Scînteia, iulie 1988 (Anul 57, nr. 14266-14292)

1988-07-01 / nr. 14266

O nouă şi elocventă expresie a politicii profund umaniste a partidului de ridicare necontenită a nivelului de trai MAJORĂRILE DE RETRIBUŢII ŞI PENSII „Măsurile de creştere a retribuţiilor şi a pensiilor au un caracter profund social şi umanitar, oglindind justeţea politicii partidului nostru, a României soialiste, care pune în centrul activităţii sale omul, bunăstarea şi fericirea sa­­. NICOLAE CEAUŞESCU întregul nostru popor a întîmpi­­nat cu deosebită satisfacţie şi a­­dincă recunoştinţă, cu sentimente majore de angajare patriotică, re­voluţionară, pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin fiecărui om al muncii, fiecărui cetăţean, pe fron­tul larg al înfloririi multilaterale a ţării, adoptarea de către Marea Adunare Naţională a unor impor­tante reglementări in domeniul vieţii economice şi sociale, între care Legea cu privire la majora­rea retribuţiilor personalului mun­citor şi Legea privind majorarea pensiilor de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vârstă, a pensiilor pentru pier­derea capacităţii de muncă şi a pensiilor invalizilor de război. Elaborate la iniţiativa şi sub îndru­marea secretarului general al par­tidului, preşedintele Republicii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, aceste importante acte normative se con­stituie ca măsuri esenţiale de ma­terializare a hotăririlor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţio­nale ale partidului cu privire la creşterea nivelului de trai în ac­tualul cincinal, etapă însemnată a măreţului proces de transformare socialistă a patriei, de întărire şi dezvoltare a economiei naţionale şi, pe această cale, de creştere con­tinuă a bunăstării materiale şi spi­rituale a întregului popor. Dobân­deşte astfel o nouă şi edificatoare expresie caracterul profund uma­nist al politicii partidului şi statu­lui nostru, având ca finalitate ma­joră, drept ţel suprem calitatea vieţii oamenilor, crearea celor mai bune condiţii pentru ridicarea per­manentă a gradului de prosperi­tate şi civilizaţie, pentru afirma­rea plenară a personalităţii umane. Se poate spune cu deplin temei , iar această constatare se află la indemnia oricărui om de bună cre­dinţă, prin simpla retrospectivă a măsurilor adoptate pe plan social, cu edificatoare consecvenţă, in anii ce au urmat Congresului al IX-lea al partidului — că majorările de retribuţii şi pensii, asemenea atîtor altor măsuri similare, se înscriu pe linia mereu ascendentă a îmbună­tăţirii condiţiilor de viaţă. Ele nu sunt uşor de adoptat intr-o ţară şi nici nu stau în puterea oricărei economii. Dimpotrivă. State cu e­­conomie mai dezvoltată — inclusiv ca urmare a bogăţiilor acumulate pe seama spolierii altor popoare — sunt confruntate cu manifestări sin­­copatice în viaţa economică, urma­te, logic, de consecinţe negative pe plan social. Dacă partidul şi statul nostru pot promova, cu neabătută consecvenţă, programe ample, complexe, de creştere a nivelului de trai, de ridicare a vieţii poporu­lui spre noi culmi de civilizaţie şi prosperitate — programe in con­textul cărora majorările de veni­turi directe reprezintă numai o parte —, acest fapt se datorează te­meliei trainice pe care ele sunt fundamentate. Iar această temelie constă in dezvoltarea accelerată, multilaterală, armonioasă a econo­miei naţionale, rezultat al politicii ştiinţifice de acumulare socialistă, de repartizare judicioasă a venitu­lui naţional, promovate in întreaga perioadă ce a succedat Congresului al IX-lea al partidului, politică ce a avut şi are permanent în vedere atit obiectivele imediate, cit şi cele de perspectivă ale progresului ţării. Economia ţării noastre îşi mani­festă vigoarea, vitalitatea, evoluind constant şi permiţind înfăptuirea neabătută a programului de creş­tere a veniturilor din muncă, a tu­turor programelor din domeniul so­cial. Remarcabilele infăptuiri ob­ţinute in ridicarea României pe noi trepte de civilizaţie, creşterea in ritm înalt a produsului social şi a venitului naţional şi, pe această bază sigură, a fondului de consum şi a veniturilor tuturor categoriilor de populaţie sunt