Scînteia, noiembrie 1987 (Anul 56, nr. 14058-14082)
1987-11-01 / nr. 14058
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVII Nr. 14058 Duminică 1 noiembrie 1987 6 PAGINI —50 BANI In intimpinarea Conferinţei Nationale a partului, in spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae terasa la şedinţa Comitetului Politic [xecutiv al C.C. al P.C.R. REALIZAREA EXEMPLARĂ A PLANULUI - condiţie esenţială pentru dezvoltarea economico-socială a patriei Intrind, Incepind de astăzi. In ultimele două luni ale anului, ritmul activităţii productive cunoaşte, trebuie să cunoască vibraţia specifică apropierii momentului cind se va face bilanţul unei perioade de muncă intensă, deosebit de importantă pentru îndeplinirea în cit mai bune condiţii a obiectivelor actualului cincinal. Din această perspectivă, analiza rezultatelor obţinute în perioada care a trecut din anul 1987 pune în evidenţă deplina angajare a clasei noastre muncitoare, a întregului popor pentru înfăptuirea sarcinilor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului cu privire la dezvoltarea intensivă a economiei, promovarea progresului tehnic, la sporirea producţiei agricole, la accentuarea laturilor calitative ale muncii în toate domeniile de activitate şi ridicarea pe această bază a patriei pe noi trepte de progres şi civilizaţie. Este limpede că nu există altă sursă de progres şi bunăstare decit munca, munca mereu mai bine organizată şi mai spornică a muncitorilor şi specialiştilor din fabrici şi uzine, de pe şantierele de investiţii, din institutele de cercetări şi proiectări, a oamenilor muncii de pe ogoare. Faţă de problemele analizate, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a adoptat, în spiritul indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, măsuri de deosebită importanţă pentru îndeplinirea integrală a planului, pregătirea realizării prevederilor de plan pe 1988, pentru valorificarea stocurilor supranormative, intensificarea activităţii de colectare şi valorificare a materialelor refolosibile pe anul viitor, precum şi pentru intensificarea activităţii de recondiţionare a pieselor de schimb şi subansamblelor. De asemenea, s-au analizat şi adoptat măsurile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor din campania agricolă de toamnă şi realizarea fondului de stat la producţia vegetală şi animală. Abordindu-se o problematică vastă a activităţii economice, s-au evidenţiat realizările importante ce s-au obţinut in industrie şi agricultură, subliniindu-se, in acelaşi timp, lipsurile manifestate, cerîndu-se să se acţioneze neîntirziat, cu fermitate, pentru lichidarea neajunsurilor, pentru îmbunătăţirea radicală a întregii activităţi. Sarcinile stabilite privind realizarea în întregime a planului pe trimestrul IV, la export şi la ceilalţi indicatori, a planului de investiţii, privind realizarea creşterii productivităţii muncii, încadrarea în consumurile materiale, reducerea cheltuielilor şi costurilor de producţie, întărirea autoconducerii şi autogestiunii, creşterea eficienţei, lichidarea situaţiei existente privind stocurile supranormative, pregătirea producţiei anului viitor vor trebui să se afle în permanenţă în atenţia colectivelor de muncă. După cum, în agricultură va trebui să se asigure strîngerea pînă la 10 noiembrie şi preluarea întregii producţii de pe cîmp, transportarea şi depozitarea ei corespunzătoare, să se încheie, în 15 zile, arăturile adinei de toamnă, să se ia toate măsurile pentru îmbunătăţirea radicală a muncii în zootehnie. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, atit in industrie cit şi in agricultură există toate condiţiile pentru îndeplinirea integrală a prevederilor de plan. Ne vom referi în comentariul de faţă cu deosebire la sarcinile ce revin colectivelor din industrie, unde există încă o seamă de neîmpliniri. Aşa cum s-a subliniat la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., este necesar ca guvernul, ministerele, centralele, toate unităţile economice, organele şi organizaţiile de partid să ia măsuri hotărite pentru lichidarea neîntârziată a neajunsurilor şi îmbunătăţirea radicală a întregii activităţi, pentru recuperarea restanţelor şi îndeplinirea in cele mai bune condiţii