Scînteia, august 1988 (Anul 57, nr. 14293-14317)

1988-08-02 / nr. 14293

im SPERTUL sun­ summit m nai neamt cinism IN IHTIMPIMARIA ZILEI Ot 23 AUGUST REMARCABIL SUS *1 Racordarea la sistemul energetic național a celui de-al doilea turboagregat de 50 MW din cadrul Centralei Electrice de Termoficare Oradea 11 Tovarăşului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialis­te România, i-a fost adresată de către Comitetul judeţean Bihor al P.C.R. o telegramă in care se raportează un succes de prestigiu — racordarea la sis­temul energetic naţional a ce­lui de-al doilea turboagregat de 50 MW din cadrul Centralei E­­lectrice de Termoficare Oradea II, cel mai mare obiectiv de in­vestiţii din judeţ in actualul cincinal. In telegramă se exprimă an­gajamentul comuniştilor, al tu­turor oamenilor muncii de a ac­ţiona cu înaltă responsabilitate pentru îndeplinirea exemplară a programelor si a planului de dezvoltare economico-socială in profil teritorial, de a intîmpina cu realizări remarcabile ziua de 23 August — marea sărbătoare naţională a poporului român, sporind astfel contribuţia jude­ţului Bihor la progresul şi prosperitatea scumpei noastre patrii. ROVINARI Cantităţi record de cărbune Cărbune, tot mai mult căr­bune­­ Acestui însufleţitor în­demn patriotic ii răspund prin noi fapte de muncă minerii din vetrele de lignit ale Rovinari­­lor. în ultimele zile ale lunii iu­lie ei au extras cantităţi record, de peste 90 000 tone lignit, su­perioare cu aproape 15 000 tone sarcinilor zilnice prevăzute. Se evidenţiază aportul întreprinde­rilor de la Rovinari, Roşia şi Peşteana. Ieri, 1 august, ne-am aflat pe treapta de lucru a excavatoru­lui cu rotor 1 300-03 din cariera Tismana I, utilaj modern, de înaltă productivitate. Şeful echi­pajului, brigadierul Gheorghe Bobei, ne-a spus : „ Minerii noştri ştiu că sar­cina I lor prioritară este aceea de a da ţării cantităţi sporite de cărbune, aşa cum ne îndeamnă secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ştim bine, de asemenea, că efor­turile noastre au fost întotdeau­na răsplătite. Mulţi tineri mineri din bazinul nostru beneficiază de o substanţială majorare a re­tribuţiei, începînd chiar cu 1 au­gust. Datoria faţă de ţară, recu­noştinţa profundă faţă de con­ducătorul partidului şi statului nostru constituie pentru noi pu­ternice imbolduri pentru a munci mai bine, mai eficient. Ne prezentăm la ora actuală cu o producţie suplimentară de peste 150 000 tone lignit şi ne-am angajat ca pînă la marea noas­tră sărbătoare naţională de la 23 August să realizăm şi să ra­portăm extragerea, peste plan, a cel puţin 200 000 tone cărbune energetic, de bună calitate. (Du­mitru Prună). OLTENIŢA Nave la export peste plan Bilanţul activităţii colectivului de oameni ai muncii de la Şan­tierul naval Olteniţa, după 7 luni ale anului, este deosebit de fructuos. Din cele 9 motona­ve predate partenerilor de pes­te hotare în acest an, două au fost livrate înainte de termen. Este vorba de o motonavă de 5 000 tdw şi o alta de 3 300 tdw, ultima complet modernizată, fiind destinată atit transportului fluvial, cit şi pentru cel mari­tim. Hotărit să întîmpine marea sărbătoare de la 23 August cu noi şi remarcabile succese in muncă, harnicul colectiv de con­structori navali de aici lucrează intens la saturarea unei moto­nave de 3 300 tdw. Totodată, ei pregătesc lansarea, tot în avans față de grafic, a altei motonave de aceeaşi capacitate. (Mihail Dumitrescu). PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VAI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVII Nr. 14293 4 PAGINI - 50 BANI MUNCĂ SUSŢINUTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A OBIECTIVELOR ECONOMICE Se vor împlini, la 23 August, 44 de ani de cînd această lună se identifică pen­tru clasa noastră muncitoare, pentru întregul popor cu simbolul victoriei revoluţiei de eliberare socială şi