Scînteia, noiembrie 1987 (Anul 56, nr. 14058-14082)

1987-11-01 / nr. 14058

PAGINA 2 COVASNA : Realizări ale petroliştilor Mobilizaţi de îndemnurile secre­tarului general al partidului, de a cinsti cu noi succese în muncă marile evenimente­­ale acestui an — Conferinţa Naţională a parti­dului şi cea de-a 40-a aniversare a proclamării Republicii — sondorii de la brigada de producţie din Ghe­ Iinţa, judeţul Covasna, au în­cheiat luna octombrie cu un plus de producţie ce se cifrează la peste 1 200 tone ţiţei. Printr-o mai bună folosire a utilajelor din dotare şi a timpului de lucru, sondorii, mai­ştrii şi tehnicienii de la brigada de producţie din zona Ghelinţei, se prezintă cu succese deosebite şi in creşterea productivităţii muncii. (Constantin Timaru). Intr-una din marile hale de pro­ducţie ale întreprinderii de maşini­­unelte din Bacău, inginerul Vasile Gogu, directorul unităţii, împărtăşea oaspeţilor din metodele de lucru ale comitetului de partid şi consiliului oamenilor muncii privitoare la per­fecţionarea pregătirii cadrelor. Cine erau oaspeţii ? Secretari ai comite­telor de partid, directori, ingineri şefi din marile unităţi ale oraşului veniţi aici în cadrul unui obişnuit schimb de experienţă organizat de comitetul municipal de partid. Şi, pe drept, mulţi dintre cei prezenţi au avut destule lucruri de reţinut. Comitetul de partid din această în­treprindere are o bună experienţă în organizarea pregătirii multilate­rale, politico-ideologice şi profesio­nale a cadrelor de partid şi tehnico­­economice, în educarea revoluţionară a acestora. — Schimburile de experienţă sunt una din formele pe care le folosim cu regularitate în cadrul acţiunilor de perfecţionare a pregătirii, al in­struirilor lunare cu cadrele de con­ducere din unităţile economico-so­­ciale — ne spune tovarăşul Vasile Săndulache, prim-secretar al Comi­tetului municipal de partid Bacău. Le considerăm ca o formă eficientă pentru că participanţii văd concret, „pe viu“ cum acţionăm în diferite domenii ; totodată, cu aceste pri­lejuri au loc discuţii amănunţite, uneori contradictorii, chiar aprinse, dar, oricum, fiecare învaţă atit din ceea ce vede şi aude, cît şi din com­pararea lucrurilor constatate cu pro­pria muncă şi experienţă, cu activi­tatea colectivului din care face par­te. Asemenea schimburi de experien­ţă, cum aveam să aflăm, au fost or­ganizate în cadrul instruirilor de pregătire a cadrelor de conducere la Combinatul de îngrăşăminte chimice pe tema creşterii numerice a orga­nizaţiilor de partid, la întreprinderea de postav „Proletarul“ pe tema con­tribuţiei muncii politice de masă la mobilizarea oamenilor muncii pen­tru realizarea sarcinilor de pro­ducţie, la Combinatul de prelucrare a lemnului pe tema economisirii materiilor prime, ca şi în multe alte unităţi. Este, într-adevăr, o realitate : în conducerea activităţii consacrate în­deplinirii multiplelor sarcini eco­­nomico-sociale ce revin municipiului Bacău în acest an, ca şi în întregul cincinal, comitetul municipal de partid se bizuie pe un bogat fond de cadre, esenţialul fiind, desigur, ca aceste cadre să cunoască şi să stăpinească metode de activitate cît mai eficiente, experienţe cit mai rodnice.­­ Noi considerăm ca principal nu faptul că aceste cadre există, nomi­nalizate şi in evidenţele şi nomencla­toarele noastre, ci ca ele să consti­tuie realmente un sprijin puternic in cuprinderea şi soluţionarea pro­blemelor din diverse domenii de activitate — Îşi continuă ideea pri­­mul-secretar — ca ele să acţioneze cu competenţă şi eficienţă pentru organizarea muncii de îndeplinire exemplară a sarcinilor ce le revin lor şi unităţilor economico-sociale în care activează. Or, pentru aceasta, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plena­ră a C.C. al P.C.R., se cere o pregă­tire temeinică a tuturor acestor cadre. Pentru că fără o pregătire temeinică şi continuă a cadrelor, a muncitorilor, a inginerilor, a specia­liştilor, fără reciclarea lor continuă nu vom putea înfăptui programele de dezvoltare a patriei noastre. In această amplă activitate de pregătire multilaterală a cadrelor din unităţile