a prevederilor de plan pe lunile noiembrie şi decembrie, pe întreg trimestrul IV. Cu prioritate trebuie să se acţioneze pentru realizarea în întregime a planului pe trimestrul IV la export. Pentru aceasta se impune ca întreaga producţie contractată cu partenerii de peste hotare pe trimestrul în curs să fie lansată in fabricaţie pînă cel mai tîrziu la 10 noiembrie şi să se ia toate năsurile necesare in fiecare întreprindere şi centrală pentru realizarea integrală a acesteia. Astfel, acolo unde necesităţile impun va trebui ca activitatea să fie organizată în trei schimburi, asigurîndu-se forţa de muncă şi toate celelalte condiţii necesare pentru realizarea în cele mai bune condiţii a producţiei de export. Totodată, cu aceeaşi hotărîre va trebui să se acţioneze pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor de plan cantitative şi calitative. Fără îndoială, este pozitiv faptul că după zece luni din acest an s-a obţinut o producţie industrială mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Trebuie înţeles însă că acest lucru nu este suficient. Dacă avem în vedere numai noile capacităţi puse in funcţiune în acest an se poate aprecia că trebuia să se obţină un spor de producţie chiar mai mare decit cel realizat pînă în prezent. Deci, altfel spus, factorii specifici dezvoltării intensive a economiei naţionale. Ion TEODOR (Continuare în pag. a V-a) Aspect din secţia trei-mecanică a întreprinderii de maşini grele Bucureşti Foto : Sandu Cristian Din noul peisaj al Capitalei : construcţii de locuinţe pe Calea 13 Septembrie De cîteva ore bune străbatem cartier după cartier, in Drobeta-Turnu Severin. De cind mergem, am pierdut şirul străzilor, al bulevardelor, nu ne mai dăm seama bine cind părăsim un cartier nou şi cind intrăm in alt cartier nou, cu toate că fiecare dintre ele are altă aşezare şi perspectivă spre Dunăre sau spre dealurile care se arcuiesc spre zarea munţilor pe care-i ştim imediat în spatele orizontului, spre miazănoapte. Nu ne mai dăm seama, pentru că prea multe imagini se suprapun pe retină, prea multe jocuri de linii arhitectonice, de volume ingenios combinate se oferă privirilor obligindu-le să compare, să discearnă, să aprecieze. Să ne oprim o clipă, oare, și să-i spunem maistrului Ioan Girbea, ghidul nostru în această in intregime nouă Drobeta-Turnu Severin, că sunt frumoase cartierele noi aşa cum urcă ele, într-un fel de amfiteatru, de la vadul Dunării spre pădurea Crihalei, răspindite aidoma unui evantai deschis sprijinit pe ţărmul fluviului unde se desfăşoară principala platformă industrială şi portul oraşului ? Ar fi o constatare banală, dacă stai bine şi te gîndeşti, dar noi ne oprim, totuşi, o clipă şi o exprimăm cu glas tare, pentru că e sinceră şi pentru că nu se poată să nu-i facă plăcere însoţitorului nostru. Da, 11 face plăcere, ne mărturiseşte acest lucru, din mers, dar adaugă că el ştie că frumuseţea asta e lucru complicat. „Ca să o obţii — spune , zîmbind — trebuie să atingi o mulţime de parametrii dificili“ ! „Parametrii frumuseţii unei construcţii“ ? Iată un lucru interesant, gîndim noi şi, iuţind paşii, îl ajungem din urmă pe maistrul care se abătuse, dintr-o dată, la nişte blocuri aflate încă în construcţie. Şi, de acum încolo, suntem, pentru o vreme, martori tăcuţi la discuţiile lui cu un şef de echipă, cu un constructor secretar al unei organizaţii de partid, cu un maistru... Şi aflăm tot felul de lucruri , şi binei cutare echipă lucrează in devans faţă de grafic ; alta e mulţumită că a primit un termen tot ceea ce-i trebuia ca materiale pe frontul ei de lucru şi oamenii, deci, muncesc în ritmul şi ordinea cerute de operaţiile fluxului tehnologic ; cutare constructor a devenit tată de cîteva ore (toată lumea 11 fericită) şi el fluieră de mama focului acolo pe schelă vesel, fericit ; dar aflăm şi din cele care, pe însoţitorul nostru, maistrul Ioan Girbea, secretar al comitetului de partid al întreprinderii antrepriză de construcţiimontaj Mehedinţi, îl fac să încrunte sprinceana şi se dezvăluie de către montori proasta calitate a unor elemente prefabricate de-abia sosite din poligonul fabricii de materiale de construcţii a întreprinderii sau cenzurează prompt un caz de indisciplină