Scînteia, septembrie 1987 (Anul 56, nr. 14005-14030)

1987-09-01 / nr. 14005

PAGINA 2 Noile capacităţi energetice­­ racordate neîntîrziat la circuitul productiv! Pe şantierul de la Colibiţa, multe explicaţii, dar mai ales măsuri necesare pentru punerea în funcţiune a unui important obiectiv hidroenergetic Faptele ieşite din wimw­a timneic In general senzaţie. Şi cît este de plăcut să urmăreşti asemenea fapte care de atitea şi alitea ori dau di­­mensiii­e,ca atlor ■eforturi umane ex­traordinare pentru atingerea unor obiective care la prima vedere ar părea greu, imposibil de realizat. Nu m­ai puţin adevărat este că tot in sfera senzaţiei intră in fapte care provoacă nedumerire. La un aseme­nea fapt ne vom opri in b­indurile ce urmează. CU zece ani in hiffla, la Coli­biţa in judeţul Bistriţa-Năsăud au început lucrările Unui important obiectiv hidrotehnic : barajul din anrocamente înălţat peste albia riu­­lui Bistriţa. Obiectivul urmărit : captarea apelor din văile şi de pe versanta munţilor din Împre­jurimi într-un mare Uc de acumu­lare destinat, potrivit proiectelor din acea vreme, alimentării cu apă a zo­nei Industriale şi a întregului mun­­­cipiu Bistriţa. Ulterior s-a conturat o nouă idee : barajul să fie supra­­înălţat în aşa fel incit a ca să poată fi folosită şi pentru producerea de energie electrică. Atunci, deci cu câţiva ani în urmă, au început şi lucrările de construcţie­ ale viitoarei hidrocentrale proiectate la o capa­citate de 21 MW. De prisos să mai insistăm asupra importanţei economice şi sociale a acestei lucrări. Ceea ce ne face să­­ stăruim insă asupra, ei este faptul,­­ de data aceasta ieşit din comun, că î nici in prezent investiţia declanşată di in urmă cu peste zece ani nu a fost­­ finalizată. Şi mai mult, la această dată nimeni nu poate spţune cu exac­titate cînd se va intîmpla aceasta. Şi in tot acest timp aici, la Colibiţa, s-au perindat zeci şi zeci de spe­cialişti, iar sute şi sute de muncitori au semnat statele de plată ani în şir fără ca investiţia să atingă cotele ■finale. Ce se întîmplă, de fapt, pe acest Şantier fără de Sftrşit ? Şeful brigăzii complexe acumulate Colibiţa, inginerul Constantin Toma, este de admirat pentru tenacitatea pe care o manifestă, crezind că pînă la urmă problemele, atit timp nesoluţionate, vor fi o dată şi o dată situate în atenţia factorilor de răs­pundere. Şi mulţi alţi oameni sunt ca el, făcîndu-şi datoria, muncind asiduu la toate punctele de lucru, la galerii, la betonări. O primă problemă, care se pare că se apropie de o soluţie viabilă, este construcţia si finalizarea lu­crărilor la centrala hidroelectrică. Termenul initial de punere in func­ţiune este 20 septembrie a.c. în fapt, ea nu va fi predată cel mai repede decit peste patm-cinei luni. Dar si aceasta numai... ...dacă întreprinderea constructoa­re de maşini Reşiţa — principalul furnizor de utilaje şi subansemble — va livra vana sferică, vapa fluture şi rotorul generatorului la 20 noiem­brie, aşa cum s-a angajat. ...dacă întreprinderea mecanică din oraşul Dr. Petru Groza va tri­mite la termenul stabilit poarta etanşă necesară montajului în cen­trală. ...dacă antrepriza ..Energomonta,­" va asigura materialele necesare pro­tecţiei anticorosive a conductei for­ţate. ...dacă întreprinderea de celule e­­lectrice din Băileşti va trimite pină la 30 septembrie a.c. cele patru ce­lule electrice restante. ...dacă brigada ,,Energomontaj“ va înteţi ritmul de montaj la conducta de aducţiune unde este deja front de lucru­ predat de constructori. Pe scurt, cinci de ..dacă“ şi mulţi alţi, astfel de ..dacă“ cu­ totul şi cu totul nejustificaţi, cu totul şi cu totul păgubitori şi care au făcut ca lucrările să întirzie pe acest şan­tier nepermis de mult. Unde se si­tuează răspunderea. ? în fiecare caz in parte din cele enumerate, la fac­torii direct implicaţi, dar şi la ni­velul Trustului antrepriză generală construcţii hidrotehnice Bucureşti, care are datoria să coordoneze acti­vitatea constructorilor şi montorilor de pe acest şantier. O a doua problemă — în legătură cu care şirul incertitudinilor este prea mare şi la care nu se încume­tă nimeni să fixeze un termen final — este execuţia şi finalizarea bara­jului de ann­ocamente cu mască as­­faltică. Barajul de anrocamente