Scînteia, aprilie 1988 (Anul 57, nr. 14188-14213)
1988-04-01 / nr. 14188
PAGINA 2 (Urmare din pag. I) Sare pe baza costurilor planificate, ca limită maximă ce nu poate fi depăşită, la care se adaugă rentabilităţi diferenţiate, in funcţie de destinaţia produselor. Preţurile la beneficiarii produselor, inclusiv preţurile cu amănuntul, ramin nemodificate. Aceste propuneri contribuie la funcţionarea mai eficientă amecanismului economico-financiar, a Întregului sistem de autoconducere muncitorească, autofinanţare şi autogestiune a unităţilor, la stimularea dezvoltării activităţii de producţie, la reducerea consumurilor şi a cheltuielilor de fabricaţie. S-a hotărit ca propunerile privind perfecţionarea mecanismului economico-financiar prin îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor să fie concretizate intr-o lege, ale cărei prevederi se aplică experimental în anul 1988, începind cu data de 15 aprilie. 3. Plenara a examinat şi aprobat în unanimitate propunerile privind perfecţionarea sistemului de retribuire pentru stimularea producţiei de export şi a exportului. S-a subliniat că participarea tot mai activă a României la circuitul economic mondial, la diviziunea internaţională a muncii, obiectiv principal al actualului cincinal, impune sporirea continuă, în ritm susţinut, a producţiei pentru export şi a exportului, ridicarea calităţii şi a competitivităţii produselor româneşti pe piaţa mondială. In acest sens, plenara a relevat importanţa noilor propuneri, formulate la iniţiativa secretarului general al partidului, apreciind că ele contribuie la stimularea într-o mai mare măsură a unităţilor economice şi a colectivelor de oameni ai muncii in realizarea şi depăşirea producţiei de export. Prin aplicarea acestor măsuri se asigură o creştere însemnată a veniturilor oamenilor muncii care realizează produse pentru export, prin majorarea fondului de retribuire şi acordarea in acest fel a unor stimulente suplimentare întregului personal care participă la realizarea, în bune condiţii, a exportului. Această majorare va fi cu atit mai însemnată cu cit vor creşte volumul producţiei pentru export şi ponderea acesteia in totalul producţiei fiecărei întreprinderi. S-a hotărit ca propunerile privind perfecţionarea sistemului de retribuire pentru stimularea producţiei de export şi a exportului să fie concretizate intr-o lege, ale cărei prevederi se aplică experimental in anul 1988, începind cu data de 15 aprilie. A fost exprimată convingerea că măsurile propuse vor conduce la o mai mare cointeresare şi preocupare a tuturor colectivelor de oameni ai muncii pentru îndeplinirea integrală și la termen a sarcinilor, de plan și a tuturor contractelor pentru export, pentru executarea unor produse deţ inait nivel calitativ, competitive pe plan mondial. 4. Plenara a analizat și aprobat în unanimitate Raportul privind efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1987 şi activitatea politico-organizatorică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid pentru înfăptuirea hotărîrilor şi directivelor partidului. Comitetul Central a relevat contribuţia de cea mai mare importanţă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la întărirea continuă a unităţii şi forţei Partidului Comunist Român, la creşterea permanentă a rolului său conducător, ca nucleu şi centru vital al întregii naţiuni. Plenara a subliniat că Partidul Comunist Român se prezintă astăzi ca un partid puternic, înconjurat de stima şi preţuirea tuturor cetăţenilor patriei, urmat cu neţărmurită încredere de toţi oamenii muncii, de întreaga naţiune, el indeplinindu-şi cu cinste misiunea istorică asumată faţă de popor — de a-l conduce neabătut spre culmile luminoase ale socialismului şi comunismului. Marele prestigiu de care se bucură Partidul Comunist Român în rîndul naţiunii este ilustrat de faptul că în 1987 au devenit membri de partid 116 041 de oameni ai muncii, din care 66,29 la sută sunt muncitori, 14,31 la sută ţărani, 19,40 la sută intelectuali. S-a menţionat că aceste proporţii se încadrează în orientările stabilite, asigurîndu-se menţinerea unei compoziţii sociale, pe virstă şi naţionale corespunzător structurii societăţii noastre. La 31 decembrie 1987, Partidul Comunist Român număra 3 709 735 membri. Plenara cere organelor şi organizaţiilor de partid ca, în actuala perioadă de dezvoltare a ţării, să pună un accent