economico-sociale — pregătire care include perfecţionarea profesională, politico-ideologică, pre­cum şi dezvoltarea unor deprinderi organizatorice, cultivarea unui înalt simţ al datoriei, a unui dezvoltat spirit de răspundere, de exigenţă şi autoexigenţă, de fermitate comunistă in îndeplinirea riguroasă, la timp şi în condiţii calitative superioare a obligaţiilor , biroul şi secretariatul comitetului municipal de partid fo­losesc multiple forme şi metode. Am reţinut, dintre acestea, instruirile lunare şi trimestriale organizate pentru întregul activ de partid, cursurile universităţii politice şi de conducere, unde se pregătesc circa 400 de cadre din economie, ale şco­lii interjudeţene de partid pe care o absolvă anual circa 500 de cadre, şi, fireşte, principala formă de ridi­care a nivelului politico-ideologic al tuturor cadrelor — invăţămintul de partid. In municipiu funcţionează in acest an 1 200 cursuri, cu peste 36 500 cursanţi, printre care se nu­mără absolut toate cadrele de con­ducere din unităţi. In acelaşi timp insă, experienţe valoroase în acţiunea de perfecţio­nare a pregătirii tehnico-profesionale a cadrelor există in diferite unităţi economice ale municipiului ; la În­treprinderea de confecţii, spre exemplu, s-a statornicit practica ca la dezbaterile cercurilor de pregătire a cadrelor tehnice să fie invitaţi să participe oameni de ştiinţă, cercetă­tori, cadre didactice din învăţămîn­­tul superior, specialişti ai Institutu­lui de proiectări al industriei uşoa­re, cadre cu o înaltă pregătire teh­­nico-profesională din Bucureşti şi din alte centre ale ţării. „Această practică ne ajută să fim în perma­nenţă la curent cu cele mai noi realizări şi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii in domeniul nostru de ac­tivitate — relatează inginera Agu­­riţa Alexandrescu, directoarea Cen­tralei de confecţii Bacău. Ca ur­mare a acestor dezbateri au fost rezolvate in cadrul întreprinde­rii din Bacău multe probleme privind mai buna organizare a producţiei şi a muncii, introducerea unor noi tehnologii moderne de lu­cru, asimilarea unor produse compe­titive pe piaţa externă“. Asemenea dezbateri pe probleme tehnico-ştiinţifice şi economice, dar şi alte forme de perfecţionare pro­fesională ale cadrelor de conducere cum ar fi sesiunile ştiinţifice, mese­le rotunde, cercurile tehnice de in­formare etc. sunt organizate cu re­gularitate in cadrul întreprinderilor de maşini-unelte şi de avioane, în­treprinderii mecanice, întreprinderii de stat „Avicola“ şi altor unităţi eco­nomice din municipiu. De remarcat că asemenea dezbateri asupra unor probleme stringente — cum ar fi modernizarea producţiei, organiza­rea superioară a muncii. Introduce­rea tehnicii şi tehnologiilor noi — au determinat creşterea competenţei cadrelor în soluţionarea operativă a problemelor intervenite, ceea ce a condus la eliminarea unor riscuri potenţiale, a însemnat timp ciştigat, a permis evitarea unor pierderi, creşterea competitivităţii produselor, intr-un cuvînt îndeplinirea cu suc­ces a sarcinilor de producţie. Biroul, precum şi secretariatul co­mitetului municipal de partid se preocupă Îndeaproape de modul in care se desfăşoară toate aceste for­me, se fac controale şi sondaje, se urmăreşte prezenţa cadrelor de con­ducere, cit şi a celorlalţi cursanţi, se iau măsuri operative acolo unde este cazul pentru îmbunătăţirea activită­ţii de perfecţionare a pregătirii pro­fesionale. în acelaşi timp se urmă­reşte modul în care organizaţiile de partid se ocupă de dezvoltarea şi stimularea interesului personal pen­tru creşterea permanentă a compe­tenţei profesionale, a răspunderii şi exigenţei, a autorităţii morale a tu­turor cadrelor cu funcţii de condu­cere. S-a statornicit astfel în toate unităţile economico-sociale o anumi­tă practică , respectiv ca în şedin­ţele de birou, în cadrul adunărilor generale de partid şi adunările ge­nerale ale oamenilor muncii, ca­drele de partid şi de conducere să raporteze periodic despre modul în care îşi îndeplinesc sarcinile ce le revin, şi cum se preocupă de per­fecţionarea continuă a pregătirii lor profesionale. Cu aceste prilejuri se