Scînteia, aprilie 1988 (Anul 57, nr. 14188-14213)

1988-04-01 / nr. 14188

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVII Nr. 14188 Vineri 1 aprilie 1988 6 PAGINI - 50 BANI Sarcini şi orientări fundamentale subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenara C. C. al P. C. R. RĂSPUNDERE MAXIMĂ PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE Inscriindu-se pe linia constantă promovată de conducerea partidului, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in aceste zile plenara Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român şi Marea Adunare Naţională au analizat o serie de probleme şi au adoptat unele hotăriri de importanţă majoră pentru înfăptuirea programului de dezvoltare economico-socială a ţării, pentru înflorirea şi progresul multilateral al patriei socialiste. In mod firesc, așa cum rezultă din cuvîntarea secretarului general al par­tidului rostită la plenara C.C. al P.C.R., pe primul plan s-au situat pro­blemele complexe ale realizării sarcinilor de plan în acest an hotărîtor al actualului cincinal, precum şi unele aspecte de fond cu privire la per­fecţionarea in continuare a mecanismului economico-financiar, a sistemu­lui de formare a preţurilor de producţie, a relaţiilor contractuale, a sistemului de retribuire pentru stimularea producţiei de export şi a exportului. Prin întregul lor conţinut, orientările şi sarcinile formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, constituie un mobilizator şi insufleţitor program de lucru pentru toate organele şi PREVIZIUNI PRIVIND EVOLUŢIA VREI, CONDIŢIILE DE LUCRU DIN CIMP ŞI MĂSURILE CE SE IMPUN PENTRU INTENSIFICAREA SEMĂNATULUI organizaţiile de partid, pentru toţi comuniştii, pentru oamenii muncii din întreaga economie. Practic, nu toate domeniile de activitate trebuie să se acţioneze acum cu maximă exigenţă şi înaltă răspundere pentru creşterea avuţiei naţionale, şi îndeosebi a fondurilor fixe productive, pentru buna gospodărire şi­ administrare a mijloacelor de producţie încredinţate de so­cietate colectivelor de oameni ai muncii spre administrare şi dezvoltare, in calitatea lor de proprietari şi producători, pentru creşterea rentabilită­ţii şi eficienţei economice. Ţinted­ seama tocmai de multitudinea şi importanţa problemelor analizate, redacţia va publica in continuare o serie de articole care vor prezenta pe larg, in spiritul sarcinilor subliniate de secretarul general al partidului,­­acţiunile ce trebuie întreprinse pentru perfecţionarea activi­tăţii productive şi înfăptuirea neabătută a hotăririlor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru făurirea socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea fermă a României spre comunism. Intre ideile de o deosebită impor­tanţă principială şi practică desprin­se din cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la recenta pienară a C.C. al P.C.R. situăm azi in centrul atenţiei cerinţa fundamen­tală ca in întreaga activitate econo­mică, in fiecare unitate productivă, ■ in toate colectivele de oameni ai muncii să se manifeste o atitudine activă, responsabilă faţă de proble­mele complexe ale creşterii eficien­tei economice. Nu există, se ştie, un scop in sine al producţiei în socia­lism, nu poate promova nimeni prin­cipiul absurd al producţiei de dragul producţiei, ci, potrivit rigorilor me­canismului economico-financiar so­cialist, principiilor autogestiunii şi autoconducerii muncitoreşti, fiecare angajare in producţia materială a banului public trebuie să se facă, fără excepţie, cu obiectivul precis de a aduce societăţii o eficienţă cer­tă, concretă, de a contribui la dez­voltarea economică generală, la creş­terea nivelului de­­trai. Num­ai pe a­­ceastă cafe, asigurind creşterea­ ma. Deşi ne aflăm la începutul lunii, aprilie, perioadă in care insăminţa­­rea culturilor de primăvară trebuie să se desfăşoare pe un front larg, in ultimele zile, ca urmare a precipita­ţiilor care au căzut in toate zonele­­ tării, ritmul de lucru