Scînteia, noiembrie 1987 (Anul 56, nr. 14058-14082)

1987-11-01 / nr. 14058

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVII Nr. 14058 Duminică 1 noiembrie 1987 6 PAGINI —50 BANI In intimpinarea Conferinţei Nationale a partu­lui, in spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae terasa la şedinţa Comitetulu­i Politic [xecutiv al C.C. al P.C.R. REALIZAREA EXEMPLARĂ A PLANULUI - condiţie esenţială pentru dezvoltarea economico-socială a patriei Intrind, Incepind de astăzi. In ul­timele două luni ale anului, ritmul activităţii productive cunoaşte, tre­buie să cunoască vibraţia specifică apropierii momentului cind se va face bilanţul unei perioade de mun­că intensă, deosebit de importantă pentru îndeplinirea în cit mai bune condiţii a obiectivelor actualului cin­cinal. Din această perspectivă, ana­liza rezultatelor obţinute în perioa­da care a trecut din anul 1987 pune în evidenţă deplina angajare a clasei noastre muncitoare, a între­gului popor pentru înfăptuirea sar­cinilor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului cu privire la dezvoltarea intensivă a economiei, promovarea progresului tehnic, la sporirea producţiei agricole, la ac­centuarea laturilor calitative ale muncii în toate domeniile de activi­tate şi ridicarea pe această bază a patriei pe noi trepte de progres şi civilizaţie. Este limpede că nu există altă sur­să de progres şi bunăstare decit munca, munca mereu mai bine or­ganizată şi mai spornică a muncito­rilor şi specialiştilor din fabrici şi uzine, de pe şantierele de investiţii, din institutele de cercetări şi pro­iectări, a oamenilor muncii de pe ogoare. Faţă de problemele analizate, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a adoptat, în­ spiritul indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, măsuri de deo­sebită importanţă pentru îndeplini­rea integrală a planului, pregătirea realizării prevederilor de plan pe 1988, pentru valorificarea stocurilor supranormative, intensificarea acti­vităţii de colectare şi valorificare a materialelor refolosibile pe anul vii­tor, precum şi pentru intensificarea activităţii de recondiţionare a piese­lor de schimb şi subansamblelor. De asemenea, s-au analizat şi adop­tat măsurile necesare pentru înde­plinirea sarcinilor din campania a­­gricolă de toamnă şi realizarea fon­dului de stat la producţia vegetală şi animală. Abordindu-se o problematică vas­tă a activităţii economice, s-au evi­denţiat realizările importante ce s-au obţinut in industrie şi agricul­tură, subliniindu-se, in acelaşi timp, lipsurile manifestate, cerîndu-se să se acţioneze neîntirziat, cu fermita­te, pentru lichidarea neajunsurilor, pentru îmbunătăţirea radicală a în­tregii activităţi. Sarcinile stabilite privind realizarea în întregime a planului pe trimestrul IV, la export şi la ceilalţi indicatori, a planu­lui de investiţii, privind realizarea creşterii productivităţii muncii, în­cadrarea în consumurile materiale, reducerea cheltuielilor şi costurilor de producţie, întărirea autocondu­­cerii şi autogestiunii, creşterea efi­cienţei, lichidarea situaţiei existente privind stocurile supranormative, pregătirea producţiei anului viitor vor trebui să se afle în permanenţă în atenţia colectivelor de muncă. După cum, în agricultură va trebui să se asigure strîngerea pînă la 10 noiembrie şi preluarea întregii pro­ducţii de pe cîmp, transportarea şi depozitarea ei corespunzătoare, să se încheie, în 15 zile, arăturile adinei de toamnă, să se ia toate măsurile pentru îmbunătăţirea radicală a muncii în zootehnie. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, atit in industrie cit şi in agricultură există toate condiţiile pentru îndeplinirea integrală a prevederilor de plan. Ne vom referi în comentariul de faţă cu deosebire la sarcinile ce re­vin colectivelor din industrie, unde există încă o seamă de neîmpli­­niri. Aşa cum s-a subliniat la re­centa şedinţă a Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., este necesar ca guvernul, mi­nisterele, centralele, toate unităţile e­­conomice, organele şi organizaţiile de partid să ia măsuri hotărite pentru lichidarea neîntârziată a neajunsurilor şi îmbunătăţirea radicală a întregii activităţi, pentru recuperarea restan­ţelor şi îndeplinirea in cele mai bune condiţii a prevederilor de plan pe lunile noiembrie şi decembrie, pe în­treg trimestrul IV. Cu prioritate tre­buie să se acţioneze pentru realiza­rea în întregime a planului pe tri­mestrul IV la export. Pentru aceasta se impune ca întreaga producţie con­tractată cu partenerii de peste hotare pe trimestrul în curs să fie lansată in fabricaţie pînă cel mai tîrziu la 10 noiembrie şi să se ia toate n­ăsu­­rile necesare in fiecare întreprindere şi centrală pentru realizarea integra­lă a acesteia. Astfel, acolo unde ne­cesităţile impun va trebui ca activita­tea să fie organizată în trei schim­buri, asigurîndu-se forţa de muncă şi toate celelalte condiţii necesare pen­tru realizarea în cele mai bune con­diţii a producţiei de export. Totoda­tă, cu aceeaşi hotărîre va trebui să se acţioneze pentru îndeplinirea tu­turor sarcinilor de plan cantitative şi calitative. Fără îndoială, este pozitiv faptul că după zece luni din acest an s-a obţi­nut o prod­ucţie industrială mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut. Trebuie înţeles însă că acest lucru nu este suficient. Dacă avem în ve­dere numai noile capacităţi puse in funcţiune în acest an se poate apre­cia că trebuia să se obţină un spor de producţie chiar mai mare decit cel realizat pînă în prezent. Deci, altfel spus, factorii specifici dezvol­tării intensive a economiei naţionale. Ion TEODOR (Continuare în pag. a V-a) Aspect din secţia trei-mecanică a întreprinderii de maşini grele Bucureşti Foto : Sandu Cristian Din noul peisaj al Capitalei : construcţii de locuinţe pe Calea 13 Septembrie De cîteva ore bune stră­batem cartier după cartier, in Drobeta-Turnu Severin. De cind mergem, am pier­dut şirul străzilor, al bule­vardelor, nu ne mai dăm seama bine cind părăsim un cartier nou şi cind in­trăm in alt cartier nou, cu toate că fiecare dintre ele are altă aşezare şi per­spectivă spre Dunăre sau spre dealurile care se arcu­iesc spre zarea munţilor pe care-i ştim imediat în spatele orizontului, spre miazănoapte. Nu ne mai dăm seama, pentru că prea multe imagini se suprapun pe retină, prea multe jocuri de linii arhitectoni­ce, de volume ingenios combinate se oferă priviri­lor obligindu-le să com­pare, să discearnă, să apre­cieze. Să ne oprim o clipă, oare, și să-i spunem mais­trului Ioan Girbea, ghidul nostru în această in intre­­gime nouă Drobeta-Turnu Severin, că sunt frumoase cartierele noi aşa cum urcă ele, într-un fel de amfitea­tru, de la vadul Dunării spre pădurea Crihalei, răs­­pindite aidoma unui evan­tai deschis sprijinit pe ţăr­mul fluviului unde se des­făşoară principala platfor­mă industrială şi portul oraşului ? Ar fi o consta­tare banală, dacă stai bine şi te gîndeşti, dar noi ne oprim, totuşi, o clipă şi o exprimăm cu glas tare, pentru că e sinceră şi pen­tru că nu se poată să nu-i facă­­ plăcere însoţitorului nostru. Da, 