desprind concluzii asupra activităţii cadrelor, asupra carenţelor care mai există în activitatea unora, se iau măsurile ce se impun. Un rol im­portant in creşterea exigenţei faţă de activitatea acestor cadre il au dis­cuţiile individuale pe care birou­rile organizaţiilor de bază le poartă anual cu comuniştii, de la care nu mai sunt „omise“ cadre cu func­ţii de conducere aşa cum se mai întîmpla in urmă cu o vreme... Fireşte, activitatea pentru mai buna pregătire a cadrelor se reflectă şi trebuie să se reflecte în primul rind în producţie, în rezultatele ob­ţinute de colectivele de oameni ai muncii. In acest sens, trebuie subli­niat faptul că rezultatele multor uni­tăţi economice puteau fi mai bune dacă în activitatea biroului comite­tului municipal de partid, a orga­nelor şi organizaţiilor de partid din unităţile respective n-ar fi existat unele deficienţe in activitatea da pregătire şi perfecţionare a cadre­lor. Faptul că în unele unităţi cum ar fi Combinatul de ingrăşăminte chimice, întreprinderea „Metalurgi­ca“, Combinatul de prelucrare a lem­nului se realizează produse cu consu­muri materiale sporite, iar unele ma­şini şi instalaţii nu sunt utilizate la întreaga capacitate, se datoreşte şi insuficientei preocupări atât a orga­nelor şi organizaţiilor de partid, cit şi a consiliilor oamenilor muncii faţă de continua perfecţionare a pregătirii politico-economice şi teh­nico-ştiinţifice a cadrelor. Fenome­nul cel mai des întîlnit în unităţile amintite, dar şi in altele, este fap­tul că deşi se stabilesc unele mă­suri bune, şi se iniţiază acţiuni uti­le, după trecerea unui anumit timp acestea încep să fie neglijate, îşi pierd din eficienţă, tind să devină formale. Cu alte cuvinte bunele in­tenţii se pierd pe drum. La aceasta se adaugă şi faptul că unele cadre, după promovarea lor in diferite funcţii de conducere, işi di­minuează activitatea faţă de nou, fac mai puţine eforturi pentru per­fecţionarea in continuare, profesio­nală şi politico-ideologică, şi ca ata­re ajung să fie depăşite de amploa­rea şi complexitatea sarcinilor. Ase­menea aspecte negative apar a­­colo unde se manifestă o slabă exi­genţă şi fermitate de către organele şi organizaţiile de partid. Sunt sem­nificative in acest sens aprecierile anuale ale activităţii unor cadre. Astfel, într-o serie de unităţi, ca de pildă Combinatul de îngrăşăminte chimice, Combinatul de prelucrare a lemnului şi altele, calificativele acordate unora dintre cadrele de conducere nu sunt in concordanţă cu modul in care au muncit, şi mai ales cu rezultatele obţinute în îndeplini­rea planului de către unităţile res­pective. Or, este bine cunoscut că în primul rind organele şi organi­zaţiile de partid, consiliile de con­ducere ale oamenilor muncii sunt cele care trebuie să manifeste mai multă răspundere şi exigenţă revo­luţionară în pregătirea cadrelor, să pună un accent mai mare pe forma­rea deprinderilor moral-politice şi organizatorice reclamate de cerinţe­le actuale ale conducerii ştiinţifice, să înlăture ferm orice manifestare de suficienţă, automul­turnire şi im­provizaţie in acest domeniu esenţial al muncii de partid. Pentru că, aşa cum arăta secretarul general al partidului, munca activiştilor, a ca­drelor din toate sectoarele se judecă nu după declaraţii, nu după numărul de rapoarte sau referate, ci după re­zultatele concrete, practice care se obţin în sectoarele respective de ac­tivitate. Al. PINTEA Gh. BALTA corespondentul „Scinteii" PERFECŢIONAREA PREGATIRII CADRELOR — desfăşuraţi continuu, eficient SCI­NT­El A — duminică 1 noiembrie 1987 în confruntare creatoare cu Cerinţele economiei. Se mai intimplă uneori să avem neplăcuta surpriză de a constata că, după spălare, un produs textil nou îşi pierde din culoare ori din di­mensiuni, se scămoşează ori se îm­­pieleşte. In asemenea situaţii, gindul ne poartă spre cei care au realizat respectivele materiale, dar şi către specialiştii din domeniul cercetării textile, cărora le revine misiunea de a asigura ridicarea continuă a cali­tăţii produselor fabricate de indus­tria de profil. Precizări referitoare la preocupările Institutului de cer­cetări