mai mare pe ridicarea calităţii membrilor de partid, pe profilul politic, moral şi profesional al celor ce intră în partid, pe îmbunătăţirea muncii de educare şi călire ideologică a tuturor comuniştilor. Pornind de la teza tovarăşului Nicolae Ceauşescu potrivit căreia criteriul suprem de apreciere a eficienţei activităţii de partid ii constituie îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan în toate domeniile şi sectoarele economiei naţionale, plenara a relevat necesitatea ca organele şi organizaţiile de partid să acţioneze cu mai multă exigenţă şi fermitate in exercitarea rolului şi atribuţiilor ce le revin pentru mobilizarea oamenilor muncii la realizarea ritmică şi de calitate a tuturor indicatorilor planului. In atenţia organelor şi organizaţiilor de partid trebuie să stea perfecţionarea în continuare a stilului şi metodelor de muncă, dezvoltarea democraţiei interne de partid, a criticii şi autocriticii, a spiritului revoluţionar, aplicarea fermă a prevederilor statutului şi a tuturor legilor ţării, întărirea răspunderii şi a controlului în îndeplinirea hotăririlor, pentru a asigura creşterea rolului conducător al partidului în toate domeniile de activitate, a capacităţii sale de mobilizare a întregului popor la realizarea obiectivelor Congresului al XIII-lea al P.C.R. 5. Plenara a examinat şi aprobat în unanimitate Raportul cu privire la activitatea desfăşurată de organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă in anul 1987 pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului. Comitetul Central a subliniat că partidul nostru, secretarul său general acordă constant o deosebită atenţie politicii de cadre, perfecţionării acestei activităţi, ca unul din factorii de importanţă majoră in înfăptuirea programelor de dezvoltare economico-socială a ţării. Sub conducerea şi îndrumarea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, munca de selecţionare, creştere, pregătire şi promovare a cadrelor a fost marcată de mutaţii calitative, în strînsă concordanţă cu sarcinile stabilite in documentele Congresului al XIII-lea al P.C.R. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să manifeste mai multă grijă pentru aplicarea întocmai a principiilor şi normelor politicii de cadre, pentru promovarea în funcţii de conducere, în toate sectoarele vieţii economico-sociale, a unor cadre cu temeinică pregătire profesională şi politico-ideologică, care dovedesc in întreaga lor activitate şi comportare spirit de răspundere, exigenţă, iniţiativă, calităţi organizatorice, au autoritate în colectivele de muncă. Totodată, se impune o preocupare mai susţinută pentru promovarea celor mai bune cadre din rindul femeilor, pentru realizarea unui raport corespunzător intre cadrele mai în virstă, cu experienţă, şi cadrele tinere. Plenara a cerut ca, în spiritul orientărilor secretarului general al partidului, să se acţioneze cu cea mai mare răspundere pentru a se asigura cadre de conducere corespunzătoare în toate domeniile, care să se ridice la nivelul cerinţelor etapei actuale şi în perspectivă, capabile să răspundă sarcinilor şi exigenţelor puse de partid privind întărirea ordinii şi disciplinei, a răspunderii comuniste, revoluţionare, buna organizare şi conducere a tuturor sectoarelor de activitate. 6. Plenara a analizat şi aprobat in unanimitate Raportul privind activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii adresate conducerii partidului, organelor locale de partid şi de stat, organizaţiilor de masă şi obşteşti, presei şi radioteleviziunii in anul 1987. S-a apreciat că scrisorile adresate, primirea in audienţă de către organele de partid şi de stat a numeroşioameni ai muncii reflectă marea încredere a acestora in partid, in politica sa, constituie o expresie a democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, a legăturilor partidului cu masele, cu intregul popor. S-a subliniat, totodată, că organele de partid şi de stat, organizaţiile de masă şi obşteşti au manifestat mai multă răspundere, solicitudine şi exigenţă in rezolvarea propunerilor, sesizărilor şi cererilor formulate de cetăţeni. A fost relevat faptul că soluţionarea la timp a problemelor ridicate de oamenii muncii, în scrisori şi in cadrul audienţelor, a contribuit la îmbunătăţirea activităţii economico-sociale, înlăturarea deficienţelor din diferite domenii, întărirea legalităţii, respectarea normelor eticii şi echităţii "socialiste. " Plenara a cerut să se acţioneze in continuare pentru rezolvarea promptă a propunerilor, sesizărilor şi cererilor oamenilor muncii, în conformitate cu hotărârile de partid şi de stat, cu legile ţării, pentru stimularea participării tuturor cetăţenilor patriei, pe calea dialogului, la conducerea şi perfecţionarea activităţii economico-sociale, la elaborarea şi înfăptuirea programelor de dezvoltare multilaterală a României. 