rezultatul acti­vităţii creatoare a poporului mun­citor unic, a fiilor ţării, liberi şi uniţi, care, in calitatea lor de pro­prietari, producători şi beneficiari au urmat şi urmează cu deplină încredere politica partidului de edificare a celei mai bune şi mai drepte orînduiri pe pămintul pa­triei. Iar roadele nu întirzie să se arate. Pe parcursul a două dece­nii, retribuţia medie nominală a sporit de aproape 3 ori, pensia medie de asigurări sociale de stat, pentru vechime integrală in mun­că, a crescut de peste 2,7 ori, pen­tru vechime incompletă şi de inva­liditate de 3 ori. Noile majorări ale veniturilor din retribuţii au la bază rezulta­tele obţinute in actualul cincinal in sporirea productivităţii muncii sociale, reducerea cheltuielilor de producţie şi ridicarea eficientei economice, care au asigurat creş­terea continuă a venitului naţio­nal. Potrivit legii adoptate în aceste zile, majorarea retribuţiei se va realiza, în mod eşalonat, in­­cepînd din luna august anul cu­rent, astfel incit la 1 august anul viitor toate categoriile de oameni ai muncii să primească retribuţia mărită. In cadrul acestei acţiuni se asi­gură o creştere mai puternică a retribuţiei oamenilor muncii cu venituri mai mici, in aşa fel incit retribuţia tarifară minimă pe eco­nomie să ajungă la 2 000 lei, faţă de 1 500 lei in prezent. In fapt, sporul acesteia — echivalînd cu 33 la sută — va reprezenta cea mai mare creştere a retribuţiei din anii socialismului. De această prevedere vor be­neficia îndeosebi tinerii, aflaţi în primii lor ani de activita­te in rindurile personalului mun­citor. Este o nouă dimensiune a preocupării deosebite pe care con­ducerea partidului şi statului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu perso­nal, o manifestă cu părintească grijă faţă de tinăra generaţie, faţă de condiţiile de care dispune ea pentru formare și afirmare, pen­(Continuare in pag. a II-a) Calitatea vieţii­­ prin calitatea muncii noastre Fac parte din rindul celor peste 2,5 milioane de oameni ai muncii din ţara noastră, in majoritate ti­neri, noi încadraţi în producţie, care , în conformitate cu mă­surile iniţiate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi adoptate de Marea Adunare Naţională, dobin­­dind putere de lege — urmează să primim in prima etapă, august-oc­­tombrie a.c., retribuţii majorate. Noua majorare a retribuţiilor se constituie într-o nouă şi elocventă dovadă a preocupării constante a partidului nostru, a secretarului său general pentru creşterea conti­nuă a calităţii vieţii oamenilor, a nivelului de trai material şi spiri­tual al întregului popor. La întreprinderea de mătase „Victoria­“ din Iaşi, unde lucrez, suntem peste 2 000 de oameni ai muncii tineri, proveniţi cu deose­bire de la cursurile de calificare in unitate şi de la şcolile profesionale ori de la liceul de profil din loca­litate, care vom beneficia de noile majorări de retribuţie. Lucrăm in diferite locuri de muncă, dar pon­derea o formăm lucrătoarele de la ţesătorie, secţie de bază a unităţii noastre. Majoritatea avem vechime mică in producţie, întrucit ne-am încadrat in ultimii ani ca munci­toare. Am fost insă primite chiar de la început cu dragoste şi inţe-­ legere de lucrătoarele cu experien­ţă, care ne-au învăţat şi ne învaţă continuu secretele meseriei, pentru a putea realiza produse de înaltă calitate, care să corespundă întru totul cerinţelor pieţei interne şi exportului, atit direct, cit şi in­direct, prin unităţile de confecţii care prelucrează produsele noastre. Majorarea retribuţiei este pentru fiecare dintre noi stimulent deose­bit pentru a ne însuşi şi mai bine meseria, pentru a ne potcalifica in cadrul cursurilor speciale de ridi­care profesională organizate in în­treprindere. Ne simţim datori să ne însuşim noutăţile de specializare, să ne ridicăm gradul de competen­ţă profesională, potrivit înzestrării tehnice de care dispunem, pentru a da astfel produse cît mai multe şi de cea mai inaltă calitate. Este modalitatea practică prin care ne angajăm să răspundem grijii parti­dului şi statului, noilor măsuri de creştere a veniturilor. Elena ANDREI ţesătoare la întreprinderea de mătase „Victoria" — Iaşi