Scînteia, august 1988 (Anul 57, nr. 14293-14317)
1988-08-02 / nr. 14293
im SPERTUL sun summit m nai neamt cinism IN IHTIMPIMARIA ZILEI Ot 23 AUGUST REMARCABIL SUS *1 Racordarea la sistemul energetic național a celui de-al doilea turboagregat de 50 MW din cadrul Centralei Electrice de Termoficare Oradea 11 Tovarăşului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, i-a fost adresată de către Comitetul judeţean Bihor al P.C.R. o telegramă in care se raportează un succes de prestigiu — racordarea la sistemul energetic naţional a celui de-al doilea turboagregat de 50 MW din cadrul Centralei Electrice de Termoficare Oradea II, cel mai mare obiectiv de investiţii din judeţ in actualul cincinal. In telegramă se exprimă angajamentul comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii de a acţiona cu înaltă responsabilitate pentru îndeplinirea exemplară a programelor si a planului de dezvoltare economico-socială in profil teritorial, de a intîmpina cu realizări remarcabile ziua de 23 August — marea sărbătoare naţională a poporului român, sporind astfel contribuţia judeţului Bihor la progresul şi prosperitatea scumpei noastre patrii. ROVINARI Cantităţi record de cărbune Cărbune, tot mai mult cărbune Acestui însufleţitor îndemn patriotic ii răspund prin noi fapte de muncă minerii din vetrele de lignit ale Rovinarilor. în ultimele zile ale lunii iulie ei au extras cantităţi record, de peste 90 000 tone lignit, superioare cu aproape 15 000 tone sarcinilor zilnice prevăzute. Se evidenţiază aportul întreprinderilor de la Rovinari, Roşia şi Peşteana. Ieri, 1 august, ne-am aflat pe treapta de lucru a excavatorului cu rotor 1 300-03 din cariera Tismana I, utilaj modern, de înaltă productivitate. Şeful echipajului, brigadierul Gheorghe Bobei, ne-a spus : „ Minerii noştri ştiu că sarcina I lor prioritară este aceea de a da ţării cantităţi sporite de cărbune, aşa cum ne îndeamnă secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ştim bine, de asemenea, că eforturile noastre au fost întotdeauna răsplătite. Mulţi tineri mineri din bazinul nostru beneficiază de o substanţială majorare a retribuţiei, începînd chiar cu 1 august. Datoria faţă de ţară, recunoştinţa profundă faţă de conducătorul partidului şi statului nostru constituie pentru noi puternice imbolduri pentru a munci mai bine, mai eficient. Ne prezentăm la ora actuală cu o producţie suplimentară de peste 150 000 tone lignit şi ne-am angajat ca pînă la marea noastră sărbătoare naţională de la 23 August să realizăm şi să raportăm extragerea, peste plan, a cel puţin 200 000 tone cărbune energetic, de bună calitate. (Dumitru Prună). OLTENIŢA Nave la export peste plan Bilanţul activităţii colectivului de oameni ai muncii de la Şantierul naval Olteniţa, după 7 luni ale anului, este deosebit de fructuos. Din cele 9 motonave predate partenerilor de peste hotare în acest an, două au fost livrate înainte de termen. Este vorba de o motonavă de 5 000 tdw şi o alta de 3 300 tdw, ultima complet modernizată, fiind destinată atit transportului fluvial, cit şi pentru cel maritim. Hotărit să întîmpine marea sărbătoare de la 23 August cu noi şi remarcabile succese in muncă, harnicul colectiv de constructori navali de aici lucrează intens la saturarea unei motonave de 3 300 tdw. Totodată, ei pregătesc lansarea, tot în avans față de grafic, a altei motonave de aceeaşi capacitate. (Mihail Dumitrescu). PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VAI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVII Nr. 14293 4 PAGINI - 50 BANI MUNCĂ SUSŢINUTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A OBIECTIVELOR ECONOMICE Se vor împlini, la 23 August, 44 de ani de cînd această lună se identifică pentru clasa noastră muncitoare, pentru întregul popor cu simbolul victoriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă. O