7. Plenara a dezbătut şi aprobat în unanimitate Raportul privind activitatea internaţională a partidului şi statului in anul 1987 şi principalele obiective ale politicii externe in 1988. S-a subliniat că activitatea României socialiste In sfera vieţii internaţionale s-a desfăşurat, anul trecut, în conformitate cu hotăririle Congresului al XIII-lea al P.C.R., cu orientările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii. Comitetul Central a dat o Înaltă apreciere contribuţiei hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi promovarea politicii externe a ţării noastre, importantelor sale acţiuni, iniţiative şi demersuri întreprinse pe plan internaţional, care au un puternic ecou şi se bucură de o largă preţuire in lume, ele constituind un HOTĂRÎREA Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român strălucit exemplu de răspundere exemplară faţă de destinele poporului român şi soarta civilizaţiei omenirii, faţă de cauza socialismului si păcii. Plenara a evidenţiat rolul esenţial pe care l-a avut şi il au, in dezvoltarea şi întărirea continuă a relaţiilor internaţionale ale partidului si statului nostru, intilnirile si convorbirile purtate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ţară şi străinătate, cu şefi de state şi guverne, conducători de partide, cu alte personalităţi ale vieţii politice, economice şi cultural-ştiinţifice de peste hotare, documentele şi înţelegerile convenite cu aceste prilejuri. S-a relevat faptul că partidul şi statul nostru au desfăşurat — şi in anul 1987 — o politică dinamică, principială şi constructivă, în favoarea păcii, înţelegerii şi cooperării intre naţiuni. Comitetul Central a reafirmat voinţa Partidului Comunist Român, a României socialiste de a acţiona, in continuare, împreună cu forţele revoluţionare, progresiste, antiimperialiste de pretutindeni, cu toate popoarele, pentru oprirea cursei Înarmărilor şi înfăptuirea dezarmării, in primul rind a celei nucleare, pentru reglementarea pe cale paşnică, prin tratative, a conflictelor existente in diferite regiuni ale globului, pentru lichidarea subdezvoltării şi edificarea unei noi ordini economice mondiale, pentru instaurarea în Balcani, in Europa * şi in lume a unui climat de destindere, securitate. Încredere şi rodnică cooperare, pentru împlinirea năzuinţelor de libertate, independenţă şi progres ale tuturor naţiunilor. Plenara a dat glas adeziunii depline a comuniştilor, a tuturor cetăţenilor patriei la politica externă a partidului şi statului nostru, care reflectă în cel mai inart grad aspiraţiile poporului român, hotărîrea sa nestrămutată de a-şi făuri destinul socialist şi comunist, într-o lume a păcii şi cola-,borârii. Plenara işi exprimă convingerea că oamenii muncii. In frunte cu comuniştii, întregul nostru popor vor acţiona in continuare cu dăruire si abnegaţie, cu mait spirit revoluţionar pentru realizarea hotărîrilor adoptate, pentru înfăptuirea măreţelor planuri şi programe de dezvoltare economico-socială a României. Insusindu-şi pe deplin insufletitoarele îndemnuri ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, plenara adresează organelor şi organizaţiilor de partid, comuniştilor, întregii noastre clase muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor făuritorilor de bunuri materiale şi spirituale chemarea de a nu precupeţi nici un efort pentru indeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe acest an, a prevederilor actualului cincinal, asigurindu-se realizarea integrală a producţiei fizice şi a celei destinate exportului, înfăptuirea programelor de organizare şi modernizare a proceselor de fabricaţie, de creştere a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, desfăşurarea, in cele mai bune condiţii, a lucrărilor agricole de primăvară, obţinerea unei calităţi noi, superioare, şi a unei eficienţe cit mai ridicate în toate domeniile de activitate. STRINS UNITI In JURUL