livrată în ziua recoltării ei, marea majoritate a legumelor fiind expediate direct în reţeaua comercială, conform repartiţiei făcute de dispeceratul beneficiarului. I.L.F. Militari a făcut în acest an ceea ce era normal să facă, adică a detaşat in fermele de legume ale întreprinderii din Urziceni lucrători comerciali care efectuează nu numai recepţia definitivă a mărfii, ci de comun acord cu şeful de fermă, stabilesc parcelele care urmează a fi recoltate şi, la faţa locului, veghează ca sortarea legumelor să se facă în strictă concordanţă cu normele în vigoare. Fapt este că, de la începutul perioadei de recoltare şi până acum, nu s-a înregistrat nici un refuz de marfă sau vreo declasare a legumelor trimise spre valorificare. Şi, ceea ce este mai important, în grădinile celor 10 ferme legumicole ale întreprinderii din Urziceni, recoltarea se desfăşoară cum s-ar zice „la zi", în cimp neexistînd la această dată legume coapte şi reculese. Fiind aprecierile ce se cuvin unui asemenea mod judicios de conlucrare, am vrea doar să spunem că el trebuie extins şi în relaţiile indirecte cu fermele legumicole din cooperativele agricole. Iar cînd facem această afirmaţie avem in vedere acele cazuri — e drept foarte puţine la număr , cînd la unele sortimente de legume la care a apărut la un moment dat o abundenţă de marfă au început să se folosească unele practici păgubitoare pentru producători. Este cazul unor cantităţi de vinete livrate de cooperativele agricole din Dridu, Coşereni şi Drăgoeşti, care au fost preluate de beneficiar cu specificarea de a fi păstrate doar în custodie. Ceea ce, altfel spus, înseamnă că, în eventualitatea că I.L.F.-ul nu va putea să le vindă comerţului, ele râmin la dispoziţia furnizorului. Producţia bună şi foarte bună de legume obţinută în acest an cu condiţii climatice mai dificile trebuie, fără doar şi poate, pusă mai ales pe seama măsurilor de ordin agrotehnic şi organizatoric luate în ultimi ani in acest judeţ pentru dezvoltarea legumiculturii, pentru punerea acestui sector pe baze tehnice, cu adevărat ştiinţifice. Constituirea unităţilor mari producătoare de legume a creat cadrul organizatoric prin care s-au asigurat concentrarea şi specializarea producţiei, ajungindu-se chiar la profilarea unor ferme întregi pe cite un produs, cel mult două. Se aplică aici şi un sistem de cointeresare foarte riguros fundamentat, verificat de-a lungul anilor în cooperativa agricolă din Maia şi apoi în aproape toate fermele legumicole din zonă, prin care se îmbină în modul cel mai eficient interesele unităţilor producătoare cu cele ale lucrătorilor agricoli. Cu fiecare zi, in unităţile agricole din judeţul Ialomiţa, campania de recoltare a legumelor se apropie de ceea ce in mod curent numim virful de producţie. Pregătirile făcute din, timp pentru a se face faţă acestui volum mare de muncă, mai buna conlucrare Intre producători şi unităţile de preluare si industrializare a legumelor, dar mai ales hotărîrea cultivatorilor de aici de a se situa în acest an printre legumicultori fruntaşi din ţară sint tot atitea argumente care dau garanţia unei activităţi bune şi in perioada ce urmează. Iosif POP Mihai VIŞOIU modernă, de mare eficienţă Tehnologie Tehnologia de sudare automată a secţiilor plane pentru navele mici, destinată modernizării fluxurilor de fabricaţie, este una din cele mai recente realizări ale Institutului de cercetări pentru construcţi navale — ICEPRONAV Galaţi, între avantajele tehnice şi economice ale noii tehnologii, deosebit de importante sunt cele referitoare la asigurarea unei calităţi superioare a sudurii şi la creşterea productivităţii muncii. De pe acum se acţionează pentru pregătirea condiţiilor de aplicare a noi tehnologi la şantierele navale , din Tulcea şi Drobeta-Turnu Severin, după