Scînteia, octombrie 1987 (Anul 56, nr. 14031-14057)

1987-10-01 / nr. 14031

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVII Nr. 14 031 Joi 1 octombrie 1987 6 PAGINI —50 BANI I­­emorarea conferitei naronale a partidului Puternicii mobilizare pentru realizarea exemplară a saniei economice in udtimul trimestru al amibe Intrăm In ultimul trimestru al acestui an, an dominat de sarcini economice complexe, deosebit de mobilizatoare pentru înfăptuirea pro­gramului de dezvoltare economi­co­­socială a ţării. In fata muncitorilor si specialiştilor din toate unităţile economice se deschide o perioadă de intens efort creator pentru îndepli­nirea exemplară a planului la toti indicatorii cantitativi şi calitativi, astfel incit la Conferinţa Naţională a partidului, care va avea loc in cursul lunii decembrie, colectivele de oa­meni ai muncii din întreprinderi şi institute, de pe şantierele de inves­tiţii, din agricultură să poată raporta cu mindrie că şi-au făcut pe deplin datoria. De bună seamă. In perioada care a trecut din acest an, intr-o serie de domenii şi sectoare ale economiei naţionale s-au obţinut o serie de rezultate pozitive de prestigiu în realizarea planului. Cu toate acestea, aşa cum preciza tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in unele ramuri, centrale si întreprinderi, în anumite judeţe, rezultatele înregistrate nu se ridică la nivelul prevederilor planu­lui, se manifestă unele neajunsuri şi se consemnează anumite rămineri în urmă. Iată de ce, acţionîndu-se în Spiritul Indicaţiilor şi exigenţelor formulate de secretarul general al partidului, este necesar ca acum, trăgindu-se toate concluziile din ac­tivitatea desfăşurată, să se adopte cele mai potrivite măsuri, să se ac­ţioneze cu întreaga fermitate pentru ca în aceste ultime trei luni ale anu­lui pretutindeni să se lucreze la nivelul maxim al posibilităţilor, al capacităţilor de producţie, asigurln­du-se recuperarea oricăror restante si îndeplinirea integrală, neabătută a planului. Producţia fizică­ îndeplini­­tă integral, la toate sorti­mentele­­ mprt firesc, in cen­trul preocupărilor trebuie să se si­tueze îndeplinirea in întregime a producţiei fizice planificate, reali­zarea fiecărui sortiment stabilit, in conformitate cu prevederile din contractele economice perfectate, a­­cordîndu-se cea mai mare aten­ţie asigurării bazei , materiale a producţiei prin punerea la dispoziţia economiei nationale a tuturor canti­tăţilor prevăzute de cărbune, tiret, energie electrică, precum şi a produ­selor de mare însemnătate nomina­lizate în planul national unic sau stabilite in programele prioritare. Cu deosebire este necesar să se tină seama de faptul că se apropie pe­rioada de iarnă, deci fiecare între­prindere trebuie să-şi ia măsurile care se impun, astfel incit producţia să nu fie stânjenită, ci să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Este cunoscut că, în şedinţa din 29 septembrie a.c., Comitetul Poli­tic Executiv al C.C. al F.C.R., e­­xaminînd modul in care s-a acţionat pentru realizarea programului de reparaţii şi punere in funcţiune a capacităţilor energetice şi in­­mod deosebit a importantelor termocen­trale de la Rovinari şi Turceni, a apreciat că activitatea In domeniul energiei electrice este total nesatis­­făcătoare. In acest sens, s-a precizat că la cele două termocentrale aminti­te, precum si în alte unităţi din sectorul energetic se menţin o serie de lipsuri grave atit în legătură cu înfăptuirea programelor de punere în funcţiune si reparaţii si cu ne­­realizarea sarcinilor de plan, cit şi în privinţa depozitării, evidenţei şi gospodăririi materialelor şi utilaje­lor necesare operaţiilor de reparare şi întreţinere. Avind în vedere această situaţie, secretarul general al partidului a cerut adoptarea imediată a unor mă­suri hotărîte pentru înlăturarea ne­întârziată a stărilor de lucruri