PARTIDULUI, AL SECRETARULUI SAU GENERAL, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU. SA FACEM TOTUL PENTRU OBŢINEREA, ÎN ACEST AN A CELOR MAI BUNE REZULTATE ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICA SI SOCIALA A ŢARII ÎN PERFECŢIONAREA ÎNTREGII ACTIVITATE PENTRU ÎNFĂPTUIREA NEABĂTUTA A ISTORICELOR OBIECTIVE STABILITE DE CONGRESUL AL XIII-LEA ŞI CONFERINŢA NAŢIONALA ALE P.C.R., A PROGRAMULUI DE FĂURIRE A SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE ŞI ÎNAINTARE A ROMÂNIEI SPRE COMUNISM ! CUNOAŞTEREA APROFUNDATA A REALITĂŢILOR - premisă esenţială a acţiunilor concrete, cu finalitate precisă Mutarea centrului de greutate al demersurilor politico-organizatorice acolo unde se hotărăşte soarta producţiei de bunuri materiale, acolo unde, zi de zi, oamenii muncii din industrie, agricultură, învăţâmint, cercetare, cultură dau consistenţa faptelor, planurilor şi programelor de dezvoltare economico-socială a ţârii reprezintă o cerinţă fundamentală a activităţii organelor şi organizaţiilor de partid, in repetate riduri subliniată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, inclusiv la recenta plenară a C.C. al P.C.R. Printre formele şi metodele multiple de legare a muncii de partid de realităţile şi exigenţele vieţii, validate de practica curentă, se află şi analizele la faţa locului. O bună experienţă in această privinţă a dobîndit şi Comitetul de partid al sectorului agricol Ilfov, experienţă căreia ii consacram însemnările de faţă. Numărătoarea inversă a campaniei agricole de primăvară. Faţă de cea din primăvara anului trecut, actuala campanie de insăminţări în sectorul agricol Ilfov a fost pregătită şi declanşată in condiţii mult mai bune. Astfel, cu toate condiţiile climatice , nefavorabile din această primăvară, printr-o intensă mobilizare a forţelor umane si materiale si printr-o bună organizare a muncii, pină miercuri seara se insăminţase aproape jumătate din suprafaţa planificată. Cu câteva zile in urmă s-a încheiat semănatul mazurii, ovăzului şi sfeclei de zahăr. Se apropie de final însăminţatul florii-soarelui şi legumelor pentru consum, urmînd ca în perioada imediat următoare atenţia principală să fie consacrată punerii sub brazdă a porumbului. Iată cîteva din măsurile aplicate: repararea şi probarea întreguli parc de maşini şi utilaje ; o judicioasă amplasare a culturilor ; asigurarea şi tratarea întregii cantităţi de săminţă ; încheierea a 40 763 de contracte cu cooperatorii pentru munca în acord global, acoperindu-se pe deplin necesarul cu forţă de muncă ; defalcarea exactă a planului pe ferme, brigăzi şi echipe ; cunoaşterea de către toţi cooperatorii şi mecanizatorii a tehnologiilor pentru fiecare cultură şi a indicatorilor economici ; reorganizarea comisiilor pe culturi pentru supravegherea calităţii lucrărilor, incepind cu semănatul ; respectarea riguroasă a termenelor stabilite pentru însămînțări. Evident, nu sunt măsuri deosebite. Deosebit este faptul că pe baza unei cunoaşteri exacte a realităţilor, a lipsurilor manifestate in activitatea unor unităţi, aceste măsuri au fost adoptate mult mai devreme decit anul trecut şi aplicate cu mai multă fermitate. Planul de bătaie pentru actuala campanie agricolă a fost stabilit, în cadrul unei dezbateri cu activul de partid din agricultură, la sediul comitetului de partid al sectorului aflat în comuna Baloteşti. Dezbaterea a însemnat momentul de vîrf al unei succesiuni de analize efectuate de secretariatul şi biroul comitetului de partid al sectorului în mai multe unităţi, începind de la jumătatea anului trecut. Deşi atenţia principală era îndreptată spre recoltat, nu s-a pierdut din vedere principiul potrivit căruia un bun agricultor, indiferent dacă seamănă sau recoltează, trebuie să fie mereu cu gindul la producţiile viitoare. Atunci s-a văzut, la asemenea analize, ce înseamnă să ai ezitări nu a semăna la termenele fixate, ce înseamnă să te cramponezi de vechi prejudecăți privind densitatea plantelor, ce înseamnă să tergiversezi încheierea contractelor cu cooperatorii privind munca în acord global, semnificind tot atîtea neajunsuri în activitatea unor unităţi, neajunsuri pe care comitetul de partid al sectorului şi-a propus să le preîntimpine in pregătirea şi desfăşurarea următoarelor campanii agricole. De fapt, se poate spune că la aceste analize la faţa locului a fost declanşată o