Scînteia, aprilie 1988 (Anul 57, nr. 14188-14213)
1988-04-01 / nr. 14188
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVII Nr. 14188 Vineri 1 aprilie 1988 6 PAGINI - 50 BANI Sarcini şi orientări fundamentale subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenara C. C. al P. C. R. RĂSPUNDERE MAXIMĂ PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE Inscriindu-se pe linia constantă promovată de conducerea partidului, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in aceste zile plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Marea Adunare Naţională au analizat o serie de probleme şi au adoptat unele hotăriri de importanţă majoră pentru înfăptuirea programului de dezvoltare economico-socială a ţării, pentru înflorirea şi progresul multilateral al patriei socialiste. In mod firesc, așa cum rezultă din cuvîntarea secretarului general al partidului rostită la plenara C.C. al P.C.R., pe primul plan s-au situat problemele complexe ale realizării sarcinilor de plan în acest an hotărîtor al actualului cincinal, precum şi unele aspecte de fond cu privire la perfecţionarea in continuare a mecanismului economico-financiar, a sistemului de formare a preţurilor de producţie, a relaţiilor contractuale, a sistemului de retribuire pentru stimularea producţiei de export şi a exportului. Prin întregul lor conţinut, orientările şi sarcinile formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, constituie un mobilizator şi insufleţitor program de lucru pentru toate organele şi PREVIZIUNI PRIVIND EVOLUŢIA VREI, CONDIŢIILE DE LUCRU DIN CIMP ŞI MĂSURILE CE SE IMPUN PENTRU INTENSIFICAREA SEMĂNATULUI organizaţiile de partid, pentru toţi comuniştii, pentru oamenii muncii din întreaga economie. Practic, nu toate domeniile de activitate trebuie să se acţioneze acum cu maximă exigenţă şi înaltă răspundere pentru creşterea avuţiei naţionale, şi îndeosebi a fondurilor fixe productive, pentru buna gospodărire şi administrare a mijloacelor de producţie încredinţate de societate colectivelor de oameni ai muncii spre administrare şi dezvoltare, in calitatea lor de proprietari şi producători, pentru creşterea rentabilităţii şi eficienţei economice. Ţinted seama tocmai de multitudinea şi importanţa problemelor analizate, redacţia va publica in continuare o serie de articole care vor prezenta pe larg, in spiritul sarcinilor subliniate de secretarul general al partidului,acţiunile ce trebuie întreprinse pentru perfecţionarea activităţii productive şi înfăptuirea neabătută a hotăririlor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea fermă a României spre comunism. Intre ideile de o deosebită importanţă principială şi practică desprinse din cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la recenta pienară a C.C. al P.C.R. situăm azi in centrul atenţiei cerinţa fundamentală ca in întreaga activitate economică, in fiecare unitate productivă, ■ in toate colectivele de oameni ai muncii să se manifeste o atitudine activă, responsabilă faţă de problemele complexe ale creşterii eficientei economice. Nu există, se ştie, un scop in sine al producţiei în socialism, nu poate promova nimeni principiul absurd al producţiei de dragul producţiei, ci, potrivit rigorilor mecanismului economico-financiar socialist, principiilor autogestiunii şi autoconducerii muncitoreşti, fiecare angajare in producţia materială a banului public trebuie să se facă, fără excepţie, cu obiectivul precis de a aduce societăţii o eficienţă certă, concretă, de a contribui la dezvoltarea economică generală, la creşterea nivelului detrai. Numai pe această cafe, asigurind creşterea ma. Deşi ne aflăm la începutul lunii, aprilie, perioadă in care insăminţarea culturilor de primăvară trebuie să se desfăşoare pe un front larg, in ultimele zile, ca urmare a precipitaţiilor care au căzut in toate zonele tării, ritmul de lucru a încetinit. Am solicitat unor specialişti din