de la Colibiţa este o lucrare de anver­gură. Este o­ premieră in domeniu. O lucrare deosebit de pretenţioasă. Barajul a fost proiectat şi trebuie executat după o nouă tehnologie, care prevede executarea unei măşti asfa­ltice de etanşare. Pentru execu­ţia acestei măşti s-a conceput si con­struit un utilaj special, deosebit de complex. Utilaj care nici in prezent, după numeroase încercări si probe, nu satisface. Pentru a înţelege mai bine de ce Stadiul lucrărilor la baraj nu progre­sează de foarte mult timp, sunt ne­cesare cîteva precizări. In primul raid, construcţia barajului cu mască de etanşare din beton asfaltic con­­­­stituie o premieră in ţara noastră, in sensul că pe peretele amonte al barajului trebuie aplicate mai multe straturi de beton asfaltic. Pentru executarea măştii trebuia conceput şi realizat un utilaj special de aşternere a straturilor de asfalt. Din acest­ moment, lucrurile capă­tă o turnură cu totul şi cu totul de neînţeles. Practic, despre ce este vorba ? Fără a intra in detalii, tre­buie spus că proiectarea tehnologiei şi a utilajelor s-a încheiat la sfirşi­­tul anului 1979. Contractarea pro­­priu-zisă a sistemei de utilaje pen­tru punerea in operă a mixturilor pentru masca asfaltică a fost defi­nitivată de abia in anul 1983, deci după patru ani. Subansamblele prin­cipale ale utilajului s-au realizat, la întreprinderile de utila­j chimic „Gri­­viţa roşie“ din Capitală. ..Nicolina“ din Iaşi şi „Progresul" Brăila. In anul 1984, o parte din utilaje au fost aduse pe şantier la Colibiţa, unde se află şi acum. Problema de fond este că nici acum, deci după alţi pa­tru ani, acestea nu ating parametrii proiectaţi. De ce ? Am solicitat mai întîi ex­plicaţii reprezentantului proiectantu­lui, inginerul Mi­hai Neamţu, aflat pe şantier pentru acordarea de asis­tenţă tehnică. — Utilajele merg in proporţie de 90 la sută. Mai sunt ceva probleme la unele suban­samble, dar am luat măsura ca să le neproiectăm in ve­derea creşterii fiabilităţii şi sporirii gradului de siguranţă in exploatare. Noi depunem eforturi stăruitoare pentru punerea la punct şi omologa­rea neintîrziată a utilajului. Socot însă că trebuie să fim mai mult sprijiniţi de unităţile constructoare de maşini, care trebuie să răspundă mai prompt la solicitările noastre. Este un utilaj de mare complexitate realizat pentru prima dată in ţară. O instalaţie pretenţioasă care lu­crează în condiţii deosebite şi după cum se poate vedea mai apar unele defecţiuni. Ne aflăm pe barajul de la Coli­biţa. Ne însoţesc reprezentanţii pro­iectantului, ai producătorului de uti­laje şi constructorii. Utilajul stă. Primim asigurarea că va fi pus in funcţiune imediat. O ech­ipa forma­tă din mecanicul Andrei Bodaşcă, sub directa îndrumare a inginerului Mihai Neferu, detaşat aici de la An­trepriza de construcţii m­ototehnice Riul Mare-Retezat pentru a lucra efectiv la masca din beton asfaltic, porneşte utilajul. Acesta execută o trecere, pentru ca după citeva mi­nute să fie oprit. Motivul ? A apă­rut o deficienţă la un troliu. — Nu este un accident — ne spu­ne inginerul Constantin Toma, şeful brigăzii de la Colibiţa. După probe­le efectuate In luna iunie a.c., pe peretele barajului au apărut o serie de deficienţe de­ proiectare şi funcţionare, care vor necesita alte intervenţii privind proiectarea şi execuţia unor subansamble ale sis­temei de maşini. Ce Înseamnă acest lucru ? Simplu. Lucrările la aşternerea măştii asfal­­tice progresează un ritm de melc. în această situaţie, perspectiva fina­lizării lucrărilor la baraj cit mai re­pede este incă sub semnul incerti­tudinii. In plus, constructorii nu pot să lucreze efectiv la­­înălţarea bara­jului pină la cota finală deoarece troliile utilajului nu ar mai permite coborîrea acestuia pină la baza ba­rajului. în această situaţie, activita­tea la barajul de la Colibiţa se re­duce în prezent la testarea, îmbună­tăţirea, repararea din mers a utila­jului de aşternere a mixturilor as­­faltice. Utilaj de care depinde apli­carea straturilor din beton asfaltic, deci şi finalizarea barajului. ★ Situam la începutul articolului cele întâmplate d­e-a lungul anilor pe şantierul de la Colibiţa In dome­niul faptelor de senzaţie. Răminem la aceeaşi părere. Nu există argumente convingătoare