a încetinit. Am solicitat unor specialişti din Ministerul Agriculturii, Academia de ştiinţe agricole şi silvice şi Insti­tutul de meteorologie şi hidrologie citeva precizări in legătură cu sta­rea timpului, condiţiile de lucru în cimp şi măsurile ce se impun pentru creşterea puternică a ritmului insă­­minţărilor. Care este in momentul de faţă si­tuaţia aprovizionării cu apă a tere­nurilor şi ce perspective s-au creat pentru dezvoltarea culturilor ? In luna martie au căzut ploi ge­nerale, mai ales in ultima decadă, avind valori între 25 de litri şi 150 de litri pe mp, aceasta depăşind media obişnuită pentru perioada ac­tuală. Sunt ploi bune, care au dus la eliminarea deficitului mare de umi­ditate înregistrat in toamnă şi menţi­nut in continuare, ca urmare a can­tităţilor reduse de zăpadă căzute în iarnă. Datorită acestor precipitaţii, in momentul de faţă, practic, in toate zonele tării rezerva de apă din sol la adincimea de un metru se situează la niveluri optime, fiind dintre cele mai ridicate din ultimii ani. Aşa, de exemplu, in Dobrogea, in nord-estul Moldovei, teritorii care au avut de suferit cel mai mult in ultimii ani de pe urma secetei prelungite, ca şi în centrul Transilvaniei, zonă care nu s-a bucurat decit de precipitaţii re­duse. rezerva de apă din sol acce­sibilă plantelor de cultură este între 1 400—1 600 mc la hectar. In Bărăgan, Transilvania de est, în centrul şi sudul Moldovei, cantităţile de apă existente in sol la ora actuală sunt cuprinse între 1 600 şi 1 800 mc la hectar. Abundenţa ploilor concentra­­­­te intr-un interval scurt de timp a­­ creat insă şi excese de umiditate şi unele băltiri, cu deosebire în judeţele Satu Mare, Bihor, Arad, Cluj, Sălaj şi altele. Din datele puse la dispoziţie de Institutul de meteorologie şi hidro­logie rezultă că în perioada imediat următoare timpul se va îmbunătăţi, susţinută a productivităţii muncii, ridicind continuu nivelul tehnic şi calitativ al producţiei, modernizind tehnologiile de fabricaţie, reducind substanţial costurile de producţie , pe scurt numai printr-o eficienţă su­perioară — pot fi create resursele economice trainice — de altfel unice in socialism — pentru creşterea ve­nitului naţional, a avuţiei naţionale, pentru progresul multilateral al ţării. Prin întregul conţinut al proble­maticii complexe consacrate econo­miei naţionale, cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu constituie o pro­fundă, elocventă şi argumentată ana­liză asupra realizărilor obţinute in domeniul eficienţei economice, dar şi asupra neajunsurilor manifestate, precu­m şi a direcţiilor majore de ac­ţiune pentru mobilizarea, de către organele şi organizaţiile de partid, a tuturor oamenilor muncii, a fiecărui colectiv in parte pentru aplicarea la practică a celor mai judicioase mă­suri menite să asigure realizarea pla­nelu­ h­. condiţii de economi­citate. Este, 'desigur' un buab­ator In această săptămînă, ploile se vor restringe, temperaturile in aer şi in sol vor creşte, creîndu-se condiţii bune pentru reluarea cu intensitate sporită a lucrărilor agricole din cam­pania de primăvară , încheierea în­­săminţării sfeclei de zahăr şi a florii-soarelui, a culturilor furajere şi legumelor şi trecerea pe un front larg la însămînţarea soiei, porumbu­lui şi celorlalte culturi. Ce trebuie să aibă in vedere spe­cialiştii din ferme şi unităţi, cele­lalte cadre din agricultură in con­diţiile specifice ale acestei primăveri, Unind seama de faptul că perioada optimă de insămintări s-a redus considerabil ? La pregătirea terenului • S­e va acţiona în mod diferen­ţiat, in funcţie de starea de umidi­tate a solului, controlîndu-se perma­nent, parcelă cu parcelă, astfel incit să nu se piardă nici un moment fa­vorabil, dar nici să se lucreze pe sol umed. Trebuie să se ţină seama de faptul că pregătirea terenului în condiţii de umiditate are ca efect compactarea solului, cu influenţe ne­gative asupra răsăririi, uniformităţii şi densităţii plantelor. • Fiecare specialist se va orienta in alegerea agregatelor în funcţie de starea terenului, evitîndu-se folosi­rea grapei cu discuri. Pe cit posibil, pregătirea terenului se va face la adincimea de semănat. • Trebuie să se acorde o atenţie deosebită calităţii pregătirii terenu­lui în vederea realizării unui pat germinativ cit mai bun pentru însă­mîntarea culturilor. Specialiștii și mecanizatorii au datoria să regleze zilnic agregatele de pregătire a tere­nului.