exis­tente, pentru introducerea unui înalt spirit de răspundere, de ordine şi disciplină in acest deosebit de im­portant sector de activitate, astfel Incit planurile si programele din acest domeniu să fie îndeplinite în bure condiţii, corespunzător cerinţe­(Continuare In pag. a V-a) OAMENI AI MUNCII ! Acţionaţi cu fermitate şi înaltă răspundere muncito­rească, în deplină ordine şi disciplină pentru realizarea exemplară a sarcinilor eco­nomice în ultimul trimestru şi pe întregul an! IA INSA FIMŢĂRI — condiţii prielnice pentru accelerarea, ritmului de lucru • Situaţia la zi a lu­crărilor impune o mai bună organizare a muncii pentru realiza­rea unui ritm intens la pregătirea terenului şi semănat • Condiţiile create în urma ploilor din ulti­mele zile trebuie bine folosite în vederea e­­fectuării unor lucrări de cea mai bună cali­tate Ploile căzute in ultimele zile în cea mai mare parte a ţării au creat condiţii mai bune pentru pregătirea terenului şi Insăminţarea cerealelor de toamnă. Potrivit datelor furni­zate de Institutul de meteoro­logie şi hidrologie, deşi repar­tizate neimniform pe teritoriul ţării, şi moderate din punct de vedere al cantităţilor de apă rezultate, ploile au asigurat umezirea solului pe adîncimea de 15—20 cm. împreună cu scăderea temperaturii, creş­terea umidităţii solului asigu­ră germinarea şi răsărirea culturilor, uşurează pregătirea­­patului germinativ. In aceste condiţii este necesar să fie lua­te măsuri în vederea folosirii la întreaga capacitate a mij­loacelor mecanice, astfel încit viteza de lucru la semănat să sporească mult. Din datele furnizate de Mi­nisterul Agriculturii rezultă că Dină în seara zilei de 29 septembrie au fost insămin­­ţate 1 764 000 hectare cu di­ferite culturi de toamnă, din care 719 400 hectare cu griu, re­prezentând 50 şi respectiv 30 la sută din suprafaţa prevăzută. Dacă ne referim la cultura griului, doar în judeţele Su­ceava, Covasna, Botoşani, Bis­­triţa-Năsăud şi Maramureş în­­săminţările sunt mai avansate, realizările reprezentând 70—79 la sută din prevederi. După cum se ştie, obţinerea unor recolte mari de griu la hectar este condiţionată, in măsură hotăritoare, de încadra­rea semănatului în limitele timpului optim. Iată de ce, nu toate unităţile agricole, nu toa­te judeţele trebuie luate mă­suri energice în vederea inten­sificării lucrărilor de pregăti­re a terenului şi semănat. După ploile din ultimele zile, solul se lucrează mai bine. Există, aşadar, condiţii ca ritmul insă­­mîntărilor să fie intensificat la maximum, respectindu-se în­tocmai normele de calitate. IN PAGINA A III-A : relatări din judeţele Ti­miş, Braşov, Suceava si Mehedinţi. STADIUL INSAMINTARII GRIULUI, in procente pe judeţe, in seara zilei de 29 septembrie (date furni­zate de Ministerul Agriculturii) PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAU­ȘESCU — in I. ■ '■■■■ ■■ ■■ ■ ■■■­­­ ii. ii iii........................ ii. —— .in I ■ ■ ...ii. ■ I. in * A. K. Antonov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republi­cii Socialiste România, a primit, miercuri, pe tovarăşul A. K. Anto­nov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., care a efectuat o vizită in ţara noastră. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut din partea tovarăşului Mihail Gor­­baciov, secretar general al Comite­tului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, şi a tovarăşului N. I. Rijkov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis, la rîndul său, tovarăşului Mihail Gorbaciov şi to­varăşului N. I. Rijkov un cald salut şi cel­e mai bune urări. In timpul întrevederii au fost abordate probleme legate de dezvol­tarea, în continuare, a relaţiilor de prietenie si colaborare dintre ţările si popoarelor noastre, in spiritul înţele­gerilor convenite la cel mai înnalt nivel. In acest sens, au fost discu­tate îndeosebi aspecte privind