care să demonstreze de ce acest obiectiv hidroenergetic, înce­put in urmă cu zece ani, nu a putut fi finalizat. lată de ce, beneficiarii — Ministerul Energiei Electrice si Con­siliul Naţional al Apelor — con­structorii, montorii si producătorii de utilaje trebuie să acţioneze ime­diat pentru îmbunătăţirea activităţii pe acest şantier, pentru finalizarea în cel mai scurt timp a acestei in­vestiţii* Gheoftihc JONilŢA Gheorqhe CRISAN In prim-plan, clă­direa centralei hi­droelectrice. Aici lucrările de mon­taj stagnează. Motivul ? Lipsa unor subansam­­ble şi piese pe care furnizorii in­tirzie să se livre­ze. In planul în­depărtat se dis­tinge caseta be­tonată, pe care ar fi trebuit să fie montată con­ducta forţată. Cu toate că frontul de lucru este pre­­dat de cîteva luni, brigada „E­­nergomontaj" mai aşteaptă... Ce a­­nume ? Borajul de onrocamerrte de la Colibiţa. O construcţie de amploare care tinde să devină uit nedorit record in materie. De zece ani se ridică şi se tot ridică... numai că perspectiva finalizării în scurt timp a lucrărilor este încă incertă Foto : Agerpres (M. Alexe) Puternic stimulent pentru realizarea şi depăşirea planului la export BUNA ORGANIZARE­­ LA TEMELIA BUNELOR REZULTATE In acest an, 85 la sută din pro­ducţ­ia­ marfă a Întreprinderii este destinată exportului ; 15 ţâri de pe cele mai diferite meridiane cumpără produsele Cu marca Întreprinderii­­ „23 August“ din Satu Mare. lată doar două date statistice din pres­tigioasa parte de Vizită cu care această unitate se recomandă con­vingător, cu toată autoritatea, parte­nerilor externi, oricărei firme străi­ne care dorește să aibă un furnizor sigur, stabil, competitiv. Atribute la care, fără îndoială, nu pot concura decit produse de înalt nivel calita­tiv, cu performanţe termotehnice ridicate, aşa cum sunt de mai mulţi ani maşini­.­­ de gătit cu gaze fabri­cate aici intr-o gamă variată. De curînd, de pe banda de montaj a întreprinderii a ieşit maşina de gătit destinată exportului cu numă­rul 3 milioane, numărătoare care a început exact în urmă cu 22 de ani, când primele produse de acest gen au început să fie solicitate şi apre­ciate de piaţa externă. Prevederile recentului Decret al Consiliului de Stat, pe baza căruia toţi oamenii muncii care participă la realizarea planului la export obţin substan­ţiale venituri suplimentare, au fost de natură să mobilizeze şi mai intens colectivul întreprinderii in îndepli­nirea exemplară a sarcinilor in acest domeniu. Sub conducerea organizaţiilor de partid au început să prindă viaţă noi şi eficiente măsuri cu caracter tehnic şi organi­zatoric, menite să amplifice şi mai puternic responsabilitatea pentru o­­norarea Integrală, la termen şi la un Înalt nivel calitativ a contracte­lor pentru export. Cîteva din cele mai importante măsuri ne-au fost, prezentate succint de ing. Szilagyi Târnă», directorul tehnic al Între­prinder*» ; • în scopul măririi capacităţii de producţie pentru exportul pe relaţia devize convertibile s-a amenajat un nou atelier de montaj pentru produ­sele cu dotare complexă. Prin buna organizare a atelierului s-au elimi­nat stagnările şi s-a îmbunătăţit substanţial calitatea produselor. Este demn de menţionat, între altele, că aici fiecare muncitor — deşi lucrea­ză pe banda de montaj ca in restul secţiei — are o mai mare autonomie de lucru la operaţiile pe care le execută, pentru ca produsul aflat în lucru e aşezat pe un cărucior pe şine, muncitorul putindu-l manevra după voie pentru montarea pieselor şi asigurarea reglării funcţionării a­­cestora la parametrii de înaltă fine­ţe la care acestea sunt construite. • S-au introdus fişe de calitate, care sunt semnate zilnic de toţi membrii formaţiei de lucru. Este o măsură care întăreşte considerabil responsabilitatea pentru calitatea muncii fiecăruia, întrucit pe această cale se poate cunoaşte, chiar după o La Întreprinderea „23 August“ - Satu Mare perioadă mai Îndelungată, executan­tul fiecărei operaţii. • S-a întărit cu un număr cores­punzător de lucrători bine pregătiţi profesional secţia emailaj, prin re­distribuirea personalului din alte secţii. Măsura a apărut necesară în contextul lansării in fabricaţia de serie mare a unor maşini de gătit care se livrează neasamblate, in con­formitate cu