Ministerul Agriculturii, Academia de ştiinţe agricole şi silvice şi Institutul de meteorologie şi hidrologie citeva precizări in legătură cu starea timpului, condiţiile de lucru în cimp şi măsurile ce se impun pentru creşterea puternică a ritmului insăminţărilor. Care este in momentul de faţă situaţia aprovizionării cu apă a terenurilor şi ce perspective s-au creat pentru dezvoltarea culturilor ? In luna martie au căzut ploi generale, mai ales in ultima decadă, avind valori între 25 de litri şi 150 de litri pe mp, aceasta depăşind media obişnuită pentru perioada actuală. Sunt ploi bune, care au dus la eliminarea deficitului mare de umiditate înregistrat in toamnă şi menţinut in continuare, ca urmare a cantităţilor reduse de zăpadă căzute în iarnă. Datorită acestor precipitaţii, in momentul de faţă, practic, in toate zonele tării rezerva de apă din sol la adincimea de un metru se situează la niveluri optime, fiind dintre cele mai ridicate din ultimii ani. Aşa, de exemplu, in Dobrogea, in nord-estul Moldovei, teritorii care au avut de suferit cel mai mult in ultimii ani de pe urma secetei prelungite, ca şi în centrul Transilvaniei, zonă care nu s-a bucurat decit de precipitaţii reduse. rezerva de apă din sol accesibilă plantelor de cultură este între 1 400—1 600 mc la hectar. In Bărăgan, Transilvania de est, în centrul şi sudul Moldovei, cantităţile de apă existente in sol la ora actuală sunt cuprinse între 1 600 şi 1 800 mc la hectar. Abundenţa ploilor concentrate intr-un interval scurt de timp a creat insă şi excese de umiditate şi unele băltiri, cu deosebire în judeţele Satu Mare, Bihor, Arad, Cluj, Sălaj şi altele. Din datele puse la dispoziţie de Institutul de meteorologie şi hidrologie rezultă că în perioada imediat următoare timpul se va îmbunătăţi, susţinută a productivităţii muncii, ridicind continuu nivelul tehnic şi calitativ al producţiei, modernizind tehnologiile de fabricaţie, reducind substanţial costurile de producţie , pe scurt numai printr-o eficienţă superioară — pot fi create resursele economice trainice — de altfel unice in socialism — pentru creşterea venitului naţional, a avuţiei naţionale, pentru progresul multilateral al ţării. Prin întregul conţinut al problematicii complexe consacrate economiei naţionale, cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu constituie o profundă, elocventă şi argumentată analiză asupra realizărilor obţinute in domeniul eficienţei economice, dar şi asupra neajunsurilor manifestate, precum şi a direcţiilor majore de acţiune pentru mobilizarea, de către organele şi organizaţiile de partid, a tuturor oamenilor muncii, a fiecărui colectiv in parte pentru aplicarea la practică a celor mai judicioase măsuri menite să asigure realizarea planelu h. condiţii de economicitate. Este, 'desigur' un buabator In această săptămînă, ploile se vor restringe, temperaturile in aer şi in sol vor creşte, creîndu-se condiţii bune pentru reluarea cu intensitate sporită a lucrărilor agricole din campania de primăvară , încheierea însăminţării sfeclei de zahăr şi a florii-soarelui, a culturilor furajere şi legumelor şi trecerea pe un front larg la însămînţarea soiei, porumbului şi celorlalte culturi. Ce trebuie să aibă in vedere specialiştii din ferme şi unităţi, celelalte cadre din agricultură in condiţiile specifice ale acestei primăveri, Unind seama de faptul că perioada optimă de insămintări s-a redus considerabil ? La pregătirea terenului • Se va acţiona în mod diferenţiat, in funcţie de starea de umiditate a solului, controlîndu-se permanent, parcelă cu parcelă, astfel incit să nu se piardă nici un moment favorabil, dar nici să se lucreze pe sol umed. Trebuie să se ţină seama de faptul că pregătirea terenului în condiţii de umiditate are ca efect compactarea solului, cu influenţe negative asupra răsăririi, uniformităţii şi densităţii plantelor. • Fiecare specialist se va orienta in alegerea