11 face plăcere, ne mărturise­şte acest lucru, din mers, dar adaugă că el ştie că frumuseţea asta e lucru complicat. „Ca să o obţii — spune , zîmbind — trebuie să atingi o mulţi­me de parametrii dificili“ ! „Parametrii frumuseţii unei construcţii“ ? Iată un lucru interesant, gîndim noi şi, iuţind paşii, îl ajun­gem din urmă pe maistrul care se abătuse, dintr-o dată, la nişte blocuri afla­te încă în construcţie. Şi, de acum încolo, suntem­, pentru o vreme, martori tăcuţi la discuţiile lui cu un şef de echipă, cu un constructor secretar al unei organizaţii de partid, cu un maistru... Şi aflăm tot fe­lul de lucruri , şi bine­i cutare echipă lucrează in devans faţă de grafic ; alta e mulţumită că a primit un termen tot ceea ce-i trebuia ca materiale pe frontul ei de lucru şi oa­menii, deci, muncesc în ritmul şi ordinea cerute de operaţiile fluxului tehno­logic ; cutare constructor a devenit tată de cîteva ore (toată lumea 11 fericită) şi el fluieră de mama focu­lui acolo pe schelă vesel, fericit ; dar aflăm şi din cele care, pe însoţitorul nostru, maistrul Ioan Gir­bea, secretar al comitetului de partid al întreprinderii antrepriză de construcţii­­montaj Mehedinţi, îl fac să încrunte sprinceana ş­i se dezvăluie de către montori proasta calitate a unor ele­mente prefabricate de-abia sosite din poligonul fabri­cii de materiale de con­strucţii a întreprinderii sau cenzurează prompt un caz de indisciplină tehnologică sau află cu amărăciune despre un om socotit, pină atunci, nici mai rău şi nici mai bun decit alţii, că a intrat în nişte încurcături juridice iscate din năra­vuri — cum descoperă a­­cum — prea des trecute cu vederea în colectivul lui de muncă. Plecăm mai departe, în­­tîlnim alţi oameni, cu alte probleme. Urcăm pe sche­le, ne strecurăm pe alei temporar croite printre pa­nouri prefabricate gata fir­, pisate, aşteptînd să fie montate. Urmărim utilaje­le mecanizate lucrînd la noi fundaţii ; in alte părţi se toarnă fundaţii, tot me­canizat sau se finisează fa­ţade folosind instalaţii pneumatice, care înlocuiesc clasica mistrie. Intr-un tîr­ziu, ieşim la moderna Cale a Craiovei şi poposim pe o bancă de piatră într-o staţie de autobuz. Observăm că şi staţia e îngrijit ame­najată — pătratul ei e multicolor mozaicat, banca frumos cioplită în piatră, acoperişul elegant arcuit. — Am trecut pe lingă o faţadă de bloc care, am în­ţeles din privirile dumnea­voastră, v-a plăcut — zice maistrul. îşi are istoria ei, oarecum dramatică. Fusese gîndită la început ca un joc nou de volume. încer­cam ceva, era o nouă op­ţiune, convenisem asupra ei, nu întregul colectiv, dar ea tot ca înainte a ieşit din schele — s-au grăbit, drumul, bătătorit li s-a pă­rut mai uşor unora. Dar nu şi comuniştilor, care nu cedează chiar in faţa aşa­­zisului fapt împlinit. Cind se poate mai bine, mai frumos, mai util nu re­nunţi la nici un efort. S-a refăcut totul, s-a imputat celor vinovaţi preţul como­dităţii. — Chiar aşa s-au petre­cut lucrurile ? — Chiar aşa ! — Şi ce s-a obţinut ? Nu cumva s-a obţinut pierde­re de timp, de materiale, enervări... — Sigur, nu a fost uşor, au fost şi supărări. Supă­rările — unele — au câteo­dată şi o latură pozitivă, ambiţionează, imping la acţiune, duc la însuşirea unei optici noi. In cazul nostru, s-a înţeles că nu-i rost, trebuie altfel lucrat, că o hotărîre o dată luată se aplică întocmai, că nu ne « în obicei să ne în­toarcem pe urma paşilor noştri, că răspunderea nu e doar un principiu oare­care pe care-l uiţi cind urci pe schelă. — Sigur, se învaţă mult din astfel de