solicitarea parteneru­lui extern. In consecinţă, întreprin­derea poate realiza lunar 5 000 ma­şini de gătit neasamblate — cu 1000 mai multe decit pină în pre­zent — ceea ce inseamnă, implicit, încasări suplimentare de valută. Iată cîteva opinii ale oamenilor muncii, în contextul stimulativ al prevederilor recentului decret : „Realmente, acum muncitorii vin cu mult mai multe idei în sprijinul rea­lizării in condiţii ct mai bune a producţiei de export, ne spune ing. Ştefan Matuz, şeful secţiei montaj. Astfel, în urma discuţiilor cu oa­menii din subordine, maistrul Tra­­ian Popovici a propus — şi s-a şi aplicat ideea — ca alimentarea ben­zilor de montaj să se facă cu o ju­mătate de oră înainte de începerea schimbului, in felul acesta reducîn­­du-se timpul de pregătire si por­nire a benzii“. ..Ceea ce vreau să remarc cu sa­tisfacţie deosebită este interesul sporit al fiecăruia pentru folosirea la maximum a timpului de lucru, receptivitatea tot mai mare a mun­citorilor la solicitările — uneori deo­sebite — impuse de realizarea e­­xemplară a tuturor comenzilor de export“, adaugă Gheorghe Dirle, şef de echipă în aceasta secţie. Răspunderea muncitorească dove­dită în activitatea productivă explică faptul că, în şapte luni, planul la export a fost depăşit­ în luna au­gust livrările suplimentare către partenerii externi reprezentînd pes­te douăzeci la sută din planul lunar. Octav GRUMEZA corespondentul „Scînteii" Răspundere sporită, importante cîştiguri suplimentare lată cîteva calcule prezentate de economistul Marian Miclăuş, şeful biroului plan al întreprinderii, care atestă cîştigurile importante pe care, în condiţiile îndeplinirii planului la export pe ambele relaţii, le vor realiza suplimentar oamenii muncii în luna august, ca urmare a apli­cării prevederilor decretului . • FIECARE OM AL MUNCII DIN ÎNTREPRINDERE care participă la producţia de export va încasa în plus, în medie, cîte 63 LEI pentru îndeplinirea planului pe relaţia cliring ţări socialiste şi 70 LEI pentru îndeplinirea planului pe relaţia devize convertibile, în total 135 LEI. • OAMENII MUNCII DE LA SECŢIA MONTAJ vor încasa in plus pentru exportul pe relaţia cliring­­ări socialiste suma totală de 88 769 LEI, adică în medie 135 LEI. Participînd la realizarea producţiei de export pe ambele relaţii, sporul calculat reprezintă, în medie, 6,5 LA SUTA din retribuţia tarifară de încadrare. • LĂCĂTUŞUL VASILE CHIOREAN, şef de echipă la secţia montaj, va prim­­i un plus în luna august, potrivit noilor reglementări, 80 LEI pentru realizarea planului de export pe relaţia CTS şi 86 LEI pentru exportul pe relaţia DC, în total 166 LEI. • INGINERUL ŞTEFAN MATUZ va avea un venit suplimentar de 98 LEI pentru realizarea planului de export pe relația CTS şi de 110 LEI pentru exportul pe relația DC, in total 208 LEI. SCINTEIA — marți 1 septembrie 1987 Din grădini - legumele pe drumul cel mai scurt la consumatori început de toamnă, cu arşiţă ce pare­­ a se potoli sub pilcurile de nori ce continuă să amăgească puţinele speranţe de ploaie ale celor ce culeg acum rodul pămintului In Bărăga­nul ialomiţean. Pe întinsul lanurilor, incet-încet cîmpul este despovărat de rodul făcut de om cu atîta­ trudă in lupta lui cu vitregiile naturii, iar acolo unde recolta a fost adunată, tractoarele defrişează brazde adinei pentru un rod şi mai bogat în anul ce vine. în toate unităţile agricole din ju­deţul Ialomiţa, culesul fasolei este de-acum practic încheiat. Forţele umane mobilizate la executarea aces­tei lucrări sunt integrate în zecile şi sutele de formaţii de muncă ce, din zori şi pină seara tîrziu, adună capitulele de floarea-soarelui de pe suprafeţele pe care s-au angajat să le recolteze in cel mult 2—3 zile de acum încolo. Pînă luni seara, recol­ta de floarea-soarelui a fost strînsă de pe 5 400 hectare şi pretutindeni se acţionează cu combinele la treie­ratul staţionar al capitulelor recol­tate manual. Totodată, se lucrează intens la pregătirea pămîntului pen­tru însămînţarea orzului şi a griului, sunt stabilite măsurile privind am­plasarea culturilor. Arăturile pentru însămînţârile de toamnă s-au efec­tuat pe 44 573, adică pe majorita­tea suprafeţelor recoltate şi eliberate de resturi vegetale, urmînd ca rit­mul acestora să crească pe