Scînteia, octombrie 1987 (Anul 56, nr. 14031-14057)
1987-10-01 / nr. 14031
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVII Nr. 14 031 Joi 1 octombrie 1987 6 PAGINI —50 BANI Iemorarea conferitei naronale a partidului Puternicii mobilizare pentru realizarea exemplară a saniei economice in udtimul trimestru al amibe Intrăm In ultimul trimestru al acestui an, an dominat de sarcini economice complexe, deosebit de mobilizatoare pentru înfăptuirea programului de dezvoltare economicosocială a ţării. In fata muncitorilor si specialiştilor din toate unităţile economice se deschide o perioadă de intens efort creator pentru îndeplinirea exemplară a planului la toti indicatorii cantitativi şi calitativi, astfel incit la Conferinţa Naţională a partidului, care va avea loc in cursul lunii decembrie, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi şi institute, de pe şantierele de investiţii, din agricultură să poată raporta cu mindrie că şi-au făcut pe deplin datoria. De bună seamă. In perioada care a trecut din acest an, intr-o serie de domenii şi sectoare ale economiei naţionale s-au obţinut o serie de rezultate pozitive de prestigiu în realizarea planului. Cu toate acestea, aşa cum preciza tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in unele ramuri, centrale si întreprinderi, în anumite judeţe, rezultatele înregistrate nu se ridică la nivelul prevederilor planului, se manifestă unele neajunsuri şi se consemnează anumite rămineri în urmă. Iată de ce, acţionîndu-se în Spiritul Indicaţiilor şi exigenţelor formulate de secretarul general al partidului, este necesar ca acum, trăgindu-se toate concluziile din activitatea desfăşurată, să se adopte cele mai potrivite măsuri, să se acţioneze cu întreaga fermitate pentru ca în aceste ultime trei luni ale anului pretutindeni să se lucreze la nivelul maxim al posibilităţilor, al capacităţilor de producţie, asigurlndu-se recuperarea oricăror restante si îndeplinirea integrală, neabătută a planului. Producţia fizică îndeplinită integral, la toate sortimentele mprt firesc, in centrul preocupărilor trebuie să se situeze îndeplinirea in întregime a producţiei fizice planificate, realizarea fiecărui sortiment stabilit, in conformitate cu prevederile din contractele economice perfectate, acordîndu-se cea mai mare atenţie asigurării bazei , materiale a producţiei prin punerea la dispoziţia economiei nationale a tuturor cantităţilor prevăzute de cărbune, tiret, energie electrică, precum şi a produselor de mare însemnătate nominalizate în planul national unic sau stabilite in programele prioritare. Cu deosebire este necesar să se tină seama de faptul că se apropie perioada de iarnă, deci fiecare întreprindere trebuie să-şi ia măsurile care se impun, astfel incit producţia să nu fie stânjenită, ci să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Este cunoscut că, în şedinţa din 29 septembrie a.c., Comitetul Politic Executiv al C.C. al F.C.R., examinînd modul in care s-a acţionat pentru realizarea programului de reparaţii şi punere in funcţiune a capacităţilor energetice şi inmod deosebit a importantelor termocentrale de la Rovinari şi Turceni, a apreciat că activitatea In domeniul energiei electrice este total nesatisfăcătoare. In acest sens, s-a precizat că la cele două termocentrale amintite, precum si în alte unităţi din sectorul energetic se menţin o serie de lipsuri grave atit în legătură cu înfăptuirea programelor de punere în funcţiune si reparaţii si cu nerealizarea sarcinilor de plan, cit şi în privinţa depozitării, evidenţei şi gospodăririi materialelor şi utilajelor necesare operaţiilor de reparare şi întreţinere. Avind în vedere această situaţie, secretarul general al partidului a cerut adoptarea imediată a unor măsuri hotărîte pentru înlăturarea neîntârziată a