Scînteia, ianuarie 1988 (Anul 57, nr. 14111-14136)

1988-01-15 / nr. 14121

PAGINA 2 REPUTAŢIA DE BUN GOSPODAR - ARGUMENTATĂ PRIN VOLUMUL ECONOMIILOR ENERGETICE La întreprinderea „Rulmentul“ din Braşov se manifestă o preocupare portszantă pentru,olosirea cit mai judicioasă a energiei electrice și combustibilului. Dovada ? Faptul că în decursul anului 1987 această întreprindere s-a încadrat lună de lună in cotele aprobate. Chiar dacă pe parcursul unei luni s-a mai întimplat să se depăşească cotele alocate, consumurile în plus au fost recuperate în timpul cel mai scurt, pînă la sfîrşitul lunii respective. Un alt argument care confirmă reputaţia de bun gospodar a acestui colectiv este şi faptul că, prin măsuri judicioase şi constante de gospodărire a energiei, aici s-a reuşit să se reducă consumurile specifice şi astfel să se realizeze pe întregul an o economie de 5 421 MWh faţă de normele de consum. Cum s-a acţionat în acest scop ? Iată ce ne-a relatat ing. Toma Bardan, şeful compartimentului energetic. — In primul rînd, am echilibrat mai bine cele trei schimburi de lucru. Am reuşit aceasta prin adoptarea, începînd de la 1 noiembrie 1987, a unui program de eşalonare judicioasă a zilelor libere pe secţii şi ateliere, ceea ce ne-a permis să asigurăm o aplatizare a curbei de sarcină. Pe de altă parte, am stabilit ca pauza de masă din schimbul II să fie asigurată prin rotaţie, adică între orele 17 şi 20,30, obţinîndu-se şi pe această cale o echilibrare a consumului de energie pe secţii. In acelaşi scop — încadrarea in cotele alocate — au fost iniţiate şi alte măsuri, cum sunt cele ca secţiile de întreţinere, sculăria şi de autoutilări să lucreze doar în schimburile I şi III sau introducerea în reparaţii a utilajelor mari consumatoare de energie electrică numai in perioada timpului friguros. Multe din măsurile initiate in ultimul timp se referă in mod deosebit la reducerea consumurilor tehnologice. Este vorba printre altele de extinderea tehnologiei de extrudare la rece, procedeu prin care s-au executat în anul 1987 componente pentru mai bine de 10 milioane rulmenţi, înlocuirea convertizorilor rotativi cu convertizori statici, care asigură un randament superior de încălzire a metalului, înlocuirea unor compresoare cu piston cu turbocompresoare, cu un consum mai redus de energie electrică, trecerea unui important număr de componente pentru execuţie de utilaje clasice, pe utilaje şi linii tehnologice automate, care asigură o productivitate de 20—40 ori mai mare. In paralel, s-au depus şi se depun eforturi susţinute pentru scurtarea timpului de reglaj al utilajelor şi maşinilor, măsură care conduce şi ea la diminuarea consumului de energie electrică şi termică. In acelaşi context se înscrie şi darea în exploatare, recent, a unei instalaţii de dispecer cu calculator de proces, care introduce şi mai multă ordine în consumul de energie electrică. Notabile sunt şi rezultatele înregistrate în privinţa reducerii consumului de combustibil, respectiv, de gaz metan. O reflectare a acestor preocupări o oferă şi faptul că in anul trecut uzina „Rulmentul“ a consumat cu 32 la sută mai puţin gaz metan decit in anul 1984, deşi producţia a înregistrat o creştere cu peste 15 la sută. _ — Explicaţia acestor rezultate bune — ne spune şeful compartimentului energetic — trebuie căutată, printre altele, în măsurile luate pentru înlocuirea unor utilaje care consumau gaz metan cu alte utilaje care funcţionează cu energie electrică şi oferă randamente net superioare. Printre asemenea măsuri notăm : trecerea execuţiei unor repere de pe maşinile de forjat orizontale pe cele automate şi înlocuirea încălzirii cu gaz metan prin încălzire