ex­tinderea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice, amplificarea co­operării şi specializării în producţie, creşterea şi diversificarea schimbu­rilor comerciale, pe baze reciproc avantajoase, dintre România şi Uniunea Sovietică. S-au stabilit noi măsuri şi acţiuni care să asigure în­făptuirea in cele mai bune condiţii a Programului de lungă durată pri­vind dezvoltarea colaborării econo­mice şi tehnico-ştiinţifice dintre Re­publica Socialistă România şi U.R.S.S. pe perioada pină in anul 2000, sem­nat la cel mai înalt nivel. In cadrul întrevederii au fost exa­minate, de asemenea, probleme re­feritoare la colaborarea dintre cele două ţări in cadrul C.A.E.R. S-a subliniat ca dezvoltarea ţi mai puternică a conlucrării româno-so­­vietice pe plan economic, tehnico­­ştiinţific şi in alte domenii de acti­vitate este in folosul şi­­spre binele ţărilor şi popoarelor noastre, al cau­zei generale a socialismului, progre­sului şi păcii. La primire a luat parte tovarăşul Ştefan Andrei, viceprim-ministru al guvernului. Au participat O. K. Ribakov, ad­junct de şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., şi E. M. Tiajelnikov, amba­sadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti. Trimisul special al preşedintelui R.A. Egipt Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Mohamed Abdellah, tri­mis special al preşedintelui Republi­cii Arabe Egipt. Oaspetele a inminat preşedintelui Nicolae Ceauşescu un mesaj şi i-a transmis un cordial salut, urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi bunăstare pentru poporul român din partea preşedintelui Re­publicii Arabe Egipt, Mohamed Hosni Mubarak. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis preşedinte­lui Republicii Arabe Egipt un cald salut şi cele mai bune urări de pro­gres, pace şi bunăstare pentru po­porul egiptean prieten. In timpul întrevederii au fost re­levate relaţiile de prietenie şi cola­borare multilaterală dintre cele două ţări şi popoare, subliniindu-se rolul determinant al dialogului la cel mai înalt nivel in dezvoltarea si întărirea continuă a acestor raporturi. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a reafirmat, şi cu acest prilej, poziţia României privind reglementarea prin mijloace paşnice a situaţiei din Orientul Mijlociu, realizarea unei păci globale, durabile şi juste in re­giune. In acest sens, preşedintele României a reliefat importanta or­ganizării, intr-un timp cit mai scurt, a unei conferinţe in problemele Orientului Mijlociu cu participarea tuturor ţărilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Pales­tinei — ca reprezentant linic şi le­gitim al poporului palestinian — a Israelului, precum şi a membrilor permanenţi ai Consiliului de Secu­ritate. Trimisul special al preşedintelui Mohamed Hosni Mubarak a eviden­ţiat înalta apreciere de care se bucură în Egipt poziţia României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în direcţia soluţionării marilor proble­me care confruntă omenirea, inclusiv în direcţia instaurării unei păci trai­nice şi juste în Orientul Mijlociu. La întrevedere a participat tovară­şul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de față Saad Abou El-Kheli, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la București. Perfecţionarea structurii producţiei materiale In anii edificării socialismului in România, cu deosebire în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, pe­rioada cea mai rodnică din În­treaga Istorie a poporului nos­tru, intrată pentru totdeauna in conştiinţa naţiunii drept „EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU“, s-a con­firmat pe deplin justeţea strategiei modernizării producţiei sociale, in concordanţă cu ce­rinţele legilor eco­nomice obiective,­­cu influenţele pro­funde ale noii revo­luţii tehnico-ştiin­­ţifice. Este meritul decisiv al conducă­torului partidului şi sfatului nostru