Scînteia, februarie 1988 (Anul 57, nr. 14137-14160)

1988-02-02 / nr. 14137

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIJI-VA! Anul LVII Nr. 14137 Marti 2 februarie 1988 6 PAGINI - 50 BANI SARCINI ECONOMICE PRIORITARE: PRODUCŢIA FIZICA - REALIZATĂ RITMIC, INTEGRAL, LA TOATE SORTIMENTELE! In luna ianuarie, care s-a înche­iat in urmă cu două zile, întreaga activitate productivă s-a desfăşurat, în mod evident, sub semnul lumi­nos al unei ample şi puternice mo­bilizări, al unei puternice eferves­cenţe creatoare a clasei noastre muncitoare, a întregului popor pentru înfăptuirea în condiţii cit mai bune a sarcinilor economice, a obiectivelor stabilite de Congre­sul al XIII-lea şi Conferinţa Na­ţională ale partidului. Oamenii muncii din toate sectoarele şi ra­murile economiei, din fiecare ju­deţ şi întreprindere au ţinut să omagieze aniversarea zilei de naş­tere şi sărbătorirea a peste 55 de ani de activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu prin obţinerea unor rezultate superioa­re in producţie, prin îndeplinirea şi depăşirea prevederilor de plan la toţi indicatorii cantitavi şi cali­tativi. Chemarea mobilizatoare adresată de secretarul general al partidului de a face din anul 1988 anul cu cele mai bune rezultate de pină acum din actualul cincinal şi care "să a­­sigure îndeplinirea în­ bune condiţii a întregului cincinal are un puter­nic ecou in rindul muncitorilor şi specialiştilor, al tuturor oamenilor muncii. Pretutindeni, in fiecare în­treprindere şi centrală industrială, în fiecare judeţ şi ramură a eco­nomiei, realizarea ritmică, integra­lă a planului la toţi indicatorii, si in primul rind la producţia fizică şi export, reprezintă problema car­dinală care preocupă, care trebuie să preocupe în această perioadă or­ganele şi organizaţiile de partid, pe fiecare muncitor şi specialist, pe fiecare activist şi cadru de con­ducere. Rezultatele obţinute în luna ia­nuarie constituie din acest punct de­ vedere, un excelent reper in a­­precierea felului cum a fost pre­gătită producţia celui de-al treilea an al actualului cincinal, oferind suficient de multe elemente pentru a se trage o serie de concluzii uti­le cu privire la organizarea in con­tinuare a muncii, consolidarea şi extinderea experienţei înaintate cîştigate, dar şi pentru eliminarea fără întîrziere a neajunsurilor care s-au mai manifestat în unele do­menii. Punînd faţă in faţă sarcinile prevăzute cu rezultatele obţinute în luna ianuarie se poate vedea exact unde s-a muncit bine, unde s-a acţionat eficient pentru solu­ţionarea problemelor care mnetri apar în mod inerent într-un meca­nism economic deosebit de com­plex, cu multiple legături între ra­muri şi întreprinderi. După cum, aceeaşi comparaţie poate pune in lumină minusurile, deficientele in organizarea muncii, in . cooperarea dintre­­ unele unităţi care nu în puţine cazuri fac parte chiar din cadrul aceleiaşi centrale industria­le sau­ minister. Nurm­ai raportînd realizările la proiectele stabilite, numai si­pînd producţia fizică, ex­portul, productivitatea muncii, con­sumurile materiale şi de energie, costurile, calitatea la nivelul preve­derilor de plan se poate aprecia că într-o unitate economică, într-un judeţ sau pe ansamblul unei ramuri se manifestă răspunderea şi exigen­ţa necesare pentru desfăşurarea unei activităţi productive eficiente, de înalt randament, în concordanţă cu actualele cerinţe ale dezvoltării intensive a economiei naţionale. întărirea disciplinei de plan este la ora actuală una din condiţiile esenţiale pentru bunul mers al ac­tivităţii productive în ansamblul ei. Desigur, multe din problemele rea­lizării efective a producţiei se ho­tărăsc şi se soluţionează in ultimă instanţă