etapă, desigur, relativ scurtă la scara istoriei, dar încărcată — cu deosebire în cei 23 de ani care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului — de realizări, de izbinzi fără precedent în evoluţia milenară a poporului nostru. Este meritul incontestabil al Partidului Comunist Român de a fi conferit noi dimensiuni, noi valențe timpului istoric, ceea ce a făcut ca fiecare an care a trecut de la gloriosul 23 August 1944 să reprezinte o nouă treaptă tot mai inartă spre progres, spre dezvoltarea multilaterală a patriei socialiste. Fără îndoială, aşa cum a arătat cu diferite prilejuri secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nimic nu ne-a căzut din cer ; tot ce s-a înfăptuit în sfera vieţii economico-sociale, în dezvoltarea şi modernizarea forţelor de producţie este rezultatul nemijlocit al muncii neobosite, pline de abnegaţie şi dăruire a întregului popor liber şi stăpîn pe destinele sale. A devenit, de altfel, o tradiţie ca în apropierea zilei de 23 August oamenii muncii din toate domeniiile de activitate, întregul popor să îşi intensifice eforturile, să imprime un nou avînt întrecerii socialiste pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan la toţi indicatorii cantitativi şi calitativi, pentru onorarea exemplară a angajamentelor asumate. Se exprimă în felul acesta, prin noi şi prestigioase fapte de muncă, prinosul de recunoştinţă faţă de partid, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care prin politica ştiinţifică promovată, in deplină concordanţă cu cerinţele şi realităţile specifice din ţara noastră, prin caracterul profund democratic al hotărîrilor adoptate, a asigurat valorificarea la un înalt nivel de eficienţă a forţelor şi capacităţii creatoare ale tuturor categoriilor de oameni ai muncii, ale întregului popor. Pot fi date numeroase exemple de unităţi din industria extractivă, metalurgie, chimie, construcţii de maşini, din cercetare şi proiectare, de pe şantierele de investiţii, practic din toate domeniile de activitate şi judeţele ţării care şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan în perioada care a trecut din acest an. Dincolo de rezultatele obţinute de o unitate sau alta se impune însă o mult mai mare preocupare, la toate nivelurile organizatorice, pentru perfecţionarea de ansamblu a activităţii productive, pentru accentuarea laturilor calitative, intensive ale producţiei, potrivit principiilor mecanismului economic, ale autoconducerii şi autofinanţării. In expunerea de la sfirşitul lunii aprilie, precum şi cu alte prilejuri, cu ocazia recentelor vizite de lucru, secretarul general al partidului a formulat cu claritate exigenţele care trebuie să orienteze întreaga activitate economico-socială în acest an hotărîtor al actualului cincinal pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. In acest sens, realizarea ritmică, integrală, la un inait nivel calitativ a planului la producţia fizică şi in primul rind la export reprezintă principalul obiectiv care trebuie să stea in atenţia organelor şi organizaţiilor de partid, a consiliilor oamenilor muncii, a cadrelor de conducere, a tuturor muncitorilor şi specialiştilor din întreprinderi, centrale şi ministere. La recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., subliniind că în acest an există toate condiţiile pentru obţinerea unor producţii sporite, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat convingerea că oamenii muncii din industrie, agricultură, investiţii, din celelalte sectoare ale economiei naţionale îşi vor mobiliza larg forţele şi vor acţiona cu hotărîre pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, pentru realizarea în condiţii cît mai bune a obiectivelor de dezvoltare economico-socială a ţării, asigurînd înfăptuirea neabătută a