cu curenţi de medie frecvenţă, raţionalizarea sistemului de încălzire a halelor de fabricaţie şi diafragmarea reţelelor de apă fierbinte, prin care se realizează economii de 700 şi, respectiv, 500 mc gaz metan pe oră. In sfirşit, se cuvin amintite sistematizarea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a agenţilor energetici, fapt care a dus la diminuarea pierderilor şi, implicit, la reducerea consumului de gaz metan în centrala termică. Nu a fost neglijată nici valorificarea resurselor energetice secundare. Toate cele 18 cuptoare de încălzit metalul au fost echipate cu recuperatoare care preiau o parte din căldura gazelor de ardere pentru reincălzirea aerului de combustie. In continuare, se va aplica o soluţie şi mai eficientă privind recuperarea căldurii gazelor de ardere, şi anume echiparea cuptoarelor respective cu arzătoare autoregenerative. Cele mai multe şi cele mai eficiente soluţii şi acţiuni in acest domeniu sunt iniţiate în secţia forjă, care consumă singură jumătate din cota de resurse energetice. Iată ce ne-a relatat, în acest sens, ing. Alexandru Măglaşu, şeful forjei : — Am să mă opresc numai la cîteva măsuri deosebit de importante pe care le-am aplicat : reorganizarea a 5 linii tehnologice, la care operaţiile de matriţare, laminare şi calibrare se execută dintr-o singură încălzire a pieselor. Lor li se va alătura în curind şi linia tehnologică MFO de 6 ţoli, la care operaţiile amintite se vor executa tot dintr-o singură încălzire. Efectul : reducerea consumului de energie electrică şi gaz metan cu circa 30—40 lasută. O altă economie de energie electrică de circa 20 la sută urmează să se realizeze şi în funcţionarea maşinilor automate de forjat AMP-30, ca urmare a înlocuirii convertizorilor rotativi cu convertizori statici. Fără îndoială, nu se poate considera că in acest domeniu toate rezervele au fost puse in valoare. Pozitiv este însă faptul că aceste „rezerve“ sunt cunoscute și că se depun eforturi pentru găsirea și aplicarea măsurilor necesare. Este vorba, printre altele, de o încărcare mai bună a schimbului III şi de descongestionarea schimbului I, de reducerea în continuare a timpului de reglaj al maşinilor şi utilajelor prin pregătirea din vreme a S.D.V.-urilor. Nicolae MOCANU corespondentul „Scînteii* LA ÎNTREPRINDEREA „RULMENTUL" DIN BRAŞOV VRANCEA Cunoştinţele teoretice - strîns legate de practică Ţinuta profesională şi didactică a expunerii lectorului de la cercul de legumicultură al cooperativei agricole Slobozia-Ciorăşti, judeţul Vrancea, inginerul Ştefan Necula, a fost fără cusur. Acest lucru era de aşteptat încă înainte de începerea dezbaterii, ce-şi propunea să clarifice o problemă de mare importanţă pentru legumicultură : folosirea corectă şi eficientă a îngrăşămintelor organice şi chimice. Tema se afla riguros „fixată“ într-un dosar, însemnările lui puneau în evidenţă ceea ce este necesar de reţinut, punctau reuşitele şi neajunsurile anului de muncă anterior, precum şi ce trebuie făcut în noul an agricol, care în legumicultură a debutat încă din toamna trecută. Cu alte cuvinte, o documentare „lucrată“ cu seriozitate şi prezentată pe măsură în faţa cursanţilor. Replicile din sală, care au completat lecţia, vin însă să confirme că dincolo de unele noutăţi agrotehnice, interesante ce-i drept, oamenii ar vrea să li se clarifice unele probleme cu care s-au confruntat in activitatea practică, animaţi de dorinţa de a le găsi o rezolvare. Iată doar cîteva din acestea „Varza a crescut, dar nu s-a copt şi cite «chimicale» nu i-am dat : de ce ?“ ; „Nu este nevoie să fim lămuriţi cit este de bun gunoiul pentru îngrăşat pămîntul, deoarece cunoaştem acest lucru ; am vrea să ştim însă de ce nu se cară el în cîmp ?