agregatelor în funcţie de starea terenului, evitîndu-se folosirea grapei cu discuri. Pe cit posibil, pregătirea terenului se va face la adincimea de semănat. • Trebuie să se acorde o atenţie deosebită calităţii pregătirii terenului în vederea realizării unui pat germinativ cit mai bun pentru însămîntarea culturilor. Specialiștii și mecanizatorii au datoria să regleze zilnic agregatele de pregătire a terenului. In zonele cu exces de umiditate se vor lua măsuri urgente de eliminare a apelor de pe terenurile ce urmează a fi semănate, in paralel cu continuarea insăminţării parcelelor zvîntate. • Avind in vedere perioada scurtă care a mai rămas pină la Încheierea (Continuare in pag. a 111-a) faptul că in anul trecut, ca si in acest an, intr-un şir de întreprinderi s-au înregistrat rezultate bune pe planul creşterii eficienţei economice. Iar faptul că producţia netă, pe ansamblul industriei, a crescut cu 5,6 la sută demonstrează că şi în condiţiile neprielnice generate de criza economică mondială industria noastră a reuşit să menţină un ritm in general bun, dar nu la nivelul adevăratului potenţial productiv de care dispune, nu la nivelul planului, deci nu la nivelul cerinţelor mereu crescinde ale economiei naţionale. De la această realitate a pornit secretarul general al partidului in analiza exigentă, profund ştiinţifică, stimulativă asupra principalelor probleme existente intr-un sector sau altul in domeniul eficienței. încă o dată s-a desprins limpede ideea că atitudinea activă faţă de cerinţele sporirii eficienţei trebuie sa înceapă cu schimbarea mentalităţii unor cadre din economie, a unor ..foiyiucătorim.de i«licorindgilijfr®?*. tj vit căreia societatea' Socialista ar putea, chipurile, să suporte, in ansamblu, din buget nerealizarile, minusurile unor întreprinderi, minusuri care uneori culminează cu o activitate nerentabilă. Este, desigur, vorba, in asemenea cazuri, de o înțelegere cu totul, eronată a exigenţelor funcţionării mecanismului economico-financiar şi, mai ales, de o aplicare necorespunzătoare a acestora. Cit ar fi putut ciştiga economia noastră dacă o asemenea mentalitate şi, mai ales, o asemenea practică nu şi-ar fi făcut loc în activitatea unor unităţi economice rezultă şi din situaţia înfăţişată la plenară : dacă toate unităţile economico-financiare ar fi lucrat fără pierderi şi ar fi realizat planul de beneficii, economia naţională ar fi dispus de circa 40—50 de miliarde lei in plus. Iată cit poate fi de păgubitoare lipsa de preocupare a unor consilii ale oamenilor muncii, a unor colective de întreprinderi pentru. realizarea producţiei., fizice Planificate •—t——r “0TTx'C—~T~— (CoiUinuarie ifl ing. a ttl-a) CONDIȚII FOARTE BUNE PENTRU INSÂMÎNTÂRI DE CEA MAI BUNĂ CALITATE! PRINCIPALUL OBIECTIV - RECUPERAREA GRABNICĂ A ÎNTIRZIERILOR! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Indonezia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie in Republica Indonezia, la invitația preşedintelui Republicii Indonezia, Suharto,și a doamnei Tien Suharto, in prima parte a lunii aprilie 1988. HOTĂRÎREA Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 28-29 martie 1988 Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc, in zilele de 28—29 martie a.c. plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dat o înaltă apreciere cuvîntării rostite, la încheierea lucrărilor, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, document programatic care stabileşte, pe baza unei ample şi profunde analize ştiinţifice, a rezultatelor obţinute, a cerinţelor obiective ale dezvoltării ţării în actuala etapă şi in perspectivă, căile şi direcţiile principale de acţiune în vederea înfăptuirii neabătute a obiectivelor stabilite de Conferinţa Naţională şi Congresul al XIII-lea ale P.C.R. Plenara hotărăşte ca sarcinile, indicaţiile şi orientările de excepţională importanţă teoretică şi practică cuprinse in cuvintarea secretarului