Scînteia, octombrie 1988 (Anul 57, nr. 14344-14369)
1988-10-01 / nr. 14344
PAGINA 2 SARCINILE ECONOMICE-REALIZATE EXEMPLAR! CĂRBUNE MAI MULT, DE BUNĂ CALITATE! Principalul depinde de mineri, dar si întreprinderile colaboratoare să pună mai imtărit umărul! CE MĂSURI S-AU LUAT, CUM SE ACŢIONEAZĂ PENTRU RECUPERAREA RESTANŢELOR IN COMBINATUL MINIER ROVINARI în microcariere — forte suficiente pentru a ne realiza sarcinile de plan. La fiecare din aceste capacităţi există probleme specifice, pe care căutăm să le soluţionăm in bune condiţii. Astfel, in carierele mari acţionăm pentru punerea la punct a tehnologiilor de excavare şi haldare, pentru incheierea la timp a reparaţiilor anuale. Calitatea reviziilor şi reparaţiilor, modul de întreţinere şi exploatare, operativitatea in intervenţii rămin in continuare preocupări prioritare. Aveţi prcă destule greutăţi datorate calităţîi uneori scăzute a covorului de cauciuc şi plasticului de vulcanizare livrate de unităţile de profil din Botoşani, Tirgu Jiu şi Piteşti, precum şi nereparării la timp a motoarelor electrice expediate la unităţile de profil din Craiova, Filiaşi şi la întreprinderea de motoare electrice din Bucureşti. Am luat, de altfel, măsuri pentru înlocuirea tronsoanelor de covor cu inserţie textilă cu covor cu corzi de oţel, care prezintă o fiabilitate superioară. Am creat, de asemenea, o secţie specializată in cadrul uzinei noastre de profil, pentru repararea transformatoarelor şi motoarelor electrice. întreprindem şi alte măsuri pentru o mai bună pregătire tehnico-materială în vederea sporirii producţiei şi a capacităţii de livrare. Deşi dispunem in depozitele proprii de o importantă cantitate de lignit, stocul pentru iarnă al termocentralei de la Rovinari este sub nivelul stabilit. De vină suntem şi noi, şi energeticienii, în consens cu sarcinile actualei etape, suntem preocupaţi să livrăm zilnic peste 70 000 tone lignit, în condiţii de calitate, corespunzător cerinţelor beneficiarilor“. In ultima decadă a lunii septembrie, în unităţile Combinatului minier Rovinari s-au depus eforturi stăruitoare pentru finalizarea măsurilor din programul special adoptat pentru această perioadă, care s-au concretizat in creşterea producţiei şi a livrărilor de cărbune. Există însă încă multe rezerve in acest sens. De aceea, este necesar ca, prin efortul conjugat al organizaţiilor de partid şi factorilor de conducere, al comuniştilor din fiecare mină şi carieră, să fie întronat un climat de înaltă răspundere muncitorească, să fie pusă in valoare capacitatea fiecărui colectiv de mineri, astfel ca obiectivele stabilite pentru această perioadă a anului să fie integral îndeplinite. Dumitru PRUNA corespondentul „Scintell* Foto : Eugen Dichiseau Ca urmare a importantelor investiţii făcute în această zonă, Combinatul minier Rovinari şi-a sporit an de an producţia de cărbune. Practic, in perioada care a trecut din 1988 s-a extras o cantitate de cărbune mai mare cu peste 2 milioane tone decit in aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest spor de producţie atestă creşterea nivelului de pregătire profesională a colectivelor de oameni ai muncii de aici, îndeosebi a celor din marile cariere de lignit — care realizează 80 la sută din producţia combinatului — eforturile depuse pentru organizarea superioară a muncii şi modernizarea tehnologiilor de extracţie, eficienţa măsurilor luate pentru întărirea ordinii şi disciplinei. Ca urmare, în opt luni din acest an, pe ansamblul camerelor de lignit s-a consemnat un Indice de folosire extensivă a excavatoarelor cu rotor de peste 61 la sută. Un indice care, deşi nu se situează