virtuală numărătoare inversă a actualei campanii de primăvară. Dezbaterea amintită, desfăşurată la sediul comitetului de partid, n-a făcut altceva decât să sintetizeze experienţe, argumente, convingeri transmise nu prin referate, fie ele bogate în exemplificări, ci câştigate direct de cei implicaţi în soarta producţiilor agricole pe tarlalele cu recolte mai mult sau mai puţin îmbelşugate, prin observarea nemijlocită a procedeelor aplicate şi a rezultatelor obţinute. Terenul, un sediu itinerant. Prin analiză se înţelege îndeobşte metoda generală de cercetare a realităţii bazată pe descompunerea proceselor, a fenomenelor, a obiectelor studiate etc., in părţile lor componente, examinarea amănunţită a unei probleme in vederea desprinderii unor concluzii documentate. O metodă care de altfel s-a încetăţenit puternic în activitatea Comitetului de partid al sectorului agricol Ilfov. „Cel puţin jumătate din numărul întrunirilor secretariatului sau biroului comitetului de partid au loc în unităţile agricole — ne spunea tovarăşul Viorel Vizureanu, prim-secretar al comitetului de partid al sectorului. Aceasta nu înseamnă că schimbăm o încăpere de la sediu cu o alta de la primăria unei comune, ci o sală de şedinţe cu tarlale cultivate cu cereale, cu traseele sistemelor de irigaţii, cu sectoarele zootehnice ale cooperativelor agricole de producţie, cu atelierele de reparaţii ale utilajelor agricole. Aş putea spune că terenul semnifică pentru noi un adevărat sediu itinerant al activităţii politicoorganizatorice, iar acţiunile întreprinse in acest cadru dobîndesc cu adevărat atribuţiile esenţiale ale unei analize“. Dintre multele exemple de analize efectuate la faţa locului, mai toţi interlocutorii noştri au menţionat-o pe cea din toamna anului trecut care s-a desfăşurat in cooperativele agricole Berceni şi Popeşti-Leordeni, două unităţi învecinate cu condiţii asemănătoare, dar cu producţii de porumb diferite. La această acţiune, iniţiată de biroul comitetului de partid al sectorului, au participat secretari ai organizaţiilor de partid, preşedinţi şi ingineri-şefi din cooperativele agricolede producţie din sector, organizatori de partid din consiliile unice agroindustriale, specialişti. Unul dintre participanţii la această analiză, tovarăşul Ion Popa, preşedintele Consiliului unic agroindustrial Vidra, ne spunea : „Am văzut cu ochii noştri cum, prin irigarea culturii de porumb prin culoare, cooperatorii din Berceni au realizat o recoltă record de 27 tone ştiuleţi la hectar, cu mult mai mare decit vecinii lor care n-au aplicat acest procedeu. Dacă aveau o suprafaţă ceva mai mare, primeau încă un titlu de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“ aşa cum au obţinut pentru recoltele de griu. Astfel a fost învinsă prejudecata unor preşedinţi şi specialişti potrivit căreia irigarea prin culoare ar duce la diminuarea densităţii şi, in final, a producţiei. E drept că acest procedeu determină micşorarea densităţii dacă nu este aplicat cum trebuie. Dar s-a demonstrat pe viu că o asemenea situaţie poate fi evi-tată“. Analiza a prilejuit un amplu chimb de păreri, explicaţii Competente date de cercetători şi concluzii practice concretizate în sarcini de partid pentru mulţi dintre cei prezenţi. Prin alegerea momentului şi locului de desfăşurare, iniţierea unui studiu in prealabil efectuat de specialişti, stabilirea judicioasă a participării, modul de desfăşurare a măsurilor în vederea generalizării rapide a experienţei avansate, această acţiune a întrunit trăsături metodologice tipice pentru multe din analizele la faţa locului organizate de comitetul de partid al sectorului. Este necesar însă ca, mai mult decit pînă acum, la asemenea analize participanţii să nu se limiteze la formularea unor promisiuni sau angajamente de bune intenţii, ci să li sa stabilească sarcini concrete, cu termene şi nominalizări pentru a se crea posibilitatea exercitării unui control eficient al înfăptuirii măsurilor adoptate. Dinamism, flexibilitate, eficienţă. Dar nu toate analizele se derulează după schema celei menţionate mai inainte. Unele au o arie restrinsă la un număr mic de unităţi sau la una singură cu participarea numai a celor implicaţi direct in rezolvarea problemelor specifice acestor unităţi. Asemenea analize au avut loc in comuna Grădiştea, unde s-au examinat stilul şi metodele de muncă ale comitetelor comunale de