­­ In zonele cu exces de umiditate se vor lua măsuri urgente de elimi­nare a apelor de pe terenurile ce urmează a fi semănate, in paralel cu continuarea insăminţării parcelelor zvîntate. • Avind in vedere perioada scurtă care a mai rămas pină la Încheierea (Continuare in pag. a 111-a) faptul că in anul trecut, ca si in acest an, intr-un şir de întreprinderi s-au înregistrat rezultate bune pe planul creşterii eficienţei economice. Iar faptul că producţia netă, pe an­samblul industriei, a crescut cu 5,6 la sută demonstrează că şi în con­diţiile neprielnice generate de criza economică mondială industria noas­tră a reuşit să menţină un ritm in general bun, dar nu la nivelul ade­văratului potenţial productiv de care dispune, nu la nivelul planului, deci nu la nivelul cerinţelor mereu cres­­cinde ale economiei naţionale. De la această realitate a pornit secretarul general al partidului in analiza exi­gentă, profund ştiinţifică, stimulati­vă asupra principalelor probleme existente intr-un sector sau altul in domeniul eficienței. încă o dată s-a desprins limpede ideea că atitudinea activă faţă de cerinţele sporirii eficienţei trebuie sa înceapă cu schimbarea mentalită­ţii unor cadre din economie, a unor ..foiyiucătorim.de i«licorindgilijfr®?*. tj vit căreia societatea' Socialista ar pu­tea, chipurile, să suporte, in ansam­blu, d­in buget nerealizarile, minusu­rile unor întreprinderi, minusuri care uneori culminează cu o activitate nerentabilă. Este, desigur, vorba, in asemenea cazuri, de o înțelegere cu totul, eronată a exigenţelor funcţio­nării mecanismului economico-finan­ciar şi, mai ales, de o aplicare ne­corespunzătoare a acestora. Cit ar fi putut ciştiga economia noastră dacă o asemenea mentalitate şi, mai ales, o asemenea practică nu şi-ar fi fă­cut loc în activitatea unor unităţi economice rezultă şi din situaţia în­făţişată la plenară : dacă toate uni­tăţile economico-financiare ar fi lu­crat fără pierderi şi ar fi realizat planul de beneficii, economia naţio­nală ar fi dispus de circa 40—50 de miliarde lei in plus. Iată cit poate fi de păgubitoare lipsa de preocupare a unor consilii ale oamenilor muncii, a unor co­lective de întreprinderi pentru. rea­lizarea producţiei., fizice Planificate •—t——r “0TTx'C—~T~— (Co­iUinuarie ifl ing. a ttl-a) CONDIȚII FOARTE BUNE PENTRU INSÂMÎNTÂRI DE CEA MAI BUNĂ CALITATE! PRINCIPALUL OBIECTIV - RECUPERARE­A GRABNICĂ A ÎNTIRZIERILOR! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Indonezia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită ofi­cială de prietenie in Republica In­donezia, la invitația preşedintelui Republicii Indonezia, Suharto,­și a doamnei Tien Suharto, in prima parte a lunii aprilie 1988. HOTĂRÎREA Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 28-29 martie 1988 Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc, in zilele de 28—29 martie a.c. plenara Comite­tului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dat o înaltă apreciere cuvîntării rostite, la încheierea lucrărilor, de secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, document progra­matic care stabileşte, pe baza unei ample şi profun­de analize ştiinţifice, a rezultatelor obţinute, a cerin­ţelor obiective ale dezvoltării ţării în actuala etapă şi in perspectivă, căile şi direcţiile principale de ac­ţiune în vederea înfăptuirii neabătute a obiectivelor stabilite de Conferinţa Naţională şi Congresul al XIII-lea ale P.C.R. Plenara hotărăşte ca sarcinile, indicaţiile şi orien­tările de excepţională importanţă teoretică