stărilor de lucruri existente, pentru introducerea unui înalt spirit de răspundere, de ordine şi disciplină in acest deosebit de important sector de activitate, astfel Incit planurile si programele din acest domeniu să fie îndeplinite în bure condiţii, corespunzător cerinţe(Continuare In pag. a V-a) OAMENI AI MUNCII ! Acţionaţi cu fermitate şi înaltă răspundere muncitorească, în deplină ordine şi disciplină pentru realizarea exemplară a sarcinilor economice în ultimul trimestru şi pe întregul an! IA INSA FIMŢĂRI — condiţii prielnice pentru accelerarea, ritmului de lucru • Situaţia la zi a lucrărilor impune o mai bună organizare a muncii pentru realizarea unui ritm intens la pregătirea terenului şi semănat • Condiţiile create în urma ploilor din ultimele zile trebuie bine folosite în vederea efectuării unor lucrări de cea mai bună calitate Ploile căzute in ultimele zile în cea mai mare parte a ţării au creat condiţii mai bune pentru pregătirea terenului şi Insăminţarea cerealelor de toamnă. Potrivit datelor furnizate de Institutul de meteorologie şi hidrologie, deşi repartizate neimniform pe teritoriul ţării, şi moderate din punct de vedere al cantităţilor de apă rezultate, ploile au asigurat umezirea solului pe adîncimea de 15—20 cm. împreună cu scăderea temperaturii, creşterea umidităţii solului asigură germinarea şi răsărirea culturilor, uşurează pregătireapatului germinativ. In aceste condiţii este necesar să fie luate măsuri în vederea folosirii la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice, astfel încit viteza de lucru la semănat să sporească mult. Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii rezultă că Dină în seara zilei de 29 septembrie au fost insăminţate 1 764 000 hectare cu diferite culturi de toamnă, din care 719 400 hectare cu griu, reprezentând 50 şi respectiv 30 la sută din suprafaţa prevăzută. Dacă ne referim la cultura griului, doar în judeţele Suceava, Covasna, Botoşani, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş însăminţările sunt mai avansate, realizările reprezentând 70—79 la sută din prevederi. După cum se ştie, obţinerea unor recolte mari de griu la hectar este condiţionată, in măsură hotăritoare, de încadrarea semănatului în limitele timpului optim. Iată de ce, nu toate unităţile agricole, nu toate judeţele trebuie luate măsuri energice în vederea intensificării lucrărilor de pregătire a terenului şi semănat. După ploile din ultimele zile, solul se lucrează mai bine. Există, aşadar, condiţii ca ritmul insămîntărilor să fie intensificat la maximum, respectindu-se întocmai normele de calitate. IN PAGINA A III-A : relatări din judeţele Timiş, Braşov, Suceava si Mehedinţi. STADIUL INSAMINTARII GRIULUI, in procente pe judeţe, in seara zilei de 29 septembrie (date furnizate de Ministerul Agriculturii) PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU — in I. ■ '■■■■ ■■ ■■ ■ ■■■ ii. ii iii........................ ii. —— .in I ■ ■ ...ii. ■ I. in * A. K. Antonov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, pe tovarăşul A. K. Antonov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., care a efectuat o vizită in ţara noastră. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut din partea tovarăşului Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, şi a tovarăşului N. I. Rijkov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis, la rîndul său, tovarăşului Mihail Gorbaciov şi tovarăşului N. I. Rijkov un cald salut şi cele mai bune urări. In timpul întrevederii au fost abordate probleme legate de dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor de prietenie si colaborare dintre ţările si popoarelor noastre, in spiritul înţelegerilor convenite la cel mai înnalt nivel. In acest sens, au fost discutate îndeosebi aspecte privind