de a fi Iniţiat procesul­­ modernizării econo­miei încă de la Congresul al IX-lea al P.C.R. şi Conferinţa Naţională a partidului din 1967. In corelaţia directă cu transformarea ştiinţei in­­tr-o puternică forţă de producţie, cu perfecţionarea organizării, planifică­rii şi conducerii economiei naţionale. In concepţia partidului nostru, a secretarului său general, moderniza­rea reprezintă un proces de fond ce se înfăptuieşte pe baza asimilării or­ganice a cuceririlor ştiinţifico-tehni­­ce, cuprinzînd întreaga societate, în­­cepînd cu producţia materială pină la modernizarea vieţii sociale, a în­făţişării Capitalei, a oraşelor şi sa­telor patriei. In sfera modernizării sunt cuprinse, deci, procese funda­mentale, cum ar fi perfecţionarea de fond a tehnicii şi tehnologiilor de fabricaţie, îmbunătăţirea esenţială a ciclului aprovizionare-producţie-des­­facere, optimizarea in dinamică a structurilor economice şi de produc­ţie, ridicarea nivelului tehnic, cali­tativ al produselor, concomitent cu reducerea costurilor de producţie, perfecţionarea activităţii de planifi­care şi conducere economică la di­feritele niveluri organizatorice, un profil de ramură şi teritorial, per­fecţionarea raportului dintre om şi tehnică, accentuîndu-se laturile ca­litative ale acestora şi urmărindu-se cu consecvenţă ridicarea pe un plan superior a nivelului de pregătire ştiinţifică, tehnică,­ economică şi po­litică al fiecărui om al muncii, ast­fel încit sarcinile de producţie, atât pentru necesităţile interne, cit şi pen­tru export, ce revin industriei, agri­culturii, tuturor ramurilor producţiei materiale, să fie îndeplinite integral, ritmic şi cu eficienţă maximă. Perfecţionarea organizării şi mo­dernizarea producţiei, ca laturi esen­ţiale ale strategiei dezvoltării inten­sive, calitative şi eficiente, se reali­zează etapizat, implicind stabilirea şi respectarea unor criterii precise de evaluare, in contextul optimizării creşterii economice­ pe termen lung. Fiind elemente de ordin calitativ, criteriile de modernizare exprimă baza obiectivă a procesului de repar­tizare a resurselor de muncă socia­lă, de adincire şi perfecţionare a di­viziunii sociale a muncii în cadrul economiei naţionale., Totodată, ele reflectă posibilitatea realizării pe termen lung a celui mai favorabil raport intre nevoi şi resurse atit din punctul de vedere al gradului de sa­tisfacere a trebuinţelor, cit şi din cel al eficientei cu care sunt folosite diversele categorii de resurse de care dispune societatea noastră so­cialistă. In concordanţă cu multiplele exi­genţe ale modernizării producţiei sociale, strategia dezvoltării econo­mice intensive necesită conceperea şi proiectarea mai intîi a „vertica­lelor“ de producţie, al căror Început se află in sectorul primar propriu al economiei naţionale. Avem in vede­re „verticala“ resurselor de petrol, cărbune, minereuri, energie, combusti­bil, precum şi de produse agricole şi alte resurse de ma­terii prime şi mate­riale, domenii în care se urmăresc obţinerea şi prelu­crarea superioară a acestora. Asigurarea şi dezvoltarea bazei de materii prime şi resurse energe­tice proprii reprezintă una dintre priorităţile economice esenţiale, stabilite de conducerea partidului. Practic, nu există proces de pro­ducţie fără consumuri de mate­rii prime, materiale şi energie, fapt pentru care însăşi funda­mentarea indicatorilor de plan al Prof. dr. Dumitru CIUCUR (Continuare in pag. a IV-a) ‘part i dU|N.uî "deTedi­fic are P a1 1 ulte ECONOMII MODERNE, EFICIENTE FIECARE ZI DE CAMPANIE-O AMPLĂ MOBILIZARE DE FORŢE In toi de campanie agri­colă. Zile şi nopţi de toam­nă, aproape egale ca dura­tă. Zile şi nopţi de toamnă aproape egale ca muncă. La ultima analiză a „co­mandamentului“ agricol, or­ganizată de către Comitetul judeţean de partid Vilcea, Consiliul unic agroindus­trial de stat şi cooperatist Drăgăşani s-a situat pe