la nivelul locurilor de muncă, în secţiile de fabricaţie. Rezultatele cantitative şi calitati­ve ale muncii depind insă, deopo-­ trivă, de modul în care se asigu­ră , baza tehnico-materială, de or-­ ganizarea fluxurilor de fabricaţie, de tehnologiile aplicate, de punerea în funcţiune la termenele prevă­zute a noilor obiective de inves­tiţii, deci de competenţa şi răs­punderea cu care se acţionează la toate eşaloanele organizării produc­ţiei şi a muncii. Practic, între toa­te ramurile şi sectoarele economiei naţionale există relaţii strînse de intercondiţionare reciprocă, un cir­cuit al producţiei bine determinat, care poate funcţiona în mod co­respunzător numai prin îndepli­nirea ritmică, zi de zi şi lună de lună, a sarcinilor de plan în fiecare unitate, în parte. Nivelul producţiilor obţinute în prima lună a anului, depăşirile de plan înregistrate într-o serie de întreprinderi confirmă eficienţa măsurilor luate pentru mobilizarea şi valorificarea superioară a poten­ţialului tehnic şi uman, a resurse­lor disponibile. Totuşi, în unele unităţi, planul la producţia fizică pe luna ianuarie nu numai că nu a fost îndeplinit integral, dar s-au acumulat şi unele restanţe, cu con­secinţe negative la lanţ asupra desfăşurării producţiei, în alte în­treprinderi şi ramuri. Ne referim in primul rind la unităţile din in­dustria extractivă, unde în mod normal trebuie să se înregistreze cele mai mari sporuri de producţie la cărbune, ţiţei, substanţe mi­nerale utile, pentru a se asigura baza materială necesară îndeplinirii şi depăşirii prevederilor de plan în celelalte ramuri şi sectoare de activitate. Apoi la neajunsurile ma­nifestate în industria metalurgică, în sectoarele prelucrătoare, con­structoare de maşini şi utilaje teh­nologice. Iată de ce se impune ca încă din aceste prime zile ale lunii februa­rie să se ia operativ măsuri ferme — atît tehnice, cit şi organizatorice — care să determine, pe de o parte, creşterea rapidă a producţiei, iar, pe de altă parte, sporirea mai puterni­că a productivităţii muncii, redu­cerea consumurilor materiale şi de energie, in general ridicarea efi­cienţei economice la un nivel su­perior. Tocmai de aceea, acţionînd în spiritul sarcinilor subliniate de conducerea partidului, redacţia noastră a organizat acum, la înche­ierea lunii ianuarie şi începutul lunii februarie un sondaj mai larg într-o serie de întreprinderi din diferite domenii de activitate, la care a căutat răspuns la urmă­toarele trei întrebări : 1. Cu ce rezultate s-a încheiat luna ianuarie ? 2. Ce experiență s-a dobîndit în prima lună a anului ? 3. Cu ce probleme s-a confruntat întreprin­derea şi cum s-a acţionat pentru rezolvarea lor ? La aceste întrebări, publicăm — în­ pagina a IV.q _ răspunsurile primite de :le ^n dep­inderea de confecţii din Craiova şi întreprinderea de tractoare din Miercurea-Ciuc, Marelui Erou al ţării,­­ ales omagiu din ţării | PAGINA A III-A | Mesaje de felicitare de peste hotare ! adresate preşedintelui Nicolae Ceauşescu] PAGINA A V-A­­ ( Locuinţe noi, moderne în municipiul Rimnicu Vilcea Foto : Sandu Cristian SUCEAVA : Acţiuni de modernizare a producţiei Colectivul Întreprinderii de utila­je şi piese de schimb din Suceava este implicat cu toate forţele in acţiunea de modernizare a produc­ţiei. Intre realizările de seamă din ultimul timp ale acestui puternic colectiv muncitoresc se numără in-­­ stalația de control nedistructiv, care depistează defectele de turnare din faza de omologare a tehnologiei, eliminând­­ în totalitate pierderile tehnologice. O înaltă eficiență eco-­­ nomîcă instalați­a" '-de? • -nitru­rare ionică. Practic, prin acest tra­tament terrr­o-chimic se conferă pieselor din oţel obişnuit calităţi