extinderea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice, amplificarea cooperării şi specializării în producţie, creşterea şi diversificarea schimburilor comerciale, pe baze reciproc avantajoase, dintre România şi Uniunea Sovietică. S-au stabilit noi măsuri şi acţiuni care să asigure înfăptuirea in cele mai bune condiţii a Programului de lungă durată privind dezvoltarea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre Republica Socialistă România şi U.R.S.S. pe perioada pină in anul 2000, semnat la cel mai înalt nivel. In cadrul întrevederii au fost examinate, de asemenea, probleme referitoare la colaborarea dintre cele două ţări in cadrul C.A.E.R. S-a subliniat ca dezvoltarea ţi mai puternică a conlucrării româno-sovietice pe plan economic, tehnicoştiinţific şi in alte domenii de activitate este in folosul şispre binele ţărilor şi popoarelor noastre, al cauzei generale a socialismului, progresului şi păcii. La primire a luat parte tovarăşul Ştefan Andrei, viceprim-ministru al guvernului. Au participat O. K. Ribakov, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., şi E. M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Trimisul special al preşedintelui R.A. Egipt Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Mohamed Abdellah, trimis special al preşedintelui Republicii Arabe Egipt. Oaspetele a inminat preşedintelui Nicolae Ceauşescu un mesaj şi i-a transmis un cordial salut, urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi bunăstare pentru poporul român din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohamed Hosni Mubarak. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis preşedintelui Republicii Arabe Egipt un cald salut şi cele mai bune urări de progres, pace şi bunăstare pentru poporul egiptean prieten. In timpul întrevederii au fost relevate relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre cele două ţări şi popoare, subliniindu-se rolul determinant al dialogului la cel mai înalt nivel in dezvoltarea si întărirea continuă a acestor raporturi. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a reafirmat, şi cu acest prilej, poziţia României privind reglementarea prin mijloace paşnice a situaţiei din Orientul Mijlociu, realizarea unei păci globale, durabile şi juste in regiune. In acest sens, preşedintele României a reliefat importanta organizării, intr-un timp cit mai scurt, a unei conferinţe in problemele Orientului Mijlociu cu participarea tuturor ţărilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei — ca reprezentant linic şi legitim al poporului palestinian — a Israelului, precum şi a membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate. Trimisul special al preşedintelui Mohamed Hosni Mubarak a evidenţiat înalta apreciere de care se bucură în Egipt poziţia României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în direcţia soluţionării marilor probleme care confruntă omenirea, inclusiv în direcţia instaurării unei păci trainice şi juste în Orientul Mijlociu. La întrevedere a participat tovarăşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de față Saad Abou El-Kheli, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la București. Perfecţionarea structurii producţiei materiale In anii edificării socialismului in România, cu deosebire în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, perioada cea mai rodnică din Întreaga Istorie a poporului nostru, intrată pentru totdeauna in conştiinţa naţiunii drept „EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU“, s-a confirmat pe deplin justeţea strategiei modernizării producţiei sociale, in concordanţă cu cerinţele legilor economice obiective,cu influenţele profunde ale noii revoluţii tehnico-ştiinţifice. Este meritul decisiv al conducătorului partidului şi sfatului nostru de a fi Iniţiat procesul