“ „De ce este lăsată undeva săzacă, de cîţiva ani, o grămadă de gunoi şi nimeni nu se împiedică de ea“ . „Grădina noastră se întinde pe 125 hectare ; dacă nu vor ieşi în cîmp, la muncă, toţi cei din Ciorăşti — şi nu aşa, jumătate pe tarla şi cealaltă jumătate în sat, la umbră — n-o să iasă treabă bună“. Sunt întrebări cărora din păcate nu li s-a putut da răspuns. Şi aceasta din diferite motive, cele mai multe dintre ele tinînd de teama lectorului de a se angaja într-un asemenea dialog, pentru susţinerea căruia nu a găsit probabil „bibliografia“ necesară in instrucţiunile care au stat la baza documentării lecţiei. Şi trebuie să spunem că nici măcar organizarea nu a fost aşa de bună la lecţia lacare am participat. Un semn s-a arătat incă înainte de începerea cursului, amînat cu mai bine de o jumătate de oră faţă de planificare. Lecţia a început cu 22 de cooperatori in sală şi pe parcurs au mai venit încă 13, deci 35 prezenţi din 100 de înscrişi la această formă de pregătire profesională şi toţi constituiţi intr-un singur cerc. Ce s-ar fi întimplat dacă ar fi fost toţi prezenţi într-o sală de clasă cu numai 15 bănci ? Oricum, un fapt este clar : mobilizarea şi prezenţa oamenilor rămin o problemă. După cum s-a văzut şi joia trecută, lectorul singur n-o poate rezolva. El ar tre- PRAHOVA De săptămina trecută au fost reluate cursurile invăţămîntului agrozootehnic de masă în toate unităţile agricole din judeţul Prahova. De la bun început trebuie să spunem că, spre deosebire de anul trecut, consiliile populare locale, organele agricole judeţene au acţionat ca mai bun să fie ajutat de conducerea cooperativei, de factorii răspunzători de la nivelul comunei. De celmai mare ajutor ar trebui să-i fie însă şefii formaţiilor de lucru. Cooperatoarea Firica Enache, „colega“ noastră de bancă la această lecţie, în calitatea ei de şefă de echipă, nu ne-a dat un răspuns firesc la această problemă : „Eu le-am zis, dar au venit numai 3 din echipa mea“. Am mai întrebat dacă notează cite ceva din ce se spune aici. „Cum să nu, am pix“ — ne-a răspuns, dar un caiet de notiţe nu am văzut pe bancă. Pe drumul de întoarcere spre Focşani am încercat să găsim răspuns la întrebarea : cu ce învăţătură s-au dus oamenii acasă de la lecţia la care am asistat ? După felul in care s-au exprimat In cadrul dezbaterilor nu au plecat cu convingerea că cele învăţate îi vor ajuta să obţină producţiile despre care le vorbea inginerul. Numai dacă nu cumva vor afla şi cei ce trebuie să afle că la cooperativa agricolă de aici pregătirea viitoarei recolte de legume nu se desfăşoară tocmai corespunzător. Dan DRAGULESCU corespondentul „Scînteii" multă răspundere în vederea desfăşurării corespunzătoare a întregului sistem al invăţămintului agrozootehnic, acordîndu-se o atenţie deosebită cunoaşterii şi generalizării experienţei unităţilor şi formaţiilor care au obţinut recolte mari, dezbaterii şi Însuşirii tehnologiilor noi, aplicării măsurilor stabilite pentru folosirea intensivă a pămîntului. Fără să minimalizăm cu nimic eforturile făcute, se cuvine să spunem că, din păcate, nu peste tot s-a Înţeles aşa cum trebuie necesitatea folosirii Invătămîntului agrozootehnic pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe profesionale ale membrilor cooperatori, ale tuturor celor ce lucrează în agricultură. Iată ce am intilnit In cursul unui raid efectuat joi, 7 ianuarie, în cîteva unităţi din consiliul agroindustrial Floreşti. La I.A.S. „Pomicola“ Băicoi am ajuns cu puţin timp înaintea orei fixate pentru învăţămintul agrozootehnic. Directorul unităţii, tovarăşul Ion Matache, tocmai se îndrepta spre una din sălile