lo­­cul I pe judeţ in privinţa stadiului şi a ritmului lu­crărilor. „ Şi totuşi putem munci şi mai bine, trebuie să facem şi mai mult, este convingerea­­ energicului organizator de partid Ilie Neacşu, pe care îl aflăm la arat. Împreună cu meca­nizatorii. Munca politico­­organizatorică desfăşurată de organizaţiile de partid din C.U.A.S.C. Drăgăşani are drept obiectiv mobili­zarea întregii suflări a sa­tului la realizarea — chiar şi în condiţiile grele ale secetei prelungite din acest an — a tuturor lucrărilor la nivelul cerinţelor noii revoluţii agrare. ‘ Pentru noi, asta înseamnă mai cu seamă angajarea în două direcţii : toate lucrările — la timp, toata lucrării­ — de calitate. Şi, Intr-adevăr, a« mun­ceşte cu hărnicie, bine organizat şi la cultura mare, unde sînt atâtea de făcut, şi în zootehnie, şi la grădinărit, şi in vii, şi în livezi, şi la fineţe. Fiecare organizaţie de partid şi-a alcătuit planul ei „de bătaie". Fiecare om are un anume rost in­­tr-un anume loc. Acolo unde e nevoie, forţele se adună mănunchi. Acolo unde e mai greu, in frunte se află comuniştii. Organizaţiile de partid din C.U.A.S.C. au tras În­văţăminte din experienţa fiecărei campanii agricole. De fapt, tocmai populariza­rea experienţei înaintate — adică a felului în care, lucrind mai bine, se pot dobîndi producţii mai mari — alcătuieşte cea mai de seamă preocupare a tutu­ror pirghiilor muncii de partid. Iată, de pildă, anul trecut cooperatorii din Voi­­ceşti au fost pe locul I la cultura griului. Printr-o serie de acţiuni organiza­torice — din care n-au lipsit nici analizele la faţa locului şi nici demonstra­ţiile practice — ceilalţi au putut invita din felul lor de a munci. Au învăţat şi au aplicat, îndeosebi in ce priveşte pregătirea bună a terenului, alegerea celor mai p­otrivite soiuri de griu. Insămîntatul la timp, cu gri­jă pentru asigurarea densitiiţii optime, speciali­zarea echipelor de Irigat, lucrul acestora In tura de zi, şi de noapte, or­ganizarea udărilor in func­ţie­­de teren, de cul­tură, de cerinţele fiecă­rei perioade. Au dat re­zultate aceste strădanii de a face să rodească expe­rienţa bună ? Răspunsul cel mai convingător sunt faptele. In 1987 întregul C.U.A.S.C. Drăgăşani a realizat producţii medii care depăşesc planul cu 1 770 kg la griu şi cu 1 681 kg la orz. In fruntea producţiilor mari la hectar sunt anul acesta cooperato­rii din Prundeni, cu 8 531 kg la griu şi 8 617 kg la orz. Prin aceste recolte, cum nu s-au mai pomenit pe meleagurile vîlcene, cu pămînturi destul de sărace şi care in acest an au fost ocolite de ploi, C.A.P. Prundeni candidează la do­­bîndirea Înaltului titlu de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“. Harnica preşedintă a co­operativei, ing. Maria Spîr­­leanu, pe care o aflăm pe o tarla din preajma Oltului, ne desluşeşte cîteva din re­­sorturile acestor realizări : — Dacă am reuşit să fa­cem o cotitură în producţie, acest lucru se datoreşte fap­tului că, mai Întâi, am făcut o cotitură în pregătirea oa­menilor,­in modul lor de a gindi şi acţiona un spirit revoluţionar. De altfel, cele mai de seamă initiative — Gh. ATANASIU Ion STANCIU (Continuare in pag. a 2-a) REPERE SUGESTIVE M-am gîndit de mai multe ori, în ul­timele zile, la subter­fugiul folosit de Ion Cornetchi, primarul orașului Vatra Dornei, ca să nu-mi apară un chip de intervievat și, în general, in calitate de om care răspunde la întrebările gazeta­rului. La procedeul ca atare, mărturisesc, insolit, aproape in­genios (voi vorbi mai încolo despre el) m-am gîndit , dar nu mai puţin la cauzele pentru care tânărul meu consătean (pri­marul actual din Va­tra Dornei vine cam pe la al patrulea schimb, în ceea ce a însemnat lucrarea de înnoire a acestei urbe din Bucovina, după predecesori reduta­bili) folosea ricoşeul, mă punea cumva in­direct in faţa sursei. Una ar fi tocmai consătenia noastră : ambii, fiecare