Scînteia, iulie 1988 (Anul 57, nr. 14266-14292)
1988-07-01 / nr. 14266
O nouă şi elocventă expresie a politicii profund umaniste a partidului de ridicare necontenită a nivelului de trai MAJORĂRILE DE RETRIBUŢII ŞI PENSII „Măsurile de creştere a retribuţiilor şi a pensiilor au un caracter profund social şi umanitar, oglindind justeţea politicii partidului nostru, a României soialiste, care pune în centrul activităţii sale omul, bunăstarea şi fericirea sa. NICOLAE CEAUŞESCU întregul nostru popor a întîmpinat cu deosebită satisfacţie şi adincă recunoştinţă, cu sentimente majore de angajare patriotică, revoluţionară, pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin fiecărui om al muncii, fiecărui cetăţean, pe frontul larg al înfloririi multilaterale a ţării, adoptarea de către Marea Adunare Naţională a unor importante reglementări in domeniul vieţii economice şi sociale, între care Legea cu privire la majorarea retribuţiilor personalului muncitor şi Legea privind majorarea pensiilor de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vârstă, a pensiilor pentru pierderea capacităţii de muncă şi a pensiilor invalizilor de război. Elaborate la iniţiativa şi sub îndrumarea secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aceste importante acte normative se constituie ca măsuri esenţiale de materializare a hotăririlor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului cu privire la creşterea nivelului de trai în actualul cincinal, etapă însemnată a măreţului proces de transformare socialistă a patriei, de întărire şi dezvoltare a economiei naţionale şi, pe această cale, de creştere continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Dobândeşte astfel o nouă şi edificatoare expresie caracterul profund umanist al politicii partidului şi statului nostru, având ca finalitate majoră, drept ţel suprem calitatea vieţii oamenilor, crearea celor mai bune condiţii pentru ridicarea permanentă a gradului de prosperitate şi civilizaţie, pentru afirmarea plenară a personalităţii umane. Se poate spune cu deplin temei , iar această constatare se află la indemnia oricărui om de bună credinţă, prin simpla retrospectivă a măsurilor adoptate pe plan social, cu edificatoare consecvenţă, in anii ce au urmat Congresului al IX-lea al partidului — că majorările de retribuţii şi pensii, asemenea atîtor altor măsuri similare, se înscriu pe linia mereu ascendentă a îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă. Ele nu sunt uşor de adoptat intr-o ţară şi nici nu stau în puterea oricărei economii. Dimpotrivă. State cu economie mai dezvoltată — inclusiv ca urmare a bogăţiilor acumulate pe seama spolierii altor popoare — sunt confruntate cu manifestări sincopatice în viaţa economică, urmate, logic, de consecinţe negative pe plan social. Dacă partidul şi statul nostru pot promova, cu neabătută consecvenţă, programe ample, complexe, de creştere a nivelului de trai, de ridicare a vieţii poporului spre noi culmi de civilizaţie şi prosperitate — programe in contextul cărora majorările de venituri directe reprezintă numai o parte —, acest fapt se datorează temeliei trainice pe care ele sunt fundamentate. Iar această temelie constă in dezvoltarea accelerată, multilaterală, armonioasă a economiei naţionale, rezultat al politicii ştiinţifice de acumulare socialistă, de repartizare judicioasă a venitului naţional, promovate in întreaga perioadă ce a succedat Congresului al IX-lea al partidului, politică ce a avut şi are permanent în vedere atit obiectivele imediate, cit şi cele de perspectivă ale progresului ţării. Economia ţării noastre îşi manifestă vigoarea, vitalitatea, evoluind constant şi permiţind înfăptuirea neabătută a programului de creştere a veniturilor din muncă, a tuturor programelor din domeniul social. Remarcabilele infăptuiri obţinute in ridicarea României pe noi trepte de civilizaţie, creşterea in ritm înalt a produsului social şi a venitului naţional şi, pe această bază sigură, a fondului de consum şi a veniturilor tuturor categoriilor de populaţie sunt rezultatul activităţii creatoare a poporului muncitor