unde urma să aibă loc dezbaterile la unul din cursurile de pomicultură. Intrăm în sală. Lingă o tablă, cîteva planşe şi fotografii, începe lecţia. Sunt antrenat la discuţii aproape toţi cursanţii. Se pun întrebări, se exemplifică răspunsurile date. Se iau chiar angajamente pentru obţinerea unor recolte mari. C.A.P. Băicoi. La sediul unităţii, cîţiva membri cooperatori încărcau îngrăşăminte pentru continuarea acţiunii de fertilizare. Intrăm intr-unui din birouri. Uşa se deschide greu. In jurul unei mese pline cu mîncare, vreo 6—7 funcţionare discutau şi rideau. întrebăm unde este preşedintele unităţii. Ni se spune că „Este la şcoală, la Bucureşti“. Stăm de vorbă cu contabilul-şef al unităţii, Anişoara Nicolescu, lector la cursul pentru industria mică şi prestări servicii, şi aflăm că „Astăzi n-am ţinut învăţămîntul fiindcă n-au fost oamenii în C.A.P. Ultima temă (a treia ?!) a fost ceva despre tîmplărie“. Nici discuţia cu inginerul Stelian Stănel, şeful fermei vegetale nr. 1, nu ne-a fost de mare folos. „Am ţinut mai de dimineaţă“........Astăzi intr-adevăr nu prea au venit oamenii“....„Evidenţa cursanţilor şi tematicile încă nu sunt gata“ — sunt doar motivaţii, să le zicem aşa, în grabă. La ferma zootehnică, inginerul Radu Anghelacha dă dovadă de mai multă... sinceritate şi ne spune că ,,M-aţi pus în încurcătură“. Îi asigurăm că nici pe departe nu am avut această intenţie şi îl lăsăm să-şi deruleze lista temelor susţinute, ajunse, cum ar spune un comentator sportiv, după „5 etape“ la numărul 3. Ne-am îndreptat spre C.A.P. Călineşti, din comuna de reşedinţă a consiliului agroindustrial, cu speranţa că vom găsi lucruri mai bune. Dar nici acum n-am avut noroc ! O parte din cadrele unităţii spuneau că „Invăţămintul s-a ţinut ieri“, în timp ce altele s-au abţinut de la o dată exactă. Cert este doar faptul că personalul T.E.S.A. n-a participat, pentru că lucrează la un bilanţ şi „este foarte mult de muncă“, cum se străduia să ne convingă contabila-şefă, Domnica Ichim. Ne-am oprit cu documentarea la aceste unităţi din cadrul consiliului agroindustrial nu atît pentru că depăşisem ora după care ni s-ar fi spus „am ţinut mai de dimineaţă“, ci mai ales pentru faptul că avem convingerea că atitudini ca cele infinite nu pot fi de folos nimănui, doar dacă factorii răspunzători de la judeţ vor să tragă unele concluzii. Sigur, aspectele surprinse nu sunt caracteristice pentru modul cum se desfăşoară invăţământul agrozootehnic în marea majoritate a unităţilor agricole din judeţul Prahova. Dar ele trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru organele agricole judeţene, ca şi pentru conducerile de unităţi, pentru a lua măsuri hotărîte ca pretutindeni învăţămintul agricol de masă să se desfăşoare in cele mai bune condiţii. loan MARINESCU corespondentul „Scînteii* SATUL LA ORELE lUNĂTARII metodelor de obţinere a unor producţii agricole cit mai mari ______________________ _II Răspunsuri pripite la o problemă de mare importanţă Un exemplu demn de urmat de metalurgişti: CREŞTE PRODUCŢIA DE OŢEL, SCAD CHELTUIELILE MATERIALE Pînă ieri la Combinatul siderurgic din Hunedoara oţelarii au elaborat, peste prevederi, aproape 2 800 tone de oţel. In ziarul „Scînteia“ am mai relatat recent despre eforturile siderurgiştilor de aici consacrate îndeplinirii ritmice şi integrale a sarcinilor de plan. De această dată ne vom opri asupra unei importante experienţe tehnice şi organizatorice care considerăm că poate fi preluată, adaptată şi folosită cu succes în alte unităţi de profil, în cadrul acţiunii de perfecţionare a organizării şi modernizare a producţiei. Adeseori, încercînd să justifice nerealizarea planului la producţia