tehnologică sau află cu amărăciune despre un om socotit, pină atunci, nici mai rău şi nici mai bun decit alţii, că a intrat în nişte încurcături juridice iscate din năravuri — cum descoperă acum — prea des trecute cu vederea în colectivul lui de muncă. Plecăm mai departe, întîlnim alţi oameni, cu alte probleme. Urcăm pe schele, ne strecurăm pe alei temporar croite printre panouri prefabricate gata fir, pisate, aşteptînd să fie montate. Urmărim utilajele mecanizate lucrînd la noi fundaţii ; in alte părţi se toarnă fundaţii, tot mecanizat sau se finisează faţade folosind instalaţii pneumatice, care înlocuiesc clasica mistrie. Intr-un tîrziu, ieşim la moderna Cale a Craiovei şi poposim pe o bancă de piatră într-o staţie de autobuz. Observăm că şi staţia e îngrijit amenajată — pătratul ei e multicolor mozaicat, banca frumos cioplită în piatră, acoperişul elegant arcuit. — Am trecut pe lingă o faţadă de bloc care, am înţeles din privirile dumneavoastră, v-a plăcut — zice maistrul. îşi are istoria ei, oarecum dramatică. Fusese gîndită la început ca un joc nou de volume. încercam ceva, era o nouă opţiune, convenisem asupra ei, nu întregul colectiv, dar ea tot ca înainte a ieşit din schele — s-au grăbit, drumul, bătătorit li s-a părut mai uşor unora. Dar nu şi comuniştilor, care nu cedează chiar in faţa aşazisului fapt împlinit. Cind se poate mai bine, mai frumos, mai util nu renunţi la nici un efort. S-a refăcut totul, s-a imputat celor vinovaţi preţul comodităţii. — Chiar aşa s-au petrecut lucrurile ? — Chiar aşa ! — Şi ce s-a obţinut ? Nu cumva s-a obţinut pierdere de timp, de materiale, enervări... — Sigur, nu a fost uşor, au fost şi supărări. Supărările — unele — au câteodată şi o latură pozitivă, ambiţionează, imping la acţiune, duc la însuşirea unei optici noi. In cazul nostru, s-a înţeles că nu-i rost, trebuie altfel lucrat, că o hotărîre o dată luată se aplică întocmai, că nu ne « în obicei să ne întoarcem pe urma paşilor noştri, că răspunderea nu e doar un principiu oarecare pe care-l uiţi cind urci pe schelă. — Sigur, se învaţă mult din astfel de intîmplări. Dionisie ŞINCAN Virgil TATARU (Continuare în pag. a V-a) - Parametrii de frumuseţe ai construcţiei umane omul marilor răspunderi APELUL Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste Tovarăşi şi tovarăşe! Oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul patriei! Cetăţeni ai Republicii Socialiste România! La 15 noiembrie, vor avea loc alegerile generale de deputaţi în consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale — organe locale ale puterii de stat, ale autoconducerii şi autogospodăririi teritoriale. Eveniment politic important în viaţa patriei noastre, expresie a perfecţionării democraţiei noastre muncitoreşti revoluţionare, care asigură participarea nemijlocită a tuturor cetăţenilor la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a ţării, la conducerea societăţii, alegerile constituie un minunat prilej de reafirmare a unităţii de nezdruncinat a întregului nostru popor în jurul partidului, al strălucitului conducător al destinelor patriei, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Alegerile de deputaţi de la 15 noiembrie au loc cu puţin timp înainte de CONFERINŢA NAŢIONALA A PARTIDULUI ŞI DE SĂRBĂTORIREA A 40 DE ANI DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII — momente de o deosebită însemnătate in viaţa partidului şi a poporului nostru, deplin angajat în îndeplinirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului, a îndemnurilor şi orientărilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Dînd votul celor mai buni oameni ai muncii care, prin întreaga lor activitate, se afirmă ca făuritori de nădejde ai orînduirii noi, socialiste, in patria noastră, ca buni gospodari ai treburilor obşteşti care merită încrederea de a fi aleşi în organele locale ale puterii de stat şi prezintă garanţia că vor acţiona cu răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor mari ce revin consiliilor populare, cetăţenii României socialiste vor vota, în fapt, pentru consolidarea şi dezvoltarea minunatelor cuceriri revoluţionare dobîndite de poporul nostru sub conducerea partidului, pentru măreţele realizări de azi şi