na­ţională, antifascistă şi antiimperialis­­tă. O etapă, desigur, relativ scurtă la scara istoriei, dar încărcată — cu deosebire în cei 23 de ani care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului — de realizări, de izbinzi fără precedent în evoluţia milenară a poporului nostru. Este meritul incontestabil al Partidului Comunist Român de a fi conferit noi dimensi­uni, noi valențe timpului istoric, ceea ce a făcut ca fiecare an care a tre­cut de la gloriosul 23 August 1944 să reprezinte o nouă treaptă tot mai inartă spre progres, spre dezvoltarea multilaterală a patriei socialiste. Fără îndoială, aşa cum a ară­tat cu diferite prilejuri secre­tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nimic nu ne-a că­zut din cer ; tot ce s-a înfăptuit în sfera vieţii economico-sociale, în dezvoltarea şi modernizarea forţelor de producţie este rezultatul nemijlocit al muncii neobosite, pline de abnega­ţie şi dăruire a întregului popor liber şi stăpîn pe destinele sale. A devenit, de altfel, o tradiţie ca în apropierea zilei de 23 August oamenii muncii din toate domeniiile de activitate, în­tregul popor să îşi intensifice efor­turile, să imprime un nou avînt între­cerii socialiste pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan la toţi indicatorii cantitativi şi calitativi, pentru onorarea exemplară a anga­jamentelor asumate. Se exprimă în felul acesta, prin noi şi prestigioase fapte de muncă, prinosul de re­cunoştinţă faţă de partid, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care prin politica ştiinţifică promovată, in deplină con­cordanţă cu cerinţele şi realităţile specifice din ţara noastră, prin ca­racterul profund democratic al hotă­­rîrilor adoptate, a asigurat valorifi­carea la un înalt nivel de eficienţă a forţelor şi capacităţii creatoare ale tuturor categoriilor de oameni ai muncii, ale întregului popor. Pot fi date numeroase exemple de unităţi din industria extractivă, me­talurgie, chimie, construcţii de ma­şini, din cercetare şi proiectare, de pe şantierele de investiţii, practic din toate domeniile de activitate şi ju­deţele ţării care şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan în perioada care a trecut din acest an. Dincolo de rezultatele obţinute de o unitate sau alta se impune însă o mult mai mare preocupare, la toate nivelurile organizatorice, pentru perfecţionarea de ansamblu a activităţii productive, pentru accentuarea laturilor calitati­ve, intensive ale producţiei, potrivit principiilor mecanismului economic, ale autoconducerii şi autofinanţării. In expunerea de la sfirşitul lunii aprilie, precum şi cu alte prilejuri, cu ocazia recentelor vizite de lucru, secretarul general al partidului a formulat cu claritate exigenţele care trebuie să orienteze întreaga activi­tate economico-socială în acest an hotărîtor al actualului cincinal pen­tru îndeplinirea exemplară a sarcini­lor de plan. In acest sens, realizarea ritmică, integrală, la un inait nivel calitativ a planului la producţia fizică şi in primul rind la export reprezintă principalul obiectiv care trebuie să stea in atenţia organelor şi organi­zaţiilor de partid, a consiliilor oame­nilor muncii, a cadrelor de condu­cere, a tuturor muncitorilor şi specia­liştilor din întreprinderi, centrale şi ministere. La recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., subliniind că în acest an există toate condiţiile pentru obţi­nerea unor producţii sporite, secre­tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat con­vingerea că oamenii muncii din in­dustrie, agricultură, investiţii, din celelalte sectoare ale economiei na­ţionale îşi vor mobiliza larg forţele şi vor acţiona cu hotărîre pentru în­deplinirea exemplară a sarcinilor de plan, pentru realizarea în condiţii cît mai bune a obiectivelor de dezvol­tare economico-socială a ţării, asigu­­rînd înfăptuirea neabătută a hotărî­­rilor Congresului