de oţel şi depăşirea consumurilor materiale şi energetice normate, unii factori de conducere din oţelăriile electrice invocă neajunsurile determinate de calitatea necorespunzătoare a electrozilor siderurgici. Iar argumentele aduse în discuţie par fără echivoc. Iată însă că la Combinatul siderurgic din Hunedoara, în ultimul timp, problema se pune în alţi termeni, total diferiţi, experienţa practică dovedind că oţelul se poate elabora foarte bine cu electrozii siderurgici fabricaţi în ţară, fără consumuri exagerate. „In trimestrul II al anului trecut consumul de electrozi era depăşit cu 34 la sută faţă de cel prevăzut , ne-a spus ing. Gheorghe Amititeloaie, directorul Uzinei nr. 3 Oţelării, din cadrul combinatului hunedorean. O situaţie de-a dreptul alarmantă, care a prilejuit o analiză temeinică in biroul executiv al consiliului oamenilor muncii. Cu acel prilej s-a stabilit să încetăm a mai arăta cu degetul spre furnizorul de electrozi şi să căutăm noi, cu forţe proprii, posibilităţi de încadrare in norme. Cea mai importantă măsură a vizat sporirea responsabilităţii fiecărui oţelar în utilizarea electrozilor. Concret, s-a stabilit introducerea unei evidenţe zilnice stricte asupra utilizării fiecărui electrod. Mai exact, fiecare electrod se predă în grija unei anumite persoane, de la intrarea pe porţile combinatului — cînd primeşte un număr de ordine, la eliberarea spre consum, la folosirea lui la un anumit cuptor, la eventuala reconditionare şi pină la predarea ultimului rest la materiale refolosibile, consemnîndu-se exact dacă cineva l-a deteriorat sau l-a folosit necorespunzător. Această situaţie a electrozilor se află şi pe biroul directorului general al combinatului. Concomitent, au fost gindite şi aplicate o seamă de măsuri privind confecţionarea unor dispozitive de manipulare a electrozilor, perfecţionarea regimurilor electrice, asigurarea unor retete de dozare constantă a şarjelor, recuperarea electrozilor etc. Drept urmare, in ultimul trimestru al anului 1987 consumul de electrozi a scăzut cu 27 la sută faţă de cel din trimestrul II“. Să urmărim drumul electrozilor siderurgici în combinat. Analiza întreprinsă, la care ne-am referit, a relevat că nu de puţine ori, din neglijenţă, se întîmpla ca electrozii să se rupă în timpul transportului. Acum, recepţia se face cu cea mai mare grijă. Apoi, electrozii se aduc din depozit în oţelării numai în limita consumului prevăzut. încărcarea şi descărcarea lor se efectuează cu ajutorul unor dispozitive speciale de manipulare, cu cabluri de Prindere protejate cu cauciuc şi dispozitive cu acţionare hidraulică pentru montarea niplului. A fost creat şi un dispozitiv de verificare a îmbinării electrozilor. De la intrarea in secţie si pînă la montarea in coloane pentru a fi instalaţi pe cuptor, electrozii urmează un flux bine stabilit. Mai mult, după preluarea din maşina de transport a paleţilor cu electrozi şi aducerea lor pe platforma otelăriei, dezambalarea si preluarea electrozilor se face numai in prezenta unui inginer sau a şefului de schimb. De ce s-a introdus această disciplină riguroasă ? S-a constatat că, intr-o anumită perioadă, la cuptorul nr. 2 de la Oțelăria electrică II s-a înregistrat un consum de electrozi sensibil mai mare decit la cuptorul nr. 1 şi că ruperile de electrozi pe un anumit schimb erau mai numeroase decit de alte schimburi. Deci, în cauză nu putea fi calitatea electrozilor, ci doar un motiv de ordin subiectiv. „Plecînd de la aceste constatări s-au organizat dezbateri concrete Pe fiecare schimb, urmate de stabilirea unor responsabilităţi concrete , ne-a spus tovarăşul Iacob Toplician, secretarul comitetului de partid pe