incă la nivelul planului, marchează o îmbunătăţire evidentă a gradului de folosire a tehnicii din dotare. Cu toate, acestea, din cele şase unităţi din cadrul combinatului, doar două — întreprinderea minieră Pizmaşa şi cariera Beciuri — şi-au îndeplinit ritmic şi integral sarcinile de plan. O explicaţie constă în aceea că, incă de la începutul anului, datorită răminerilor în urmă înregistrate în finalizarea unor obiective de investiţii, capacităţile existente nu au asigurat obţinerea producţiei planificate. Dar principalele cauze ale nerealizării integrale a planului sunt folosirea sub capacitate a importantului potenţial tehnic existent, manifestarea unor deficienţe in organizarea şi conducerea procesului tehnologic din mine şi cariere. Sarcinile mari ce revin combinatului in cel de-al patrulea trimestru al anului, cerinţele majore formulate de conducerea partidului la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în legătură cu necesitatea completării de urgenţă a stocurilor la termocentrale — problemă la care ne-am referit în numărul de ieri, 30 septembrie, al ziarului — impun ca minerii să facă eforturi mai susţinute pentru ca, o dată cu sporirea producţiei şi a livrărilor de cărbune, să se asigure toate condiţiile pentru derularea normală a activităţii de extracţie în sezonul rece. Ce probleme trebuie soluţionate, ce măsuri şi acţiuni se întreprind în această direcţie şi care este eficienţa lor? Iată tema sondajului nostru in unităţi din cadrul Combinatului minier Rovinari. — Unitatea noastră, care cuprinde patru cariere mari şi mai multe puncte de lucru în microcariere, ne-a spus ing. Nicolae Bercea, directorul întreprinderii miniere Rovinari, deţine ponderea în cadrul combinatului, fapt ce implică mari răspunderi în asigurarea ritmică a unor cantităţi sporite de cărbune, cu deosebire pentru termocentrala din zonă. In acest an, prin efectuarea la timp şi de calitate a reviziilor şi reparaţiilor, prin creşterea operativităţii In intervenţii am dobîndit o bună experienţă în folosirea cu indici superiori a utilajelor conducătoare, înregistrind pe 8 luni un indice mediu extensiv de 67,4 la sută. Este de remarcat faptul că una din brigăzile noastre de producţie de la cariera Tismana II, cea condusă de Constantin Căldăruşe, s-a angajat să realizeze în anul 1988 un volum total de masă minieră excavată şi transportată de peste 5 milioane metri cubi, din care mai bine de două milioane tone cărbune — producţie-record, neatinsă pînâ acum in mineritul nostru. Vom extinde această experienţă pentru stimularea întrecerii socialiste şi creşterea răspunderii în utilizarea cu randament superior a excavatoarelor cu rotor. în perioada care a trecut din acest an am realizat o producţie medie lunară de aproape un milion tone lignit, dar rezultatele obţinute nu ne mulţumesc, avînd in vedere că planul la cărbune nu este integral îndeplinit. — Aceasta fiind situaţia, ce măsuri întreprindeţi ? — La ora actuală, preocupările noastre sunt concentrate in direcţia creşterii randamentului orar la excavatoare, astfel incit să se intensifice activitatea de descopertare şi să se asigure pentru sezonul rece o rezervă activă de cărbune cit mai mare. De altfel, încheiem luna septembrie cu planul la descopertă depăşit, in condiţiile în care un număr important de excavatoare cu rotor dispun de front de lucru pentru excavare continuă atît in cărbune, cit şi în steri. Acest lucru ne permite să extragem zilnic, pînă la sfirşitul anului, 30 000—35 000 tone cărbune, cantităţi ce vor permite asigurarea stocului şi a necesarului pentru consumul zilnic la principalii beneficiari. Preocupări