O Întreprindere care, în 1986, s-a situat, in ramura ei, pe ultimul loc (ca şi în anii anteriori). Iar in 1987, pe primul. Deci un salt care ar putea să pară im­posibil pentru un singur an (de fapt, a fost chiar mai puţin). Se poate ? Uite că se poate. „Cine ştie ce o fi fost acolo ? !", ar putea să se spună (şi poate chiar s-a spus) cu neîncredere. Exact ! Ce a fost acolo? Ce s-a întimplat, la urma urmei ? Trebuie să pornim de la o constatare de ordin mo­ral care vine să confir­me — dacă mai este ne­voie — că voinţa omului, autentica lui voinţă de a realiza ceva deosebit pen­tru a-şi onora îndatoririle profesionale şi civice se vădeşte nu in gesticulaţia lui verbală, ci în ceea ce face, în capacitatea de a înfăptui temeinic şi efec­tiv. Vorbind despre critică şi autocritică, trebuie să observăm, dintr-o vastă experienţă, că gestul coti­dian a milioane de oameni care, cu deosebire în ulti­ma vreme, îşi reconsideră modul de a gîndi şi atitu­dinea efectivă faţă de pro­pria muncă, sporindu-şi pe toate căile capacitatea pro­fesională, este, fără îndoia­lă, modelul celei mai sin­cere şi mai valoroase au­tocritici, o autocritică ne­împovărată pe inutile şi meschine orgolii, de balas­tul demagogic. Colectivul de care vor­beam la început — al în­treprinderii de prospecţiuni şi explorări geologice Ar­gos — a trecut cu succes aceasta probă. Printr-o ac­ţiune energică de reconsi­derare a întregului mod de a-şi concepe şi organiza activitatea a făcut, prin fapte, dovada unei atitu­dini de largă şi generoasă angajare în depăşirea unor stări de lucruri ce păruse­ră, mult timp, de nedepă­şit. Noul director al între­prinderii, inginerul miner Petru Emil Tomescu, la întrebarea „Cu ce aţi început ?“ ne-a răspuns : „Am început cu acţiunea directă, concretă şi neîn­­târziată. Potrivit principiu­lui concordanţei absolute dintre vorbă şi faptă, din­tre reguli şi realitatea relaţiilor şi atitudinilor“. Situaţia pe care a găsit-o noul director ar fi cerut, poate, în ordinea unor vechi uzanţe, instituirea unor lungi analize şi dis­cuţii, pe sectoare şi bri­găzi, pe capitole şi com­partimente, din care apoi să se decanteze concluzii şi să se stabilească măsuri. Ai fi chiar tentat să-ţi imaginezi (şi poate chiar să cauţi în procese verba­le) lungile discuţii din şe­dinţe, criticile şi, mai ales, autocriticile severe... N-a existat aşa ceva. Nimeni nu şi-a făcut, verbal (şi nici in scris) autocritica. Şi totuşi, extrem de mul­te lucruri s-au schimbat. Şi, în primul rînd, s-a schimbat atitudinea faţă de atribuţii. „Din mers“, cum se spune. Pentru că nu era timp de lungi şe­dinţe. Ar fi fost greu şi din alt punct de vedere : întreprinderea are zeci de puncte de lucru răspindite pe teritoriul a şase judeţe (Argeş, Olt, Teleorman, Vîlcea, Dîmboviţa, Sibiu), pe o rază de sute de km. Şi atunci ? Atunci, condu­cerea întreprinderii a por­nit, după un grafic, să cer­ceteze, unul după altul, fiecare punct de lucru, avînd în program analiza concretă, la faţa locului, a tuturor situaţiilor. Primul criteriu : disciplina. Al doilea : organizarea. Al treilea : condiţiile tehnice. Nu pentru realizarea unei „liste de probleme“, ci pen­tru rezolvarea lor pe loc. — Ce aţi constatat ? — Ce am constatat am şi prelucrat şi rezolvat pe loc. Am constatat, de exemplu, că în majoritatea cazurilor, sediile brigăzilor se aflau oploşite prin oraşe sau locuri comode, la mari de­părtări de punctele lor de lucru. Brigada Voineasa avea sediul la... Brezoi, la „şosea“, cel mai apropiat punct de lucru, la 50 de km. Brigada Curtea de Ar­geş avea sediul la Curtea de Argeş, cu un punct de lucru la 80 de km. — Pis­cul Negru —, cu altul la 40 km. — Vîlsan. Şi tot aşa... Pentru brigada Voi­neasa am închiriat un bloc la Voineasa şi am mutat-o acolo. Brigada Curtea de Argeş am mu­tat-o la Vîlsan, în organi­zarea de şantier a unor alte foste şantiere. Sediile şantierelor le-am mutat, pe toate, chiar... pe res-Mihai CARANFIL Gheorghe CIRSTEA (Continuare in pag. a II-a) Munca bine făcuta este cea mai bună autocritică însemnări dintr-o întreprindere care, într-un singur an, a avansat de pe ultimul loc pe primul loc în întrecerea socialistă PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIJI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVII Nr. 14 266 | Vineri 1 iulie 1988 6 PAGINI - 50 BANI Răspuns prin noi fapte de muncă Legea adoptată de Marea Adu­nare Naţională cu privire la ma­jorarea retribuţiei personalului muncitor a trezit un viu interes in rindul tuturor tovarăşilor mei de muncă de la Fabrica de hidraulică grea, din cadrul Întreprinderii de utilaj greu „Progresul“-Brăila. De bună seamă, această nouă majo­rare a veniturilor personalului muncitor ilustrează in mod preg­nant vigoarea şi caracterul sănătos al economiei naţionale, capacitatea ei de a asigura resursele necesare creşterii fondurilor de retribuire. Cu atit mai mult iese în evidenţă însemnătatea deosebită a acestei măsuri cu cit ea se înfăptuieşte in condiţiile în care în multe ţări capitaliste se manifestă fenomene cronice de stagnare sau recesiune, cu implicaţii directe şi profund ne­gative asupra nivelului de trai al oamenilor muncii. Printre cei care vor beneficia de noile majorări de retribuţii in pe­rioada august-octombrie mă număr şi eu. Ca tinăr, crescut la şcoala muncii de la „Progresul­“-Brăila, trăiesc prin propria mea experien­ţă de muncă şi viaţă (deşi aceasta nu este îndelungată) un adevăr : în societatea muncii, munca se răs­plăteşte după merit. Ştiu că această sporire a retri­buţiei se datoreşte muncii mereu mai competente a poporului nos­tru. Faptul că primii care vor be­neficia de majorarea retribuţiei sunt tinerii demonstrează înalta grijă şi încredere ce ne-o acor­dă partidul, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Iată de ce şi eu, ca şi toţi tinerii muncitori din în­treprinderea noastră, care vom be­neficia de aceste majorări, suntem­ hotăriţi să acţionăm in continuare pentru ridicarea nivelului nostru de pregătire profesională, în aşa fel ca, alături de ceilalţi oameni ai muncii din fabrică, să răspundem prin fapte acestei încrederi. Iar faptele vor însemna o contribuţie tot mai mare la eforturile colecti­vului fabricii, care se ocupă in prer­zent de asimilarea şi realizarea componentelor pentru aparatura hidraulicii navale,­ care constituie unul din programele prioritare ale economiei naţionale. Va veni apoi rindul altor maşini şi utilaje, mai complicate, va fi nevoie de noi şi noi cunoştinţe. Fănel BORDEA lăcătuş la întreprinderea utilaj greu „Progresul"-Brăila Creşterea retribuţiei medii nominale TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A REîNTlLNIT CU TOVARĂŞUL YASSER ARAFAT, preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a reîntălnit, joi, cu tovarăşul Yasser Arafat, pre­şedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Pales­tinei. Cu acest prilej a continuat schimbul de vederi cu privire la si­tuaţia din Orientul Mijlociu, la căile şi mijloacele de soluţionare a pro­blemei palestiniene, pentru realiza­rea păcii in această zonă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat hotărîrea poporului român de a sprijini, în continuare, lupta dreaptă a poporului palestinian pen­tru înfăptuirea aspiraţiilor sale legi­time. Preşedintele Republicii Socia­liste România a subliniat necesitatea de a se face totul pentru soluţiona­rea politică, pe calea tratativelor, a problemelor din Orientul Mijlociu, pentru instaurarea unei păci globale juste şi durabile in această parte a lumii, pe baza retragerii Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, a rezolvării pro­blemelor poporului palestinian prin recunoaşterea dreptului său la auto­determinare — inclusiv la crearea unui stat palestinian independent —, a asigurării integrităţii, suveranităţii şi securităţii tuturor statelor din zonă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşul Yasser Arafat au subliniat că sunt necesare eforturi pentru or­ganizarea, intr-un timp cit mai scurt, sub egida O.N.U., a unei conferinţe internaţionale în problemele Orien­tului Mijlociu, la care să participe toate părţile interesate, inclusiv O.E.P. — ca reprezentant unic şi le­gitim al poporului palestinian — şi Israelul, precum şi membrii perma­nenţi ai Consiliului de Securitate.