combinat. Apelurile şi solicitările noastre, activitatea pe care o desfăşurăm pentru creşterea răspunderii în muncă, cultivarea grijii pentru gospodărirea judicioasă şi buna folosire a electrozilor a dat roade, în sensul că ruperile din cauza manipulării greşite a electrozilor au fost eliminate aproape în întregime“. Desigur, nu a fost uitat rolul esenţial care revine deopotrivă furnizorului — întreprinderea de produse cărbunoase din Slatina — în ridicarea calităţii electrozilor. Dar şi in această privinţă s-a adoptat un spirit de cooperare atit pentru îmbunătăţirea calităţii electrozilor, cît şi pentru respectarea regulilor de utilizare a lor. „Furnizorul a fost receptiv şi a soluţionat unele probleme pe care le-am sesizat noi, cum au fost creşterea preciziei de prelucrare a suprafeţei de îmbinare şi a lăcaşurilor niplurilor sau sporirea calităţii loturilor de electrozi livraţi , ne-a precizat ing. Gheorghe Pogea, şeful secţiei DE 1. La rîndul nostru, folosim regimuri termice adecvate şi am îmbunătăţit reţetele de dozare a şarjelor. Aşa se face că, de comun acord cu furnizorul, folosim un anumit amperaj în fiecare cuptor, în funcţie de compoziţia şi structura electrozilor. De asemenea, am ajuns la concluzia că la cuptoarele mici încărcătura de fier vechi trebuie alcătuită dintr-o singură benă, iar la cuptoarele mari din trei bene. La încărcarea fiecărei bene se are în vedere o structură bine definită şi o dispunere corespunzătoare a fierului vechi, care să influenţeze favorabil regimul de solicitare mecanică a electrozilor“. • Oţelării hunedoreni au găsit şi posibilitatea refolosirii tuturor electrozilor rupţi. Cei cu diametru mare, de 500—600 mm, sunt strunjiţi pentru a se confecţiona electrozi pentru cuptoarele de capacitate mai mică. Electrozii care nu pot fi prelucraţi sunt măcinaţi, iar praful de grafit este folosit la Oţelăria electrică nr. 1 pentru carburarea oţelului. In anul de curind încheiat s-au recuperat peste 130 tone de electrozi. Formaţiile de oţelari conduse de Stelian Gavrilă, Petre Chiţimia, Grigore Corăbianu de la Oţelăria electrică 1 şi Gheorghe Benciu şi Marius Popescu de la Oţelăria electrică 2 s-au remarcat anul trecut şi prin consumurile specifice cele mai reduse de electrozi. Acum, la Început de an, oţelării hunedoreni acţionează pentru reducerea gradului de oxidare a atmosferei din cuptor, prin înlocuirea actualelor metode de insuflare a oxigenului cu lănci răcite cu apă, care reduc uzura prematură a electrozilor. Oţelării de la Oţelăria electrică şi-au propus să coopereze mai strins cu furnizorul pentru îmbunătăţirea calităţii electrozilor utilizaţi la instalatia de tratare în afara cuptorului. Scopul urmărit : să se producă in continuare electrozi cu o compactitate crescută, fără defecţiuni interne si de suprafaţă, cu o rezistentă mecanică mai mare si la un cost mai scăzut. Se apreciază că, printr-o bună conlucrare, aceste probleme pot fi soluţionate cu operativitate, astfel încît in cel mai scurt timp consumurile de electrozi să se înscrie în întregime in normele stabilite. Sabin CERBU corespondentul „Scînteii* LA COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA SÖNT El A - vineri 15 ianuarie 1988 Inteligenţa tehnică sporeşte valoarea produselor exportate Bilanţul întreprinderii „Steaua electrică“ din Fieni pe anul 1987 este în totalitatea lui remarcabil, iar în ceea ce priveşte exportul se remarcă o experienţă în multe privinţe exemplară. Iată cîteva date ilustrative în acest sens : în anul de curind încheiat, unitatea a exportat mărfuri avind o valoare de peste 4 ori mai mare decit la începutul cincinalului trecut, depăşind planul (ca şi în anii precedenţi, de