al XIII-lea şi Con­ferinţei Naţionale ale partidului. Adunările generale ale oamenilor muncii care au loc în această peri­oadă în unităţile economice consti­tuie cel mai bun prilej pentru ana­lizarea critică, exigentă, cu maximă răspundere a activităţii desfăşurate şi stabilirea unor programe de mă­suri concrete, cu eficienţă imediată, care să determine accelerarea ritmu­rilor de lucru, folosirea integrală a maşinilor şi utilajelor din dotare, creşterea mai puternică a productivi­tăţii muncii şi reducerea consumuri­lor materiale, astfel incit toate con­tractele încheiate cu beneficiarii in­terni și partenerii de peste hotare să fie onorate la termenele stabilite, in condiţii de calitate superioară. Ac­tualele adunări generale au menirea să contribuie in mod efectiv, prin hotărîrile pe care le iau, la valorifi­carea la noi cote de calitate şi de eficienţă a potenţialului productiv din economie. Practic, nu există probleme insolu­bile in activitatea unităţilor econo­mice. Totul depinde de munca oa­menilor, de felul cum se acţionează pentru buna desfăşurare a aprovi­zionării tehnico-materiale, pentru respectarea obligaţiilor contractua­le, pentru îndeplinirea sarcinilor asumate. Iată de ce, numai raportind reali­zările la proiectele stabilite, numai situînd producția fizică, exportul, productivitatea muncii, costurile, ca­litatea la nivelul prevederilor de plan se poate spune că inttr-un co­lectiv muncitoresc, intr-un judeţ sau pe ansamblul unei ramuri se mani­festă răspunderea şi exigenta nece­sare pentru desfăşurarea unei activi­tăţi productive eficiente, de înalt randament. Aşa cum a subliniat secretarul general al partidului cu prilejul vizitei de lucru in mari uni­tăţi economice din municipiul Con­stanţa, a acţiona in spiritul hotărîri­­lor Congresului al XIII-lea şi Confe­rinţei Naţionale ale partidului, al programelor aprobate, al Tezelor din aprilie inseamna ca fiecare la locul său de muncă si desfăşoare o activi­tate susţinută în vederea realizării planului la toţi indicatorii, a moder­nizării produselor, pentru o cât mai bună organizare a producţiei, creşte­rea productivităţii, reducerea cheltu­ielilor materiale şi, pe această bază, pentru creşterea eficienţei economi­ce. Acţionîndu-se in acest fel, a sub­liniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se va face dovada că s-a ridicat şi eficienţa muncii de partid, că s-a a­­sigurat perfecţionarea Întregii activi­tăţi economice. In acest spirit, de răspundere mun­citorească, activ şi de deplină anga­jare acţionează oamenii muncii in ampla întrecere socialistă desfăşurată în cinstea zilei de 23 August. Hotă­­rirea generală, pretutindeni, în toate colectivele este ca râspunzînd prin noi fapte de muncă Îndemnurilor în­­sufleţitoare ale secretarului general al partidului, luna august să se con­stituie într-o perioadă de maximă mobilizare a forțelor, astfel incit să se asigure progresul necontenit al pa­triei socialiste. Înfăptuirea sarcinilor social-economice, a obiectivelor mo­bilizatoare ale acestui an hotărîtor al cincinalului, să se înfăptuiască exem­plar hotărîrile Congresului al XIII- lea şi Conferinţei Naţionale ale parti­dului. Ion TEODOR încheierea grabnică a secerişului, executarea celorlalte lucrări de sezon impun o puternică concentrare a forţelor din agricultură, o temeinică organizare a muncii • Printr-o intensă folosire a combinelor şi a celorlalte mijloace mecanice, seceri­şul griului poate şi trebuie să se încheie în timp scurt şi în judeţele situate în nor­dul şi centrul ţării • Concomitent cu recoltarea, să fie intensificate transportul şi livrarea produ­selor prevăzute la fondul de stat • Toate terenurile de pe care s-a strîns recolta să fie eliberate de paie, spre a se putea efectua arăturile de vară Elocventă ilustrare a politicii profund umaniste a partidului de creştere a bunăstării poporului Majorarea