unic, a fiilor ţării, liberi şi uniţi, care, in calitatea lor de proprietari, producători şi beneficiari au urmat şi urmează cu deplină încredere politica partidului de edificare a celei mai bune şi mai drepte orînduiri pe pămintul patriei. Iar roadele nu întirzie să se arate. Pe parcursul a două decenii, retribuţia medie nominală a sporit de aproape 3 ori, pensia medie de asigurări sociale de stat, pentru vechime integrală in muncă, a crescut de peste 2,7 ori, pentru vechime incompletă şi de invaliditate de 3 ori. Noile majorări ale veniturilor din retribuţii au la bază rezultatele obţinute in actualul cincinal in sporirea productivităţii muncii sociale, reducerea cheltuielilor de producţie şi ridicarea eficientei economice, care au asigurat creşterea continuă a venitului naţional. Potrivit legii adoptate în aceste zile, majorarea retribuţiei se va realiza, în mod eşalonat, incepînd din luna august anul curent, astfel incit la 1 august anul viitor toate categoriile de oameni ai muncii să primească retribuţia mărită. In cadrul acestei acţiuni se asigură o creştere mai puternică a retribuţiei oamenilor muncii cu venituri mai mici, in aşa fel incit retribuţia tarifară minimă pe economie să ajungă la 2 000 lei, faţă de 1 500 lei in prezent. In fapt, sporul acesteia — echivalînd cu 33 la sută — va reprezenta cea mai mare creştere a retribuţiei din anii socialismului. De această prevedere vor beneficia îndeosebi tinerii, aflaţi în primii lor ani de activitate in rindurile personalului muncitor. Este o nouă dimensiune a preocupării deosebite pe care conducerea partidului şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, o manifestă cu părintească grijă faţă de tinăra generaţie, faţă de condiţiile de care dispune ea pentru formare și afirmare, pen(Continuare in pag. a II-a) Calitatea vieţii prin calitatea muncii noastre Fac parte din rindul celor peste 2,5 milioane de oameni ai muncii din ţara noastră, in majoritate tineri, noi încadraţi în producţie, care , în conformitate cu măsurile iniţiate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi adoptate de Marea Adunare Naţională, dobindind putere de lege — urmează să primim in prima etapă, august-octombrie a.c., retribuţii majorate. Noua majorare a retribuţiilor se constituie într-o nouă şi elocventă dovadă a preocupării constante a partidului nostru, a secretarului său general pentru creşterea continuă a calităţii vieţii oamenilor, a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. La întreprinderea de mătase „Victoria“ din Iaşi, unde lucrez, suntem peste 2 000 de oameni ai muncii tineri, proveniţi cu deosebire de la cursurile de calificare in unitate şi de la şcolile profesionale ori de la liceul de profil din localitate, care vom beneficia de noile majorări de retribuţie. Lucrăm in diferite locuri de muncă, dar ponderea o formăm lucrătoarele de la ţesătorie, secţie de bază a unităţii noastre. Majoritatea avem vechime mică in producţie, întrucit ne-am încadrat in ultimii ani ca muncitoare. Am fost insă primite chiar de la început cu dragoste şi inţe- legere de lucrătoarele cu experienţă, care ne-au învăţat şi ne învaţă continuu secretele meseriei, pentru a putea realiza produse de înaltă calitate, care să corespundă întru totul cerinţelor pieţei interne şi exportului, atit direct, cit şi indirect, prin unităţile de confecţii care prelucrează produsele noastre. Majorarea retribuţiei este pentru fiecare dintre noi stimulent deosebit pentru a ne însuşi şi mai bine meseria, pentru a ne potcalifica in cadrul cursurilor speciale de ridicare profesională organizate in întreprindere. Ne simţim datori să ne însuşim noutăţile de specializare, să ne ridicăm gradul de competenţă profesională, potrivit înzestrării tehnice de care dispunem, pentru a da astfel produse cît mai multe şi de cea mai inaltă calitate. Este modalitatea practică prin care ne angajăm să răspundem grijii partidului şi statului, noilor măsuri de creştere a veniturilor. Elena ANDREI ţesătoare la întreprinderea de mătase „Victoria" — Iaşi O Întreprindere care, în 1986, s-a situat, in ramura