măsură, ce va fi asigurat frontul de lucru necesar. Cum este şi firesc, cei mai mulţi oameni se află acum în gradinele de legume. Deşi sub aspectul climei a fost un an dificil pentru agricultură, grădinile au rodit îmbelşugat, in multe locuri chiar cu mult peste aşteptările oamenilor. De la începu­tul verii şi pînă acum, din grădinile ialomiţene au fost culese şi livrate peste 52 000 tone legume, ritmul zil­nic al livrărilor atingind cifra-record de 2 400 tone, din care 1 280 tone se reprezintă tomatele expediate pentru aprovizionarea cu prioritate a pieţe­lor din Capitală. Au rodit îmbelşu­gat grădinile, iar acum, la vremea culesului, oamenii acţionează bine organizat şi cu forţe sporite spre a nu se pierde absolut nimic din ceea ce s-a produs. Şi în acest sector au fost constituite comisii pe fiecare grădină, care au sarcina de a mobi­liza la muncă un număr suficient de oameni pentru a culege toate le­gumele ajunse la maturitate. Că in majoritatea unităţilor se procedează aşa o demonstrează şi faptul că peste 80 la sută din legumele care se livrează pentru consum în stare proaspătă sunt numai de calitatea „extra“ şi vitii. Deşi nu suntem­ încă în plin vîrf de producţie, can­tităţile de legume recoltate zilnic asigură funcţionarea la capacitate a Fabricii de conserve din Feteşti. Am străbătut­­zilele acestea un itinerar care cuprinde un mare nu­măr de ferme legumicole din prin­cipalele bazine producătoare din judeţ. Am văzut grădinile fermelor legumicole ale C.A.P. Brazi, Maia, Fierbinţi, Dridu, precum şi cele ale întreprinderii de producere a legu­melor din Urziceni şi mărturisim că am rămas impresionaţi nu atit de rodu­l bogat al culturilor, cît mai ales de eforturile depuse aici pentru a se asigura produse de o calitate pe care ar dori-o orice gospodină. Grădinile au rodit aici mai mult şi mai frumos ca oricînd. Mai ales pe ceea ce s-a produs în fermele uni­tăţilor agricole din zonele Urziceni, Fierbinţi, Feteşti, Gîrbovi şi Milo­­şeşti contează judeţul Ialomiţa în realizarea în acest an a unei pro­ducţii record de legume. Culturile de legume ce se pot ve­dea acum, la început de toamnă, in grădina cooperatorilor din Brazi au darul să trezească admiraţia pentru priceperea şi spiritul lor de gospo­dari. Tomatele, ardeiul, vinetele, aşezate intr-o ordine şi geometrie perfecte, între care este imposibil să găseşti spaţiu necultivat, acoperă tot ceea ce înseamnă pămînt roditor. Şi asta nu pe citeva sute de metri pă­traţi, ci pe mai bine de 80 hectare. Peste 85 la sută din legumele recol­tate de aici au fost livrate numai la calitatea „extra“, iar ardeiul care a mai rămas — şi a rămas încă foar­te mult pe tufe — este şi mai frumos decit cel cules pînă acum. Această grădină cu cultu­ri de o frumuseţe şi bogăţie rare, cum numai aici şi la vecinii lor din Maia pot fi văzute, este cuprinsă In aceste zile de o for­fotă în care nu ştii ce să admiri mai in unităţi agricole din judeţul Ialomiţa întîi : hărnicia şi priceperea celor aproape 150 de cooperatori care s-au angajat să cultive legumele in acord global sau ordinea desăvirşită im­primată cu atîta stăruinţă de ingi­nera Lăcrămioara Mihai, şefa de fermă. Pentru că, dacă ar fi să no­minalizăm factorul esenţial ce dă valoare de experienţă activităţii din această fermă legumicolă, nu am în­cepe cu elementele de tehnologie, deşi ele se exprimă aici la cel mai înalt nivel, ci cu modul de organi­zare a producţiei şi a muncii. Cu spiritul de răspundere de care dau dovadă toţi cei care, intr-un fel sau altul, au dat rodnicia acestei gră­dini. Munca oamenilor este bine plă­tită, dar şi exigenţa pentru calitatea şi rezultatele muncii este deosebită. Şi nici nu ar putea fi altfel atunci cind aceste rezultate trebuie să se măsoare in niveluri de producţii ce depăşesc, in medie, 32 tone legume la hectar, de cea mai bună ca­litate. Peste 1000 de oameni lucrează acum la cules in cele la ferme apar­­ţinind întreprinderii de producere a legumelor din Urziceni. Zilnic, ei adună şi livrează, în special spre pleţele de legume ale Capitalei, circa 300 tone de roşu, ardei, vinete, ceapă şi diferite alte sortimente, toate de o calitate care satisface şi cele mai exigente cerinţe ale bene­ficiarilor. De cum intri în fermele de legume, impresionează