şi practi­că cuprinse in cuvintarea secretarului general al parti­dului să constituie programul de muncă şi acţiune al organelor şi organizaţiilor de partid, al tuturor co­muniştilor, al întregului nostru popor, pentru înde­plinirea, in cele mai bune condiţii, a planului pe acest an, a prevederilor cincinalului 1986—1990. Participanţii la plenară subliniază, cu sentimente de caldă recunoştinţă şi intensă mindrie patriotică, apor­tul determinant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne" Şi externe a partidului şi statului nostru, la conceperea şi fun-­­­damentarea planurilor şi programelor de dezvoltare economico-socială a ţării, de ridicare continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregii naţiuni, la perfecţionarea organizării şi conducerii tuturor do­meniilor de activitate, la progresul multilateral al României socialiste, la creşterea rolului şi a presti­giului ei in lume. Plenara apreciază că realizările de seamă obţinute in anul 1987, in condiţiile înrăutăţirii situaţiei eco­nomice mondiale, demonstrează cu putere justeţea po­liticii partidului nostru de creştere continuă a for­ţelor de producţie, de repartizare optimă a venitu­lui naţional intre fondul de consum şi fondul de dez­voltare. In acelaşi timp, a fost evidenţiat faptul că aceste realizări s-au bazat pe existenţa şi dezvol­tarea proprietăţii socialiste a întregului popor, de stat şi cooperatiste. Plenara relevă, totodată, că succesele înregistrate în Înfăptuirea prevederilor celui de-al doilea an al ac­tualului cincinal ilustrează forţa şi capacitatea crea­toare a poporului nostru, hotărîrea sa de a face to­tul pentru înflorirea neîntreruptă a patriei. Participanţii au exprimat angajamentul ferm, una­nim al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii de a acţiona, strins uniţi in jurul partidului, al secre­tarului său general, pentru îndeplinirea, la un inait in­vel de calitate fi eficienta, a indicatorilor de eten prevăzuţi pe 1988­ pentru atingerea obiectivului stra­­tegic — trecerea României la un nou stadiu de dez­voltare, de tară socialistă mediu dezvoltată. 1. Plenara a dezbătut si aprobat in unanimitate Raportul privind­ analiza pe bază de bilanţ a rezul­tatelor obţinute pe ansamblul economiei naţionale, for­marea şi utilizarea resurselor financiare în anul 1987. Comitetul Central a subliniat că, anul trecut, au fost obţinute realizări deosebite în dezvoltarea eco­nomico-socială a ţării, România parcurgând, in 1987, o nouă şi importantă etapă pe calea progresului si civilizaţiei. In această perioadă s-a întărit potenţia­lul economic al patriei şi a sporit avuţia naţională. In industrie şi agricultură s-au înregistrat însemnate creşteri ale producţiei. Rezultate bune au fost do­­bindite şi in celelalte sectoare economice, precum şi in domeniile învăţămintului, ocrotirii sănătăţii şi cul­turii. Un rol deosebit in asigurarea creşterii economice l-a avut activitatea de cercetare ştiinţifică, dezvol­tare tehnologică şi introducere a progresului tehnic, care, sub conducerea directă şi de înaltă competenţă a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămintului, a contribuit nemijlocit la soluţionarea unor importante probleme privind înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii tehni­­co-ştiinţifice şi ale noii revoluţii agrare, valorificarea superioară a tuturor resurselor ţării, perfecţionarea întregii activităţi economice şi sporirea eficienţei aces­teia. In anul 1987 s-a acţionat pentru consolidarea echi­librului bugetar, financiar şi monetar , s-au asigurat aplicarea fermă a politicii de­ stabilitate a preţuri­lor şi o circulaţie bănească sănătoasă , s-a realizat o balanţă comercială activă, pe baza căreia s-a re­dus in continuare datoria externă. Creşterea venitului naţional a asigurat ridicarea continuă a bunăstării şi a gradului de civilizaţie al întregului popor , ţelul suprem al politicii partidu­lui, esenţa orinduirii noastre socialiste. Analiza efectuată, în cadrul