deosebite, ceea ce contribuie, la re­ducerea considerabilă a consumu­lui de oţeluri înalt aliate. în pre­zent a început testarea, in labora­tor, a tehnologiei de monoardere a grundului şi emailului la căzile de baie şi obiectele sanitare. Mai con­cret, cele două operaţii de: ardere, a grundului şi apoi a emailului, sunt contopite în una singură. In acest fel se dublează productivita­tea muncii, se reduce consumul de : -.Si .de materiale de vop­sire, iar calitatea produselor se îmbunătăţeşte, contribuind la creş­terea competitivităţii lor pe piaţa externă. (Sava Bejinariu). TUILSIA: Producţie record In luna trecută colectivul între­prinderii de alumină din Tulcea a realizat cea mai mare producţie din istoria unităţii. Prin exploa­tarea la capacitate a utilajelor şi instalaţiilor din dotare, prin apli­carea cu consecvenţă in producţie a măsurilor cuprinse in programul de modernizare a proceselor teh­nologice, aluminiştii tulceni au realizat suplimentar, de la începu­tul anului şi pină în prezent, 1 000­­tone alumină calcinată, în condiţi­ile in care productivitatea muncii a crescut simţitor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. (Adrian Vasile). în spiritul hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului, pentru depăşirea planului, pentru ridicarea întregii activităţi economice la un nivel superior de calitate şi eficienţă MOBILIZATOARE CHEMĂRI LA ÎNTRECERE CHEMAREA LA ÎNTRECERE adresată de organizaţia judeţeană Argeş a P.C.R. tuturor organizaţiilor judeţene de partid şi a municipiului Bucureşti CHEMAREA LA ÎNTRECERE adresată de organizaţia judeţeană Bihor a P.C.R. tuturor organizaţiilor judeţene de partid şi a municipiului Bucureşti Cu cele mai alese sentimente de ne­mărginită recunoştinţă şi preţuire, oamenii muncii din judeţul Argeş, asemenea între­gului popor sărbătoresc şi cinstesc, în aceas­tă perioadă, pe marele şi iubitul conducă­tor al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la împlinirea a 70 de ani de viaţă şi a peste 55 de ani de eroică activitate revoluţionară. Asemenea­ întregului popor, oamenii muncii din judeţul Argeş sunt pe deplin conştienţi că marile întreprinderi şi plat­forme industriale, dezvoltarea puternică a agriculturii, învăţămintului, culturii şi şti­inţei, creşterea nivelului de trai, tot ce s-a înfăptuit în aceşti ani de avânt revoluţio­nar, de impulsionare fără precedent a ca­pacităţii creatoare a maselor, se leagă direct­ şi indisolubil de numele şi de acti­vitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de grija permanentă pe care o poartă dezvol­tării armonioase a tuturor zonelor ţării. Folosim acest prilej pentru a transmite strălucitului strateg şi ctitor al României moderne, luptătorului neobosit pentru li­niştea noastră şi a întregii planete, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cele mai vii mulţumiri, cea mai profundă recunoştinţă, incredinţindu-l de ataşamentul nostru ne­clintit faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. Exprimind aceste calde sentimente, co­muniştii, toţi oamenii muncii din judeţul nostru suntem­ conştienţi că cel mai înalt omagiu, cea mai grăitoare expresie a recu­noştinţei pe care o purtăm tovarăşului Nicolae Ceauşescu o constituie faptele noastre de muncă, îndeplinirea în cele mai bune condiţii a planului în industrie şi in celelalte domenii, traducerea neabătută in viaţă a indicaţiilor şi sarcinilor trasate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a întregului program de acţiune stabilit de Conferinţa Naţională a partidului. Cu îndreptăţită mîndrie patriotică, ra­portăm tovarăşului­­Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al partidului, că în anul 1987, acţionînd cu fermitate