modernizării economiei încă de la Congresul al IX-lea al P.C.R. şi Conferinţa Naţională a partidului din 1967. In corelaţia directă cu transformarea ştiinţei intr-o puternică forţă de producţie, cu perfecţionarea organizării, planificării şi conducerii economiei naţionale. In concepţia partidului nostru, a secretarului său general, modernizarea reprezintă un proces de fond ce se înfăptuieşte pe baza asimilării organice a cuceririlor ştiinţifico-tehnice, cuprinzînd întreaga societate, începînd cu producţia materială pină la modernizarea vieţii sociale, a înfăţişării Capitalei, a oraşelor şi satelor patriei. In sfera modernizării sunt cuprinse, deci, procese fundamentale, cum ar fi perfecţionarea de fond a tehnicii şi tehnologiilor de fabricaţie, îmbunătăţirea esenţială a ciclului aprovizionare-producţie-desfacere, optimizarea in dinamică a structurilor economice şi de producţie, ridicarea nivelului tehnic, calitativ al produselor, concomitent cu reducerea costurilor de producţie, perfecţionarea activităţii de planificare şi conducere economică la diferitele niveluri organizatorice, un profil de ramură şi teritorial, perfecţionarea raportului dintre om şi tehnică, accentuîndu-se laturile calitative ale acestora şi urmărindu-se cu consecvenţă ridicarea pe un plan superior a nivelului de pregătire ştiinţifică, tehnică, economică şi politică al fiecărui om al muncii, astfel încit sarcinile de producţie, atât pentru necesităţile interne, cit şi pentru export, ce revin industriei, agriculturii, tuturor ramurilor producţiei materiale, să fie îndeplinite integral, ritmic şi cu eficienţă maximă. Perfecţionarea organizării şi modernizarea producţiei, ca laturi esenţiale ale strategiei dezvoltării intensive, calitative şi eficiente, se realizează etapizat, implicind stabilirea şi respectarea unor criterii precise de evaluare, in contextul optimizării creşterii economice pe termen lung. Fiind elemente de ordin calitativ, criteriile de modernizare exprimă baza obiectivă a procesului de repartizare a resurselor de muncă socială, de adincire şi perfecţionare a diviziunii sociale a muncii în cadrul economiei naţionale., Totodată, ele reflectă posibilitatea realizării pe termen lung a celui mai favorabil raport intre nevoi şi resurse atit din punctul de vedere al gradului de satisfacere a trebuinţelor, cit şi din cel al eficientei cu care sunt folosite diversele categorii de resurse de care dispune societatea noastră socialistă. In concordanţă cu multiplele exigenţe ale modernizării producţiei sociale, strategia dezvoltării economice intensive necesită conceperea şi proiectarea mai intîi a „verticalelor“ de producţie, al căror Început se află in sectorul primar propriu al economiei naţionale. Avem in vedere „verticala“ resurselor de petrol, cărbune, minereuri, energie, combustibil, precum şi de produse agricole şi alte resurse de materii prime şi materiale, domenii în care se urmăresc obţinerea şi prelucrarea superioară a acestora. Asigurarea şi dezvoltarea bazei de materii prime şi resurse energetice proprii reprezintă una dintre priorităţile economice esenţiale, stabilite de conducerea partidului. Practic, nu există proces de producţie fără consumuri de materii prime, materiale şi energie, fapt pentru care însăşi fundamentarea indicatorilor de plan al Prof. dr. Dumitru CIUCUR (Continuare in pag. a IV-a) ‘part i dU|N.uî "deTedific are P a1 1 ulte ECONOMII MODERNE, EFICIENTE FIECARE ZI DE CAMPANIE-O AMPLĂ MOBILIZARE DE FORŢE In toi de campanie agricolă. Zile şi nopţi de toamnă, aproape egale ca durată. Zile şi nopţi de toamnă aproape egale ca muncă. La ultima analiză a „comandamentului“ agricol, organizată de către Comitetul judeţean de partid Vilcea, Consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist Drăgăşani s-a situat pe locul