asemănătoare există şi la întreprinderea minieră Roşia, unde accentul se pune pe înfăptuirea unor importante măsuri de modernizare. — în acest an, am realizat un pas important in direcţia sporirii producţiei fizice şi a eficienţei economice, ne-a spus economistul Romulus Caragea, contabil-şef al întreprinderii. In opt luni am extras, cu acelaşi număr de utilaje, o producţie egală cu aceea din tot anul 1987, în condiţiile livrării unui cărbune de calitate, superior prevederilor din STAS cu peste 40 kilocalorii pe kilogram. Este o realizare care ne face să privim cu încredere sarcinile mari ce ne revin în continuare, să acţionăm mai hotărit pentru îmbunătăţirea indicilor de folosire a utilajelor. — Ce acţiuni concrete veţi întreprinde ? — Programul de măsuri întocmit pentru această perioadă are in vedere cu prioritate sporirea volumului de excavaţii la toate excavatoarele cu rotor. Intre altele, acţionăm pentru zonarea utilajelor care intră în sfera de activitate a fiecărui conducător de formaţie şi completarea liniilor tehnologice cu personal muncitor, organizarea unor echipe specializate in intervenţii electromecanice cu grad mai ridicat de dificultate. Conform programului de modernizări, în această perioadă desfăşurăm o seamă de lucrări tehnologice, cum ar fi: secţionarea transportoarelor de front şi dotarea lor cu staţii de întoarcere pentru realizarea ripărilor în două etape, dotarea excavatoarelor tip 1 400 cu cărucior cu bandă pe şenile, modificarea patului de role, alte intervenţii menite să determine creşterea fiabilităţii circuitelor de transport al cărbunelui şi sterilului. — Ce eficienţă scontaţi să obţineţi prin aceste acţiuni ? — Concret, ne-am propus să sporim încă din aceste zile producţia de cărbune, să realizăm in fiecare lună din trimestrul IV peste 300 000 tone lignit, ceea ce ne va permite să asigurăm stocurile prevăzute şi planul la transport pe calea ferată către toate unităţile energetice cu care avem încheiate contracte. La întreprinderea minieră Pinoasa o activitate susţinută se desfăşoară pentru punerea în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie. Cu toate acestea, ing. Alexandru Cingulescu, directorul întreprinderii, a ţinut să precizeze : „Deşi avem de efectuat un mare volum de investiţii, ne-am organizat in aşa fel activitatea incit să extragem lună de lună cantităţi sporite de cărbune. In prima parte a anului, producţia de lignit s-a realizat prin excavaţii clasice, însă, ca urmare a intensificării lucrărilor de construcţii-montaj, in cariera Pinoasa ar reuşit să punem in funcţiune, în lunile iunie, iulie şi la începutul lui septembrie, trei excavatoare cu rotor — deci să trecem mai devreme la sistemul exploatării moderne. Pe această bază a sporit considerabil ritmul descoperiri, astfel că in prezent cariera este deschisă şi se pot realiza importante producţii de cărbune. înprezent, faţă de media primului trimestru, realizăm o producţie lunară de trei ori mai mare, ne depăşim sarcinile zilnice şi suntem preocupaţi să folosim tot mai bine utilajele moderne de care dispunem pentru a încheia anul 1988 cu o producţie suplimentară de peste 50 000 tone cărbune1. Care este punctul de vedere al conducerii combinatului minier in legătură cu problemele ridicate de interlocutori ? în acest sens, ing. Constantin Protesoiu, directorul tehnic al combinatului, ne-a relatat: „în ultima parte a anului, la nivelul combinatului sunt antrenate în procesul de extracţie a cărbunelui un mare număr de excavatoare cu rotor, abataje frontale şi puncte de lucru MUREŞ , însemnate depăşiri de plan în judeţul Mureş se desfăşoară, ca pretutindeni