hotărîrilor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Adunările generale ale oamenilor muncii care au loc în această perioadă în unităţile economice constituie cel mai bun prilej pentru analizarea critică, exigentă, cu maximă răspundere a activităţii desfăşurate şi stabilirea unor programe de măsuri concrete, cu eficienţă imediată, care să determine accelerarea ritmurilor de lucru, folosirea integrală a maşinilor şi utilajelor din dotare, creşterea mai puternică a productivităţii muncii şi reducerea consumurilor materiale, astfel incit toate contractele încheiate cu beneficiarii interni și partenerii de peste hotare să fie onorate la termenele stabilite, in condiţii de calitate superioară. Actualele adunări generale au menirea să contribuie in mod efectiv, prin hotărîrile pe care le iau, la valorificarea la noi cote de calitate şi de eficienţă a potenţialului productiv din economie. Practic, nu există probleme insolubile in activitatea unităţilor economice. Totul depinde de munca oamenilor, de felul cum se acţionează pentru buna desfăşurare a aprovizionării tehnico-materiale, pentru respectarea obligaţiilor contractuale, pentru îndeplinirea sarcinilor asumate. Iată de ce, numai raportind realizările la proiectele stabilite, numai situînd producția fizică, exportul, productivitatea muncii, costurile, calitatea la nivelul prevederilor de plan se poate spune că inttr-un colectiv muncitoresc, intr-un judeţ sau pe ansamblul unei ramuri se manifestă răspunderea şi exigenta necesare pentru desfăşurarea unei activităţi productive eficiente, de înalt randament. Aşa cum a subliniat secretarul general al partidului cu prilejul vizitei de lucru in mari unităţi economice din municipiul Constanţa, a acţiona in spiritul hotărîrilor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, al programelor aprobate, al Tezelor din aprilie inseamna ca fiecare la locul său de muncă si desfăşoare o activitate susţinută în vederea realizării planului la toţi indicatorii, a modernizării produselor, pentru o cât mai bună organizare a producţiei, creşterea productivităţii, reducerea cheltuielilor materiale şi, pe această bază, pentru creşterea eficienţei economice. Acţionîndu-se in acest fel, a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se va face dovada că s-a ridicat şi eficienţa muncii de partid, că s-a asigurat perfecţionarea Întregii activităţi economice. In acest spirit, de răspundere muncitorească, activ şi de deplină angajare acţionează oamenii muncii in ampla întrecere socialistă desfăşurată în cinstea zilei de 23 August. Hotărirea generală, pretutindeni, în toate colectivele este ca râspunzînd prin noi fapte de muncă Îndemnurilor însufleţitoare ale secretarului general al partidului, luna august să se constituie într-o perioadă de maximă mobilizare a forțelor, astfel incit să se asigure progresul necontenit al patriei socialiste. Înfăptuirea sarcinilor social-economice, a obiectivelor mobilizatoare ale acestui an hotărîtor al cincinalului, să se înfăptuiască exemplar hotărîrile Congresului al XIII- lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Ion TEODOR încheierea grabnică a secerişului, executarea celorlalte lucrări de sezon impun o puternică concentrare a forţelor din agricultură, o temeinică organizare a muncii • Printr-o intensă folosire a combinelor şi a celorlalte mijloace mecanice, secerişul griului poate şi trebuie să se încheie în timp scurt şi în judeţele situate în nordul şi centrul ţării • Concomitent cu recoltarea, să fie intensificate transportul şi livrarea produselor prevăzute la fondul de stat • Toate terenurile de pe care s-a strîns recolta să fie eliberate de paie, spre a se putea efectua arăturile de vară Elocventă ilustrare a politicii profund umaniste a partidului de creştere a bunăstării poporului Majorarea retribuţiilor şi pensiilor