I pe judeţ in privinţa stadiului şi a ritmului lucrărilor. „ Şi totuşi putem munci şi mai bine, trebuie să facem şi mai mult, este convingerea energicului organizator de partid Ilie Neacşu, pe care îl aflăm la arat. Împreună cu mecanizatorii. Munca politicoorganizatorică desfăşurată de organizaţiile de partid din C.U.A.S.C. Drăgăşani are drept obiectiv mobilizarea întregii suflări a satului la realizarea — chiar şi în condiţiile grele ale secetei prelungite din acest an — a tuturor lucrărilor la nivelul cerinţelor noii revoluţii agrare. ‘ Pentru noi, asta înseamnă mai cu seamă angajarea în două direcţii : toate lucrările — la timp, toata lucrării — de calitate. Şi, Intr-adevăr, a« munceşte cu hărnicie, bine organizat şi la cultura mare, unde sînt atâtea de făcut, şi în zootehnie, şi la grădinărit, şi in vii, şi în livezi, şi la fineţe. Fiecare organizaţie de partid şi-a alcătuit planul ei „de bătaie". Fiecare om are un anume rost intr-un anume loc. Acolo unde e nevoie, forţele se adună mănunchi. Acolo unde e mai greu, in frunte se află comuniştii. Organizaţiile de partid din C.U.A.S.C. au tras Învăţăminte din experienţa fiecărei campanii agricole. De fapt, tocmai popularizarea experienţei înaintate — adică a felului în care, lucrind mai bine, se pot dobîndi producţii mai mari — alcătuieşte cea mai de seamă preocupare a tuturor pirghiilor muncii de partid. Iată, de pildă, anul trecut cooperatorii din Voiceşti au fost pe locul I la cultura griului. Printr-o serie de acţiuni organizatorice — din care n-au lipsit nici analizele la faţa locului şi nici demonstraţiile practice — ceilalţi au putut invita din felul lor de a munci. Au învăţat şi au aplicat, îndeosebi in ce priveşte pregătirea bună a terenului, alegerea celor mai potrivite soiuri de griu. Insămîntatul la timp, cu grijă pentru asigurarea densitiiţii optime, specializarea echipelor de Irigat, lucrul acestora In tura de zi, şi de noapte, organizarea udărilor in funcţiede teren, de cultură, de cerinţele fiecărei perioade. Au dat rezultate aceste strădanii de a face să rodească experienţa bună ? Răspunsul cel mai convingător sunt faptele. In 1987 întregul C.U.A.S.C. Drăgăşani a realizat producţii medii care depăşesc planul cu 1 770 kg la griu şi cu 1 681 kg la orz. In fruntea producţiilor mari la hectar sunt anul acesta cooperatorii din Prundeni, cu 8 531 kg la griu şi 8 617 kg la orz. Prin aceste recolte, cum nu s-au mai pomenit pe meleagurile vîlcene, cu pămînturi destul de sărace şi care in acest an au fost ocolite de ploi, C.A.P. Prundeni candidează la dobîndirea Înaltului titlu de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“. Harnica preşedintă a cooperativei, ing. Maria Spîrleanu, pe care o aflăm pe o tarla din preajma Oltului, ne desluşeşte cîteva din resorturile acestor realizări : — Dacă am reuşit să facem o cotitură în producţie, acest lucru se datoreşte faptului că, mai Întâi, am făcut o cotitură în pregătirea oamenilor,in modul lor de a gindi şi acţiona un spirit revoluţionar. De altfel, cele mai de seamă initiative — Gh. ATANASIU Ion STANCIU (Continuare in pag. a 2-a) REPERE SUGESTIVE M-am gîndit de mai multe ori, în ultimele zile, la subterfugiul folosit de Ion Cornetchi, primarul orașului Vatra Dornei, ca să nu-mi apară un chip de intervievat și, în general, in calitate de om care răspunde la întrebările gazetarului. La procedeul ca atare, mărturisesc, insolit, aproape ingenios (voi vorbi mai încolo despre el) m-am gîndit , dar nu mai puţin la cauzele pentru care tânărul meu consătean (primarul actual din Vatra Dornei vine cam pe la al patrulea schimb, în ceea ce a însemnat lucrarea de înnoire a acestei urbe din Bucovina, după predecesori redutabili) folosea ricoşeul, mă punea cumva indirect in faţa sursei. Una ar fi tocmai consătenia noastră : ambii, fiecare in felul lui, implicaţi in timpul cel nou al oraşului Vatra Dornei. Alta: modestie şi orgoliu laolaltă, plus conştiinţa imposibilităţii de a detaşa exact iniţiativa proprie de cea a înaintaşilor imediaţi. O a treia : acel stadiu de plămadă vie, acea fluiditate a muncii care şi aici caracterizează o activitate îndelung aşteptată a fi pornită şi, odată căpătând impulsul, este concentrată major asupra sie însăşi mai degrabă decit asupra interesului de a se vorbi despre ea, fie şi de către un scriitor socotit „de-al locului“. Cert este că tânărul şi tatele primar al oraşului meu de baştină, după ce m-a evitat consecvent în Ipostaza de reporter Înarmat cu delegaţie in regulă, mi-a oferit scena unei documentări mijlocite. Intr-o vineri, la ora zece, am asistat la un moment, zic eu, semnificativ. Unul dintre pensionarii de ajutor la ţinerea cronicii edilitare a fost invitat în cabinetul primarului şi solicitat să noteze, pentru monografia oraşului, ce se mai întâmplase în cele patru puncte cardinale ale frumoasei staţiuni montane. Ce, direct, mă ocolise, acum se revărsa din abundenţă. Am ascultat, in „date şi cifre“, ceea ce vedeam şi văzusem. Vatra Dornei, in ultimele două de- ÎNSEMNĂRI cenii, a Început să devină oraşul despre care noi, adolescenţii de demult, auzisem că va deveni. Hoteluri, îndiguiri, poduri de beton, sistematizare, urbanizare. Se lucrează in piatră, in marmură, un mozaic Venetian ; se trasează alei, se forjează felinare retro, sa dă, cu succes, zic eu, ca localnic, o largă bătălie împotriva efectelor ploii, în general contra umidităţii mari care o fi făcind bine la ce face, dar construcţiilor nu le prieşte. Edilii locali au reuşit ceea ce, intr-un depărtat oraş al Orientului tropical, constatasem cu regret că nu se prea izbutise. Albul, aici, rămina alb, cremul crem. Cită valoare are o asemenea treabă o ştiu şi din experienţe mai directe. A luptat cu ploile tata, luptau vecinii, se îndîrjeau să reziste casele ţărăneşti de pe dealuri, apoi intîile „blocuri muncitoreşti“, pulverizate, refăcute, consolidate. pină cind cineva, acum, a venit de hac ploilor şi zăpezii, incit ce-i făcut, făcut rămine. Omul ales de vreun an să conducă primăria emitea datele cu un ritm de persoană aflată in deplină cunoştinţă de cauză, iar au, cel ignorat, imi scăldam admiraţia pentru metodă în apele invidiei pe subţiraticul şi harnicul cronicar local. Dar, peste împrejurare, repet insolită pentru ochiul meu de gazetar care a văzut multe, mă gindeam la mentalitatea că, poate, dincolo de articolul de gazetă, ce rămîne e istoria scrisă la faţa locului. Mărturisesc că acest tip de „neloială“ concurenţă m-a emoţionat. Datorăm mult necunoscuţilor monografi locali. Cite din cele ce merită a fi ţinute minte nu s-ar fi pierdut şi pentru noi, scriitorii, fără mărunta lor migală. Vatra Dornei ştie ce ştie despre ce a fost ,datorită unuia dintre ei : defunctul învăţător Grigori Dragan. La scrisa de miine despre ea va contribui şi slova omului invitat să primească ceea ce mie mi se refuzase. Ce se construieşte la Vatra Dornei e, evident, bine şi frumos. Că toţi aceşti oameni tineri, de la primar la meseriaşul de la uzina metalurgică locală, de la medicul stomatolog cel mai nou, pină la proaspăt încadrata tehniciană de la fabrica de brinzeturi, muncind, se construiesc pe el Înşişi, e, de asemenea, evident. Avem de a face cu o „operă deschisă“, perfectibilă, lucru de care cei mai mulţi dintre oamenii care mi-au răspuns, totuşi, direct, la cite o întrebare, sunt conştienţi. Aşezată la un vîrtej de munţi, Vatra Dornei are însuşirea turbioanelor, de la care işi şi trage, se pare, numele. S-a sfredelit adine in pămint, cu o umanitate inconfundabilă, care, in parametrii sugestivi ai timpului nostru, ii dau undue de temeinicie. Platon PARDAU