­­ In timpul convorbirilor s-au apre­ciat rezultatele recentei conferinţe arabe la nivel înalt de la Alger, ca o contribuţie importantă în direcţia găsirii de soluţii menite să deschidă calea soluţionării problemelor din Orientul Mijlociu. S-a insistat asu­pra necesităţii de a se promova noi acţiuni şi iniţiative, menite să con­tribuie la rezolvarea, in etape, a si­tuaţiei din această regiune. Tovarăşul Yasser Arafat a expri­mat — şi de această dată — calde mulţumiri Rormâniei, personal tova­răşului Nicolae Ceauşescu, pentru sprijinul permanent acordat cauzei drepte a poporului palestinian, dind o înaltă apreciere acţiunilor şi ini­ţiativelor României, ale preşedintelui său, in favoarea instaurării păcii in Orientul Mijlociu, a înfăptuirii aspi­raţiilor legitime ale poporului pales­tinian. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Yasser Arafat au exprimat convingerea că această nouă intil­­nire — care se înscrie in cadrul bu­nelor raporturi statornicite între Partidul Comunist Român. Republica Socialistă România şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, dintre poporul român şi poporul palesti­nian­­, va contribui la dezvoltarea, in continuare, a relaţiilor bilaterale, în interesul reciproc, al soluţionării constructive a problemelor din Ori­entul Mijlociu, al cauzei securităţii, înţelegerii şi păcii în această regiune şi in lume. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o atmosferă cordială, de prietenie şi înţelegere reciprocă. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Statelor Unite Mexicane Preşedintele Republicii Socialiste In timpul convorbirii au fost re-România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le cate bunele raporturi existente a primit, joi, pe ambasadorul State­­s , , două ţări precum si do,­lor Unite Mexicane la Bucureşti, lmre cele . d. Precum *1­00 •«Hector- -Manjyj­au nsileăuUinsbes— '-aritaitaUtăWE .vvlQE-jfWCWtipflac» terii misiunii sale in ţara noastră, pe diverse planuri. Ambasadorul mexican a mul­ţumit călduros preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru sprijinul aiei ,care s-a rjtiqjirat in îndeplinirea mandatului său. PRODUCŢIA DE EXPORT -realizată ritmic, la înalt nivel calitativ! In spiritul sarcinilor subliniate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în expune­rile prezentate recent la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. şi la marele forum al de­mocraţiei noastre muncitoreşti-revoluţionare, îndepli­nirea integrală a planului la export, onorarea ritmică a obligaţiilor din contractele încheiate cu partenerii externi constituie o prioritate majoră in activitatea fiecărui colectiv de întreprindere, centrală industrială şi minister. Este necesar, totodată, să se acorde o atenţie deo­sebită calităţii produselor, astfel incit să se execute nurm­ai produse de cea mai bună calitate, competitive pe piaţa externă, cu înalţi parametri tehnico-funcţio­­nali, la nivelul celor mai­­avansate cuceriri ale tehnicii mondiale. Experienţa unor unităţi din diferite ramuri economice demonstrează, prin puterea faptelor, a rezultatelor concrete obţinute, că producţia de export se desfăşoară ritmic şi este realizată integral in uni­tăţile în care s-au organizat formaţii, ateliere, secţii şi linii specializate în acest scop. Bineînţeles, aceste măsuri organizatorice aplicate in multe întreprinderi care exportă o pondere însemnată din producţie nu exclud, ci, dimpotrivă, impun ca, peste tot, producţia de export să fie bine pregătită şi urmărită zilnic, de la lansarea in fabricaţie şi pînă la expedierea produselor. în această perioadă, cînd de fapt ne aflăm la finele primului semestru al acestui an. in fiecare întreprindere cu sarcini in acest domeniu activitatea productivă trebuie organizată in aşa mod incit comenzile să ajungă la beneficiari la termenele stabilite. In sondajul de azi al „Scinteii“ vom prezenta ex­perienţa unor colective care au obţinut bune rezul­tate la export, cîteva acţiuni şi iniţiative care, pre­luate şi de alte unităţi, pot constitui o premisă pen­tru realizarea unui export intens, eficient. Modernizarea şi diversificarea produselor - principala condiţie a competitivităţii — In aceste