După cum s-a mai anunţat, pe baza prevederilor Decretului Consiliului de Stat pentru aplicarea majorării retribuţiilor personalului muncitor şi ale Decretului pentru aplicarea majorării pensiilor, de la.l august s-a trecut la mărirea, in mod eşalonat, a veniturilor personalului muncitor şi ale pensionarilor, nouă şi concludentă dovadă a preocupării constante a partidului nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru creşterea bunăstării materiale şi spirituale a poporului, pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor, o dată cu dezvoltarea generală a economiei, cu sporirea avuţiei sociale şi a venitului naţional. In acest spirit, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sublinia : „Am asigurat ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului, înseşi măsurile recente privind majorarea, incepind de la 1 august anul acesta, a retribuţiei tuturor categoriilor de oameni ai muncii — incepind cu cei cu venituri mai mici, a căror retribuţie minimă TO creşte de la 1500 la 2 000 de lei — reflectă cu putere că intre vorbe şi fapte, intre obiectivele politice şi activitatea practică a partidului şi statului nostru există o strinsă unitate. Nu facem doar promisiuni, ci, dimpotrivă, acţionăm în aşa fel incit, prin tot ceea ce întreprindem, să asigurăm condiţii tot mai bunede viaţă, din toate punctele de vedere, aceasta constituind ţelul suprem al politicii noastre, al construcţiei socialiste in România In „Scînteia“ de duminică, 31 iulie, am prezentat o serie de amănunte şi precizări în legătură cu modul de aplicare a majorării retribuţiilor într-o serie de ramuri şi sectoare de activitate. Astăzi ne oprim la alte domenii de importanţă deosebită pentru progresul de ansamblu al ţării, în care majorarea retribuţiilor de pînă la 2 000 lei lunar se aplică, de asemenea, de la 1 august — industria construcţiilor de maşini şi industria electrotehnică. In pagina a II-a: Calcule semnificative şi ecouri de la beneficiari ai majorării de venituri TEZELE PENtTRU PLENARA C.C. AL P C.R. Prestigiul comunistului se clădeşte pe exemplul personal Foaia albă de htrtie, cu litere şi rlnduri scrise in diferite mărimi, poartă încă o prospeţime aparte. Destule episoade din realitatea trăită timpul nu are puterea şi nici... timpul să le imbătrînească. Citim : „Comuniştii din formaţiile de mecanici conduse de inginerul Petre Nicolici şi maistrul Mihai Tufan — apartinind de organizaţiile de bază de partid nr. 6 şi 12 — au realizat in timpul record de 48 de ore lansarea, montarea şi translarea scutului nr. 3, fără întreruperea procesului de producţie pe tunelele I şi II“. Urmează numele performerilor. Comunişti mai tineri ori mai in virstă. Unii — veniţi de pe alte şantiere ale ţării, încercaţi in aspre bătălii din subteran. Alţii — formaţi aici, in desăvirşirea tunetelor metroului bucureştean, in confruntări nu mai puţin aspre. Cit timp a stat acest afiş la gazeta de perete, la punctul de lucru din zona cuprinsă intre viitoarele staţii de metrou de pe şoseaua Ştefan cel Mare-Obor, de pe magistrala III . Nimeni nu a numărat cu exactitate zilele. Un lucru este cert : puţin. Pentru că au venit din urmă alte performanţe. Alte încercări la greu. Dar, de fapt, prin ce anume s-a ridicat. In primplanul atenţiei momentul evocat ? „Prin... obişnuit. Trăim aproape zilnic astfel de momente" (Ing. Ion Stătulescu, şef de brigadă la Antrepriza exploatare pentru lucrări de construcţii subterane, întreprinderea Metroul-Bucureşti). „Timpul ne presa cumplit şi nu aveam alte soluţii decit şi aflăm rapid... soluţii" (Constantin Marian, adjunctul şefului de brigadă). „Eram la datorie şi trebuia să ne-o facem pină la capăt. Suntem comunişti", (maistrul Mihai Tujah, secretar de organizaţie de bază de partid). „Important e că şi în astfel de împrejurări comuniştii