ei, pe ultimul loc (ca şi în anii anteriori). Iar in 1987, pe primul. Deci un salt care ar putea să pară imposibil pentru un singur an (de fapt, a fost chiar mai puţin). Se poate ? Uite că se poate. „Cine ştie ce o fi fost acolo ? !", ar putea să se spună (şi poate chiar s-a spus) cu neîncredere. Exact ! Ce a fost acolo? Ce s-a întimplat, la urma urmei ? Trebuie să pornim de la o constatare de ordin moral care vine să confirme — dacă mai este nevoie — că voinţa omului, autentica lui voinţă de a realiza ceva deosebit pentru a-şi onora îndatoririle profesionale şi civice se vădeşte nu in gesticulaţia lui verbală, ci în ceea ce face, în capacitatea de a înfăptui temeinic şi efectiv. Vorbind despre critică şi autocritică, trebuie să observăm, dintr-o vastă experienţă, că gestul cotidian a milioane de oameni care, cu deosebire în ultima vreme, îşi reconsideră modul de a gîndi şi atitudinea efectivă faţă de propria muncă, sporindu-şi pe toate căile capacitatea profesională, este, fără îndoială, modelul celei mai sincere şi mai valoroase autocritici, o autocritică neîmpovărată pe inutile şi meschine orgolii, de balastul demagogic. Colectivul de care vorbeam la început — al întreprinderii de prospecţiuni şi explorări geologice Argos — a trecut cu succes aceasta probă. Printr-o acţiune energică de reconsiderare a întregului mod de a-şi concepe şi organiza activitatea a făcut, prin fapte, dovada unei atitudini de largă şi generoasă angajare în depăşirea unor stări de lucruri ce păruseră, mult timp, de nedepăşit. Noul director al întreprinderii, inginerul miner Petru Emil Tomescu, la întrebarea „Cu ce aţi început ?“ ne-a răspuns : „Am început cu acţiunea directă, concretă şi neîntârziată. Potrivit principiului concordanţei absolute dintre vorbă şi faptă, dintre reguli şi realitatea relaţiilor şi atitudinilor“. Situaţia pe care a găsit-o noul director ar fi cerut, poate, în ordinea unor vechi uzanţe, instituirea unor lungi analize şi discuţii, pe sectoare şi brigăzi, pe capitole şi compartimente, din care apoi să se decanteze concluzii şi să se stabilească măsuri. Ai fi chiar tentat să-ţi imaginezi (şi poate chiar să cauţi în procese verbale) lungile discuţii din şedinţe, criticile şi, mai ales, autocriticile severe... N-a existat aşa ceva. Nimeni nu şi-a făcut, verbal (şi nici in scris) autocritica. Şi totuşi, extrem de multe lucruri s-au schimbat. Şi, în primul rînd, s-a schimbat atitudinea faţă de atribuţii. „Din mers“, cum se spune. Pentru că nu era timp de lungi şedinţe. Ar fi fost greu şi din alt punct de vedere : întreprinderea are zeci de puncte de lucru răspindite pe teritoriul a şase judeţe (Argeş, Olt, Teleorman, Vîlcea, Dîmboviţa, Sibiu), pe o rază de sute de km. Şi atunci ? Atunci, conducerea întreprinderii a pornit, după un grafic, să cerceteze, unul după altul, fiecare punct de lucru, avînd în program analiza concretă, la faţa locului, a tuturor situaţiilor. Primul criteriu : disciplina. Al doilea : organizarea. Al treilea : condiţiile tehnice. Nu pentru realizarea unei „liste de probleme“, ci pentru rezolvarea lor pe loc. — Ce aţi constatat ? — Ce am constatat am şi prelucrat şi rezolvat pe loc. Am constatat, de exemplu, că în majoritatea cazurilor, sediile brigăzilor se aflau oploşite prin oraşe sau locuri comode, la mari depărtări de punctele lor de lucru. Brigada Voineasa avea sediul la... Brezoi, la „şosea“, cel mai apropiat punct de lucru, la 50 de km. Brigada Curtea de Argeş avea sediul la Curtea de Argeş, cu un punct de lucru la 80 de km. — Piscul Negru —, cu altul la 40 km. — Vîlsan. Şi tot aşa... Pentru brigada Voineasa am închiriat un bloc la Voineasa şi am mutat-o acolo. Brigada Curtea de Argeş am mutat-o la Vîlsan, în organizarea de şantier a unor alte foste şantiere. Sediile şantierelor le-am mutat, pe toate, chiar... pe res-Mihai CARANFIL Gheorghe CIRSTEA (Continuare in pag. a II-a) Munca bine făcuta este cea mai bună autocritică însemnări dintr-o întreprindere care, într-un singur an, a avansat de pe ultimul loc pe primul loc în întrecerea socialistă PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIJI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVII Nr. 14 266 | Vineri 1 iulie 1988 6 PAGINI - 50 BANI Răspuns prin noi fapte de muncă Legea adoptată de Marea Adunare Naţională cu privire la majorarea retribuţiei personalului muncitor a trezit un viu interes in rindul tuturor tovarăşilor mei de muncă de la Fabrica de hidraulică grea, din cadrul Întreprinderii de utilaj greu „Progresul“-Brăila. De bună seamă, această nouă majorare a veniturilor personalului muncitor ilustrează in mod pregnant vigoarea şi caracterul sănătos al economiei naţionale, capacitatea ei de a asigura resursele necesare creşterii fondurilor de retribuire. Cu atit mai mult iese în evidenţă însemnătatea deosebită a acestei măsuri cu cit ea se înfăptuieşte in condiţiile în care în multe ţări capitaliste se manifestă fenomene cronice de stagnare sau recesiune, cu implicaţii directe şi profund negative asupra nivelului de trai al oamenilor muncii. Printre cei care vor beneficia de noile majorări de retribuţii in perioada august-octombrie mă număr şi eu. Ca tinăr, crescut la şcoala muncii de la „Progresul“-Brăila, trăiesc prin propria mea experienţă de muncă şi viaţă (deşi aceasta nu este îndelungată) un adevăr : în societatea muncii, munca se răsplăteşte după merit. Ştiu că această sporire a retribuţiei se datoreşte muncii mereu mai competente a poporului nostru. Faptul că primii care vor beneficia de majorarea retribuţiei sunt tinerii demonstrează înalta grijă şi încredere ce ne-o acordă partidul, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Iată de ce şi eu, ca şi toţi tinerii muncitori din întreprinderea noastră, care vom beneficia de aceste majorări, suntem hotăriţi să acţionăm in continuare pentru ridicarea nivelului nostru de pregătire profesională, în aşa fel ca, alături de ceilalţi oameni ai muncii din fabrică, să răspundem prin fapte acestei încrederi. Iar faptele vor însemna o contribuţie tot mai mare la eforturile colectivului fabricii, care se ocupă in prerzent de asimilarea şi realizarea componentelor pentru aparatura hidraulicii navale, care constituie unul din programele prioritare ale economiei naţionale. Va veni apoi rindul altor maşini şi utilaje, mai complicate, va fi nevoie de noi şi noi cunoştinţe. Fănel BORDEA lăcătuş la întreprinderea utilaj greu „Progresul"-Brăila Creşterea retribuţiei medii nominale TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A REîNTlLNIT CU TOVARĂŞUL YASSER ARAFAT, preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a reîntălnit, joi, cu tovarăşul Yasser Arafat, preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. Cu acest prilej a continuat schimbul de vederi cu privire la situaţia din Orientul Mijlociu, la căile şi mijloacele de soluţionare a problemei palestiniene, pentru realizarea păcii in această zonă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat hotărîrea poporului român de a sprijini, în continuare, lupta dreaptă a poporului palestinian pentru înfăptuirea aspiraţiilor sale legitime. Preşedintele Republicii Socialiste România a subliniat necesitatea de a se face totul pentru soluţionarea politică, pe calea tratativelor, a problemelor din Orientul Mijlociu, pentru instaurarea unei păci globale juste şi durabile in această parte a lumii, pe baza retragerii Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, a rezolvării problemelor poporului palestinian prin recunoaşterea dreptului său la autodeterminare — inclusiv la crearea unui stat palestinian independent —, a asigurării integrităţii, suveranităţii şi securităţii tuturor statelor din zonă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Yasser Arafat au subliniat că sunt necesare eforturi pentru organizarea, intr-un timp cit mai scurt, sub egida O.N.U., a unei conferinţe internaţionale în problemele Orientului Mijlociu, la care să participe toate părţile interesate, inclusiv O.E.P. — ca reprezentant unic şi legitim al poporului palestinian — şi Israelul, precum şi membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate. In timpul convorbirilor s-au apreciat rezultatele recentei conferinţe