în mod deosebit hărnicia oamenilor, rodul bosat şi curăţenia grădinilor, care vin să facă dovada gradului Înalt de tehnicitate şi de organizare a acti­vităţii desfăşurate aici. Din fermele acestei întreprinderi au fost livrate pînă acum aproape 8 000 tone de legume şi, potrivit ultimei evaluări, în condiţiile unei toamne normale, se vor mai putea livra alte 11500 tone. Este o recoltă foarte bună, de excepţie aşa spună, dacă o raportăm la condiţiile climatice cu totul ne­prielnice pentru legumicultura. Da, acum, la vremea culesului, oa­menii din această întreprindere tră­iesc din plin bucuria trudei lor pen­tru rodul bogat al grădinilor. O tră­iesc in primul rînd pentru că aceas­tă trudă s-a materializat in produc­ţii neatinse pină acum aici, produc­ţii in măsură să asigure mult aştep­tatul echilibru financiar al unităţii şi care ii vor stimula să realizeze şi mai mult în viitor. Şi ne facem o datorie spunind că la această valo­rificare superioară a producţiei o contribuţie deosebită îşi aduce şi principalul beneficiar al unităţii — I.L.F. Militari — care face din plin dovada răspunderii pe care o poartă in preluarea şi desfacerea rapidă a legumelor culese. Pentru argumen­tare vom arăta doar că întreaga cantitate de circa 8 000 tone obţi­nută pină acum a fost livrată în ziua recoltării ei, marea majoritate a legumelor fiind expediate direct în reţeaua comercială, conform re­partiţiei făcute de dispeceratul be­neficiarului. I.L.F. Militari a făcut în acest an ceea ce era normal să facă, adică a detaşat in fermele de legume ale în­treprinderii din Urziceni lucrători comerciali care efectuează nu numai recepţia definitivă a mărfii, ci­ de comun acord cu şeful de fermă, sta­bilesc parcelele care urmează a fi recoltate şi, la faţa locului, veghează ca sortarea legumelor să se facă în strictă concordanţă cu normele în vigoare. Fapt este că, de la începu­tul perioadei de recoltare şi până acum, nu s-a înregistrat nici un refuz de marfă sau vreo declasare a legumelor trimise spre valorifica­re. Şi, ceea ce este mai important, în grădinile celor 10 ferme legumi­cole ale întreprinderii din Urziceni, recoltarea se desfăşoară cum s-ar zice „la zi", în ci­mp neexistînd la această dată legume coapte şi recu­lese. Fi­ind aprecierile ce se cuvin unui asemenea mod judicios de con­lucrare, am vrea doar să spunem că el trebuie extins şi în relaţiile indirecte cu fermele legumicole din cooperativele agricole. Iar cînd fa­cem această afirmaţie avem in ve­dere acele cazuri — e drept foarte puţine la număr , cînd la unele sor­timente de legume la care a apărut la un moment dat o abundenţă de marfă au început să se folosească unele practici păgubitoare pentru producători. Este cazul unor canti­tăţi de vinete livrate de coopera­tivele agricole din Dridu, Coşereni şi Drăgoeşti, care au fost preluate de beneficiar cu specificarea de a fi păstrate doar în custodie. Ceea ce, altfel spus, înseamnă că, în eventua­litatea că I.L.F.-ul nu va putea să le vindă comerţului, ele râmin la dis­poziţia furnizorului. Producţia bună şi foarte bună de legume obţinută în acest an cu con­diţii climatice mai dificile trebuie, fără doar şi poate, pusă mai ales pe seama măsurilor de ordin agroteh­nic şi organizatoric luate în ultimi ani in acest judeţ pentru dezvoltarea legumiculturii, pentru punerea aces­tui sector pe baze tehnice, cu ade­vărat ştiinţifice. Constituirea unită­ţilor mari producătoare de legume a creat cadrul organizatoric prin care s­-au asigurat concentrarea şi spe­cializarea producţiei, ajungindu-se chiar la profilarea unor ferme în­tregi pe cite un produs, cel mult două. Se aplică aici şi un sistem de cointeresare foarte riguros funda­mentat, verificat de-a lungul anilor în cooperativa agricolă din Maia şi apoi în aproape toate fermele legu­micole din zonă, prin care se îmbină în modul cel mai eficient interesele unităţilor producătoare cu cele ale lucrătorilor agricoli. Cu fiecare zi, in unităţile agricole din judeţul Ialomiţa, campania de recoltare a legumelor se apropie de ceea ce in mod curent numim virful de producţie. Pregătirile făcute din, timp pentru a se face faţă acestui volum mare de muncă, mai buna conlucrare Intre producători şi uni­tăţile de preluare si industrializare a