partid Grădiştea şi Petrăchioaia, la Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii Vidra, avînd ca temă îmbunătăţirea organizării muncii şi întărirea disciplinei, la cooperativa agricolă de producţie Clinceni, consacrată examinării neajunsurilor din sectorul zootehnic. Alteori prevalează operativitatea impusă de anumite situaţii urgente. De pildă, la o plenară a comitetului de partid al sectorului, factorii de răspundere din comuna Corbeanca şi de la cooperativa agricolă de producţie de aici, criticaţi pentru producţiile mici din zootehnie, au venit cu justificărilipsa furajelor şi slaba productivitate a animalelor). Plenara a decis ca secretariatul să se deplaseze neintirziat la Corbeanca pentru a examina situaţia la faţa locului şi a adopta măsuri in consecinţă. Drept urmare, membrii secretariatului, împreună cu factorii locali de conducere, au controlat respectarea programului de lucru, au evaluat cantităţile şi structura furajelor, au angajat discuţii cu toţi îngrijitorii. Justificările înfăţişate plenarei s-au dovedit a fi neîntemeiate, reieşind că adevărata cauză a situaţiei precare din zootehnie se datora lipiei de răspundere din partea conducerii unităţii, dezordinii şi indisciplinei de la locurile de muncă. Au fost hotărîte pe loc măsuri pentru înlăturarea neajunsurilor. Sunt organizate şi analize la faţa locului de genul celor care se pregăteau in momentul documentării noastre pentru asociaţiile economice intercooperatiste din Căciulaţi şi Popeşti-Leordeni cu prilejul cărora, pe temeiul unor studii amănunţite întreprinse de colectivele de îndrumare, sprijin şi control ale comitetului de partid al sectorului, vor fi examinate toate laturile activităţii desfăşurate de organizaţiile de partid şi conducerile din unităţile respective. Pentru a conferi mai mult dinamism şi o sporită eficienţă se impune ca tematici,'analizelor la faţa lobului să fie, perforiane,'' înbogătică, în strictsa legăturii cu problemele pe care le ridică viaţa economicosocială. Am sugera, în acest sens, o examinare complexă a înfăptuirii programului de sistematizare a localităţilor rurale, sub toate aspectele sale, cu atit mai mult cu cit in sector ,sunt multe exemple pozitive in această direcţie ce trebuie operativ generalizate. De asemenea, avind in vedere faptul că pe teritoriul sectorului se află un important număr de institute şi staţiuni de cercetări în domeniul agriculturii, este necesar să se acorde o mai mare atenţie examinării modului in care ele se preocupă de transferarea rezultatelor cercetării in practica agricolă, a modului in care specialiştii sprijină nemijlocit unităţile de producţie., „Analiza la faţa locului, alături de alte acţiuni desfăşurate pe teren, se dovedeşte a fi un valoros instrument de lucru cu valenţe multiple, ne relata tovarăşul Mihail Boţoagă, secretar al comitetului de partid al sectorului. Afirmarea spiritului critic dobindeşte un pronunţat caracter constructiv. Experienţa pozitivă, formele şi metodele înaintate de muncă îşi găsesc un drum fără ocolişuri spre generalizarea rapidă. Munca activiştilor de partid si de stat devine mai ordonată, mai sistematică. Analiza la faţa locului înlesneşte convergenţa laturilor politice, organizatorice si educative ale activităţii de partid spre obiectivele unitare şi, să nu se uite, au un benefic efect psihologic. Atunci cind biroul sau secretariatul, comitetului de partid al sectorului îşi anunţă deplasarea, in unele unităţi, conducerile acestora îşi mobilizează de regulă toate forţele pentru a se prezenta cit mai onorabil posibil. Iar în ceea ce priveşte eficienta analizelor la faţa locului, exemplele sunt nenumărate. Aş menţiona eliminarea unor neajunsuri din munca comitetelor comunale de partid Ciorogirla, Afumaţi, Snagov, din activitatea organizaţiilor de partid şi a organelor de conducere colectivă din cooperativele agricole de producţie Pantelimon, Dascalu, Brăneşti, Corbeanca“. Evident, in vederea sporirii eficienţei analizelor la faţa locului, pot şi trebuie aduse în continuare îmbunătăţiri privind organizarea şi desfăşurarea lor. Astfel, aşa cum au sugerat mai mulţi organizatori de partid, este necesară o antrenare mult mai puternică a specialiştilor din unităţile de producţie, din consiliile unice agroindustriale atit la elaborarea unor studii preliminare, dar mai ales la înfăptuirea măsurilor stabilite. Totodată, pornind