în ţară, o amplă şi însufleţitoare Întrecere pentru realizarea şi depăşirea planului producţiei fizice la fiecare sortiment. Ca rezultat al aplicării unor valoroase iniţiative muncitoreşti, chimiştii, electroniştii, constructorii de maşini şi lucrătorii din celelalte sectoare ale industriei judeţului au realizat, in perioada care a trecut din acest an, peste sarcinile de plan, produse electronice, fre mecanică fină şi optică în valoare de 68,6 milioane lei, KiO remorci şi semiremorci, 12 350 tone amoniac de sinteză, 39 279 tone îngrăşăminte chimice cu un ridicat conţinut de azot, fosfor şi potasiu, cărămizi şi blocuri ceramice, confecţii textile, cherestea, prefabricate din beton armat şi alte produse utile economiei naţionale. De remarcat că aceste sporuri de producţie au fost obţinute în condiţiile în care au fost economisite 584,5 tone metal, iar energeticienii de la termocentrala din Iernut au pulsat suplimentar în sistemul energetic naţional 170 milioane kWh energie electrică. (Gheorghe Giurgiu). Ştiinţa puternic implicată în îndeplinirea sarcinilor de plan (Urmare din pag. I) distrate de noua revoluţie tehnicoştiinţifică contemporană, fiind perimetrul de activitate cel mai sensibil la nou. Realizările industriei noastre chimice, rezultatele de prestigiu ale cercetării şi ingineriei tehnologice, prezenţa şi rolul acestei ramuri in peisajul industriei naţionale se află intr-o directă legătură cu activitatea prestigioasă a tovarăşei academician doctor Inginer Elena Ceauşescu, reprezentant de frunte al ştiinţei româneşti, ale cărei lucrări de referinţă în domeniul chimiei sunt larg cunoscute şi recunoscute in întreaga lume, fapt reieşit şi din declaraţiile unor cunoscuţi oameni de ştiinţă străini invitaţi să participe la lucrările celui de-al III-lea Congres al chimiei. In cuvintul de deschidere al acestui prestigios for ştiinţific, tovarăşa Elena Ceauşescu a abordat pe larg sarcinile actuale ale ştiinţei româneşti, subliniind necesitatea introducerii tehnicilor şi tehnologiilor moderne în activitatea productivă, pe linia trasată de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, creşterii contribuţiei ştiinţei la realizarea obiectivelor economice, imperativul înfăptuirii programelor de modernizare pe principii intensive a întregii economii. Contribuţia ştiinţei ca factor nemijlocit de producţie a fost ilustrată şi in cadrul sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice „INFOTEC“-88, reuniune devenită de asemenea tradiţională pentru domeniul tehnicii de calcul şi aplicaţiilor acesteia. Specialiştii români au prezentat în acest cadru cîteva exemple, unele de-a dreptul şocante, privind aplicarea mijloacelor informatice şi ale tehnicii de calcul in economie. S-a relevat, de pildă, prin aplicaţii concrete, pe obiective economice reale, că cheltuielile de introducere a acestor mijloace moderne de conducere a proceselor industriale sunt incomparabil mai mici decit efectele economice şi sociale pe care le determină : creşterea de citeva ori a productivităţii, reducerea drastică a cheltuielilor de resurse şi timp social, calitate net superioară, într-un alt domeniu, al fizicii de data aceasta, mai precis în cel al tehnicilor şi tehnologiilor laser, cercetarea ştiinţifică românească a probat, din nou, că se află în avangarda cercetărilor mondiale în domeniu, că laserele si dispozitivele cu laser concepute şi realizate in tară au performante de invidiat, că această unealtă modernă, demnă de realizările ştiinţifice ale acestui secol, şi-a găsit utilizarea, că a irumpt practic in toate domeniile de activitate. Iată, aşadar, că în trei domenii — chimie, informatică şi fizică — poate cele mai dinamice şi revoluţionare prin implicaţiile adjad asupra vieţii economice şi sociale — ştiinţa şi ingineria românească se înscriu cu rezultate de prestigiu, atît pe linia cercetărilor aplicative, cu efecte economice imediate, cît şi în direcţia lucrărilor fundamentale, deschizătoare de noi orizonturi ale cunoaşterii. Este o dovadă că ştiinţa in România de azi, in România ultimelor două decenii se bucură de condiţii cum nu le-a avut niciodată şi, in acelaşi timp, este implicată integral in ampla problematică pe care o impune dezvoltarea, de fapt realitatea zilelor noastre, pentru că mai binele nostru, al tuturora, presupune acum, mai mult ca oricînd, o abordare ştiinţifică a tuturor factorilor de progres şi civilizaţie, a tuturor activităţilor sociale. Este totodată o mărturie evidentă că oamenii de ştiinţă din ţara noastră, încrezători in propriile forţe, au declarat război rutinei, stagnării, conservatorismului, au înțeles că înnoirea trebuie să fie o permanentă stare de spirit. Iată, prin urmare, tot atîtea argumente care dau putere de adevăr, prin graiul convingător al faptelor, aprecierilor secretarului general al partidului că ştiinţa, latura ei umanistă, competenţa şi profesionalismul înalt măsoară puterea economică, dimensionează progresul general al ţării. Vlaicu RADU SCINTEIA — simbata 1 octombrie 1988 LA CULESUL PORUMBULUI - TOŢI LOCUITORII SATELOR! In aceste «Re, în centrul preocupărilor oamenilor muncii din agricultură se situează culesul porumbului, cultură cu mare pondere care s-a cultivat in acest an. In unităţile agricole socialiste, pe o suprafaţă de 1 873 000 hectare. Această lucrare se desfăşoară acum din plin în majoritatea judeţelor. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, pină în seara zilei de 29 septembrie, recolta de porumb a fost strînsă de pe 36 la sută din suprafaţa cultivată. Pentru intensificarea culesului este necesar ca, îu toate judeţele, conducerile unităţilor agricole, cu sprijinul organelor şi al organizaţiilor de partid, al consiliilor populare, să asigure mobilizarea la această lucrare a cooperatorilor, a celorlalţi locuitori de la sate. Este o datorie de mare răspundere a tuturor celor care locuiesc la sate să participe activ la strîngerea recoltei. Tot atit de important este ca intreaga producţie ce se strînge zilnic, pînă seara să fie transportată la locurile de depozitare, prioritate absolută avind livrarea cantităţilor prevăzute pentru fondul de stat. Publicăm, în continuare, cîteva constatări privind modul in care se desfăşoară recoltarea, transportul şi depozitarea porumbului in unităţi agricole din judeţele CĂLĂRAŞI şi MEHEDINŢI. Măsuri ferme pentru sporirea ritmului de lucru în JUDEŢUL CALARAŞI, potrivit datelor furnizate de direcţia agricolă, pînă in seara zilei de 28 septembrie insămintările de toamnă au fost efectuate pe 50 la sută din suprafaţa planificată (mai sunt de atat peste 10 000 hectare), iar recolta a fost strânsă în proporţie de 41 la sută la porumb, 45 la sută la soia, 21 la sută la sfecla de zahăr. Revăzînd şi reevaluînd forţele mobilizate inactuala campanie, comandamentul judeţean al agriculturii a stabilit noi măsuri menite să ducă la sporirea ritmului zilnic, astfel încît să fie grabnic recuperate restantele, in vederea Încadrării fiecărei lucrări in termenele prevăzute. Am urmărit pe parcursul unei zile de muncă, in unităti din consiliul agroindustrial Borcea, modul concret in care prind viată măsurile stabilite de comandamentul judeţean al agriculturii, împreună cu tovarăşa Alexandrina Iuga, împuternicitul biroului comitetului