intîmplări. Dionisie ŞINCAN Virgil TATARU (Continuare în pag. a V-a) - Parametrii de frumuseţe ai construcţiei umane omul marilor răspunderi A­PELUL Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste Tovarăşi şi tovarăşe! Oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul patriei! Cetăţeni ai Republicii Socialiste România! La 15 noiembrie, vor avea loc alegerile generale de deputaţi în consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale — organe lo­cale ale puterii de stat, ale autoconducerii şi autogospodă­­ririi teritoriale. Eveniment politic important în viaţa patriei noastre, ex­presie a perfecţionării democraţiei noastre muncitoreşti re­voluţionare, care asigură participarea nemijlocită a tuturor cetăţenilor la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a ţării, la conducerea societăţii, alegerile constituie un minunat prilej de reafirmare a unităţii de nezdruncinat a întregului nostru popor în jurul partidului, al stră­lucitului conducător al destinelor patriei, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Alegerile de deputaţi de la 15 noiembrie au loc cu puţin timp înainte de CONFERINŢA NAŢIONALA A PARTI­DULUI ŞI DE SĂRBĂTORIREA A 40 DE ANI DE LA PRO­CLAMAREA REPUBLICII — momente de o deosebită în­semnătate in viaţa partidului şi a poporului nostru, deplin angajat în îndeplinirea măreţelor obiective stabilite de Con­gresul al XIII-lea al partidului, a îndemnurilor şi orientă­rilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii So­cialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Uni­tăţii Socialiste. Dînd votul celor mai buni oameni ai muncii care, prin întreaga lor activitate, se afirmă ca făuritori de nădejde ai orînduirii noi, socialiste, in patria noastră, ca buni gospodari ai treburilor obşteşti care merită încrederea de a fi aleşi în organele locale ale puterii de stat şi prezintă garanţia că vor acţiona cu răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor mari ce revin consiliilor populare, cetăţenii României socialiste vor vota, în fapt, pentru consolidarea şi dezvoltarea minunatelor cuceriri revoluţionare dobîndite de poporul nostru sub con­ducerea partidului, pentru măreţele realizări de azi şi de miine ale patriei, pentru viitorul fericit al întregii naţiuni. AFIRMAREA ŞI MAI VIGUROASA A ROMÂNIEI SOCIALISTE CA ŢARA LIBERA, SUVERANA ŞI INDEPENDENTĂ. Oameni ai muncii de la oraşe şi sate! FRONTUL DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIA­LISTE CHEAMA PE CETĂŢENII PATRIEI SA-ŞI DEA VOTUL CANDIDAŢILOR SAI, MANIFESTÎND ŞI PRIN ACEASTA HOTARIREA LOR FERMA DE A ACŢIONA STRINS UNIŢI IN JURUL PARTIDU­­LUI, AL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU — EROU ÎNTRE EROII PATRIEI, LUMINOS EXEM­PLU DE DĂRUIRE REVOLUŢIONARA ÎN SLUJBA­ CELOR MAI ÎNALTE ASPIRAŢII ALE POPORULUI ROMAN — PENTRU ÎNFĂPTUIREA MĂREŢELOR OBIECTIVE STABILITE DE CONGRESUL AL XIII-LEA AL PARTIDULUI, PENTRU DEZVOL­TAREA DINAMICA ŞI INTENSIVA A ECONOMIEI NAŢIONALE, PENTRU CREŞTEREA CONTINUA A CALITĂŢII VIEŢII ÎNTREGULUI POPOR, PENTRU Anii ce au trecut de la Congresul al XIII-lea al parti­dului au fost marcaţi prin noi şi importante Împliniri în toate domeniile vieţii economico-sociale, în dezvoltarea pa­triei pe drumul progresului şi civilizaţiei socialiste. Sunt îm­pliniri care fac parte integrantă din măreţele realizări do­bîndite de poporul nostru în perioada inaugurată de Congre­sul al IX-lea al partidului, perioadă de profunde transfor­mări revoluţionare în societatea noastră, indisolubil legate de activitatea prodigioasă, desfăşurată