general al partidului să constituie programul de muncă şi acţiune al organelor şi organizaţiilor de partid, al tuturor comuniştilor, al întregului nostru popor, pentru îndeplinirea, in cele mai bune condiţii, a planului pe acest an, a prevederilor cincinalului 1986—1990. Participanţii la plenară subliniază, cu sentimente de caldă recunoştinţă şi intensă mindrie patriotică, aportul determinant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne" Şi externe a partidului şi statului nostru, la conceperea şi fun-damentarea planurilor şi programelor de dezvoltare economico-socială a ţării, de ridicare continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregii naţiuni, la perfecţionarea organizării şi conducerii tuturor domeniilor de activitate, la progresul multilateral al României socialiste, la creşterea rolului şi a prestigiului ei in lume. Plenara apreciază că realizările de seamă obţinute in anul 1987, in condiţiile înrăutăţirii situaţiei economice mondiale, demonstrează cu putere justeţea politicii partidului nostru de creştere continuă a forţelor de producţie, de repartizare optimă a venitului naţional intre fondul de consum şi fondul de dezvoltare. In acelaşi timp, a fost evidenţiat faptul că aceste realizări s-au bazat pe existenţa şi dezvoltarea proprietăţii socialiste a întregului popor, de stat şi cooperatiste. Plenara relevă, totodată, că succesele înregistrate în Înfăptuirea prevederilor celui de-al doilea an al actualului cincinal ilustrează forţa şi capacitatea creatoare a poporului nostru, hotărîrea sa de a face totul pentru înflorirea neîntreruptă a patriei. Participanţii au exprimat angajamentul ferm, unanim al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii de a acţiona, strins uniţi in jurul partidului, al secretarului său general, pentru îndeplinirea, la un inait invel de calitate fi eficienta, a indicatorilor de eten prevăzuţi pe 1988 pentru atingerea obiectivului strategic — trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare, de tară socialistă mediu dezvoltată. 1. Plenara a dezbătut si aprobat in unanimitate Raportul privind analiza pe bază de bilanţ a rezultatelor obţinute pe ansamblul economiei naţionale, formarea şi utilizarea resurselor financiare în anul 1987. Comitetul Central a subliniat că, anul trecut, au fost obţinute realizări deosebite în dezvoltarea economico-socială a ţării, România parcurgând, in 1987, o nouă şi importantă etapă pe calea progresului si civilizaţiei. In această perioadă s-a întărit potenţialul economic al patriei şi a sporit avuţia naţională. In industrie şi agricultură s-au înregistrat însemnate creşteri ale producţiei. Rezultate bune au fost dobindite şi in celelalte sectoare economice, precum şi in domeniile învăţămintului, ocrotirii sănătăţii şi culturii. Un rol deosebit in asigurarea creşterii economice l-a avut activitatea de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic, care, sub conducerea directă şi de înaltă competenţă a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămintului, a contribuit nemijlocit la soluţionarea unor importante probleme privind înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii tehnico-ştiinţifice şi ale noii revoluţii agrare, valorificarea superioară a tuturor resurselor ţării, perfecţionarea întregii activităţi economice şi sporirea eficienţei acesteia. In anul 1987 s-a acţionat pentru consolidarea echilibrului bugetar, financiar şi monetar , s-au asigurat aplicarea fermă a politicii de stabilitate a preţurilor şi o circulaţie bănească sănătoasă , s-a realizat o balanţă comercială activă, pe baza căreia s-a redus in continuare datoria externă. Creşterea venitului naţional a asigurat ridicarea continuă a bunăstării şi a gradului de civilizaţie al întregului popor , ţelul suprem al politicii partidului, esenţa orinduirii noastre socialiste. Analiza efectuată, în cadrul dezbaterilor, a relevat, totodată, că