retribuţiilor şi pensiilor După cum s-a mai anunţat, pe baza prevederilor Decretului Consiliului de Stat pentru aplicarea majoră­rii retribuţiilor personalului muncitor şi ale Decre­tului pentru aplicarea majorării pensiilor, de la.l au­gust s-a trecut la mărirea, in mod eşalonat, a venituri­lor personalului muncitor şi ale pensionarilor, nouă şi concludentă dovadă a preocupării constante a partidu­lui nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru creşterea bunăstării ma­teriale şi spirituale a poporului, pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor, o dată cu dezvol­tarea generală a economiei, cu sporirea avuţiei sociale şi a venitului naţional. In acest spirit, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sublinia : „Am asigurat ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului, înseşi măsu­rile recente privind majorarea, incepind de la 1 au­gust anul acesta, a retribuţiei tuturor categoriilor de oameni ai muncii — incepind cu cei cu venituri mai mici, a căror retribuţie minimă TO creşte de la 1500 la 2 000 de lei — reflectă cu putere că intre vorbe şi fapte, intre obiectivele politice şi­ activitatea practică a partidului şi statului nostru e­xistă o strinsă uni­tate. Nu facem doar promisiuni, ci, dimpotrivă, acţio­năm în aşa fel incit, prin tot ceea ce întreprindem, să asigurăm condiţii tot mai bune­­de viaţă, din toate punctele de vedere, aceasta constituind ţelul suprem al politicii noastre, al construcţiei socialiste in România In „Scînteia“ de duminică, 31 iulie, am prezentat o serie de amănunte şi precizări în legătură cu modul de aplicare a majorării retribuţiilor într-o serie de ramuri şi sectoare de activitate. Astăzi ne oprim la alte domenii de importanţă deosebită pentru progresul de ansamblu al ţării, în care majorarea retribuţiilor de pînă la 2 000 lei lunar se aplică, de asemenea, de la 1 august — industria construcţiilor de maşini şi indus­tria electrotehnică. In pagina a II-a: Calcule semnificative şi ecouri de la beneficiari ai majorării de venituri TEZELE PENt­TRU PLENARA C.C. AL P C.R. Prestigiul comunistului se clădeşte pe exemplul personal Foaia albă de htrtie, cu litere şi rlnduri scrise in diferite mărimi, poartă încă o prospeţime aparte. Destule episoade din realitatea trăi­tă timpul nu are puterea şi nici... timpul să le imbătrînească. Citim : „Comuniştii din formaţiile de me­canici conduse de inginerul Petre Nicolici şi maistrul Mihai Tufan — apartinind de organizaţiile de bază de partid nr. 6 şi 12 — au realizat in timpul record de 48 de ore lan­sarea, montarea şi translarea scu­tului nr. 3, fără întreruperea proce­sului de producţie pe tunelele I şi II“. Urmează numele performerilor. Comunişti mai tineri ori mai in virstă. Unii — veniţi de pe alte şan­tiere ale ţării, încercaţi in aspre bătălii din subteran. Alţii — formaţi aici, in desăvirşirea tunetelor me­troului bucureştean, in confruntări nu mai puţin aspre. Cit timp a stat acest afiş la gazeta de perete, la punctul de lucru din zona cuprinsă intre viitoarele staţii de metrou de pe şoseaua Ştefan cel Mare-Obor, de pe magistrala III . Nimeni nu a numărat cu exacti­tate zilele. Un lucru este cert : puţin. Pentru că au venit din urmă alte performanţe. Alte în­cercări la greu. Dar, de fapt, prin ce anume s-a ridicat. In prim­­planul atenţiei momentul evocat ? „Prin... obişnuit. Trăim aproape zil­nic astfel de momente" (Ing. Ion Stătulescu, şef de brigadă la Antre­priza exploatare pentru lucrări de construcţii subterane, întreprinde­rea Metroul-Bucureşti). „Timpul ne presa cumplit şi nu aveam alte so­luţii decit şi aflăm rapid... soluţii" (Constantin Marian, adjunctul şefu­lui de brigadă). „Eram la datorie şi trebuia să ne-o facem pină la capăt. Suntem­ comunişti", (maistrul Mihai Tujah, secretar de organizaţie de bază de partid). „Important e că şi în astfel de împrejurări comuniştii