textile, in sensul creşterii competitivităţii produselor, am soli­citat tovarăşei ing. Iulia Petrescu, directoarea acestei instituţii : „ Apariţia unor deficienţe de ca­litate se poate datora mai multor cauze. Dintre a­cestea, nu trebuie _______________ exclusă in mod subiectiv nici ne­­respectarea de că­tre utilizatori a instrucţiunilor de Întreţinere a res­pectivelor produ­se textile, care prevăd spălarea manuală ori cu maşina, la o anu­mită temperatură, ori curăţirea chi­mică etc. Dintre cauzele imputarii­ _________ le producătorilor, adică industriei textile, pe primul plan s-ar si­tua aplicarea necorespunzătoare, in unele cazuri, a tratamentelor cu­prinse in complexele procese tehno­logice de prelucrare și finisare a di­feritelor tipuri de materiale textile. Pentru determinarea exactă a cali­tăţii semifabricatelor şi firelor tex­tile, in diverse faze ale procesului tehnologic, astfel incit să se poată lua măsurile corective necesare, in­stitutul nostru a elaborat teste cali­tative rapide şi analize pentru ca­racterizarea structurii morfologice, supramoleculare şi chimice a aces­tora. Respectivele analize presupun insă utilizarea de aparatură a teh­nicii de virf şi personal specializat. Cum venim in sprijinul producţiei, in această direcţie ? Bunăoară, mul­te, practic majoritatea cursurilor de scurtă durată pe care am inceput să le organizăm de anul trecut pentru perfecţionarea pregătirii profesio­nale a cadrelor tehnice din între­prinderile de profil au ca scop de­prinderea metodelor moderne de a­­naliză şi control ale calităţii semi­fabricatelor şi firelor, in vederea Îmbunătăţirii calităţii materialelor finite. Iar pentru ca specialiştii noş­tri să fie, intr-adevăr, in măsură să-i iniţieze bine pe alţii în dome­niul aparaturii şi metodelor moder­ne de control, in institut se desfă­şoară un sistematic program de per­fecţionare profesională, la care in­vităm, ca lectori, şi cadre cu expe­rienţă din sectorul electronicii, auto­matizării şi informaticii. Să revin insă la cursurile destina­te specialiştilor din industria noastră de profil. Un loc important in ca­drul acestora il ocupă şi populariza­rea tehnologiilor noi, puse la punct de cercetare, şi care pot fi extinse în producţie. — Înainte de a vă referi la aces­te noi tehnologii, n-ar fi cazul să evocaţi, printre cauzele posibilelor deficienţe calitative ale materialelor textile, şi calitatea vopsirii, a colo­ranţilor folosiţi ? — Mai multe dintre noile tehnolo­gii pe care îşi propun cursurile orga­nizate de noi să le popularizeze în rindul specialiştilor din producţie permit tocmai optimizarea tehnolo­giilor de finisare a ţesăturilor tip bumbac, in şi cinepă, precum şi sta­bilirea cauzelor neuniformităţii gra­dului de alb şi comportare tincto­­rială a semitortului de un tratat chi­mic şi ale migrării coloranţilor în operaţia de termosolare. Totodată, în centrul atenţiei aducem şi noi tehnologii de utilizare a unor surse neconvenţionale de energie. Este vorba, in principal, de microunde — pentru vopsire, tratare alcalină şi fixare­; de ultrasunete — pentru vopsire, albire şi de curenţi de înaltă frecvenţă — pentru uscare, albire, mercerizare. — Ce avantaje oferă, de exemplu, tehnologia de aplicare a microunde­lor in diferite procese chimice de finisare textilă ? — Iată doar cîteva dintre multi­plele avantaje pe care le prezintă microundele, utilizabile, de fapt, pentru încălzirea eficientă a oricăror materiale care le absorb cu uşurinţă, deci nu numai ale celor textile. „Se­cretul“ transformării eficiente a e­­nergiei lor in căldură se bazează pe faptul că, la frecvenţa specifică, mi­croundele, punind in mişcare mole­culele din care este constituit materialul, determină, datorită fre­cării provocate, încălzirea instan­tanee a acestuia, din interior, din zonele cu cea mai mare umidi­tate, către exterior. Ca atare, încăl­zirea materialului se produce rapid şi uniform, în toată masa, atit în in­terior, cit şi în exterior, spre deose­bire de cea convenţională, in care procesul se desfăşoară de la exterior spre interior. Randamentul de trans­formare a energiei electrice în căl­dură, in interiorul produsului, este mai mare de 50 la sută. Durata unui tratament termic, inclusiv a vopsirii cu ajutorul microundelor, poate fi simţitor redusă. De aici, mari eco­nomii de energie şi de coloranţi.