dau dovadă de abnegaţie şi competenţă, acţionează unit şi reuşesc", (maistrul Florin Predescu, secretar de organizaţie de bază de partid). Păreri diverse. Cu un ax comun, totuşi, care incorporează in structura sa ideea potrivit căreia, la naşterea metroului — monumentală ctitorie a acestui timp — astfel de episoade constituie „materia primă" a cotidianului. Remember , în Piaţa Unirii, Dîmboviţa a fost Învinsă şi „mutată" in conducte de către constructori, la minus 23 de grade... In zona Titan, puhoaiele de apă freatică, de nestăpinit, au fost mai intii Îngheţate, tunelele s-au săpat în această... calotă polară şi astfel s-a dat „undă verde" călătoriei cu metroul. La Universitate... Dar drumul confruntărilor pentru naşterea modernelor bulevarde sub temeliile Cetăţii lui Bucur e lung şi cuprinde nenumărate pagini de cronică eroică. Iar cei care au iscăflit cu fapte demne de toată admiraţia, cei care au zidit, la cea mai inartă tensiune , dăruire şi efort, cutezanţă şi abnegaţie, tenacitate şi încredere in izbîndă — au fost, de fiecare dată, comuniştii. Oameni despre care tovarăşul Nicolae Ceauşescu afirma că „trebuie să se afle în locurile hotăritoare, să fie in primele rinduri, să acţioneze pentru unirea eforturilor tuturor oamenilor muncii in buna desfăşurare a activităţii de infăptuire a planului si programelor". Comunistul — mereu in primele rinduri... Destinul deschizătorului de drumuri, al făuritorului de istoriei... Energia sa transformatoare este compatibilă doar cu măreţia idealului comunist — flacără mereu vie prin deceniile de luptă şi de muncă, de acţiune, aspiraţii, speranţă şi încredere intr-o lume mai bună. Este una din ideile-forţă care răzbate din Tezele din aprilie, care vor fi supuse dezbaterii Plenarei C.C. al P.C.R. ...Translarea scutului cu numărul 3 a început in jurul orei 18. Oră de start intr-o nouă cursă contracronometru. Strada trebuia redată urgent circulaţiei. Utilajul de 200 tone adus urgent în frontul de lucru. Poziţionat la milimetru. Cîţi centimetri le trebuiau acestor oameni ai adincului, aici, la suprafaţă, ca să fie fericiţi . In împrejurarea dată, disputa s-a încins doar pentru zece centimetri. Cu atit au muiat sutele de tone armătura planşeului unui bazin de apă. Betonul n-a cedat, dar s-a arcuit. Or, aşezarea in front nu Îngăduia nici un milimetru abatere. A inceput ofensiva pentru milimetri. Care, de pierdut, se pot pierde uşor. De cîştigat — numai cu o Investiţie enormă de sudoare, ingeniozitate, curaj. S-a muncit pînă în zori. S-au avansat şi încercat soluţii. Unele au dat satisfacţii. Altele.» — Cînd am văzut că sintem stăpîni pe situaţie, am început să le spun să plece acasă, la odihnă de cei care socoteam că pot fi supliniţi. A doua zi aveam schimb normal, nu 7 — Cii au plecat 7 Inginerul Ion Stătulescu ridică mirat privirea : — Nici unul I încercăm să trecem dincolo de faptul In sine. Să ajungem la resorturile generatoare de atitudine. Mai mult , de conştiinţă înaltă, comunistă. Aşadar, cum se numeşte acel ceva, care, şi in această împrejurare, a afirmat statura morală demnă a omului de partid ? Exemplul lui de muncă, care a însufleţit, a stimulat aspiraţia de a fi urmat ? Atitudinea cutezătoare, înaintată, care nu o dată converteşte imposibilul inposibil 7 Mihai Turan : „In astfel de momente — şi in tot restul timpului! — ştim că putem conta unii pe alţii. Iar în faţa greului, comunistul este neînduplecat. Pur şi simplu , nu ştie pasul înapoi. Asta încurajează, mobilizează". Florin Predescu : „Mi-am pus şi eu asemenea întrebări. Şi răspunsul l-am aflat tot în faptele oamenilor. Ne legăm aici numele de una din construcţiile de o măreţie fără seamăn a socialismului. Fiecare se simte dator să corespundă, să dea cit poate. Mai mult , socoteşte că s-a aflat la înălţime doar atunci cind a atins