rezultatele obţinute in 1987 nu sunt pe măsura posibilităţilor economiei naţionale, că in unele unităţi şi sectoare s-au manifestat neajunsuri care au diminuat, pe ansamblu, realizările anului trecut. Plenara a cerut să se tragă toate concluziile din activitatea desfăşurată in 1987, precum şi in primul trimestru al acestui an, şi să se ia cele mai hotărite măsuri pentru înlăturarea stărilor de lucruri negative şi îmbunătăţirea întregii munci, pentru înfăptuirea ■ exemplară a planului pe 1988, a obiectivelor actualului cincinal. In acest sens, s-a indicat ministerelor, centralelor şi intreprinderilor, organelor şi organizaţiilor de partid să acţioneze cu întreaga răspundere pentru ca, în perioada ce urmează, activitatea economică să se situeze pe un plan calitativ superior, la nivelul maxim al posibilităţilor, al capacităţilor de producţie, asigurindu-se realizarea ritmică, integrală a producţiei fizice, îndeosebi a celei destinate exportului, a tuturor prevederilor de plan. O atenţie deosebită, trebuie acordată, în continuare, înfăptuirii programelor privind dezvoltarea bazei energetice şi de materii prime, perfecţionarea organizării şi modernizarea proceselor de producţie, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, astfel incit acestea să fie comparabile cu cele mai bune produse similare pe plan mondial, reducerea consumurilor şi a cheltuielilor materiale şi de fabricaţie, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi a eficienţei economice, în acest cadru s-a arătat că se impune ca centralele şi întreprinderile să-şi îndeplinească, in condiţii cit mai bune, rolul pe care îl au, ca unităţi de bază ale economiei naţionale, in realizarea tuturor indicatorilor de plan, in asigurarea desfăşurării corespunzătoare a întregii activităţi productive. In domeniul investiţiilor este necesar să fie luate toate măsurile pentru intensificarea lucrărilor de construcţii-montaj, organizarea temeinică a muncii pe fiecare şantier, darea in funcţiune, la termen, a noilor obiective, pentru atingerea parametrilor proiectaţi la toate capacităţile de producţie. Plenara a cerut Ministerului Agriculturii, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor populare, consiliilor unice agroindustriale, organizaţiilor de partid de la sate, tuturor lucrătorilor ogoarelor să acţioneze cu toate forţele pentru buna desfăşurare a campaniei de primăvară, executarea, la timp şi de calitate, a insăminţărilor, a tuturor lucrărilor agricole, in vederea obţinerii, in acest an, a unor producţii cit mai mari, vegetale şi animale, la nivelul prevederilor de plan, a cerinţelor şi exigenţelor noii revoluţii agrare. TovedoUL-'IPX -indicat' -să' se acţioneze pentru aplicarea fermă a principiilor autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării, pentru perfecţionarea, in continuare,, a sistemului economico-financiar şi îmbunătăţirea activităţii organelor cu atribuţii in acest domeniu, pentru sporirea răspunderii in folosirea fondurilor materiale şi băneşti încredinţate de societate oamenilor muncii spre administrare, in calitate de proprietari, producători şi beneficiari. Plenara a trasat ca sarcină comitetelor judeţene de partid, consiliilor populare să stabilească, împreună cu organele centrale, cu oamenii muncii, programe de măsuri pentru creşterea rentabilităţii tuturor întreprinderilor, astfel ca, in acest an, nici o unitate industrială sau agricolă să nu mai lucreze cu pierderi, ci să obţină maximum de beneficii. Analizîndu-se situaţia stocurilor de materii prime şi materiale, produse finite sau in curs de fabricaţie existente la 31 decembrie 1987, care se menţineau încă la un nivel ridicat, s-a cerut ministerelor, centralelor şi unităţilor economice să întreprindă acţiuni ferme pentru lichidarea stocurilor supranormative şi introducerea lor rapidă in circuitul productiv. S-a subliniat că se impune dimensionarea stocurilor de producţie la strictul necesar, astfel incit, să se înlăture imobilizarea nejustificată de materii prime, materiale şi produse solicitate de economia naţională. Plenara a apreciat că există toate condiţiile ca, printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, prin întărirea ordinii şi disciplinei in fiecare unitate şi sector de activitate, prevederile planului pe 1988 şi pe întregul cincinal să fie integral îndeplinite. 