­ Instalaţiile de acest tip de dimen­siuni mult mai reduse decit genera­toarele de căldură convenţionale şi ocupînd deci un spaţiu foarte restrîns, pot fi uşor asociate cu o serie de alte procedee tehnologice. Un alt avantaj al folosirii microun­delor îl constituie reducerea poluării mediului de lucru. — In ce stadiu de aplicare se află această nouă şi atit de promiţătoare tehnologie ? — Tehnologia noastră de folosire a microundelor in finisarea textilă se aplică din 1985, o dată cu reali­zarea la Institutul politehnic din Iaşi a unui model experimental, in cola­borare cu specialişti de la Institutul de cercetări pentru­ electrotehnică, In prezent, tot in colaborare cu I.C.P.E., în cadrul institutulu­i nostru a fost realizată o instalaţie pentru experi­mentări semiindustriale. Noua insta­laţie nu poate fi însă experimentată, in vederea stabilirii posibilităţilor de extindere, datorită lipsei generato­rului de microunde. Deocamdată, la noi în ţară, pentru realizarea unui asemenea generator, există preocu­pări doar în cadrul Institutului de subingineri din Oradea, unde, ce-i drept, s-a realizat un magnetron, dar de putere prea mică pentru necesa­rul instalaţiei semiindustriale şi cu atit mai neîndestulătoare pentru aplicaţii la scară industrială. Avind în vedere posibilitatea reducerii cu 25—30 la sută a consumurilor ener­getice şi în creşterea cu 50 la sută a productivităţii muncii, prin aplicarea tehnologiei de finisare cu microunde, se impune continuarea cercetărilor pentru o cit mai rapidă implemen­tare in producţie. — Există şi tehnologii noi care au aflat un drum mai uşor către extin­derea in producţie ? Fireşte că da. Şi aceasta, în pri­mul rind, datorită faptului că între­prinderile textile sunt, de cîţiva ani, tot mai receptive la nou. Prin urma­re, s-a îmbunătăţit, în mod conside­rabil, conlucrarea noastră. Una din tehnologiile rapid preluate de pro­ducţie este, de exemplu, cea de a­­pretare în mediu de spumă a mate­rialelor textile. Anul trecut, în de­cembrie, s-a introdus la o întreprin­dere din Arad ; anul acesta, în iu­lie, noua instalaţie (alcătuită din­tr-un generator şi un aplicator de spumă) a fost omologată. Acum este un curs de realizare una şi la „Prodin“ Bucureşti, iar extinderea poate continua nestingherită, de vre­me ce omologarea s-a făcut. Avanta­jele noii tehnologii ? Economii anuale de circa 1,5 milioane lei la o singură instalaţie de apretare, prin reduce­rea considerabilă a consumului de e­­nergie electrică şi de combustibil convenţional. — Cum „netezeşte“ chiar institutul calea spre afirmarea in industrie a noilor tehnologii, prin puternicul său atelier de prototipuri ? — In ce ne priveşte, noua noastră tehnologie de finisare textilă (usca­re, albire şi mercerizare), cu ajutorul cimpurilor electrice de mare frec­venţă, formă de energie neconven­ţională tot mai utilizată pe plan mondial, instalaţia experimentală necesară s-a realizat în atelierul nostru de producţie industrială. In continuare, prototipul acestei insta­laţii, care permite o uscare unifor­mă, cu un consum simţitor redus de energie, va fi realizat de către in­dustria constructoare de maşini. Trebuie să răminem, in continu­are, cit mai disponibili şi pentru realizarea de aparate de laborator necesare efectuării controlului de calitate in unităţile Industriale. In­­trucît nu există in economie un con­structor de aparate de control pen­tru industria textilă, ne-am asumat noi această sarcină. Printre realiză­rile de ultimă oră aş aminti o vir­­telniţă electrică cu pretensionare, pentru verificarea fineţei firelor textile , un aparat pentru determi­narea rezistenţei vopsirilor la tra­tamente termice şi o presă de căl­cat specială pentru ţesături de tip lină, care depistează modificarea di­mensională a ţesăturilor la călcat. In perioada următoare ne vom in­tensifica şi mai mult eforturile, în vederea punerii la punct a noi me­tode de investigaţie, care