legumelor, dar mai ales hotărîrea cultivatorilor de aici de a se situa în acest an printre legumicultori frun­taşi din ţară sint tot atitea argumen­te care dau garanţia unei activităţi bune şi in perioada ce urmează. Iosif POP Mihai VIŞOIU modernă, de mare eficienţă Tehnologie Tehnologia de su­dare automată a sec­ţiilor plane pentru na­vele mici, destinată modernizării fluxuri­lor de fabricaţie, este una din cele mai re­cente realizări ale Institutului de cer­cetări pentru con­strucţi navale — ICEPRONAV Galaţi, între avantajele teh­nice şi economice ale noii tehnologii, deo­sebit de importante sunt cele referitoare la asigurarea unei cali­tăţi superioare a su­durii şi la creşterea productivităţii mun­cii. De pe acum se acţionează pentru pre­gătirea condiţiilor de aplicare a noi tehno­logi la şantierele na­vale , din Tulcea şi Drobeta-Turnu Se­verin, după care vor urma întreprinderile de profil din Giurgiu şi Olteniţa. Se asigu­ră astfel înfăptuirea unei indicaţii exprese date de secretarul general al partidului, cu prilejul recentei vi­zite de lucru la între­prinderea de con­strucţii navale Con­stanţa, privind gene­ralizarea acestei teh­nologi la toate şan­tierele navale din ţară. (Dan Plăieşu). Proba controlului temeinic-soluţionarea operativă a problemelor Din cite a dovedit practica ultimi­lor ani, din cîte se opun şi cite cu­noaştem, agricultura din judeţul Bihor beneficiază de cadre de conducere capabile, de slujitori de ispravă, deopotrivă la nivelul consi­liilor agroindustriale, ca şi al I.A.S.-urilor, S.M.A.-urilor, C.A.P.­­urilor şi comunelor. Pe unul dintre destoinicii preşedinţi de consilii agr­oindustriale, organizatori de partid, care acţionează pe acesta plaiuri bihorene, l-am cunoscut nu de mult. ...Vremea secerişului era în toi. Mai exact spus, se lucra de zor pen­tru încheierea recoltării în două-trei zile. în dimineaţa aceea, la sediul comitetului judeţean de partid se adunaseră, pentru o „operativă“ pri­vind balanţa griului, toţi reprezen­tanţii consiliilor agroindustriale din judeţ. Oare cum se auzeau strigaţi, intrau în sală , din fiecare consiliu agroindustrial cîte două persoane : preşedintele şi activistul de judeţ repartizaţi în zona respectivă pen­tru muncă de îndrumare, sprijin şi control. Stăteau înăuntru cîteva mi­nute, cel mult cinci, după care — is­prăvind ce aveau de isprăvit — ple­cau direct la cîmp, la seceriş. Nu însă înainte de a se întreba uni pe alţii „cît 7“ (adică, voiau să întrebe „cît faceţi la hectar ?“) şi a se fe­licita sau căina — după caz. De la consiliul agroindustrial Sîn­­martin veniseră preşedintele — to­varăşul Ioan Bondar­i şi tovarăşa Viorica Piscoi, membră in biroul comitetului judeţean de partid. Am plecat împreună de la sediu, înso­­ţindu-i pe tarlale­nt a fost ziua de lungă. Prilej cu care am aflat multe şi interesante lucruri. Am aflat, de pildă, cum este orga­nizată munca de îndrumare, spri­jin şi control în acest consiliu agro­industrial, care cuprinde cinci comu­ne, opt cooperative agricole de pro­ducţie şi opt unităţi agricole de stat (printre care şi întreprinderea de sere — vestitele sere de la Oradea !). Un colectiv alcătuit din 15 activişti de la nivelul judeţului (reprezen­tînd secţia agrară a comitetului ju­deţean de partid, direcţia agricolă, U.J.C.A.P. şi întreprinderile con­tractante­­ de zahăr, de cinepă ş.a.) sprijină activitatea acestui consiliu agroindustrial in mod permanent. Pentru buna cuprindere a zonei, acest colectiv este împărţit în grupe, care au sarcina de a sprijini nemij­locit munca organizaţiilor de partid din comune. Iar pentru buna cuprin­dere a problemelor, aceste grupe, la rindul lor, sunt împărţite pe subco­­lective (completate cu activişti lo­cali), care au în răspundere cite o problemă : munca pe cîmp, sau achiziţiile, sau colectarea lapte­lui ş.a.m.d. — Organizarea e bună, dar func­ţionarea ai cum este 7 — am întrebat la un moment dat pe organizatorul da partid, tovarăşul loan Bondar. —■ Organizarea e la fel de bună in tot judeţul, în toate consiliile agro­industriale. Funcţionarea ei insă depinde de oamenii care pun în mişcare acest sistem al activităţii de partid în agricultură. în ce ne pri­veşte, putem spune că noi, cei de la consiliul agroindustrial Einmartin, simţim