judeţean de partid pentru acest consiliu agroindustrial, facem mai intii o „inventariere“ exactă a situaţiei la zi, oprindu-ne în rindurile de faţă numai la recoltarea porumbului, care s-a cultivat pe 6 800 hectare. Până la data documentării noastre recolta fusese strînsă numai de pe 2 300 hectare. Din cantităţile de stiuleţi culeşi, mai bine de 7 000 tone se află pe cîmp in depozite intermediare, în grămezi mari, preluate de întreprinderea de specialitate, dar menţinute încă la solarizare avînd în vedere umiditatea ridicată de peste 30 la sută. La C.A.P. Borcea 2, şefa fermei rar. 1, inginer Lelia Ionescu, făcea o treabă cu adevărat gospodărească. S-au cultivat 122 hectare cu porumb, întreaga suprafaţă fiind lucrată în acord global. Recolta a fost deja strinsă. Dar pentru ca știuletii să nu rămină in grămezi mici la capătul lotului repartizat in acord global fiecărui cooperator, s-a trecut la măsurarea producţiei obţinute de fiecare cooperator. Apoi, stiuletii au fost încărcaţi in atelaje si transportaţi la un singur depozit intermediar. Asemenea măsuri care ii dau omului certitudinea că i-a fost evaluată exact producţia obţinută, că ea va fi păstrată in condiţii bune, se aplică si la alte ferme ale celor două cooperative agricole din comună, deoarece întreaga suprafaţă de porumb cultivată, de 1 370 hectare, a fost lucrată in acord global. La I.A.S. Grădiștea recoltarea sa face cu ajutorul mijloacelor mecanice. Inginerul Viorel Dragomir, directorul întreprinderii, ne spune că ferma nr. 5 condusă de Spiridon Cepoi a recoltat porumbul de pe 500 hectare din cele 700 cultivate, fiind fruntașă pe întreprindere, în consiliul agroindustrial Borcea sunt posibilităţi ca ritmul recoltării porumbului să fie mult intensificat. La una din fermele C.A.P. Borcea 1, la ora 13, patru combine încă nu intraseră în lan deoarece bateriile se descărnaseră peste noapte. Ca urmare, mecanizatorii nu aveau cu ce să le pornească. Asemenea aspecte, ca şi altele, privind asigurarea integrităţii recoltei au fost discutate la comitetul comunal de partid, unde au fost analizate cu exigent! Şi răspundere comunistă deficienţele ce s-au manifestat, au fost aspru criticaţi cei vinovaţi şi au fost adoptate măsuri ferme pentru ca ritmul stabilit iniţial la recoltarea porumbului de 500 hectare pe zi să crească la 550 hectare, astfel incit în următoarele 10 zile întreaga producţie să fie strinsă şi pusă la adăpost. Asemenea măsuri operative şi eficiente au fost luate şi în ce priveşte efectuarea celorlalte lucrări din campania de toamnă. Deşi consiliul agroindustrial Borcea are realizări la recoltat peste media judeţului, măsurile întreprinse vor duce, fără îndoială, la obţinerea unor rezultate şi mai bune în următoarele zile. Este posibil si imperios necesar ca si in consiliile agroindustriale Chirnogi, Ulmeni, Fundulea si Vlad Ţepeş, unde există mari rămineri în urmă la recoltarea porumbului, să se aplice asemenea forme si metode pentru mai buna organizare a muncii şi obţinerea unor rezultate pe măsura condiţiilor existente. (Mihail Dumitrescu, corespondentul ..Scinteii“). TOT CE SE ADUNĂ ESTE LIVRAT ŞI PUS IA ADĂPOST IN ACEEAŞI NZ Incheindu-se recoltarea florii-soarelui si soiei. In unităţile agricole din JUDEŢUL MEHEDINŢI au sporit forţele repartizate la culesul porumbului. Ca atare, pînă în seara zilei de 29 septembrie producţia a fost strînsă de de mai bine de 62 la sută din suprafaţă. Peste tot se urmăresc realizarea vitezelor stabilite la cules si transportarea, in aceeaşi zi, a producţiei rezultate.... La ivirea zorilor, cei 230 de cooperatori din Peri si-au început activitatea In