să permită cuantificarea numerică a unor ca­racteristici altfel determinabile doar subiectiv. De curînd, unele progrese s-au obţinut, in acest sens, in ce priveşte determinarea instrumentală a diferenţelor de culoare, de nuan­ţă, cu ajutorul unui spectrofotome­­tru de reflexie cuplat cu un mini­­calculator. Totodată, avînd atalona­­te caracteristicile coloranţilor indi­viduali, calculatorul indică rapid şi exact reţeta de vopsire ideală, res­pectiv cit trebuie pus din fiecare co­lorant pentru a se obţine nuanţa do­rită de beneficiar sau de partenerul extern. In continuare, vom urmări, pe aceeaşi cale, optimizarea reţete­lor de vopsire a melanei şi a firelor tip bumbac cu diverse clase de colo­ranţi indigeni. — Institutul efectuează şi cerce­tări vizind realizarea de produse auxiliare chimice destinate industriei textile. Ce realizări se impun aten­ţiei ? — Mai întîi, trei tipuri de agluti­­nanţi pentru imprimarea diverselor materiale textile (doi dintre ei reali­zaţi în colaborare cu Institutul poli­tehnic Iaşi) şi agenţi de încleiere pentru diferite tipuri de fire. Se remarcă şi o serie de emo­­lienţi care, pe lângă rolul prin­cipal de modificare a tuşeului arti­colelor tratate, lubrefiază fibrele sau firele, reduc încărcarea cu electrici­tate statică, sporesc hidrofilia, altfel spus, asigură îmbunătăţirea calitati­vă a produselor realizate. Pentru alinierea la tendinţa mondială de utilizare, la spălarea industrială a linurilor brute, a unor detergenţi cu efect minim de degradare a fi­brei, in cadrul institutului s-a elabo­rat tehnologia de obţinere a unui produs cu denumirea comercială „Detergent NL“. — Este adevărat că reuşita comer­cială a unui produs textil nou de­pinde de supunerea sa la rigorile modei ? — Actualmente, pe piaţa­­ mondia­lă, ceea ce primează in aprecierea produselor textile este moda. Se con­sideră că încadrarea lor in tendin­ţele modei — privind linia şi colo­ritul — reprezintă 80 la sută din ca­litatea produsului, rezistenta acestuia fiind deseori lăsată pe un plan se­cundar. Acum se bucură de o mare căutare la export materiale textile cu efecte estetice speciale : de scă­­moșare, de sifonare, de imprimare locală prin transfer de puf sau de folie termoplastică, pri în relief, cu pastă de imprimare expandabilă. Dintre tehnicile noi de imprimare, institutul nostru _______________ s-a ocupat de cea prin imprimarea directă pe mate­rial și depunerea pufului in zona imprimată în cîmp electrosta­tic. In acest sCop, a fost elaborată o complexă tehno­logie ce cuprinde antistatizarea pu­fului din fibre sintetice, receptu­­rile optime pen­_______________ tru lianţii pro­priu-zişi şi tehni­ca depunerii de puf, in condiţii electrostatice, cu aju­torul unor aparate de depunere con­cepute şi realizate tot de specialiştii noştri. — Ce are in vedere institutul pen­tru perioada următoare, astfel­­incit produsele realizate de industria de profil să întrunească aprecierile tu­turor beneficiarilor ? — In acest ultim trimestru al anului ne propunem să obţinem noi „efecte de suprafaţă“ ale materia­lelor textile, impuse de actuala modă pentru îmbrăcămintea de fe­mei, bărbaţi şi copii, respectiv efec­te de creponare, şifonare, perlare, metalizare şi de... imitare a ţesătu­rilor uzate. In centrul preocupărilor noastre va trebui să se situeze însă intensificarea colaborării cu cerceta­rea din industria chimică, în vede­rea realizării unor noi tipuri de fire şi fibre mai fine, cu caracteristici de hidrofilie şi de antistatizare superioare celor actuale. In ce pri­vește dezideratul asigurării unor vopsiri de calitate superioară, acesta nu poate fi realizat decit printr-o mai strinsă conlucrare cu industria de profil, în vederea elaborării unor clase de coloranţi cu rezistenţă spo­rită. Suntem­ pe deplin conştienţi de sarcinile care ne revin. La r­ecenta plenară a C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat di­recţiile în care trebuie să acţionăm, asemenea tuturor forţelor produc­tive din România. In prezent defi­nitivăm planul cu temele de cerceta­re pentru anul viitor. In acest scop, am solicitat de la întreprinderile din sector