performanţa. Eu zic că nu-i puţin lucru să ai motivaţii care să ridice pe asemenea trepte de competiţie munca şi gindirea noastră". Constantin Marian : „Asemenea atitudini cotidiene, de muncă nu pot fi despărţite de conştiinţa comunistului care ştie că poartă pe umerii lui răspunderea pentru tot ceea ce zidim în ţara noastră". Inginer Ion Stătulescu : „Secorul minier al metroului are în fiecare comunist cite un nucleu de putere. Oameni aflaţi in permanentă ofensivă, acolo unde este nevoie de ei. Acolo unde greul e mai greu şi unde energiile trebuie unite, subordonate unui singur scop, orientate intr-o unică direcţie. Iar nenumăratele examene cîştigate în lungul celor cincizeci de kilometri de artere subterane de transport in comun in funcţiune i-au clădit comunistului de la metrou un binemeritat şi demn prestigiu". Liantul care dă tăria tuturor acestor exprimări ? Răspunderea comunistă pentru ctitoria încredinţată de istorie. Asumarea liberă şi cutezătoare, ca pe o superbă povară, a destinului de conducător in opera — vastă, complexă, eroică, de certitudini, dar şi cu obstacole nu uşor da Învins — de edificare socialistă a patriei. Aşa cum sublinia recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe asemenea piloni de rezistenţă se întemeiază „mîndria de a fi membru al Partidului Comunist Român, de a fi in rindurile celor care şi-au asumat răspunderea în faţa Întregii naţiuni de a conduce poporul spre visul de aur, spre o viaţă demnă, liberă, independentă şi fericită Mărturiile de muncă şi de conştiinţă ale comuniştilor, in această ordine de idei, sunt nenumărate şi in rindurile celor care făuresc metroul bucureştean. Operă care se desăvirşeşte la temperatura clipei prezente. La altitudinea geniului constructiv românesc, a cutezanţei comuniste prin care se zideşte această superbă rapsodie constructivă. Cu încredere în ziua de azi şi de miine a patriei, în destinul comunist al României. file TANASACHE SISTEMATIZAREA ŞI MODERNIZAREA 10CANTAIOR- PARTE INTEGRANTĂ A DEZVOLTĂRII SOCIALISTE A ŢĂRII _______________________*_______________ * 9 Discutăm despre sistematizarea comunei cu schiţa în faţă. Urmărim explicaţiile primarului Alexandru Georgescu privind viitorul comunei. De fapt, viitorul orăşel agroindustrial Pogoanele. Ni se înfăţişează conturul centrului civic — primăria, centrul de cultură şi creaţie ,,Cîntarea României", blocurile de locuinţe si in jurul lor celelalte gospodării individuale, geometric trasate, cu străzile principale si secundare ale localităţii, cu parcurile de agrement, cu veritabila platformă industrială amplasată lingă calea ferată. Planul din fata noastră, schita prezentînd actuala comună Pogoanele si, detasindu-se, viitorul orăsel nu mai este doar un proiect, care urmează a fi dus in lucrare , el este o realitate palpabilă — centrul civic, la scară reală, in spaţiul comunei, este nefinalul construcţiei, schelele lui au fost. In mare parte, date jos. Am parcurs cu pasul această zonă a comunei, am admirat mica piatetă mărginită de primărie, de modernele blocuri de locuinţe, de centrul de cultură şi creaţie ..Cîntarea României* care, prin linia lui arhitectonică ar onora orice mare oraş al ţării. Primarul ascultînd aprecierile noastre admirative, în această privinţă, nu şi-a ascuns satisfacţia prin cuvinte de falsă modestie, ci a întărit . ..Da, e frumos, aşa l-au vrut oamenii, aşa l-au cerut să fie proiectat şi pornesc de la ideea că sistematizarea este. In fond, un proces social-economic de mare importanţă, cu fundamentale implicaţii de conştiinţă, e necesitate obiectivă, care se desfăşoară în timp, care este de durată, dar pe care, cunoscîndu-1 si stăpinindu-1, II pot ordona, planifica, 11 pot controla si dirija conştient animaţi de propria lor voinţă si dorinţă de mai bine". Am retinut expresia primărului , sistematizarea