care vor urma întreprinderile de profil din Giurgiu şi Olteniţa. Se asigură astfel înfăptuirea unei indicaţii exprese date de secretarul general al partidului, cu prilejul recentei vizite de lucru la întreprinderea de construcţii navale Constanţa, privind generalizarea acestei tehnologi la toate şantierele navale din ţară. (Dan Plăieşu). Proba controlului temeinic-soluţionarea operativă a problemelor Din cite a dovedit practica ultimilor ani, din cîte se opun şi cite cunoaştem, agricultura din judeţul Bihor beneficiază de cadre de conducere capabile, de slujitori de ispravă, deopotrivă la nivelul consiliilor agroindustriale, ca şi al I.A.S.-urilor, S.M.A.-urilor, C.A.P.urilor şi comunelor. Pe unul dintre destoinicii preşedinţi de consilii agroindustriale, organizatori de partid, care acţionează pe acesta plaiuri bihorene, l-am cunoscut nu de mult. ...Vremea secerişului era în toi. Mai exact spus, se lucra de zor pentru încheierea recoltării în două-trei zile. în dimineaţa aceea, la sediul comitetului judeţean de partid se adunaseră, pentru o „operativă“ privind balanţa griului, toţi reprezentanţii consiliilor agroindustriale din judeţ. Oare cum se auzeau strigaţi, intrau în sală , din fiecare consiliu agroindustrial cîte două persoane : preşedintele şi activistul de judeţ repartizaţi în zona respectivă pentru muncă de îndrumare, sprijin şi control. Stăteau înăuntru cîteva minute, cel mult cinci, după care — isprăvind ce aveau de isprăvit — plecau direct la cîmp, la seceriş. Nu însă înainte de a se întreba uni pe alţii „cît 7“ (adică, voiau să întrebe „cît faceţi la hectar ?“) şi a se felicita sau căina — după caz. De la consiliul agroindustrial Sînmartin veniseră preşedintele — tovarăşul Ioan Bondari şi tovarăşa Viorica Piscoi, membră in biroul comitetului judeţean de partid. Am plecat împreună de la sediu, însoţindu-i pe tarlalent a fost ziua de lungă. Prilej cu care am aflat multe şi interesante lucruri. Am aflat, de pildă, cum este organizată munca de îndrumare, sprijin şi control în acest consiliu agroindustrial, care cuprinde cinci comune, opt cooperative agricole de producţie şi opt unităţi agricole de stat (printre care şi întreprinderea de sere — vestitele sere de la Oradea !). Un colectiv alcătuit din 15 activişti de la nivelul judeţului (reprezentînd secţia agrară a comitetului judeţean de partid, direcţia agricolă, U.J.C.A.P. şi întreprinderile contractante de zahăr, de cinepă ş.a.) sprijină activitatea acestui consiliu agroindustrial in mod permanent. Pentru buna cuprindere a zonei, acest colectiv este împărţit în grupe, care au sarcina de a sprijini nemijlocit munca organizaţiilor de partid din comune. Iar pentru buna cuprindere a problemelor, aceste grupe, la rindul lor, sunt împărţite pe subcolective (completate cu activişti locali), care au în răspundere cite o problemă : munca pe cîmp, sau achiziţiile, sau colectarea laptelui ş.a.m.d. — Organizarea e bună, dar funcţionarea ai cum este 7 — am întrebat la un moment dat pe organizatorul da partid, tovarăşul loan Bondar. —■ Organizarea e la fel de bună in tot judeţul, în toate consiliile agroindustriale. Funcţionarea ei insă depinde de oamenii care pun în mişcare acest sistem al activităţii de partid în agricultură. în ce ne priveşte, putem spune că noi, cei de la consiliul agroindustrial Einmartin, simţim realmente, efectiv şi permanent, sprijinul, îndrumarea şi controlul colectivului de partid repartizat de la judeţ. Nu zi de zi, ci — dacă se poate spune, mai ales, în campanii — ceas de ceas. Sunt ajutaţi nu numai cei de la nivelul consiliului agroindustrial (cu deosebire, biroul de coordonare a activităţii politico-organizatorice de partid), ci şi organizaţiile de bază, inclusiv acele ferme ori formaţii de lucru care au nevoie. — Cum