pentru conti­nua modernizare a producţiei, prin imple­mentarea celor mai noi realizări ale ştiin­ţei şi tehnologiei, perfecţionarea şi ridica­rea nivelului tehnic şi calitativ al produc­ţiei şi creşterea competitivităţii produselor,­­ valorificarea superioară a resurselor de materii prime şi energetice, creşterea pro­ductivităţii muncii, sporirea eficienţei şi rentabilităţii în toate sectoarele, am obţi­nut importante rezultate în indeplinirea prevederilor planului în profil teritorial. Un moment deosebit de important in via­ţa organizaţiei judeţene de partid, a tutu­ror colectivelor de oameni ai muncii, în întreaga noastră activitate economică l-a constituit vizita de lucru efectuată în jude­ţul nostru de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu. Analiza exigentă şi dialogul însufleţit pur­tat cu muncitorii şi specialiştii şi indica­ţiile practice, de cea mai înaltă valoare, pe care le-am primit direct, la faţa locului, în întreprinderi şi pe şantiere, ne-au permis ca, începînd din mai, planul să fie înde­plinit şi depăşit lună de lună, să recuperăm restanţa din trimestrul I şi să îndeplinim planul anual pe judeţ la producţia marfă. In anul 1987 au fost realizate peste plan 32 mii tone cărbune, 48 milioane mc gaze li­bere, 75 mii MWh energie electrică, produse electrotehnice şi electronice în valoare de 25 mii. lei, motoare electrice de 0,25 kW şi peste, însumind 8,5 mii kW, produse de me­canică fină şi maşini-unelte de prelucrare a metalelor în valoare de peste 50 milioane lei, benzine 40 mii tone, polietilene 15 mii tone şi altele. Faţă de 1983, producţia marfă industria­lă realizată în 1987 a fost mai mare cu peste 2,8 miliarde lei. La export au fost realizate contractele si s-a livrat mai mult cu 18 la sută fata de 1986 pe relaţia cliring ţări socialiste si cu 20 la sută pe devize convertibile. Utilizind mai bine capacităţile de pro­ducţie si forţa de muncă, aplicind măsu­rile de perfecţionare a organizării şi mo­dernizare, producţia marfă planificată la 1 000 lei fonduri fixe a fost depăşită cu 3,4 la sută şi s-a realizat un nivel al producti­vităţii muncii de peste 525 mii lei de o persoană, cu 3,4 la sută mai mare decit cel din 1986. Pe seama introducerii de teh­nologii noi, reproiectării produselor si bu­nei gospodăriri a bazei materiale s-a înre­gistrat o economie de 8 mii tone metal. In industrie s-au asimilat 95 produse noi, au fost introduse 73 tehnologii si s-au apli­cat peste 900 de măsuri din programele de modernizare a producţiei , au fost puse în funcţiune 77 de obiective şi capacităţi şi s-au dat în folosinţă oamenilor muncii 3 851 apartamente, cu 21 apartamente peste plan. . Prin reţeaua comerţului cu amănuntul s-au desfăcut cu 1,7 la sută mai multe pro­duse decit s-a prevăzut în plan, înregis­­trindu-se pe judeţ o depăşire de peste 150 milioane lei. In domeniul prestărilor de servicii pentru populaţie s-a depăşit planul cu peste 25 milioane lei. Puternic mobilizaţi de indicaţiile, orien­tările şi exigenţele formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în magistralul Raport prezentat la Conferinţa Naţională a parti­dului, în mesajul de Anul Nou şi în cuvîn­­tarea de excepţională însemnătate rostită la Adunarea omagială solemnă, vom ac­ţiona cu înalt spirit revoluţionar, cu toată capacitatea, dăruirea şi răspunderea pentru a îmbunătăţi radical întreaga activitate, in vederea îndeplinirii si depăşirii, în cele mai bune condiţii, a prevederilor de plan pe 1988, an de importantă hotăritoare pen­tru înfăptuirea directivelor actualului cin­cinal. Cu convingerea nestrămutată că stă in puterea noastră să înfăptuim exemplar minunatul program de munca şi de puter­nică dezvoltare economico-soci­ală