in felul lui, implicaţi in tim­pul cel nou al oraşu­lui Vatra Dornei. Alta: modestie şi orgoliu laolaltă, plus con­ştiinţa imposibilităţii de a detaşa exact ini­ţiativa proprie de cea a înaintaşilor imediaţi. O a treia : acel stadiu de plămadă vie, acea fluiditate a muncii care şi aici caracteri­zează o activitate în­delung aşteptată a fi pornită şi, odată­ că­pătând impulsul, este concentrată major a­­supra sie însăşi mai degrabă decit asupra interesului de a se vorbi despre ea, fie şi de către un scriitor socotit „de-al locu­lui“. Cert este că tâ­nărul şi tatele pri­mar al oraşului meu de baştină, după ce m-a evitat consec­vent în Ipostaza de reporter Înarmat cu delegaţie in regulă, mi-a oferit scena unei documentări mijloci­te. Intr-o vineri, la ora zece, am asistat la un moment, zic eu, semnificativ. Unul dintre pensionarii de ajutor la ţinerea cro­nicii edilitare a fost invitat în cabinetul primarului şi solicitat să noteze, pentru mo­nografia oraşului, ce se mai întâmplase în cele patru puncte car­dinale ale frumoasei staţiuni montane. Ce, direct, mă ocolise, acum se revărsa din abundenţă. Am ascul­tat, in „date şi cifre“, ceea ce vedeam şi vă­zusem. Vatra Dornei, in ultimele două de- ÎNSEMNĂRI cenii, a Început să devină oraşul despre care noi, adolescenţii de demult, auzisem că va deveni. Hoteluri, îndiguiri, poduri de beton, sistematizare, urbanizare. Se lucrea­ză in piatră, in mar­mură, un mozaic Ve­netian ; se trasează alei, se forjează feli­nare retro, sa dă, cu succes, zic eu, ca lo­calnic, o largă bătălie împotriva efectelor ploii, în general con­tra umidităţii mari care o fi făcind bine la ce face, dar con­strucţiilor nu le prieşte. Edilii locali au reuşit ceea ce, in­­tr-un depărtat oraş al Orientului tropical, constatasem cu regret că nu se prea izbu­tise. Albul, aici, ră­­mina alb, cremul crem. Cită valoa­re are o aseme­nea treabă o ştiu şi din experienţe mai directe. A luptat cu ploile tata, luptau vecinii, se îndîrjeau să reziste casele ţără­neşti de pe dealuri, apoi intîile „blocuri muncitoreşti“,­ pulve­rizate, refăcute, con­solidate. pină cind ci­neva, acum, a venit de hac ploilor şi zăpezii, incit ce-i făcut, făcut rămine. Omul ales de vreun an să conducă primăria emitea datele cu un ritm de per­soană aflată in depli­nă cunoştinţă de cau­ză, iar au, cel igno­rat, imi scăldam ad­miraţia pentru meto­dă în apele invidiei pe subţiraticul şi har­nicul cronicar local. Dar, peste împreju­rare, repet insolită pentru ochiul meu de gazetar care a văzut multe, mă gindeam la mentalitatea că, poate, dincolo de articolul de gazetă, ce rămîne e istoria scrisă la faţa locului. Mărturisesc că acest tip de „nelo­ială“ concurenţă m-a emoţionat. Datorăm mult necunoscuţilor monografi locali. Cite din cele ce merită a fi ţinute minte nu s-ar fi pierdut şi pen­tru noi, scriitorii, fără mărunta lor migală. Vatra Dornei ştie ce ştie despre ce a fost ,datorită unuia dintre ei : defunctul învăţător Grigori Dra­gan. La scrisa de miine despre ea va contribui şi slova omului invitat să pri­mească ceea ce mie mi se refuzase. Ce se construieşte la Vatra Dornei e, evident, bine şi fru­mos. Că toţi aceşti oameni tineri, de la primar la meseriaşul de la uzina metalur­gică locală, de la me­dicul stomatolog cel mai nou, pină la proaspăt încadrata tehniciană de la fabri­ca de brinzeturi, mun­cind, se construiesc pe el Înşişi, e, de asemenea, evident. A­­vem de a face cu o „operă deschisă“, per­fectibilă, lucru de care cei mai mulţi dintre oamenii care mi-au răspuns, totuşi, direct, la cite o între­bare, sunt conştienţi. Aşezată la un vîrtej de munţi, Vatra Dor­nei are însuşirea tur­­bioanelor, de la care işi şi trage, se pare, numele. S-a sfrede­lit adine in pămint, cu o umanitate inconfun­­dabilă, care, in para­metrii sugestivi ai timpului nostru, ii dau un­­due de temei­nicie. Platon PARDAU

Next