arabe la nivel înalt de la Alger, ca o contribuţie importantă în direcţia găsirii de soluţii menite să deschidă calea soluţionării problemelor din Orientul Mijlociu. S-a insistat asupra necesităţii de a se promova noi acţiuni şi iniţiative, menite să contribuie la rezolvarea, in etape, a situaţiei din această regiune. Tovarăşul Yasser Arafat a exprimat — şi de această dată — calde mulţumiri Rormâniei, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru sprijinul permanent acordat cauzei drepte a poporului palestinian, dind o înaltă apreciere acţiunilor şi iniţiativelor României, ale preşedintelui său, in favoarea instaurării păcii in Orientul Mijlociu, a înfăptuirii aspiraţiilor legitime ale poporului palestinian. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Yasser Arafat au exprimat convingerea că această nouă intilnire — care se înscrie in cadrul bunelor raporturi statornicite între Partidul Comunist Român. Republica Socialistă România şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, dintre poporul român şi poporul palestinian, va contribui la dezvoltarea, in continuare, a relaţiilor bilaterale, în interesul reciproc, al soluţionării constructive a problemelor din Orientul Mijlociu, al cauzei securităţii, înţelegerii şi păcii în această regiune şi in lume. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o atmosferă cordială, de prietenie şi înţelegere reciprocă. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Statelor Unite Mexicane Preşedintele Republicii Socialiste In timpul convorbirii au fost re-România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le cate bunele raporturi existente a primit, joi, pe ambasadorul States , , două ţări precum si do,lor Unite Mexicane la Bucureşti, lmre cele . d. Precum *100 •«Hector- -Manjyjau nsileăuUinsbes— '-aritaitaUtăWE .vvlQE-jfWCWtipflac» terii misiunii sale in ţara noastră, pe diverse planuri. Ambasadorul mexican a mulţumit călduros preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru sprijinul aiei ,care s-a rjtiqjirat in îndeplinirea mandatului său. PRODUCŢIA DE EXPORT -realizată ritmic, la înalt nivel calitativ! In spiritul sarcinilor subliniate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în expunerile prezentate recent la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. şi la marele forum al democraţiei noastre muncitoreşti-revoluţionare, îndeplinirea integrală a planului la export, onorarea ritmică a obligaţiilor din contractele încheiate cu partenerii externi constituie o prioritate majoră in activitatea fiecărui colectiv de întreprindere, centrală industrială şi minister. Este necesar, totodată, să se acorde o atenţie deosebită calităţii produselor, astfel incit să se execute nurmai produse de cea mai bună calitate, competitive pe piaţa externă, cu înalţi parametri tehnico-funcţionali, la nivelul celor maiavansate cuceriri ale tehnicii mondiale. Experienţa unor unităţi din diferite ramuri economice demonstrează, prin puterea faptelor, a rezultatelor concrete obţinute, că producţia de export se desfăşoară ritmic şi este realizată integral in unităţile în care s-au organizat formaţii, ateliere, secţii şi linii specializate în acest scop. Bineînţeles, aceste măsuri organizatorice aplicate in multe întreprinderi care exportă o pondere însemnată din producţie nu exclud, ci, dimpotrivă, impun ca, peste tot, producţia de export să fie bine pregătită şi urmărită zilnic, de la lansarea in fabricaţie şi pînă la expedierea produselor. în această perioadă, cînd de fapt ne aflăm la finele primului semestru al acestui an. in fiecare întreprindere cu sarcini in acest domeniu activitatea productivă trebuie organizată in aşa mod incit comenzile să ajungă la beneficiari la termenele stabilite. In sondajul de azi al „Scinteii“ vom prezenta experienţa unor colective care au obţinut bune rezultate la export, cîteva acţiuni şi iniţiative care, preluate şi de alte unităţi, pot constitui o premisă pentru realizarea unui export intens, eficient. Modernizarea şi diversificarea produselor - principala condiţie a competitivităţii — In