stabilit de Congresul al XIII-lea şi a V-a Confe­rinţă Naţională ale partidului, în numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din judeţ, organizaţia de partid a jude­ţului Argeş adresează organizaţiilor jude­ţene de partid şi a municipiului Bucu­reşti, tuturor colectivelor de oameni ai­­ muncii din industrie, construcţii, transpor­turi şi circulaţia mărfurilor, o vibrantă chemare la întrecere pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României Pe anul 1988, angajîndu-se să realizeze următoarele o­biective : I. în activitatea Industriesaa 1. Prin folosirea intensivă a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, depăşirea cu cel puţin 1,5 la sută a indicilor de utilizare planificaţi ai maşinilor-unelte si celorlalte utilaje si maşini specifice ramurilor din judeţ. (Continuare în pag. a II-a) -Angajaţi plenar, cu înaltă responsabili­tate, in efortul naţional de transpunere în vasta operă a construcţiei noastre so­cialiste a istoricelor hotăriri adoptate de Congresul al XIII-lea şi de Conferinţa Na­ţională ale partidului, a orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedin­tele Republicii Socialiste România, cel mai iubit fiu al naţiunii, erou între eroii neamului de numele căruia sunt pentru totdeauna legate înfăptuirile profunde ale României socialiste moderne de azi, oa­menii muncii din patria noastră au obţi­nut şi în 1987 succese deosebite in in­dustrie şi agricultură, în creşterea eficien­ţei economice, în dezvoltarea ştiinţei, în­­văţămîntului, culturii şi artei, in ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. Succesele de prestigiu obţinute sub con­ducerea clarvăzătoare a Partidului Comu­nist Român au la bază şi se datoresc con­tribuţiei hotăritoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi în­făptuirea întregii politici interne, şi ex­terne a partidului şi statului nostru. Reali­zările semnificative din anul nu de mult încheiat se înscriu, cu deplină onoare pen­tru harnica noastră clasă muncitoare, pen­tru generaţiile prezente, în istoria perioa­dei de un neasemuit de mare dinamism, pe toate planurile activităţii economice şi sociale, care a urmat Congresului al IX-lea al partidului, marcind pregnant, cu litere de aur, cea mai fertilă perioadă din în­treaga noastră existenţă, „Epoca Nicolae Ceauşescu“. Oamenii muncii din judeţul Bihor ra­portează, cu justificată mindrie patriotică, secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că in anul 1937, exer­­citind mai ferm şi mai eficient actul au­­toconducerii muncitoreşti, al autogestiunii şi autofinanţării şi-au sporit substanţial contribuţia la creşterea venitului naţional, la consolidarea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste. Producţia industrială şi agrico­lă a judeţului a crescut necontenit. Au fost larg aplicate în industria bihoreana mă­surile din programele speciale privind or­ganizarea muncii şi modernizarea struc­turilor de producţie, creşterea mai pro­nunţată a productivităţii muncii, îmbună­tăţirea nivelului tehnic şi calitativ al pro­duselor, urmărindu-se sporirea eficienţei şi rentabilităţii în toate sectoarele de activi­tate. Astfel, faţă de anul 1986, producţia-marfă industrială realizată în 1987 a fost mai mare cu aproape 1,4 miliarde lei. Au fost date peste plan economiei naţionale o pro­ducţie de 121 400 tone lignit net şi 140 851 mii kWh energie electrică. La export s-a îndeplinit producţia pla­nificată pe cliring tari socialiste in pro­porţie de­ 104,7 la sută şi s-au realizat toa­te contractele şi comenzile pe relaţia de­vize convertibile. Utilizind mai bine capacităţile de pro­ducţie şi forţa de muncă, precum şi prin aplicarea măsurilor de organizare şi