de la faptul că la nivelul consiliilor unice agroindustriale, şi îndeosebi la cel al comitetelor comunale de partid, metoda analizelor la faţa locului se aplică încă sporadic este de datoria comitetului de partid al sectorului să acţioneze cu mai multă fermitate în direcţia transferării propriei experienţe spre organele de partid subordonate. Dovada cea mai concludentă a eficienţei deplasării centrului de greutate al muncii de partid în mijlocul colectivelor de muncă, în unităţile de producţie, am adăuga noi, este însăşi conferirea in anul trecut sectorului agricol Ilfov a titlului de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“. Succes datorat deopotrivă si îndrumării şi sprijinului efectiv si permanent acordat de Comitetul municipal de partid Bucureşti organizaţiei de partid a sectorului agricol Ilfov. Iar intensificarea in aceste zile a ritmului la insăminţat ilustrează hotărirea comuniştilor, a celorlalţi oameni ai muncii din zona agricolă ce înconjoară Capitala de a onora exemplar in acest an înalta distincţie. Constantin VARVARA La Comitetul de partid al sectorului agricol Ilfov SCINTEIA — vineri 1 aprilie 1988 „BUN VENIT", VIAŢĂ! Un pilc de clădiri cochete, ce te trimit cu ginoiul la o staţiune montană, străjuiesc la bază, ca un gulm, dantelat, monumentul natural ce tutelează municipiul Piatra Neamţ , Pietricica, insolită construcţie a arhitectului Timp, ce a dat şi numele oraşului. Aflăm cu plăcută surprindere că elegantele pavilioane încastrate la baza muntelui aparţin spitalului judeţean şi că, dintre toate, cele mai frumoase şi mai modern utilate sunt destinate mamei şi copilului (obstetrico-ginecologie, maternitate şi nou-născuţi, pediatrie). Expresie elocventă a grijii societăţii noastre faţă de om, acest complex spitalicesc ,nou, modern, ca o ministaţiune de vacanţă, este şi rodul strădaniei edililor, ca şi a corpului medical ce-şi desfăşoară aici activitatea. Pe linia unei sănătoase tradiţii a locului, se nasc la Piatra Neamţ — şi, de altfel, în întreg judeţul Neamţ — mulţi copii. Am reţinut — din discuţiile purtate cu directorul Spitalului judeţean, tovarăşul Stelian Popescu, medicul-şef al municipiului, cu tovarăşa Georgeta Voloseţchi, secretar al comitetului de partid „Sănătate“, cu tovarăşa Georgeta Andreescu, inspector cu probleme de ocrotire a mamei, copilului şi tineretului şi secretar al comisiei judeţene de demografie — că judeţul se situează pe unul dintre primele locuri pe ţară in ce priveşte sporul natural al populaţiei (aproape dublul mediei pe ţară). Anul trecut s-au născut în judeţul Neamţ 11 224 de copii. Dintre aceştia, peste 4 000 au văzut lumina zilei in spitalul judeţean, aici, unde ne-ara oprit să vizităm elegantele pavilioane despre care vorbeam. Iată clădirea ce adăposteşte secţia de pediatrie (coordonată de medicul primar Eugenia Vintea), secţie cu 170 de paturi, în care ambianţa aminteşte de o casă de odihnă , iată maternitatea (260 de paturi) şi secţia de nou-născuţi (135 de paturi). Totul străluceşte de curăţenie, totul poartă amprenta grijii deosebite pentru mamă , ca viaţă purtătoare de viaţă — şi pentru copil — speranţa de viaţă a naţiunii. — Câţi pacienţi aveţi sub supraveghere ? îl întrebăm pe medicul-şef al secţiei de nou-născuţi, Iosif Şarf. — Azi avem 124. Sunt zile în care se nasc 19—20 de copii. — înseamnă că v-au trecut mulţi copii prin braţe... — Desigur. Mai ales dacă socotim că din 1955 lucrez aici... E o viaţă. Am ţinut în braţe, ca nou-născuţi, pe multe dintre mămicile ai căror copil îi am acum sub supraveghere. Parcă pentru a întări spusele medicului, tînăra mamă Ilina Pavel (are 28 de ani, e din Piatra Neamţ, lucrează la C.E.C.) apare in pragul cabinetului. Şi-a hrănit fetiţa şi acum are răgazul să stea mai mult de vorbă cu noi. Are ce ne povesti. A obţinut cu greu acest copil, a urmat ani de zile un tratament de combatere a sterilităţii şi, pentru a duce sarcina la bun sfirşit, s-a internat in spital cu cinci luni înainte, spre a fi mereu supravegheată. Mama Ilinei (acum bunică) i-a spus : „Caută-l pe medicul Şari, spune-i că nu l-ai mai văzut de cind aveai... o săptămină şi că acum urmează să fii, că vrei să fii mamă“. — Să nu credeţi insă că fără această recomandare aş fi beneficiat de mai puţină supraveghere, de mai puţină îngrijire — ne spune tînăra mamă. Am numai cuvinte de mulţumire pentru întreg personalul de