să ne comunice proble­mele cu­­ care se confruntă, pe care le-ar dori rezolvate prioritar. Totodată, am purtat discuţii cu cen­tralele industriale de profil, cu mi­nisterul de resort, astfel incit toate temele noastre de cercetare să răs­pundă nevoilor prioritare ale indus­triei. Ioana DABU CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII — prin aplicarea operativă a soluţiilor elaborate de cercetare ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI Al nouălea din seria sa, un exemplar al robotului industrial pentru ambalat confecţii este acum reglat, probat, pregătit pentru viitoarea sa activitate. Producător — întreprinderea „Electrotimis" LUCRĂRILE AGRICOLE DE TAMNA ÎNCHEIATE NEINTIRZIAT Ialomiţa : Experienţa fruntaşilor­­ aplicată in toate fermele Acum, cind cu fiecare zi se apro­pie sezonul rece, in unităţile agrico­le din judeţul Ialomiţa s-a efectuat un control exigent al modului cum sunt asigurate cantităţile de furaje necesare sectoarelor zootehnice pe ■ perioada de stabulaţie. Constatările dintr-un şir de unităţi care pină la această dată nu au reuşit să-şi reali­zeze in totalitate structura sortimen­tală de nutreţuri au determinat a­­doptarea unor măsuri care să înlă­ture efectele acestei stări de lucruri. Şi aceasta, cu atit mai mult cu cit in cimp mai sunt importante canti­tăţi de coceni şi vreji de leguminoa­se, care în diferite amestecuri por constitui un furaj valoros pentru animale. La 27 octombrie. In bazele furajere din sectoarele zootehnice erau depozitate 46 000 tone fin de lucerna, 356 000 tone suculente si 180 000 tone­ grosiere, cantităţi care reprezintă intre 60 si­ respectiv, 95 la sută din cele prevăzute prin ba­lanţa furajeră. Dacă pentru reali­zarea cantităţilor de suculente si grosiere mai sunt posibilităţi pentru ca necesarul planificat să fie înde­plinit, deficitul de fin trebuie aco­perit cu furaje care se pot insiloza cu taiţei de sfeclă de zahăr. Un exemplu în ce priveşte pre­ocuparea permanentă a comanda­mentului judeţean pentru agricultură privind buna desfăşurare a activi­tăţii in sectoarele zootehnice si, im­plicit, in asigurarea cantităţilor de furaje pentru perioada de stabulatie 11 oferă luna octombrie, cind zilnic s-au însilozat peste 10 000 tone de suculente. Continuă să se însilozeze cocenii de porumb din soiurile tar­dive în amestec cu coletele si frun­zele de sfeclă, cu resturi vegetale din grădinile de legume, cu melasă şi tăiţei de la fabricile de zahăr, în majoritatea unităţilor s-au extins metodele de drojduire a ciocălăilor şi tratarea cu amoniac a paielor. Cu sprijinul specialiştilor din cadrul di­recţiei generale a agriculturii, în toate unităţile s-a trecut la prepa­rarea furajului unic cu un grad ri­dicat de consum şi asimilare. Deşi toate aceste măsuri au fost stabilite incă cu multă vreme în urmă, tre­buie spus că ele au fost aplicate inegal si aceasta datorită superficia­lităţii cu care conducerile unor co­operative agricole de producţie pri­vesc buna desfăşurare a activităţii din zootehnie. Dacă la cooperativele agricole de producţie din Gheorghe Doja, Smir­na, Dridu, Gîrbovi, Slobozia, Gura Ialomiţei şi Gheorghe Lazăr can­tităţile de furaje pentru hrănirea animalelor pe timpul iernii au fost nu numai realizate, dar si depăşite, in altele, cum sunt C.A.P. Stelnica, Săveni, Perieti si Albeşti, a fost necesară intervenţia directă a comandamentului judeţean pentru a le demonstra că prin acţiuni gospo­dăreşti se mai pot aduna cantităţi mari de furaje. Faptul că datorită secetei excesive din timpul verii nu s-au putut realiza cantităţile de fin planificate, in special de unităţile din zonele care nu sunt racordate la sistemele de irigaţii, este­ ştiut. Dar cocenii, vrejii de soia si fasole, co­letele si frunzele de sfeclă si alte resturi vegetale care se pot insiloza in diferite amestecuri au fost sufi­ciente şi mai există incă. Unii, şi ce este mai regretabil, chiar dintre cei cu funcţii de răspundere în condu­cerile unităţilor agricole, s-au cam obişnuit însă să umble după nutre­ţuri pe la poarta celor care se stră­duiesc an de an să-şi producă furaje. In loc să