de miine ale patriei, pentru viitorul fericit al întregii naţiuni. AFIRMAREA ŞI MAI VIGUROASA A ROMÂNIEI SOCIALISTE CA ŢARA LIBERA, SUVERANA ŞI INDEPENDENTĂ. Oameni ai muncii de la oraşe şi sate! FRONTUL DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE CHEAMA PE CETĂŢENII PATRIEI SA-ŞI DEA VOTUL CANDIDAŢILOR SAI, MANIFESTÎND ŞI PRIN ACEASTA HOTARIREA LOR FERMA DE A ACŢIONA STRINS UNIŢI IN JURUL PARTIDULUI, AL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU — EROU ÎNTRE EROII PATRIEI, LUMINOS EXEMPLU DE DĂRUIRE REVOLUŢIONARA ÎN SLUJBA CELOR MAI ÎNALTE ASPIRAŢII ALE POPORULUI ROMAN — PENTRU ÎNFĂPTUIREA MĂREŢELOR OBIECTIVE STABILITE DE CONGRESUL AL XIII-LEA AL PARTIDULUI, PENTRU DEZVOLTAREA DINAMICA ŞI INTENSIVA A ECONOMIEI NAŢIONALE, PENTRU CREŞTEREA CONTINUA A CALITĂŢII VIEŢII ÎNTREGULUI POPOR, PENTRU Anii ce au trecut de la Congresul al XIII-lea al partidului au fost marcaţi prin noi şi importante Împliniri în toate domeniile vieţii economico-sociale, în dezvoltarea patriei pe drumul progresului şi civilizaţiei socialiste. Sunt împliniri care fac parte integrantă din măreţele realizări dobîndite de poporul nostru în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, perioadă de profunde transformări revoluţionare în societatea noastră, indisolubil legate de activitatea prodigioasă, desfăşurată cu clarviziune şi profund spirit creator, cu pasiune revoluţionară şi fierbinte patriotism de conducătorul partidului şi statului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. ÎN PERIOADA CARE A TRECUT DE LA ALEGERILE PRECEDENTE A FOST CONTINUATA POLITICA DE DEZVOLTARE INDUSTRIALA A TARII, punîndu-se un accent deosebit pe laturile intensive, calitative ale dezvoltării acestei ramuri de bază a economiei naţionale. S-a intensificat procesul de înnoire şi modernizare a producţiei, au fost puse in funcţiune noi capacităţi, a crescut gradul de valorificare a resurselor materiale şi umane ale ţării, în primii doi ani ai actualului cincinal au fost obţinute creşteri însemnate la producţia industrială, care este, în acest an, de peste 115 ori mai mare decit în 1945. Industria participă astăzi cu peste 60 la sută la formarea venitului naţional, asigură 90 la sută din necesarul intern de echipamente, maşini şi instalaţii, contribuind totodată cu circa 90 la sută la exporturile ţării. Practic, România dispune in prezent de o industrie modernă, competitivă, capabilă să rezolve cele mai complexe probleme de ordin tehnic pentru toate sectoarele vieţii economice şi sociale. IMPORTANTE REALIZĂRI AU FOST OBŢINUTE ŞI ÎN AGRICULTURA ŢARII — a doua ramură de bază a economiei naţionale, care, in anii construcţiei socialiste, a crescut pe ansamblu de aproape şase ori. Puternica înzestrare tehnico-materială — extinderea mecanizării şi chimizării, înfăptuirea unui vast program de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare — folosirea pe scară tot mai largă în agricultură a realizărilor ştiinţei au făcut posibilă obţinerea în 1986 a celei mai mari recolte de cereale din istoria ţării — peste 30 milioane tone, faţă de 12,6 milioane tone în 1965. Şi anul acesta, deşi condiţiile climatice nu au fost prea favorabile, am obţinut, la cereale, producţii bune. De asemenea, a crescut producţia la plante tehnice, în legumicultură, pomicultură, precum şi în zootehnie. PE BAZA PUTERNICEI DEZVOLTĂRI A INDUSTRIEI, AGRICULTURII ŞI A CELORLALTE RAMURI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE, A SPORIRII EFICIENŢEI ECONOMICE, A CRESCUT SUBSTANŢIAL VENITUL NAŢIONAL, astfel că in acest an este de peste 33 de ori mai mare decit in 1945. Aceasta a asigurat dezvoltarea şi modernizarea continuă a forţelor de producţie, creşterea potenţialului productiv al economiei naţionale şi ridicarea continuă a bunăstării întregului popor. IN ANII CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE, ŞI ÎNDEOSEBI DUPĂ CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI, S-A REALIZAT CU CONSECVENŢA UN AMPLU PROGRAM DE INVESTIŢII , ROD AL POLITICII ŞTIINŢIFICE A PARTIDULUI DE ALOCARE A UNEI PÂRŢI IMPORTANTE DIN VENITUL NAŢIONAL PENTRU FONDUL DE DEZVOLTARE. S-au edificat noi obiective industriale şi au fost modernizate întreprinderile existente, a