2. Plenara a dezbătut şi aprobat in unanimitate propunerile privind perfecţionarea mecanismului economico-financiar prin îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor. Elaborate in spiritul indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, propunerile prevăd aplicarea unor noi preţuri de producţie, for(Continuare în pag. a II-a) iNTit DE TOATE, COMPETENŢA OAMENILOR La bine cunoscuta între- ţară, şi de peste hotare, nale, dacă parteneri defirmăm că, în curînd. ,,Daprindere din Colibaşi — Este mult, este puţin ? peste hotare au cuvinte e- da“ se va ..naşte“ într-o Piteşti, la fiecare treimi- Greu de spus. Cert e că logioase si solicită autotu- casă nouă, cu toate consiiute de pe banda de mon- pentru noi cei peste 20 000 rismul românesc in număr cintele pe planul noutăţii ar iese un nou autoturism, de muncitori şi specialişti din ce in ce mai mare. lor pe care le aduce acest Unul din zecile de variante de aici fiecare maşină dacă sute de mii de cotă- eveniment. Amintesc, de aflate in fabricaţie aici, care iese pe poarta uzinei ţeni români exploatează pildă, că, la ora actuală. Este o realitate plină da înseamnă un moment nu cu plăcere această maşină, motoarele de 1310 şi 1410 semnificaţii, întreprinde- cărcat de satisfacţii, dar şi cred că sint toate acestea cinc sint modernizate, area argeşeană ingemănind de răspunderi. Ţinind sea argumente că reuşim. Citind numeroase noutăţi un valoros tezaur de expe-ma de destinaţia produse- priveşte înnoirile in do-ax cu came in cap. pompă renţă şi afirmind o prestilor noastre, trebuie să meniul organizării inter- de ulei cu debit mărit. gioasă emblemă greutate redusă mâneşti.tr Dacă azi PATPI A PATlîTOTTSMT JT. din Vesele şi autoturismele cu JXJLX X ni lilv/ X JLLJ/lf J. KJ XJ perele motoaremarca „Dacia“ ]or ,,Daciei„ sînt sint apreciate in / -» / Jf ^ __J / noi sau moderai* »mi guuuilui faptele de «as. css bine de jumătate / si * V / .Si va luni s-a readin producția u- ... „ ... //g lizat seria zero nată" expoS HtlUWCl Cll€ GtllJWJUl&f * ] Vc"o“ sint si aces- care citeva sute dea semne ale unui preş- avem grijă ca nu numai vi ne avem citeva realizări de exemplare pot fi apretigiu care nu poate fi general să muncim bine, care anunţă randamente date in Bucureşti, unde contestat. Cum a fost obţisă avem rezultate tehnice de inaltă competitivitate au intrat in exploatare, nut şi, mai ales, ce se face şi economice apreciate, dar atit în domeniul calităţii, fiind utilizate ca taxiuri pentru menţinerea lui ? — să oferim şi garanţii că cit şi pe planul creşterii Ample procese înnoitoare , iată tema discuţiei purtate fiecare autoturism „dat la performantelor tehnice si pot fi văzute in noua vopca ing. Nicolae Matea, cheie“ — absolut fiecare ! al eficientei economice, sitorie, unde tehnologia directorul întreprinderii de a răspunde din toate Astfel, în ultima vreme a de lucru, dotarea si orgaautoturisme Piteşti, punctele de vedere nor fost realizată o nouă linie nizarea fluxurilor de pro— In vara acestui an se exigente calitative majore, de asamblare caroserii ducţie s-au făcut la nivevor împlini 20 de ani de — Şi credeţi că reuşiţi 7 „Dacia 1304“ — „break“, au lui celor mai moderne reacted pe poarta uzinei noas- Ce noutăţi deosebite nu- Tost puse in funcţiune 25 li lizări din lume. Ca să nu tie au ieşit primele auto- teţi oferi pe planul orgam- nii de sudură automată mai vorbesc despre moturisme purtînd frumosul zării tehnice? Dar în ce multipunct, au fost date în dernizarea