direcţii am acţionat şi am reuşit să fabricăm numai mobilă de calitate extra — ne spunea Gheorghe Păpuşoi, secretarul comite­tului de partid de la întreprinderea de prelucrare a lemnului din Ră­dăuţi. Mobilierul executat în unita­tea noastră este de înalt nivel cali­tativ şi căutat pe piaţa externă, do­vadă că in prezent întreaga produc­ţie este destinată exportului. Cum însă calitatea depinde şi de modul în care sunt întocmite pro­iectele, sunt stabilite tehnologiile de lucru, se impune precizarea că spe­cialiştii din cadrul compartimentului de proiectare şi-au îndreptat efor­turile in direcţia diversificării pro­ducţiei. Astfel, numai la tîrgul de casă, organizat de Ministerul Indus­trializării Lemnului şi Materialelor de Construcţii, au fost prezentate 9 modele noi de mobilier. La acestea se adaugă garniturile prezentate, tot in acest an, la tirgurile internaţio­nale de la Köln, Paris şi Lyon. Iar faptul că întreprinderea are planul acoperit cu contracte pe întregul an, iar in permanenţă­ apar noi solicitări vorbeşte de la sine despre modul cum s-a înţeles aici să se acţioneze pentru înnoirea şi reproiectarea pro­duselor. Şi aceasta în condiţiile in care în întreprindere s-a reuşit să fie sporită valoarea obţinută dintr-un metru cub de masă lemnoasă, înre­­gistrîndu-se însemnate economii de cherestea şi furnire. Cum s-a acţio­nat practic ? „Promovînd soluţii con­structive şi tehnologice noi pentru asigurarea esteticii şi funcţionalităţii produselor, dar şi pentru creşterea productivităţii muncii , ne spunea inginerul Tiberiu Vicaş, şeful com­partimentului proiectare. Prin execu­tarea mobilierului în construcţie de­­montabil, ca să ofer numai un e­­xemplu, a crescut simţitor produc­tivitatea muncii şi s-au­­ obţinut im­portante economii de material lem­nos." In plus, sistemul de asigurare a calităţii este astfel organizat incit Fireşte, nu este uşor lucru să lu­crezi in exclusivitate pentru export. Comenzile şi modelele noi de mobi­lier se succed cu repeziciune. Ter­menele de execuţie sunt tot mai scurte. Intr-un cuvînt, pentru a te menţine pe piaţa externă este ne­cesar să produci mobilier nou, ele­gant, funcţional, pe adresa întreprinderii n-a sosit nici un refuz sau reclamaţie din pri­cina calităţii. Dimpotrivă, in luna mai, o firmă din U.R.S.S. a trimis o diplomă pentru competitivitate şi promptitudine în livrări. Ajunşi în acest punct, se impun cîteva detalii. In afara compartimen­tului C.T.C., la toate sectoarele de producţie, practic la fiecare forma­ţie condusă de un maistru funcţio­nează cite un „cerc al calităţii“, al­cătuit din 7—9 membri, care urmă­resc pregătirea mai bună a produc­ţiei, execuţia la un înalt nivel cali­tativ a fiecărui produs şi expedierea sa la termen.. Pentru a te menţine pe piaţa externă, calităţii ireproşabile a pro­duselor trebuie să i se alăture rit­micitatea in execuţie şi in livrări, în acest scop, in unitate s-a acţionat pentru perfecţionarea organizării şi modernizarea produselor, între mă­surile deja aplicate numărindu-se organizarea unui sector specializat pentru format tăblii de lemn masiv. Ideea a oferit-o inginerul-şef Nicolae Bindiu. Soluţia constă in aplicarea îmbinării pe lăţime a bucăţilor mici de lemn,’ în vederea realizării covo­rului de lemn masiv. în acelaşi timp, la suprafeţele nevizibile, furnirul a fost înlocuit cu furnirori. Se eli­mină astfel două faze de lucru, re­­ducîndu-se manopera cu peste 70 la sută. Iar utilizarea grupului umplu­­tor de pori, realizat de Institutul de cercetări şi proiectări pentru indus­tria lemnului din Bucureşti, în co­laborare cu întreprinderea rădăuţea­­nă, are ca efect sporirea cu 10 la sută a productivităţii muncii şi re­ducerea cu 15 la sută a consumului de lac. Sigur, măsurile aplicate în vederea sporirii calităţii produselor, a reali­zării ritmice a planului de export sunt mai numeroase. Demn de sub­liniat este însă faptul că planul la export pe primul semestru a fost îndeplinit integral, oamenii muncii de aici pregătind condiţiile pentru rea­lizarea exemplară a sarcinilor la ex­port pe întregul an. Astfel, planul la export pe primele 5 luni ale ani­(Continuare în pag. a V-a)

Next