dau dovadă de abnegaţie şi compe­tenţă, acţionează unit şi reuşesc", (maistrul Florin Predescu, secretar de organizaţie de bază de partid). Păreri diverse. Cu un ax comun, totuşi, care incorporează in structu­ra sa ideea potrivit căreia, la naş­terea metroului — monumentală cti­torie a acestui timp — astfel de epi­soade constituie „materia primă" a cotidianului. Remember , în Piaţa Unirii, Dîmboviţa a fost Învinsă şi „mutată" in conducte de către con­structori, la minus 23 de grade... In zona Titan, puhoaiele de apă frea­tică, de nestăpinit, au fost mai intii Îngheţate, tunelele s-au săpat în a­­ceastă... calotă polară şi astfel s-a dat „undă verde" călătoriei cu me­troul. La Universitate... Dar drumul confruntărilor pentru naşterea modernelor bulevarde sub temeliile Cetăţii lui Bucur e lung şi cuprinde nenumărate pagini de cronică eroică. Iar cei care au iscăf­­lit cu fapte demne de toată admi­raţia, cei care au zidit, la cea mai inartă tensiune , dăruire şi efort, cutezanţă şi abnegaţie, tenacitate şi încredere in izbîndă — au fost, de fie­care dată, comuniştii. Oameni des­pre care tovarăşul Nicolae Ceauşescu afirma că „trebuie să se afle în locu­rile hotăritoare, să fie in primele rinduri, să acţioneze pentru unirea eforturilor tuturor oamenilor mun­cii in buna desfăşurare a activităţii de infăptuire a planului si progra­melor". Comunistul — mereu in primele rinduri... Destinul deschizătorului de dru­muri, al făuritorului de istoriei... Energia sa transformatoare este compatibilă doar cu măreţia idea­lului comunist — flacără mereu vie prin deceniile de luptă şi de mun­că, de acţiune, aspiraţii, speranţă şi încredere intr-o lume mai bună. Este una din ideile-forţă care răzbate din Tezele din aprilie, care vor fi supuse dezbaterii Plenarei C.C. al P.C.R. ...Translarea scutului cu numărul 3 a început in jurul orei 18. Oră de start intr-o nouă cursă contra­­cronometru. Strada trebuia redată urgent circulaţiei. Utilajul de 200 tone adus urgent în frontul de lucru. Poziţionat la milimetru. Cîţi centi­metri le trebuiau acestor oameni ai adincului, aici, la suprafaţă, ca să fie fericiţi . In împrejurarea dată, disputa s-a încins doar pentru zece centimetri. C­u atit au muiat sutele de tone armătura planşeului unui bazin de apă. Betonul n-a cedat, dar s-a arcuit. Or, aşezarea in front nu Îngăduia nici un milimetru aba­tere. A inceput ofensiva pentru mi­limetri. Care, de pierdut, se pot pier­de uşor. De cîştigat — numai cu o Investiţie enormă de sudoare, inge­niozitate, curaj. S-a muncit pînă în zori. S-au avansat şi încercat so­luţii. Unele au dat satisfacţii. Altele.» — Cînd am văzut că sintem­ stăpîni pe situaţie, am început să le spun să plece acasă, la odihnă de cei care socoteam că pot fi supliniţi. A doua zi aveam schimb normal, nu 7 — Ci­i au plecat 7 Inginerul Ion Stătulescu ridică mirat privirea : — Nici unul I încercăm să trecem dincolo de faptul In sine. Să ajungem la resor­turile generatoare de atitudine. Mai mult , de conştiinţă înaltă, comunis­tă. Aşadar, cum se numeşte acel ceva, care, şi in această împrejura­re, a afirmat statura morală demnă a omului de partid ? Exemplul lui de muncă, care a însufleţit, a stimu­lat aspiraţia de a fi urmat ? Atitu­dinea cutezătoare, înaintată, care nu o dată converteşte imposibilul in­po­sibil 7 Mihai Turan : „In astfel de mo­mente — şi in tot restul timpului! — ştim că putem conta unii pe alţii. Iar în faţa greului, comunistul este neînduplecat. Pur şi simplu , nu ştie pasul înapoi. Asta încurajează, mo­bilizează". Florin Predescu : „Mi-am pus şi eu asemenea întrebări. Şi răspunsul l-am aflat tot în faptele oamenilor. Ne legăm aici numele de una din construcţiile de o măreţie fără sea­măn a socialismului. Fiecare se simte dator să corespundă, să dea cit poate. Mai mult , socoteşte că s-a aflat la înălţime doar atunci cind a atins performanţa. Eu zic