dezbaterilor, a rele­vat, totodată, că rezultatele obţinute in 1987 nu sunt pe măsura posibilităţilor economiei naţionale, că in unele unităţi şi sectoare s-au manifestat neajunsuri care au diminuat, pe ansamblu, realizările anului tre­cut. Plenara a cerut să se tragă toate concluziile din activitatea desfăşurată in 1987, precum şi in primul trimestru al acestui an, şi să se ia cele mai hotărite măsuri pentru înlăturarea stărilor de lucruri negative şi îmbunătăţirea întregii munci, pentru înfăptuirea ■ exemplară a planului pe 1988, a obiectivelor actua­lului cincinal. In acest sens, s-a indicat ministere­lor, centralelor şi int­reprinderilor, organelor şi or­ganizaţiilor de partid să acţioneze cu întreaga răs­pundere pentru ca, în perioada ce urmează, activi­tatea economică să se situeze pe un plan calitativ superior, la nivelul maxim al posibilităţilor, al ca­pacităţilor de producţie, asigurindu-se realizarea ritmică, integrală a producţiei fizice, îndeosebi a celei destinate exportului, a tuturor prevederilor de plan. O atenţie deosebită, trebuie acordată, în continuare, înfăptuirii programelor privind dezvoltarea bazei ener­getice şi de materii prime, perfecţionarea organizării şi modernizarea proceselor de producţie, ridicarea ni­velului tehnic şi calitativ al produselor, astfel incit acestea să fie comparabile cu cele mai bune produse similare pe plan mondial, reducerea consumurilor şi a cheltuielilor materiale şi de fabricaţie, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi a eficienţei eco­nomice, în acest cadru s-a arătat că se impune ca centrale­le şi întreprinderile să-şi îndeplinească, in condiţii cit mai bune, rolul pe care îl au, ca unităţi de bază ale economiei naţionale, in realizarea tuturor indicatorilor de plan, in asigurarea desfăşurării corespunzătoare a întregii activităţi productive. In domeniul investiţiilor este necesar să fie luate toate măsurile pentru intensificarea lucrărilor de con­­strucţii-montaj, organizarea temeinică­­ a muncii pe fiecare şantier, darea in funcţiune, la termen, a noilor obiective, pentru atingerea parametrilor proiectaţi la toate capacităţile de producţie. Plenara a cerut Ministerului Agriculturii, comitete­lor judeţene de partid şi consiliilor populare, consilii­lor unice agroindustriale, organizaţiilor de partid de la sate, tuturor lucrătorilor ogoarelor să acţioneze cu toate forţele pentru buna desfăşurare a campaniei de primăvară, executarea, la timp şi de calitate, a insă­­minţărilor, a tuturor lucrărilor agricole, in vederea ob­ţinerii, in acest an, a unor producţii cit mai mari, vegetale­ şi animale, la nivelul prevederilor de plan, a­ cerinţelor şi exigenţelor noii revoluţii agrare. TovedoUL-'IPX -indicat' -să' se acţioneze pentru aplica­rea fermă a principiilor autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării, pentru perfecţionarea, in continuare,, a sistemului economico-financiar şi îmbunătăţirea ac­tivităţii organelor cu atribuţii in acest domeniu, pen­tru sporirea răspunderii in folosirea fondurilor mate­riale şi băneşti încredinţate de societate oamenilor muncii spre administrare, in calitate de proprietari, producători şi beneficiari. Plenara a trasat ca sarcină comitetelor judeţene de partid, consiliilor populare să stabilească, împreună cu organele centrale, cu oamenii muncii, programe de măsuri pentru creşterea rentabilităţii tuturor între­prinderilor, astfel ca, in acest an, nici o unitate in­dustrială sau agricolă să nu mai lucreze cu pierderi, ci să obţină maximum de beneficii. Analizîndu-se situaţia stocurilor de materii prime şi materiale, produse finite sau in curs de fabricaţie existente la 31 decembrie 1987, care se menţineau încă la un nivel ridicat, s-a cerut ministerelor, centralelor şi unităţilor economice să întreprindă acţiuni ferme pentru lichidarea stocurilor supranormative şi intro­ducerea lor rapidă in circuitul productiv. S-a subliniat că se impune dimensionarea stocurilor de producţie la strictul necesar, astfel incit, să se înlăture imobilizarea nejustificată de materii prime, materiale şi produse solicitate de economia naţională. Plenara a apreciat că există toate condiţiile ca, prin­tr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, prin întărirea ordinii şi disciplinei in fiecare unitate şi sec­tor de activitate, prevederile planului pe 1988 şi pe întregul cincinal să fie integral îndeplinite. 