calitatea şi eficienţa muncii de partid se oglindesc direct în rezultatele activităţii economico-sociale, să ne referim la acestea... — în anul precedent, consiliul agroindustrial Sinmartin a ocupat locul Întîi pe județ (In întrecerea pe domenii de activitate), aducind benefic» peste plan în valoare de 18 milioane lei. Mai concret : benefic» planificate — 60 milioane lei ; beneficii realizate — 78 milioane lei. Acum, în campania de recoltare a cerealelor păioase, pe total ieşim bine ; unele unităţi chiar foarte bine (spre exemplu, C.A.P. Sîntandrei a realizat 9 200 kg orz la hectar şi 8 199 kg griu la hectar pe terenuri neirigate). Avem semne bune că şi în acest an vom putea fi fruntaşi. Cum şi cînd este analizată activitatea colectivului de la judeţ 7 — In primul rînd este analizată o dată cu rezultatele economice, în campanii *— la radioconferinţa care se ţine in fiecare seară la nivelul judeţului. La sfîrşitul campaniilor — în şedinţa de analiză pe judeţ. în plus, o dată sau de două ori pe an, cu prilejul analizei ce se face fiecărui consiliu agroindustrial, fie de către biroul comitetului judeţean de partid, fie de către secretariatul acestuia. în paralel, fiecare dintre cei 15 activişti ce fac parte din colectivul de sprijin susţin periodic rapoarte de activitate individuală în organizaţia de partid căreia îi aparţin. Ceea ce spune organizatorul de partid de la Consiliul agroindustrial Sinmartin este perfect adevărat şi verificabil cotidian în practică. E drept totuşi că — aşa cum însuşi recunoştea — nu întotdeauna totul decurge fără cusur în activitatea de partid pe plan local. Și noi am constatat, în ziua în care ne-am aflat aici, uneia aspecte criticabile. Spre exemplu, în cursul dupăamiezii, la tarlaua pe care ne-am deplasat (se recoltau ultimele suprafețe) se găseau mai multe persoane venite să sprijine, să îndrume şi să controleze decit cele care munceau efectiv la seceriş. Pe cinci combine lucrau cinci mecanizatori, plus alţi doi de pe două tractoare ce trăgeau remorcile pentru încărcat, plus şoferul de pe un autocamion de transport, deci opt. în jurul lor se agitau : inginerul agronom (o tînără şi inimoasă stagiară), primarul, preşedintele C.A.P., secretarul de partid din C.A.P., şeful secţiei mecanizare, un tehnician, un miliţian, preşedintele consiliului agroindustrial, doi şoferi de ARO, plus... ziaristul, deci unsprezece. Bineînţeles, unii dintre aceştia aveau treaba lor — concretă, de neinlocuit — poate chiar toţi, nu ne pronunţăm noi, aici. Totuşi, parcă nu e firesc ca la opt inşi care lucrează efectiv să fie unsprezece... asistenţi. Dar campanie nu este în fiecare lună din an, şi poate nu este atît de criticabil că se adună prea mulţi sprijinitori şi Îndrumători pe un ogor, cit este de criticabil faptul că — în acelaşi scop, al controlului — în asemenea perioade se cer celor ce lucrează nu , agricultură multe şi mărunte situaţii scrise. Ne-am interesat cite hărte au fost solicitate să întocmească şi să trimită tovarăşii de la consiliul agroindustrial Sinmartin în săptămîna pe care o încheiaţi atunci. Am văzut copiile, le-am ţinut în mină , un vraf de tabele, informări, note, corespondenţe şi tot felul de situaţii. Nu mai puţin decit vreo cinci kilograme de hirtii! în plină campanie. In loc să-şi vadă de seceriş, de munca politico-organizatorică vie, cu oamenii, comuniştii din conducerea consiliului agroindustrial sint nevoiţi să piardă timp scriind zilnic hîrtii cerute de cîte şi mai cîte organe şi organisme judeţene, ministeriale, departamentale. Desigur, nu toate sint inutile, sint imperios necesare unele informări $ situate, dar cinci kilograme de hîrtii scrise sint prea multe. Și prea multe hîrtii strică ! Gheorghe MITROI DE PARTID în consiliul agroindustrial Sinmartin - Bihor