continuat realizarea intensă a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, s-au construit noi unităţi agrozootehnice, ceea ce contribuie la îmbunătăţirea în continuare a repartizării forţelor de producţie pe teritoriu, la dezvoltarea armonioasă a tuturor judeţelor patriei. Volumul fondurilor fixe existente în prezent însumează peste 3 000 miliarde lei, fiind de 20 de ori mai mare decât în anul 1945. Dezvoltarea economică a ţării, creşterea venitului naţional au creat o bază trainică pentru ÎMBUNÂTÂŢIREA CONDIŢIILOR DE MUNCA ŞI DE TRAI ALE ÎNTREGULUI POPOR, pentru realizarea unei noi calităţi a vieţii. Retribuţia lunară medie nominală netă a personalului muncitor a sporit de la 2 239 în 1980 la 3 018 lei la sfîrşitul anului 1986 ; de asemenea, au sporit veniturile nominale ale ţărănimii obţinute din munca in cooperativele agricole de producţie şi din gospodăriile personale. Populaţia a beneficiat de însemnate fonduri destinate finanţării acţiunilor social-culturale, sub formă de pensii, alocaţii şi ajutoare pentru copii, burse pentru elevi şi studenţi, sume pentru dezvoltarea învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii. în anul 1986, aceste fonduri au reprezentat 116 miliarde Iei, revenind 5 080 lei pe locuitor. Prin măsurile privind majorarea alocaţiei pentru copii, a ajutoarelor ce se acordă mamelor cu mulţi copii şi a indemnizaţiei de naştere, populaţia a beneficiat anul trecut de un spor de venituri de 6,7 miliarde lei faţă de 1985. Au continuat să se dezvolte un ritm susţinut construcţiile de locuinţe şi social-edilitare, să se înfăptuiască sistematizarea localităţilor ţării. în prezent, peste 82 la sută din populaţia României locuieşte in case noi. Nu există oraş sau localitate în care să nu se realizeze importante lucrări în acest domeniu, destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale tuturor cetăţenilor. Toate aceste realizări demonstrează, cu puterea faptelor, că scopul suprem al politicii partidului de edificare socialistă şi comunistă a patriei îl constituie ridicarea continuă a bunăstării oamenilor muncii, că tot ce se realizează în România este consacrat omului, creşterii nivelului general de civilizaţie al întregului popor. In tabloul marilor împliniri socialiste, un rol deosebit — care se va accentua şi mai mult în procesul de înfăptuire a complexelor sarcini economico-sociale — revine realizărilor ŞTIINŢEI, ÎNVATAMlNTULUI, CULTURII, CARE AU CUNOSCUT O AMPLA DEZVOLTARE. Sub conducerea nemijlocită, de înaltă competenţă, a tovarăşei academician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, militant de frunte al partidului şi statului, proeminentă personalitate a vieţii ştiinţifice mondiale, cercetarea ştiinţifică a adus o contribuţie remarcabilă la afirmarea noii revoluţii tehnico-ştiinţifice, a noii revoluţii agrare, la înfăptuirea programelor de dezvoltare economicosocială a ţării. Integrîndu-se cu cercetarea şi producţia, învăţămîntul a obţinut însemnate rezultate pe tărîmul pregătirii tinerei generaţii pentru muncă şi viaţă, informarea de cadre temeinic pregătite, stăpîne pe ştiinţa, tehnologia şi cultura contemporană. O puternică înflorire au cunoscut literatura, arta şi cultura, contribuind la educarea patriotică, revoluţionară a celor ce muncesc, la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, în ultimii 20 de ani, partidul nostru a adoptat noi măsuri de DEZVOLTARE ŞI PERFECŢIONARE A DEMOCRAŢIEI MUNCITOREŞTI REVOLUŢIONARE, care reprezintă un minunat cadru de afirmare a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, în viaţa politică, economică şi socială a localităţilor, a întregii ţări. Astăzi în România există şi funcţionează de aproape două decenii un sistem larg democratic, unic în felul său, care asigură participarea directă a oamenilor muncii la conducerea tuturor sectoarelor de activitate, edificarea societăţii socialiste cu poporul, pentru popor. In perioada care a trecut de la alegerile precedente, PARTIDUL SI STATUL NOSTRU AU DESFĂŞURAT O INTENSA ACTIVITATE INTERNAŢIONALA, care a întrunit şi întruneşte aprecierea unanimă a popoarelor lumii. România Întreţine astăzi relaţii politice şi economice cu 155 de ţări. (Continuare în pag. a IlI-a)