cu clarviziune şi profund spirit creator, cu pasiune revoluţionară şi fierbinte patriotism de conducătorul partidului şi statului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. ÎN PERIOADA CARE A TRECUT DE LA ALEGERILE PRECEDENTE A FOST CONTINUATA POLITICA DE DEZ­VOLTARE INDUSTRIALA A TARII, punîndu-se un accent deosebit pe laturile intensive, calitative ale dezvoltării acestei ramuri de bază a economiei naţionale. S-a intensificat pro­cesul de înnoire şi modernizare a producţiei, au fost puse in funcţiune noi capacităţi, a crescut gradul de valorificare a resurselor materiale şi umane ale ţării, în primii doi ani ai actualului cincinal au fost obţinute creşteri însemnate la producţia industrială, care este, în acest an, de peste 115 ori mai mare decit în 1945. Industria participă astăzi cu peste 60 la sută la formarea venitului naţional, asigură 90 la sută din necesarul intern de echipamente, maşini şi instalaţii, contribuind totodată cu circa 90 la sută la exporturile ţării. Practic, România dispune in prezent de o industrie modernă, competitivă, capabilă să rezolve cele mai complexe probleme de ordin tehnic pentru toate sectoarele vieţii economice şi sociale. IMPORTANTE REALIZĂRI AU FOST OBŢINUTE ŞI ÎN AGRICULTURA ŢARII — a doua ramură de bază a econo­miei naţionale, care, in anii construcţiei socialiste, a crescut pe ansamblu de aproape şase ori. Puternica înzestrare teh­­nico-materială — extinderea mecanizării şi chimizării, înfăp­tuirea unui vast program de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare — folosirea pe scară tot mai largă în agricultură a realiză­rilor ştiinţei au făcut posibilă obţinerea în 1986 a celei mai mari recolte de cereale din istoria ţării — peste 30 milioane tone, faţă de 12,6 milioane tone în 1965. Şi anul acesta, deşi condiţiile climatice nu au fost prea favorabile, am obţinut, la cereale, producţii bune. De asemenea, a crescut producţia la plante tehnice, în legumicultură, pomicultură, precum şi în zootehnie. PE BAZA PUTERNICEI DEZVOLTĂRI A INDUSTRIEI, AGRICULTURII ŞI A CELORLALTE RAMURI ALE ECO­NOMIEI NAŢIONALE, A SPORIRII EFICIENŢEI ECONO­MICE, A CRESCUT SUBSTANŢIAL VENITUL NAŢIONAL, astfel că in acest an este de peste 33 de ori mai mare decit in 1945. Aceasta a asigurat dezvoltarea şi modernizarea con­tinuă a forţelor de producţie, creşterea potenţialului produc­tiv al economiei naţionale şi ridicarea continuă a bunăstării întregului popor. IN ANII CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE, ŞI ÎNDEOSEBI DUPĂ CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI, S-A REALIZAT CU CONSECVENŢA UN AMPLU PROGRAM DE INVESTIŢII , ROD AL POLITICII ŞTIINŢIFICE A PARTIDULUI DE ALOCARE A UNEI PÂRŢI IMPORTANTE DIN VENITUL NAŢIONAL PENTRU FONDUL DE DEZ­VOLTARE. S-au edificat noi obiective industriale şi au fost modernizate întreprinderile existente, a continuat realizarea intensă a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, s-au construit noi unităţi agrozootehnice, ceea ce contribuie la îmbunătă­ţirea în continuare a repartizării forţelor de producţie pe teritoriu, la dezvoltarea armonioasă a tuturor judeţelor pa­triei. Volumul fondurilor fixe existente în prezent însumează peste 3 000 miliarde lei, fiind de 20 de ori mai mare decât în anul 1945. Dezvoltarea economică a ţării, creşterea venitului naţio­nal au creat o bază trainică pentru ÎMBUNÂTÂŢIREA CON­DIŢIILOR DE MUNCA ŞI DE TRAI ALE ÎNTREGULUI POPOR, pentru realizarea unei noi calităţi a vieţii. Retribu­ţia lunară medie nominală netă a personalului