2. Plenara a dezbătut şi aprobat in unanimitate pro­punerile privind perfecţionarea mecanismului econo­­mico-financiar prin îmbunătăţirea sistemului de for­mare a preţurilor. Elaborate in spiritul indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, propuneri­le prevăd aplicarea unor noi preţuri de producţie, for­(Continuare în pag. a II-a) iNTit DE TOATE, COMPETENŢA OAMENILOR La bine cunoscuta între- ţară, şi de peste hotare, nale, dacă parteneri de­firmăm că, în curînd. ,,Da­­prindere din Colibaşi — Este mult, este puţin ? peste hotare au cuvinte e- d­a“ se va ..naşte“ într-o Piteşti, la fiecare trei­mi- Greu de spus. Cert e că logioase si solicită autotu- casă nouă, cu toate consi­­iute de pe banda de mon- pentru noi cei peste 20 000 rismul românesc in număr cintele pe planul noutăţi­­i ar iese un nou autoturism, de muncitori şi specialişti din ce in ce mai mare. lor pe care le aduce acest Unul din zecile de variante de aici fiecare maşină dacă sute de mii de cotă- eveniment. Amintesc, de aflate in fabricaţie aici, care iese pe poarta uzinei ţeni români exploatează pildă, că, la ora actuală. Este o realitate plină da înseamnă un moment nu­ cu plăcere această maşină, motoarele de 1310 şi 1­410 semnificaţii, întreprinde- cărcat de satisfacţii, dar şi cred că sint toate acestea cinc sint modernizate, a­­rea argeşeană ingemănind de răspunderi. Ţinind sea­ argumente că reuşim. Cit­­ind numeroase noutăţi un valoros tezaur de expe-­ma de destinaţia produse- priveşte înnoirile in do-­­ax cu came in cap. pompă r­enţă şi afirmind o presti­­lor noastre, trebuie să meniul organizării inter- de ulei cu debit mărit. gioasă emblemă greutate redusă mâneşti.tr Dacă azi PATPI A PATlîTOTTSMT JT. din Vesele şi­ autoturismele cu J­XJLX X ni lilv/ X JLLJ/lf J. KJ XJ perele motoare­marca „Dacia“ ]or ,,Daciei„ sînt sint apreciate in / -» / Jf ^ __J­ / noi sau moder­ai* »mi guuuilui faptele de «as. css bine de jumătate / si * V / .Si va luni s-a rea­din producția u- ... „ ... //g lizat seria zero nată" expoS HtlUWCl Cll€ GtllJWJUl&f * ] Vc"o“ sint si aces- care citeva sute dea semne ale unui preş- avem grijă ca nu numai vi ne­ avem citeva realizări de exemplare pot fi apre­­tigiu care nu poate fi general să muncim bine, care anunţă randamente d­ate in Bucureşti, unde contestat. Cum a fost obţi­­să avem rezultate tehnice de inaltă competitivitate au intrat in exploatare, nut şi, mai ales, ce se face şi economice apreciate, dar atit în domeniul calităţii, fiind utilizate ca taxiuri pentru menţinerea lui ? — să oferim şi garanţii că cit şi pe planul creşterii Ample procese înnoitoare , iată tema discuţiei purtate fiecare autoturism „dat la performantelor tehnice si pot fi văzute in noua vop­ca ing. Nicolae Matea, cheie“ — absolut fiecare ! al eficientei economice, sitorie, unde tehnologia directorul întreprinderii de a răspunde din toate Astfel, în ultima vreme a de lucru, dotarea si orga­autoturisme Piteşti, punctele de vedere n­or fost realizată o nouă linie nizarea fluxurilor de pro­— In vara acestui an­ se exigente calitative majore, de asamblare caroserii ducţie s-au făcut la nive­vor împlini 20 de ani de — Şi credeţi că reuşiţi 7 „Dacia 1­304“ — „break“, au lui celor mai moderne rea­cted pe poarta uzinei noas- Ce noutăţi deosebite nu- Tost puse in funcţiune 25 li­ lizări din lume. Ca să nu tie au ieşit primele auto- teţi oferi pe planul orgam- nii de sudură automată mai vorbesc despre mo­­turisme purtînd frumosul zării tehnice? Dar în ce multipunct, au fost date în dernizarea întregii fabri­­nume, drag