că nu-i puţin lucru să ai motivaţii care să ridice pe asemenea trepte de com­petiţie munca şi gindirea noastră". Constantin Marian : „Asemenea atitudini cotidiene, de muncă nu pot fi despărţite de conştiinţa comu­nistului care ştie că poartă pe ume­rii lui răspunderea pentru tot ceea ce zidim în ţara noastră". Inginer Ion Stătulescu : „Secorul minier al metroului are în fiecare comunist cite un nucleu de putere. Oameni aflaţi in permanentă ofen­sivă, acolo unde este nevoie de ei. Acolo unde greul e mai greu şi unde energiile trebuie unite, subordonate unui singur scop, orientate intr-o unică direcţie. Iar nenumăratele examene cîştigate în lungul celor cincizeci de kilometri de artere sub­terane de transport in comun in funcţiune i-au clădit comunistului de la metrou un binemeritat şi demn prestigiu". Liantul care dă tăria tuturor aces­tor exprimări ? Răspunderea comu­nistă pentru ctitoria încredinţată de istorie. Asumarea liberă şi cuteză­toare, ca pe o superbă povară, a destinului de conducător in opera — vastă, complexă, eroică, de certitu­dini, dar şi cu obstacole nu uşor da Învins — de edificare socialistă a patriei. Aşa cum sublinia recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe asemenea piloni de rezistenţă se în­temeiază „mîndria de a fi membru al Partidului Comunist Român, de a fi in rindurile celor care şi-au asumat răspunderea­ în faţa Întregii naţiuni de a conduce poporul spre visul de aur, spre o viaţă demnă, li­beră, independentă şi fericită Mărturiile de muncă şi de conşti­inţă ale comuniştilor, in această or­dine de idei, sunt nenumărate şi in rindurile celor care făuresc metroul bucureştean. Operă care se desăvir­­şeşte la temperatura clipei prezente. La altitudinea geniului constructiv românesc, a cutezanţei comuniste prin care se zideşte această superbă rapsodie constructivă. Cu încredere în ziua de azi şi de miine a patriei, în destinul comunist al României. file TAN­AS­ACHE SISTEMATIZAREA ŞI MODERNIZAREA 10CAN­TAIOR- PARTE INTEGRANTĂ A DEZVOLTĂRII SOCIALISTE A ŢĂRII _______________________*_______________ * 9 Discutăm despre siste­matizarea comunei cu schiţa în faţă. Urmărim explicaţiile primarului A­­lexandru Georgescu pri­vind viitorul comunei. De fapt, viitorul orăşel agro­industrial Pogoanele. Ni se înfăţişează conturul cen­trului civic — primăria, centrul de cultură şi crea­ţie ,,Cîntarea României", blocurile de locuinţe si in jurul lor celelalte gospo­dării individuale, geome­tric trasate, cu străzile principale si secundare ale localităţii, cu parcurile de agrement, cu veritabila platformă industrială am­plasată lingă calea ferată. Planul din fata noastră, schita prezentînd actuala comună Pogoanele si, de­­tasindu-se, viitorul orăsel nu mai este doar un pro­iect, care urmează a fi dus in lucrare , el este o re­alitate palpabilă — centrul civic, la scară reală, in spaţiul comunei, este ne­finalul construcţiei, schele­le lui au fost. In mare parte, date jos. Am par­curs cu pasul această zonă a comunei, am admirat mica piatetă mărginită de primărie, de modernele blocuri de locuinţe, de centrul de cultură şi crea­ţie ..Cîntarea României*­­ care, prin linia lui arhi­tectonică ar onora orice mare oraş al ţării. Prima­rul ascultînd aprecierile noastre admirative, în a­­ceastă privinţă, nu şi-a ascuns satisfacţia prin cu­vinte de falsă modestie, ci a întărit . ..Da, e frumos, aşa l-au vrut oamenii, aşa l-au cerut să fie proiectat şi pornesc de la ideea că sistematizarea este. In fond, un proces social-e­conomic de mare impor­tanţă, cu fundamentale implicaţii de conştiinţă, e necesitate obiectivă, care se desfăşoară în timp, care este de durată, dar pe care, cunoscîndu-1 si stă­­pinindu-1, II pot ordona, planifica, 11 pot controla si dirija conştient animaţi de propria lor voinţă si do­rinţă de mai bine". Am retinut expresia pri­mărului , sistematizarea este un