este un proces. Si ne-am dat seama, discutînd apoi cu oamenii, fie In pragul casei lor, fie pe cimp, într-un răgaz al muncilor de recoltare, fie pe platforma industrială a comunei. In unităţile economice, că aşa Înţeleg el, intr-adevăr, ideea de sistematizare a aşezării. — In realitate tot ceea ce s-a realizat in satul românesc in ultimele două decenii mai ales — ne mărturisea tehnicianul veterinar Gheorghe Ceauş. — este un proces de restructurare a propriei noastre vieţi, potrivit opţiunilor noastre de mai bine. Cooperativizarea, de pildă, ce a fost altceva decit un moment revoluţionar al acestui proces . Ea ne-a schimbat viata din temelii, asa cum am visat noi in mai bine, deschizînd agriculturii si nouă insine alte orizonturi, alte perspective, punîndu-le de acord cu dezvoltarea modernă, rapidă a Întregii ţări. Asa a gîndit partidul secretarul său general, la cel de-al IX-lea Congres, ca această Întreagă operă de mare vastitate să fie creaţia miinilor şi minţilor noastre. Ne-a fost greu . Ne-a fost uşor . A fost greu, desigur, de ce să nu o mărturisim. Drumurile s-au arătat a fi cu totul noi. Trebuiau găsite cele mai potrivite căi pentru a ajunge mai repede la un statut de viată mult mai înalt. Si drumurile acestea — am avut grijă să fie tot timpul în acord cu specificul nostru, al satului românesc, pentru că de destinul lui vorbim. Ne-a impresionat modul de gindire al acestui țăran tînăr, limbajul lui, legăturile largi si profunde de idei pe care le făcea. Dar nu numai el nu s-a descoperit cu o astfel de amplitudine de gîndire. In cuvinte mai simple, dar la fel de limpezi depăşind cu mult un obişnuit nivel de înţelegere a unui moment important in dezvoltarea de ansamblu a satului românesc contemporan, demonstrînd voinţă de participare activă la remodelarea lui concretă, conştientă, şi-au exprimat opinii asemănătoare Ion Partenie, fost muncitor în agricultura de stat, pensionar, sau Marin Caloian, sau cooperatoarea Ancuta Burloi — aceasta mamă a patru băieţi. ..Pe doi, spunea ea, i-am dat industriei lucrează in fabricile Buzăului. ceilalţi doi au rămas In sat. unul e mecanizator, celălalt, mai mic, e în clasa a VIII-a. va urma cursurile liceului agroindustrial din comună. Aceştia doi sint si vor fi altfel de ţărani decit au fost părinţii lor, cu alt nivel, cu altă înţelegere a meseriei de lucrător al pămintului. îmi dau bine seama de lucrul acesta. Toate trebuie înţelese in mersul lor firesc, cu toate că nu e uşor, pentru oameni mai în vîrstă ca mine, de exemplu, să te smulgi din deprinderi si gînduri pe care o viată întreagă ti le-ai cioplit intr-un anumit fel si să-ti creezi alte deprinderi, să fii capabil să iei noi si importante hotărîri. Cum să vă spun eu dumneavoastră ? Eu sînt văduvă, asa a vrut viata, ne si încearcă uneori cu greul — discut cu copiii mei hotărîrile cele mai de seamă în ce priveste familia, le iau cu ei, iar în cele privind satul, comuna, hotărîm cu toţii în adunări generale sau cetăţeneşti. Am observat, tinerii gîndesc mai repede, văd mai departe, că drumul lor abia se deschide în viaţă. Noi, cei vîrstnici, mergem în întimpinarea viitorului lor. înţelegeţi ?“, înţelegem foarte bine. li ascultăm pe fiecare, le urmărim gindurile, explicaţiile. Ne emoţionează mîndria cu care ei ne înfăţişează tot ce s-a realizat în comuna lor într-un răstimp istoric extrem de scurt. Ceea ce s-a înfăptuit e rodul muncii lor, al planurilor lor, cărora, uniţi in cooperativa de producţie, le-au dat viaţă cu puterile lor. ..Ce erau Pogoanele Dină mai ieri ? — se întreba Marin Caloian. Un sat mic cu belşug de noroi sau praf, după anotimp, pe toate uliţele. Un sat înşirat pe o şosea. Astăzi e Dionisie ŞINCAN Stelian CHIPER (Continuare in pag. a II-a) SATUL ROMÂNESC — cum este, cum dorim să fie, cum va fi LA POGOANELE, ÎN JUDEȚUL BUZĂU