muncitor a sporit de la 2 239 în 1980 la 3 018 lei la sfîrşitul anului 1986 ; de asemenea, au sporit veniturile nominale ale ţărănimii ob­ţinute din munca in cooperativele agricole de producţie şi din gospodăriile personale. Populaţia a beneficiat de însem­nate fonduri destinate finanţării acţiunilor social-culturale, sub formă de pensii, alocaţii şi ajutoare pentru copii, burse pentru elevi şi studenţi, sume pentru dezvoltarea învăţămîn­­tului, culturii, ocrotirii sănătăţii. în anul 1986, aceste fonduri au reprezentat 116 miliarde Iei, revenind 5 080 lei pe locuitor. Prin măsurile privind majorarea alocaţiei pentru copii, a ajutoarelor ce se acordă mamelor cu mulţi copii şi a indem­nizaţiei de naştere, populaţia a beneficiat anul trecut de un spor de venituri de 6,7 miliarde lei faţă de 1985. Au continuat să se dezvolte un ritm susţinut construcţiile de locuinţe şi social-edilitare, să se înfăptuiască siste­matizarea localităţilor ţării. în prezent, peste 82 la sută din populaţia României locuieşte in case noi. Nu există oraş sau localitate în care să nu se realizeze importante lucrări în acest domeniu, destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale tuturor cetăţenilor. Toate aceste realizări demonstrează, cu puterea faptelor, că scopul suprem al politicii partidului de edificare socialistă şi comunistă a patriei îl constituie ridicarea continuă a bună­stării oamenilor muncii, că tot ce se realizează în România este consacrat omului, creşterii nivelului general de civiliza­ţie al întregului popor. In tabloul marilor împliniri socialiste, un rol deosebit — care se va accentua şi mai mult în procesul de înfăptuire a complexelor sarcini economico-sociale — revine realizărilor ŞTIINŢEI, ÎNVATAMlNTULUI, CULTURII, CARE AU CU­NOSCUT O AMPLA DEZVOLTARE. Sub conducerea nemij­locită, de înaltă competenţă, a tovarăşei academician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, militant de frunte al partidului şi statului, proeminentă personalitate a vieţii ştiinţifice mon­diale, cercetarea ştiinţifică a adus o contribuţie remarcabilă la afirmarea noii revoluţii tehnico-ştiinţifice, a noii revoluţii agrare, la înfăptuirea programelor de dezvoltare economico­­socială a ţării. Integrîndu-se cu cercetarea şi producţia, învă­­ţămîntul a obţinut însemnate rezultate pe tărîmul pregătirii tinerei generaţii pentru muncă şi viaţă, in­formarea de cadre temeinic pregătite, stăpîne pe ştiinţa, tehnologia şi cultura contemporană. O puternică înflorire au cunoscut literatura, arta şi cultura, contribuind la educarea patriotică, revoluţio­nară a celor ce muncesc, la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, în ultimii 20 de ani, partidul nostru a adoptat noi măsuri de DEZVOLTARE ŞI PERFECŢIONARE A DEMOCRAŢIEI MUNCITOREŞTI REVOLUŢIONARE, care reprezintă un mi­nunat cadru de afirmare a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, în viaţa politică, economică şi so­cială a localităţilor, a întregii ţări. Astăzi în România există şi funcţionează de aproape două decenii un sistem larg de­mocratic, unic în felul său, care asigură participarea directă a oamenilor muncii la conducerea tuturor sectoarelor de acti­vitate, edificarea societăţii socialiste cu poporul, pentru popor. In perioada care a trecut de la alegerile precedente, PARTIDUL SI STATUL NOSTRU AU DESFĂŞURAT O IN­TENSA ACTIVITATE INTERNAŢIONALA, care a întrunit şi întruneşte aprecierea unanimă a popoarelor lumii. România Întreţine astăzi relaţii politice şi economice cu 155 de ţări. (Continuare în pag. a IlI-a)

Next