altfel) pe ambele relaţii de decontare, cu un total de 39 la sută , circa 60 la sută din producţia întreprinderii este destinată exportului direct (fără a putea satisface în totalitate solicitările) la care se adaugă o bună parte care se exportă indirect, intrind în componenţa unor maşini şi instalaţii destinate, la rîndul lor, partenerilor externi. Cum s-a acţionat, ce modalităţi au fost utilizate pentru a se asigura un asemenea succes produselor cu marca „SELUM“ ? — De mare însemnătate, hotărîtoare aş putea spune, s-a dovedit a fi intensificarea activităţii de prospectare a pieţei externe, de cunoaştere în permanenţă a cerinţelor pe care firmele importatoare străine le pun în faţa producătorilor de becuri speciale, a tendinţelor ce se manifestă în acest sens , ne precizează ing. Gheorghe Banu, directorul întreprinderii. Noi am intrat într-un dialog tot mai susţinut cu partenerii externi, trimiţînd la acţiunile de contractare cadre de conducere şi specialişti care stăpînesc perfect problematica tehnică şi economică, astfel că au fost in măsură să angajeze în mod competent întreprinderea. Rezultatul este că nu ne întoarcem niciodată cu mina goală, cum se spune, ci cu contracte avantajoase. Este adevărat că de fiecare dată ne asumăm mari răspunderi, dar o facem întotdeauna în deplină cunoştinţă de cauză. Or, a-ţi asuma răspunderi mari constituie, nu spun ceva nou, premisa de bază a unor realizări mari. Tot atît de adevărat este că, pentru a le obţine, trebuie să depui eforturi si, in continuare, să demonstrezi că te situezi la înălţimea exigenţelor ce ţi s-au impus şi — de ce nu ? — chiar la un nivel mai ridicat. In fapt, este vorba de desfăşurarea activităţii de export pe baza unei strategii clare, pe care o aplicăm cu consecvenţă, fără a neglija vreuna din componentele sale. Ar fi foarte dificil de trecut în revistă toate acţiunile, eforturile, lupta tenace dusă de muncitorii şi specialiştii acestei întreprinderi pentru a soluţiona nenumărate probleme tehnice şi organizatorice, de producţie. Rezultatele s-au concretizat, între altele, în extinderea şi întărirea atelierelor de proiectare a produselor noi şi tehnologiilor, în înfiinţarea unui atelier de proiectare pentru maşini şi utilaje necesare în procesul de modernizare, a unui atelier de producţie pentru realizarea acestora, într-o suită de modernizări radicale efectuate la un număr mare de utilaje şi tehnologii. Strategia exportului a inclus regîndirea activităţii într-o manieră ce a făcut-o aptă să intre în competiţie cu prestigioase firme producătoare de becuri speciale din lume. Astfel, în cincinalul trecut, aici au fost asimilate circa 309 produse noi, pentru ca în 1987, deci într-un singur an, numărul acestora să fie de 350 ! La întreprinderea „Steaua electrică" Fieni Faptul că, în prezent, peste 97 la sută din producţia întreprinderii este de nivel tehnic mondial de virf se explică tocmai prin acest ritm alert de înnoire și modernizare a produselor. Game largi de lămpi au fost omologate după standardele unor state precum S.U.A., R. F. Germania, Anglia, unde se exportă, de altfel, mari cantități de produse unor parteneri cu care întreprinderea întreţine relaţii comerciale de mai mulţi ani. Cum am mai precizat, unitatea din Fieni nu duce lipsă de cereri la export, ci, dimpotrivă, uneori nu poate face faţă solicitărilor. Pentru a le satisface într-o cît mai mare măsură, s-au creat din timp condiţii pentru realizarea unei producţii fizice superioare celei planificate. Astfel, multe din utilajele sosite în întreprindere, în cadrul programului de dezvoltare, au fost montate în spaţiile existente, pînă ce vor fi finalizate lucrările de construcţii la