aici ; dar ştiţi cum e cind mergi la spital, ţii neapărat să ştii că te cunoaşte cineva, că lupta ta pentru a dărui lumii o nouă viaţă nu este numai cauza ta... — Dar este, oricum, cauza noastră. In primul rînd — intervine doctoriţa Alexandra Herghelegiu, medicul-şef al maternităţii. Nu e fericire mai mare pentru un medic decit aceea de a spune bun venit vieţii, de a şti că şi prin strădania ta viaţa a sporit cu încă o viaţă. Doctoriţa Herghelegiu este încă, vizibil, sub impresia unor operaţii dificile (două, una după alta) din care viaţa, un moment ameninţată, a triumfat. Altfel , un spital ca toate spitalele, unde copiii care au primit paşaport pentru viaţă cresc, de la o zi la alta, sub ochiul atent al pediatrului. Stăm de vorbă cu cîteva dintre tinerele mame : cu economista Veronica Spiridon, în vîrstă de 26 de ani, mamă la al treilea copil ; cu operatoarea chimistă Doina Rusu (24 de ani, al patrulea copil) ; cu Maria Niţu, tehnician veterinar (33 de ani, al patrulea copil). Ne vorbesc despre căldura căminului lor luminat de prunci, despre dorinţa lor de a-şi avea cit mai curind toţi copiii în jur. Unele mămici (cele ce urmează să părăsească maternitatea) se fardează discret, în aşteptarea fericiţilor soţi care, de bună seamă, au şi luat cu asalt porţile spitalului... Anica FIORESCU Constantin BLAGOVICI corespondentul „Scinteii" 'msm . " v L VIITORUL întregii ţări DOLJ . Materiale refolosibile în circuitul productiv „Toate materialele recuperabile din circuitul productiv“ — iată cuvintul de ordine sub semnul căruia se acţionează în judeţul Dolj pentru recuperarea şi introducerea in circuitul productiv a tuturor materialelor refolosibile de la unităţile economice şi de la gospodăriile populaţiei. Aşa cum ne spunea Dumitru Cazacu, directorul întreprinderii judeţene de valorificare şi refolosire a materialelor recuperabile in perioada care a trecut de la începutul acestui an au fost livrate peste prevederile de plan la zi 2 300 tone oţel, 291 tone fontă şi 49 tone zinc şi aluminiu. Cu cele mai bune rezultate se înscriu colectivele întreprinderilor „Electroputere", Regionala C.F.R., întreprinderea mecanică de material rulant Craiova. La sfirşitul acestei săptămini se vor organiza in municipiul Craiova ample acţiuni pentru stringerea materialelor refolosibile din gospodăriile populaţiei. (Nicolae Băbălău). Dreptul de condiţionare a restituirii sumelor depuse la C.E.C. Depunătorii au dreptul să condiţioneze restituirea sumelor depse la C.E.C. Depunerile cu restituire condiţionată sunt cele efectuate de o persoană pe numele altei persoane, care devine titular, aceasta putind să dispună de sumele depuse pe numele său numai cu respectarea condiţiei stabilite de depunător. Condiţionarea se face la emiterea libretului o dată cu prima depunere. Sunt admise a fi înscrise in libretele de economii numai condiţii de restituire realizabile, formulate clar şi care nu contravin legilor ţării, iar indeplinirea lor poate fi constatată la ghişeul unităţii C.E.C. Persoana care a făcut depunerea şi a cerut condiţionarea restituirii poate cere oricind modificarea condiţiei, in sensul lărgirii dreptului de dispoziţie al titularului depunerii, precum şi anularea ei. Toate depunerile ulterioare efectuate pe un instrument de economisire cu restituiri condiţionate se supun condiţiei. Minorii nu au dreptul să condiţioneze depunerile pe care le efectuează pe numele altor persoane. Se poate condiţiona restituirea depunerilor pe toate libretele de economii nominale. Depunerile in conturi curente personale şi pe obligaţiuni C.E.C. depuse spre păstrare nu pot fi condiţionate. Condiţionarea restituirii operează numai pe timpul vieţii titularului. In caz de deces al titularului inainte de realizarea condiţiei, de sumele respective poate, dispune depunătorul sau moştenitorii depunătorului in cazul decesului acestuia. In situaţia în care titularul libretului a decedat după realizarea condiţiei de restituire, de sumele respective pot dispune moştenitorii titularului libretului. In caz că depunătorul (persoana) care a condiţionat restituirea a decedat înainte de îndeplinirea de către titular a virstei de majorat, autoritatea tutelară poate modifica condiţia în interesul minorului sau o poate anula. Cîştigurile rezultate din depunerile cu restituiri condiţionate au acelaşi regim de condiţionare a restituirii ca şi depunerile.