realmente, efectiv şi perma­nent, sprijinul, îndrumarea şi con­trolul colectivului de partid reparti­zat de la judeţ. Nu zi de zi, ci — dacă se poate spune, mai ales, în campanii —­ ceas de ceas. Sunt aju­taţi nu numai cei de la nivelul con­siliului agroindustrial (cu deosebire, biroul de coordonare a activităţii politico-organizatorice de partid), ci şi organizaţiile de bază, inclusiv acele ferme ori formaţii de lucru care au nevoie. — Cum calitatea şi eficienţa mun­cii de partid se oglindesc direct în rezultatele activităţii economico-so­­ciale, să ne referim la acestea... — în anul precedent, consiliul agroindustrial Sinmartin a ocupat locul Întîi pe județ (In întrecerea pe domenii de activitate), aducind benefic» peste plan în valoare de 18 milioane lei. Mai concret : benefic» planificate — 60 milioane lei ; bene­ficii realizate — 78 milioane lei. Acum, în campania de recoltare a cerealelor păioase, pe total ieşim bine ; unele unităţi chiar foarte bine (spre exemplu, C.A.P. Sîntandrei a realizat 9 200 kg orz la hectar şi 8 199 kg griu la hectar pe terenuri neirigate). Avem semne bune că şi în acest an vom putea fi fruntaşi.­­ Cum şi cînd este analizată ac­tivitatea colectivului de la judeţ 7 — In primul rînd este analizată o dată cu rezultatele economice, în campanii *— la radioconferinţa care se ţine in fiecare seară la nivelul judeţului. La sfîrşitul campaniilor — în şedinţa de analiză pe judeţ. în plus, o dată sau de două ori pe an, cu prilejul analizei ce se face fie­cărui consiliu agroindustrial, fie de către biroul comitetului judeţean de partid, fie de către secretariatul acestuia. în paralel, fiecare dintre cei 15 activişti ce fac parte din co­lectivul de sprijin susţin periodic rapoarte de activitate individuală în organizaţia de partid căreia îi apar­ţin. Ceea ce spune organizatorul de partid de la Consiliul agroindustrial Sinmartin este perfect adevărat şi verificabil cotidian în practică. E drept totuşi că — aşa cum însuşi recunoştea — nu întotdeauna totul decurge fără cusur în activitatea de partid pe plan local. Și noi am constatat, în ziua în care ne-am aflat aici, uneia aspecte criticabile. Spre exemplu, în cursul după­amiezii, la tarlaua pe care ne-am deplasat (se recoltau ultimele supra­fețe) se găseau mai multe persoane venite să sprijine, să îndrume şi să controleze decit cele care munceau efectiv la seceriş. Pe cinci combine lucrau cinci mecanizatori, plus alţi doi de pe două tractoare ce trăgeau remorcile pentru încărcat, plus şofe­rul de pe un autocamion de transport, deci opt. în jurul lor se agitau : inginerul agronom (o tînără şi inimoasă stagiară), primarul, pre­şedintele C.A.P., secretarul de partid din C.A.P., şeful secţiei mecanizare, un tehnician, un miliţian, preşedin­tele consiliului agroindustrial, doi şoferi de ARO, plus... ziaristul, deci unsprezece. Bineînţeles, unii dintre aceştia aveau treaba lor — concre­tă, de neinlocuit — poate chiar toţi, nu ne pronunţăm noi, aici. Totuşi, parcă nu e firesc ca la opt inşi care lucrează efectiv să fie unsprezece... asistenţi. Dar campanie nu este în fiecare lună din an, şi poate nu este atît de criticabil că se adună prea mulţi sprijinitori şi Îndrumători pe un ogor, cit este de criticabil faptul că — în acelaşi scop, al controlului — în asemenea perioade se cer celor ce lucrează nu , agricultură multe şi mărunte situaţii scrise. Ne-am inte­resat cite hărte au fost solicitate să întocmească şi să trimită tovară­şii de la consiliul agroindustrial Sinmartin în săptămîna pe care o încheiaţi atunci. Am văzut copiile, le-am ţinut în mină , un vraf de tabele, informări, note, coresponden­ţe şi tot felul de situaţii. Nu mai puţin decit vreo cinci kilograme de hirtii! în plină campanie. In loc să-şi vadă de seceriş, de munca po­­litico-organizatorică vie, cu oamenii, comuniştii din conducerea consiliu­lui agroindustrial sint nevoiţi să piardă timp scriind zilnic hîrtii ce­rute de cîte şi mai­­ cîte organe şi organisme judeţene, ministeriale, departamentale. Desigur, nu toate sint inutile, sint imperios necesare unele informări $­ situate, dar cinci kilograme de hîrtii scrise sint prea multe. Și prea multe hîrtii strică ! Gheorghe MITROI DE PARTID în consiliul agroindustrial Sinmartin - Bihor

Next