noile capacităţi. Alte utilaje, realizate prin autodotare, au fost incluse pe fluxurile tehnologice existente. In acest fel, a fost posibil ca planul la producţia fizică pe anul trecut să fie îndeplinit la jumătatea lunii octombrie, avansul de o lună şi jumătate cîştigat fiind folosit pentru suplimentarea livrărilor la export. Un aspect ce reţine atenţia constă in faptul că aici nu există formaţii de lucru sau grupuri de fabricaţie specializate pentru producţia de export. De ce ? Mai întii, pentru că sunt perioade de timp cînd întreaga întreprindere este angajată în realizarea unor comenzi destinate partenerilor de peste hotare. Apoi, pentru că sunt create toate condiţiile tehnice şi organizatorice ca intre produse să nu apară diferenţe de calitate, pornind de la concepţia justă că economia noastră are nevoie de produse de cea mai înaltă calitate, similară cu cea a becurilor ce se exportă. Eficienta activităţii de export preocupă in cel mai înalt grad conducerea întreprinderii, pe muncitori şi specialişti, cu efecte dintre cele mai bune, atît pe linia creşterii încasărilor si sporirii randamentului valutar, cit şi in direcţia valorificării superioare a resurselor materiale. Astfel, produsele nou asimilate şi promovate la export se realizează cu consumuri tot mai reduse de materiale ; in schimb, ele îngobează un volum mare de operaţii de prelucrare deosebit de complexe si de mare fineţe, care le conferă caracteristici tehnice şi calitative ridicate şi le sporeşte preţul. Ne-a fost arătat un asemenea bec, ce se vinde cu un preţ de 50 de ori mai mare decît cel al unuia obişnuit, pentru care se consumă o cantitate de materiale doar de trei ori mai mare. Inginerul Ion Năstăsescu, şeful atelierului proiectare utilaje, ne-a prezentat, de asemenea, ultima creaţie a colectivului pe care 11 conduce — maşina pentru execuţia lămpilor subminiaturale — şi unul dintre produse : o lampă cu diametrul de numai 2 mm, ce nu cîntăreşte mai mult de un gram, dar care costă 110 lei. Acţionîndu-se pe aceste căi, unitatea a obtinut in anul recent incheiat beneficii suplimentare din activitatea de export in valoare de 54 milioane lei. Iată, așadar, cîteva elemente ale strategiei în domeniul exportului la întreprinderea „Steaua electrică“, strategie care îşi are originea în competenţa şi spiritul de răspundere ale oamenilor ei, iar efectul — în sporirea neîncetată a prestigiului mărcii „SELUM“ pe piaţa internaţională a lămpilor electrice speciale. Gheorghe MANEA corespondentul „Scînteii* întreprinderea de maşini-unelte „Strungul” din Arad . Un nou lot de produse sunt pregătite pentru a fi expediate beneficiarilor Foto : Agerpres BIHOR : Tehnologii noi, randamente superioare In contextul preocupărilor cadreor didactice, specialiştilor, cercetătorilor şi studenţilor de la Insitutul de subingineri Oradea pentru introducerea în procesul de producţie a unor noi tehnologii, se numără şi realizarea instalaţiilor de încălzire inductivă in convertoare statice in gama de frecventă de la 50 la 12 000 Hz şi puteri de la 20 kW la 300 kW cu componente integral româneşti. Destinate încălzirii semifabricatelor în vederea forjării, laminării, matriţării, tratamentelor termice de călire şi revenire, precum şi lipirii plăcuţelor vidia , pe scule, aşchietoare şi sape de foraj, astfel de instalaţii, aflate în exploatare la întreprinderea de maşini-unelte şi agregate Bucureşti, „înfrăţirea“ Oradea, „6 Martie“ Zărneşti, întreprinderea mecanică Vaslui, întreprinderea de construcţii căi ferate Sf. Gheorghe, asigură un randament de conversie energetică mai mare de 3—4 ori fată de procedeul clasic si o productivitate de 5 ori mai ridicată. (Ioan Laza).