cîmp. Stiuletii recoltaţi stat puşi direct in cele 22 de atelaje, evitîndu-se deci orice pierderi în urmă, 40 de oameni taie si string cocenii, care sunt transportati direct in baza furajeră. Cooperatorilor li s-au alăturat atît la recoltare, cit şi la eliberarea terenului cei 25 de angajaţi din comună. Preşedintele unităţii, inginerul Octavian Constantinescu, ne spune : „Cu toate că am avut In cultură 552 hectare cu porumb, recoltarea am efectuat-o numai manual. In asa fel ne-am repartizat si folosit forţele pe lucrările de sezon, incit să strîngem cit mai repede si fără pierderi întreaga producţie. Ne-a mai rămas doar această solă de 31 hectare pe care azi Încheiem culesul“. La cooperativa agricolă din Fîntâna Domnească, ziua de muncă incepe, pe solele cu porumb, la primele ore ale dimineţii şi continuă până seara ttrziu. Culesul porumbului a Început pe solele prevăzute a se însăminţa cu griu, pentru ca şi semănatul să se desfăşoare în ritmul prevăzut. Unitatea are în cultură 348 hectare cu porumb. De pe ce suprafaţă s-a strins producţia ? Aflăm de la inginera Victoria Grosu, preşedinta unităţii, că porumbul a fost strins de pe 314 hectare. Întreaga suprafaţă fiind eliberată de coceni. După porumb s-au si insămlntat 212 hectare cu griu. In unităţile din consiliul agroindustrial Şimian s-au cultivat cu porumb 2 202 hectare. Aflăm că mai este de strins recolta doar da pe 45 hectare. Ajungem la unitatea unde se mai efectuează această lucrare : cooperativa agricolă din Simian. Sala respectivă era împînzită de oameni. Cum şefii de ferme se ocupă direct de semănat, inginerulşef al unităţii, Nicolae Popescu, a considerat că este necesar să se afle permanent în acest punct. Şi aceasta din motive bine întemeiate. Se recoltează, se transportă producţia direct din cîmp în spaţiile de depozitare, se eliberează terenul, iar cocenii trebuie să ajungă repede în baza furajeră. Tot pe această porţiune au intrat, şi tractoarele la arat şi pregătirea patului germinativ, pentru a se asigura un avans front de lucru semănătorilor. Inginerul-şef urmărește atent toate acestea, iar acolo unde se impune, intervine competent, energic. Un lucru bun este acela că şi în unităţile agricole din acest consiliu agroindustrial, prin mobilizarea tuturor locuitorilor satelor, porumbul s-a recoltat numai manual. Şi pretutindeni, printr-un control permanent s-a urmărit ca ştiuletii să fie puşi direct in mijloacele de transport, fără să fie aşezaţi pe jos, chiar si cîteva ore. în felul acesta, tot ce s-a recoltat în cursul unei zile, pină seara a şi fost transportat şi depozitat. Din situaţia operativă la zi reţinem că, pină în seara zilei de 30 septembrie, în unităţile agricole din consiliile agroindustriale Gogoşu. Gruia. Obîrşia de Cîmp. Promisor. Recea Si Vinju Mare, producţia de porumb a fost strînsă de pe 85—90 la sută din suprafeţele cultivate. Un ritm mai accelerat se impune la această lucrare, prin implicarea cu Întreaga răspundere a consiliilor populare si conducerilor unităţilor la organizarea muncii si mobilizarea tuturor locuitorilor, in unităţile din consiliile agroindustriale Brosteni şi Strehaia. Pentru că aşa cum dovedesc rezultatele a numeroase unităţi agricole recoltarea porumbului în judeţul Mehedinţi se poate Încheia la cîteva zile. (Virgiliu Tătaru, corespondentul „Scratei“). Cartofii recoltaţi şi depozitaţi cît mai grabnic! Pină la seara zilei de 28 septembrie, recoltarea cartofilor s-a efectuat pe 71 la sută din suprafaţa cultivată la JUDEŢUL HARGHITA. Timpul deosebit de favorabil din aceste zile a permis realizarea unor ritmuri de lucru în alta, mai cu seamă prin efectul