mobilizeze forţele pentru a stringe toate resursele care pot fi ad­ministrate in hrana animalelor. Pe bună dreptate, comandamentul jude­­ţean pentru agricultură a dispus ca în această toamnă tot ce poate con­stitui furaj să fie strîns şi gospodă­reşte depozitat, iar animalele să fie pâşunate pe porumbişti pină cind se va încheia executarea ogoarelor a­­dinci de toamnă. In această direcţie s-a luat măsura ca porumbiştile­ întîi să fie păşunate şi apoi arate. Pentru iarnă, pretutindeni trebuie asigurate stocurile de nutreţuri sta­bilite. Conducerile unităţilor, specia­liştii din sectoarele zootehnice tre­buie să înţeleagă că asigurarea can­tităţilor de nutreţuri pentru perioa­da stabulaţiei este hotăritoare pentru menţinerea stării de sănătate a efec­tivelor de bovine şi ovine. Efectele favorabile ce decurg dintr-o bună furajare şi îngrijire se concretizează in obţinerea unor producţii mari,­in asigurarea unei stări de reproducţie în măsură să ducă la creşterea efec­tivelor. Mihai VIŞOIU corespondentul „Scintei­i cluj . Sfecla de zahăr­­ transportată şi livrată ritmic Pină în seara zilei de 30 octom­brie, in judeţul Cluj, sfecla de za­hăr era recoltată de pe 99 la sută din suprafaţa cultivată. In marea ma­joritate a consiliilor agroindustriale — Aghireşu, Apahida, Căşeiu, Dej, Gilău, Gherla şi altele — recoltarea a fost încheiată. S-a transportat din cimp 84 la sută din cantitatea de sfeclă recoltată, creîndu-se front li­ber tractoarelor pentru intensificarea arăturilor adinei de toamnă şi pre-,~ gătirea solului in vederea însăminţă­­rilor de primăvară. Din producţia recoltată, 30 la sută (61 500 tone) s-a livrat, conform graficelor, pen­tru industrializare. Inginerul Va­sile Trifu, şeful Centrului judeţean de îndrumare tehnică a culturii sfe­clei de zahăr,­ ne-a făcut cunoscut că aproape toate unităţile s-au înca­drat în graficele de livrare. Unele din acestea, cum sunt cele din con­siliile agroindustriale Căşeiu, Dej, Gilău, au expediat fabricii din Luduș întreaga cantitate de sfeclă recoltată. Față de 1­100 tone sfeclă, cit se li­vra cu cîteva zile în urmă, în pre­zent s-a ajuns să se expedieze zil­nic peste 2100 tone. Această situa­ţie se datoreşte faptului că o serie de consilii agroindustriale au primit un număr mai mare de mijloace de transport. Iar activitatea de încărca­re şi descărcare este mai bine orga­nizată, conducătorii unităţilor şi spe­cialiştii urmăresc ca autocamioanele să fie încărcate la capacitate, să se efectueze mai multe curse pe zi. Asemenea aspecte pozitive am in­­tilnit la Apahida, Bonţida, Iclod si in alte consilii agroindustriale. Cu toate acestea, a menţionat interlocu­torul nostru, si aveam să constatăm şi noi pe teren­: sunt unităţi care­ nu­ se încadrează In­­ graficele de recol- ■­­ tare şi livrare. - -n Din consiliul agroindustrial Moc­u, unde s-au recoltat pină la această dată­ peste 15 000 tone sfeclă, s-a li­vrat mai puţin de jumătate. De la Ţaga, din cele 4130 tone recoltate erau livrate 2 400 tone. Principala cauză este neasigurarea în ultimele zile a numărului de mijloace de transport necesare, dar şi faptul că autocamioanele nu sunt folosite la întreaga capacitate. De la unele uni­tăţi, de exemplu, au plecat maşini încărcate la jumătate din capacita­te, iar unele din acestea nu au efec­tuat mai mult de două curse pe zi, cind ar fi putut realiza trei curse zilnic. Inginerul Vasile Trifu a men­ţionat că fabrica de la Luduş are ca­pacitate de prelucrare şi solicită să fie intensificat ritmul de livrare. Iată un apel care trebuie să fie auzit de conducerile unităţilor din consi­liile agroindustriale Cîmpia Turzii, Mihai Viteazul, Mociu, Ţaga, unde sunt cantităţi mai mari de sfeclă re­coltată şi depozitată, apel care poa­te fi onorat. Şi aceasta cu atit mai mult cu cit se cunoaşte de către spe­cialişti că in actualele condiţii cli­matice sfecla recoltată nu trebuie să stea prea multă vreme netranspor­tată, deoarece se înregistrează pier­deri în greutate si se reduce conţi­nutul de zahăr, ceea ce este in de­trimentul producţiei, în general, şi al cultivatorilor. Marin OPREA corespondentul „Scinteii*

Next