întregii fabrinume, drag tuturor romă priveşte înnoirea propriu- folosinţă un mare număr de cuţii în turnătorii. Şi peşte nilor . ..Dacia“. Momen- zisă a autoturismului „Da- maşini-agregat, s-au închetat in amplul proces de intui, încărcat de fiorul e- dla“ ? iar probele de anduranţă cu noire şi modernizare a promoţiei şi ai mindriei pa- — Nu spun că nu avem linii de transfer, au fost aducţiei de autoturisme antriptice, a fost onorat prin unele probleme. Dar care similare în fabricaţie zeci cepe să fie prezent calcuprezenţa secretarului ca producător de autoturisme de subansamble noi (cutti latorul, ceea ce confirmă neral al partidului. Cea din lume nu are probleme de viteză, ambreiaje etc.) și o dată in plus nivelul tehtnici, peste 1 400 000 de Oricum, îndrăznesc să reproiectate 55 de tehnonologic atins. Dar ce mica autoturisme fabricate aici spun că dacă „Dacia“ noas de lucru. Sunt toate pare mai important de reia Colibași au intrat in potră este bine cotată la tir- acestea înnoiri structurale --------------------------------------sesia beneficiarilor din guri şi expoziţii internaţio care ne dau dreptul să a (Continuare in pag. a V-a) v_______________________________________________________________________| după Încheierea reparaţiei capitale LA FURNALUL NR. 6 DE LA GALAŢI Aseară a fost elaborată prima şarjă de fontă In seara zilei de 31 martie, ora 19,29, la furnalul nr. 6 de la Galaţi — cel mai mare agregat de acest fel din ţară — a fost elaborată prima şarjă de fontă după încheierea lucrărilor de reparaţie capitală. Evenimentul consemnează un record in materie intrucit durata efectivă a reparaţiei — realizată in premieră absolută la un furnal de asemenea capacitate — a fost de numai 4 luni. Cu acest prilej, comuniştii, toate colectivele de constructori, proiectanţi, furnizori de utilaje, echipamente şi materiale, siderurgiştii gălăţeni raportează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, îndeplinirea angajamentului de onoare luat cu prilejul vizitei de lucru efectuate la Galaţi, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în luna septembrie 1987, de a munci exemplar, cu abnegaţie şi răspundere, pentru ca reparaţia capitală a acestui deosebit de important agregat să dureze cit mai puţin, iar furnalul să poată fi reintrodus intr-un timp scurt in fluxul productiv. Reparaţia capitală a furnalului nr. 6, cu un volum util de 3 500 mc, a fost realizată de mii de constructori, in principal de la Intreprinderea-antrepriză pentru construcţii-montaje şi reparaţii siderurgice Galaţi. Printre furnizorii de utilaje, echipamente şi materiale necesare reparaţiei s-au numărat uzina de piese de schimb şi reparaţii siderurgice din cadrul combinatului. Întreprinderea de construcţii metalice Tecuci, întreprinderea mecanică navală şi alte unităţi din judeţ, precum şi un şir de unităţi din cadrul Centralei industriale de produse refractare Braşov, Centralei industriale de produse metalurgice Bucureşti, de Întreprinderi din Capitală, Zalău, Aiud, Buzău şi altele. Este de relevat că, pe baza soluţiilor tehnice elaborate de proiectanţi de la IPROMET Bucureşti şi Institutul de cercetări şi proiectări de fabricaţie pentru produse plate şi acoperiri metalice — I.C.P.P.A.M. Galaţi, furnalului i s-au adus — cu prilejul, efectuării reparaţiei capitale — o serie de modernizări in scopul ridicării parametrilor săi tehnico-funcţionali şi economici, ceea ce va permite realizarea unei producţii sporite de fontă, in condiţii de eficienţă economică superioară. Prin încheierea reparaţiilor capitale la furnalele de mare capacitate (asemenea lucrări vor continua să fie executate şi la alte capacităţi de producere a fontei şi oţelului), oamenii muncii de la Combinatul siderurgic din Galaţi sunt mai bine pregătiţi să-şi îndeplinească sarcinile de plan, obligaţiile contractuale asumate faţă de beneficiari în acest an hotărîtor al actualului cincinal.