unor măsuri hotărîte pentru impulsionarea întregii activităţi — adunat, sortat, transportat — luate de comandamentul agricol judeţean. Noi forţe mecanice — maşini de recoltat de la unităţile agricole din depresiunea Ciucului de Jos, unde se lucrează pe ultimele parcele, mijloace auto pentru transportul recoltei de pe cîmp — au fost aduse la sprijinul cooperatorilor din depresiunea Gheorgheni, unde, datorită condiţiilor climatice şi chiar ploilor din săptămîna trecută, recoltarea a început mai tîrziu şi s-a desfăşurat mai anevoios. De altfel, suprafaţa care a mai rămas de recoltat în cele trei consilii agroindustriale din zonă — Gheorgheni, Lăzarea, Ditrău — este de 711 hectare, ceea ce inseamnă că, prin accelerarea ritmului la cules, lucrarea poate fi încheiată repede. Desigur, pe unităţi, situaţia este diferenţiată, aici spunîndu-şi cuvintul măsurile organizatorice proprii, gradul de mobilizare a forţelor, dar şi implicarea consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole la buna desfăşurare a activităţii de recoltare. Astfel, cooperativa agricolă din Joseni, deşi deţine o suprafaţă de 313 hectare, pe 29 septembrie stringea recolta de pe ultimele 10 hectare. O situaţie similară constatăm şi la Ditrău, unde recolta de cartofi s-a adunat de pe 90 la sută din suprafaţă. Este o dovadă că prin buna folosire a mijloacelor mecanice şi a forţei de muncă lucrările pot fi grabnic încheiate. Tocmai de aceea apare neîntemeiată situaţia din unele unităţi cooperatiste in care diminuarea ritmului la cules, chiar şi numai intr-o singură zi, poate avea efecte nefavorabile asupra producţiei. Inginerul-şef al consiliului agroindustrial Gheorgheni, Mihălydeákpál Gabor, ne spunea in ziua de 27 septembrie că ritmul zilnic pe consiliu este de 30—33 hectare, pentru ca o zi mai tîrziu, în unităţile componente, cartofii să fie culeşi numai de pe 25 hectare. Scăderea ritmului de lucru se explică şi printr-o anumită stare de delăsare ce s-a instalat în unele unităţi agricole. Zilele însorite ale acestei săptămîni, la loc să determine creşterea vitezei de lucru, au dus la încetinirea ritmului pe alocuri, la folosirea ineficientă a maşinilor, pe motiv că „timpul e bun şi ţine cu noi“. Pentru că, iată, cooperativa agricolă Suseni în ziua de 27 septembrie recoltează doar 10 hectare, cu 7 maşini, in timp ce cooperativa agricolă din Gheorgheni face 12 hectare cu 5 maşini. Inginerul-şef al cooperativei agricole din Ciumani, Augustin Togan, ne spune că a organizat astfel forţa de muncă incit ar putea realiza un ritm da 15 ha, dar nu dispune decit de 3 maşini. De altfel, trebuie să spunem că la Gheorgheni Întreaga acţiune de recoltare a cartofilor se desfăşoară sub directa conducere a comitetului de partid şi a consiliului popular. Ceea ce n-am putut constata la C.A.P. Lăzarea in ziua de 27, cind la nici una din solele unde se recolta n-am găsit pe nimeni din conducerea unităţii sau a comunei. Fără controlul cadrelor de conducere, maşinile de recoltat mai mult stăteau, iar mijloacele auto transportaseră de pe cîmp, pe parcursul unei zile, doar cite 10—15 tone la o distanţă de numai 2 km. Măsurile energice întreprinse pentru accelerarea recoltării cartofilor au determinat chiar de a doua zi îmbunătăţirea situaţiei : producţia a fost strinsă de pe 20 hectare, iar transportul s-a desfăşurat corespunzător. Sunt doar câteva secvenţe de muncă ce ilustrează că acum, dat fiind pericolul înrăutăţirii vremii şi chiar al Îngheţului, este nevoie ca peste tot să se lucreze intens pentru încheierea grabnică a recoltării şi depozitării cartofilor. (Nicolae Şandru, corespondentul „Scinteii“).