mo­dernizare s-a realizat productivitatea muni­­cii in industrie cu un plus de 261 lei pe personal muncitor, iar productivitatea mun­cii în construcţii-montaj a crescut cu 20 880 lei, faţă de plan. Pe seama reproiectării produselor, in­troducerii de tehnologii noi s-a înregis­trat o economie de peste 5 300 tone me­tal, 19,5 milioane kWh, 17 mii tone com­bustibil convenţional şi alte materiale. în industrie s-au asimilat 23 produse noi şi au fost introduse 28 tehnologii de Vîrf. Au fost puse în funcţiune 56 de obiective şi capacităţi de producţie. Printre acestea au fost realizate 2 obiective energetice cu o putere instalată de 108 MW. Au fost date în folosinţă oamenilor mun­cii 2 972 apartamente. Livrările de mărfuri către fondul pieţei au crescut faţă de 1936 cu peste 5 la sută, iar desfacerile de mărfuri cu amănuntul prin comerţul socia­list s-au ridicat la 8,7 miliarde lei. Prin măsurile de organizare a producţiei şi a muncii, prin aplicarea prevederilor din pro­gramele de modernizare s-a realizat :un in­dice de utilizare a fondului de timp dispo­nibil de lucru al maşinilor-unelte superior celui planificat cu 2,2 la sută. Puternic mobilizaţi de hotărîrile Confe­rinţei Naţionale a partidului, de îndemnu­rile şi indicaţiile deosebit de preţioase date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Repu­blicii, oamenii muncii din judeţul Bihor sunt hotăriţi să facă din 1988, al treilea an al actualului cincinal, un an de vîrf în dez­voltarea economică şi socială, în creşterea eficienţei întregii activităţi economice. In numele comuniştilor, al tuturor oame­nilor muncii, organizaţia de partid a jude­ţului Bihor adresează organizaţiilor jude­ţene de partid şi a municipiului Bucureşti, tuturor colectivelor de oameni ai muncii din industrie, construcţii, transporturi şi circulaţia mărfurilor o vibrantă si insu­­fletitoare chemare la întrecere pentru în­deplinirea si depăşirea sarcinilor din Pla­nul naţional unic de dezvoltare economico­­socială a României pe anul 1988, anga­­jindu-se să realizeze următoarele obiective: I. In activitatea industrială 1. Prin folosirea raţională şi intensivă a­­ capacităţilor de fabricaţie, depăşirea cu cel puţin 2 la sută a indicilor de utilizare pla­nificaţi ai maşinilor, utilajelor şi instala­ţiilor, prin Îmbunătăţirea, organizării pro­ducţiei şi a muncii, se va asigura­­ depă­şirea planului producţiei-marfă industrială cu 1,5 la sută. Această depăşire va avea la bază obţinerea unor sporuri la produc­ția fizică planificată, concretizate in prin­cipal în : — 100 mii tone cărbune ; — 25 mii. mc gaze ; — 35­ mil. kWh energie electrică ; — 5 000 tone bauxită ; — 2 000 tone alumină ; — 1 000 mc prefabricate din beton armat; —10 mii. lei produse de mecanică fină ; — 3 000 tone calcar pentru siderurgie ; — 1 000 tone cărămizi refractare ; — 5 000 mc cherestea ; — 200 tone produse zaharoase ; — 15 mii. lei mobilier din lemn ; — 80 mii. lei confecţii textile. 2. în activitatea de export se va acţiona pentru adaptarea operativă a producţiei la cerinţele pieţei externe, reproiectarea pro­duselor, creşterea ponderii sortimentelor cu grad ridicat de prelucrare şi a celor care valorifică superior resursele materiale şi energetice, contractarea, pregătirea tehno­logică şi lansarea în fabricaţie, asigurarea cu prioritate a bazei tehnico-materiale şi a forţei de muncă înalt calificate, executia produselor şi livrarea lor la termen, con­form contractelor încheiate la export, în­tărirea controlului de calitate pe întregul flux de producţie. Toate acestea vor asigura realizarea contractelor cu partenerii ex­terni pină la 15 decembrie 1988 şi depă­şirea planului valoric pe relaţia ţări­­o­(Continuare în pag. a II-a)

Next