proces. Si ne-am dat seama, discutînd apoi cu oamenii, fie In pragul casei lor, fie pe cimp, în­­tr-un răgaz al muncilor de recoltare, fie pe platfor­ma industrială a comunei. In unităţile economice, că aşa Înţeleg el, intr-adevăr, ideea de sistematizare a a­­şezării. — In realitate tot ceea ce s-a realizat in satul ro­mânesc in ultimele două decenii mai ales — ne mărturisea tehnicianul ve­terinar Gheorghe Ceauş. — este un proces de res­tructurare a propriei noas­tre vieţi, potrivit opţiuni­lor noastre de mai bine. Cooperativizarea, de pildă, ce a fost altceva decit un moment revoluţionar al a­­cestui proces . Ea ne-a schimbat viata din temelii, asa cum am visat noi in mai bine, deschizînd agri­culturii si nouă insine alte orizonturi, alte perspecti­ve, punîndu-le de acord cu dezvoltarea modernă, ra­pidă a Întregii ţări. Asa a gîndit partidul secretarul său general, la cel de-al IX-lea Congres, ca aceas­tă Întreagă operă de mare vastitate să fie creaţia miinilor şi minţilor noas­tre. Ne-a fost greu . Ne-a fost uşor . A fost greu, desigur, de ce să nu o mărturisim. Dru­murile s-au arătat a fi cu totul noi. Trebuiau găsite cele mai potrivite căi pen­tru a ajunge mai repede la un statut de viată mult mai înalt. Si drumurile a­­cestea — am avut grijă să fie tot timpul în acord cu specificul nostru, al satu­lui românesc, pentru că de destinul lui vorbim. Ne-a impresionat modul de gindire al acestui țăran tînăr, limbajul lui, legătu­rile largi si profunde de idei pe care le făcea. Dar nu numai el nu s-a desco­perit cu o astfel de ampli­tudine de gîndire. In cu­vinte mai simple, dar la fel de limpezi­ depăşind cu mult un obişnuit nivel de înţelegere a unui moment important in dezvoltarea de ansamblu a satului ro­mânesc contemporan, de­monstrînd voinţă de parti­cipare activă la remodela­­rea lui concretă, conştien­tă, şi-au exprimat opinii asemănătoare Ion Partenie, fost muncitor în agricul­tura de stat, pensionar, sau Marin Caloian, sau cooperatoarea Ancuta Bur­­loi — aceasta mamă a pa­tru băieţi. ..Pe doi, spunea ea, i-am dat industriei lu­crează in fabricile Buzău­lui. ceilalţi doi au rămas In sat. unul e mecanizator, celălalt, mai mic, e în cla­sa a VIII-a. va urma cursurile liceului agroin­dustrial din comună. Aceş­tia doi sint si vor fi altfel de ţărani decit au fost pă­rinţii lor, cu alt nivel, cu altă înţelegere a meseriei de lucrător al pămintului. îmi dau bine seama de lu­crul acesta. Toate trebuie înţelese in mersul lor fi­resc, cu toate că nu e uşor, pentru oameni mai în vîr­­stă ca mine, de exemplu, să te smulgi din deprin­deri si gînduri pe care o viată întreagă ti le-ai cio­plit intr-un anumit fel si să-ti creezi alte deprinderi, să fii capabil să iei noi si importante hotărîri. Cum să vă spun eu dumnea­voastră ? Eu sînt văduvă, asa a vrut viata, ne si în­cearcă uneori cu greul — discut cu copiii mei hotă­­rîrile cele mai de seamă în ce priveste familia, le iau cu ei, iar în cele pri­vind satul, comuna, hotă­­rîm cu toţii în adunări ge­nerale sau cetăţeneşti. Am observat, tinerii gîndesc mai repede, văd mai de­parte, că drumul lor abia se deschide în viaţă. Noi, cei vîrstnici, mergem în întimpinarea viitorului lor. înţelegeţi ?“, înţelegem foarte bine. li ascultăm pe fiecare, le ur­mărim gindurile, explica­ţiile. Ne emoţionează mîn­­dria cu care ei ne înfăţi­şează tot ce s-a realizat în comuna lor într-un răs­timp istoric extrem de scurt. Ceea ce s-a înfăp­tuit e rodul muncii lor, al planurilor lor, cărora, uniţi in cooperativa de produc­ţie, le-au dat viaţă cu pu­terile lor. ..Ce erau Pogoa­nele Dină mai ieri ? — se întreba Marin Caloian. Un sat mic cu belşug de noroi sau praf, după anotimp, pe toate uliţele. Un sat în­şirat pe o şosea. Astăzi e Dionisie ŞINCAN Stelian CHIPER (Continuare in pag. a II-a) SATUL ROMÂNESC — cum este, cum dorim să fie, cum va fi LA POGOANELE, ÎN JUDEȚUL BUZĂU

Next