aceste direcţii am acţionat şi am reuşit să fabricăm numai mobilă de calitate extra — ne spunea Gheorghe Păpuşoi, secretarul comitetului de partid de la întreprinderea de prelucrare a lemnului din Rădăuţi. Mobilierul executat în unitatea noastră este de înalt nivel calitativ şi căutat pe piaţa externă, dovadă că in prezent întreaga producţie este destinată exportului. Cum însă calitatea depinde şi de modul în care sunt întocmite proiectele, sunt stabilite tehnologiile de lucru, se impune precizarea că specialiştii din cadrul compartimentului de proiectare şi-au îndreptat eforturile in direcţia diversificării producţiei. Astfel, numai la tîrgul de casă, organizat de Ministerul Industrializării Lemnului şi Materialelor de Construcţii, au fost prezentate 9 modele noi de mobilier. La acestea se adaugă garniturile prezentate, tot in acest an, la tirgurile internaţionale de la Köln, Paris şi Lyon. Iar faptul că întreprinderea are planul acoperit cu contracte pe întregul an, iar in permanenţă apar noi solicitări vorbeşte de la sine despre modul cum s-a înţeles aici să se acţioneze pentru înnoirea şi reproiectarea produselor. Şi aceasta în condiţiile in care în întreprindere s-a reuşit să fie sporită valoarea obţinută dintr-un metru cub de masă lemnoasă, înregistrîndu-se însemnate economii de cherestea şi furnire. Cum s-a acţionat practic ? „Promovînd soluţii constructive şi tehnologice noi pentru asigurarea esteticii şi funcţionalităţii produselor, dar şi pentru creşterea productivităţii muncii , ne spunea inginerul Tiberiu Vicaş, şeful compartimentului proiectare. Prin executarea mobilierului în construcţie demontabil, ca să ofer numai un exemplu, a crescut simţitor productivitatea muncii şi s-au obţinut importante economii de material lemnos." In plus, sistemul de asigurare a calităţii este astfel organizat incit Fireşte, nu este uşor lucru să lucrezi in exclusivitate pentru export. Comenzile şi modelele noi de mobilier se succed cu repeziciune. Termenele de execuţie sunt tot mai scurte. Intr-un cuvînt, pentru a te menţine pe piaţa externă este necesar să produci mobilier nou, elegant, funcţional, pe adresa întreprinderii n-a sosit nici un refuz sau reclamaţie din pricina calităţii. Dimpotrivă, in luna mai, o firmă din U.R.S.S. a trimis o diplomă pentru competitivitate şi promptitudine în livrări. Ajunşi în acest punct, se impun cîteva detalii. In afara compartimentului C.T.C., la toate sectoarele de producţie, practic la fiecare formaţie condusă de un maistru funcţionează cite un „cerc al calităţii“, alcătuit din 7—9 membri, care urmăresc pregătirea mai bună a producţiei, execuţia la un înalt nivel calitativ a fiecărui produs şi expedierea sa la termen.. Pentru a te menţine pe piaţa externă, calităţii ireproşabile a produselor trebuie să i se alăture ritmicitatea in execuţie şi in livrări, în acest scop, in unitate s-a acţionat pentru perfecţionarea organizării şi modernizarea produselor, între măsurile deja aplicate numărindu-se organizarea unui sector specializat pentru format tăblii de lemn masiv. Ideea a oferit-o inginerul-şef Nicolae Bindiu. Soluţia constă in aplicarea îmbinării pe lăţime a bucăţilor mici de lemn,’ în vederea realizării covorului de lemn masiv. în acelaşi timp, la suprafeţele nevizibile, furnirul a fost înlocuit cu furnirori. Se elimină astfel două faze de lucru, reducîndu-se manopera cu peste 70 la sută. Iar utilizarea grupului umplutor de pori, realizat de Institutul de cercetări şi proiectări pentru industria lemnului din Bucureşti, în colaborare cu întreprinderea rădăuţeană, are ca efect sporirea cu 10 la sută a productivităţii muncii şi reducerea cu 15 la sută a consumului de lac. Sigur, măsurile aplicate în vederea sporirii calităţii produselor, a realizării ritmice a planului de export sunt mai numeroase. Demn de subliniat este însă faptul că planul la export pe primul semestru a fost îndeplinit integral, oamenii muncii de aici pregătind condiţiile pentru realizarea exemplară a sarcinilor la export pe întregul an. Astfel, planul la export pe primele 5 luni ale ani(Continuare în pag. a V-a)