tuturor romă­ priveşte înnoirea propriu- folosinţă un mare număr de cuţii în turnătorii. Şi peşte nilor . ..Dacia“. Momen- zisă a autoturismului „Da- maşini-agregat, s-au înche­­tat in amplul proces de in­tui, încărcat de fiorul e- dla“ ? iar probele de anduranţă cu noire şi modernizare a pro­moţiei şi ai mindriei pa- — Nu spun că nu avem linii de transfer, au fost a­­ducţiei de autoturisme an­­triptice, a fost onorat prin unele probleme. Dar care similare în fabricaţie zeci cepe să fie prezent calcu­­prezenţa secretarului ca­ producător de autoturisme de subansamble noi (cutti latorul, ceea ce confirmă neral al partidului. Ce­a­ din lume nu are probleme­ de viteză, ambreiaje etc.) și o dată in plus nivelul teh­­tnici, peste 1 400 000 de Oricum, îndrăznesc să reproiectate 55 de tehno­­nologic atins. Dar ce mi­ca autoturisme fabricate aici spun că dacă „Dacia“ noas­ de lucru. Sunt toate pare mai important de re­ia Colibași au intrat in po­­tră este bine cotată la tir- acestea înnoiri structurale --------------------------------------­sesia beneficiarilor din guri şi expoziţii internaţio­ care ne dau dreptul să a­ (Continuare in pag. a V-a) v_______________________________________________________________________| după Încheierea reparaţiei capitale LA FURNALUL NR. 6 DE LA GALAŢI Aseară a fost elaborată prima şarjă de fontă In seara zilei de 31 martie, ora 19,29, la furnalul nr. 6 de la Galaţi — cel mai mare agregat de acest fel din ţară — a fost elaborată pri­ma şarjă de fontă după încheierea lu­crărilor de reparaţie capitală. Evenimentul consemnează un re­cord in materie in­­trucit durata efectivă a reparaţiei — reali­zată in premieră ab­­solută la un furnal de asemenea capacitate — a fost de numai 4 luni. Cu acest prilej, co­muniştii, toate colec­tivele de constructori, proiectanţi, furnizori de utilaje, echipamen­te şi materiale, side­­rurgiştii gălăţeni ra­portează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, îndepli­nirea angajamentului de onoare luat cu pri­lejul vizitei de lucru efectuate la Galaţi, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în luna septembrie 1987, de a munci exemplar, cu abnegaţie şi răs­pundere, pentru ca reparaţia capitală a acestui deosebit de important agregat să dureze cit mai puţin, iar furnalul să poată fi reintrodus intr-un timp scurt in fluxul productiv. Reparaţia capitală a furnalului nr. 6, cu un volum util de 3 500 mc, a fost realizată de mii de construc­tori, in principal de la Intreprinderea-an­­trepriză pentru con­­strucţii-montaje şi re­paraţii siderurgice Ga­laţi. Printre furnizorii de utilaje, echipamen­te şi materiale necesa­re reparaţiei s-au nu­mărat uzina de piese de schimb şi reparaţii siderurgice din ca­drul combinatului. În­treprinderea de con­strucţii metalice Te­cuci, întreprinderea mecanică navală şi alte unităţi din judeţ, precum şi un şir de unităţi din cadrul Centralei industriale de produse refractare Braşov, Centralei in­dustriale de produse metalurgice Bucu­reşti, de Întreprin­deri din Capitală, Za­lău, Aiud, Buzău şi al­tele. Este de relevat că, pe baza soluţiilor teh­nice elaborate de proiectanţi de la IPROMET Bucureşti şi Institutul de cerce­tări şi proiectări de fabricaţie pentru pro­duse plate şi aco­periri metalice — I.C.P.P.A.M. Galaţi, furnalului i s-au a­­dus — cu prilejul, e­­fectuării reparaţiei ca­pitale — o serie de modernizări in scopul ridicării parametrilor săi tehnico-funcţio­­nali şi economici, ceea ce va permite reali­zarea unei producţii sporite de fontă, in condiţii de eficienţă economică superioară. Prin încheierea re­paraţiilor capitale la furnalele de mare ca­pacitate (asemenea lu­crări vor continua să fie executate şi la alte capacităţi de pro­ducere a fontei şi o­­ţelului), oamenii mun­cii de la Combinatul siderurgic din Galaţi sunt mai bine pregătiţi să-şi îndeplinească sarcinile de plan, o­­bligaţiile­­ contractua­le asumate faţă de beneficiari în acest an hotărîtor al actualului cincinal.

Next