Scînteia, octombrie 1988 (Anul 57, nr. 14344-14369)

1988-10-01 / nr. 14344

PAGINA 2 SARCINILE ECONOMICE-REALIZATE EXEMPLAR! CĂRBUNE MAI MULT, DE BUNĂ CALITATE! Principalul depinde de mineri, dar si întreprinderile colaboratoare să pună mai imtărit umărul! CE MĂSURI S-AU LUAT, CUM SE ACŢIONEAZĂ PENTRU RECUPERAREA RESTANŢELOR IN COMBINATUL MINIER ROVINARI în microcariere — forte suficiente pentru a ne realiza sarcinile de plan. La fiecare din aceste capacităţi exis­tă probleme specifice, pe care cău­tăm să le soluţionăm in bune con­diţii. Astfel, in carierele mari acţio­năm pentru punerea la punct a teh­nologiilor de excavare şi haldare, pentru incheierea la timp a repara­ţiilor anuale. Calitatea reviziilor şi reparaţiilor, modul de întreţinere şi exploatare, operativitatea in inter­venţii rămin in continuare preocu­pări prioritare. Aveţi prcă destule greutăţi datorate calităţîi uneori scă­zute a covorului de cauciuc şi plasti­cului de vulcanizare livrate de uni­tăţile de profil din Botoşani, Tirgu Jiu şi Piteşti, precum şi nereparării la timp a motoarelor electrice ex­pediate la unităţile de profil din Craiova, Filiaşi şi la întreprinderea de motoare electrice din Bucureşti. Am luat, de altfel, măsuri pentru în­locuirea tronsoanelor de covor cu in­serţie textilă cu covor cu corzi de oţel, care prezintă o fiabilitate supe­rioară. Am creat, de asemenea, o secţie specializată in cadrul uzinei noastre de profil, pentru repararea transformatoarelor şi motoarelor e­­lectrice. întreprindem şi alte măsuri pentru o mai bună pregătire tehni­­co-materială în vederea sporirii pro­ducţiei şi a capacităţii de livrare. Deşi dispunem in depozitele proprii de o importantă cantitate de lignit, stocul pentru iarnă al termocentralei de la Rovinari este sub nivelul sta­bilit. De vină suntem­ şi noi, şi ener­­geticienii, în consens cu sarcinile ac­tualei etape, suntem­ preocupaţi să li­vrăm zilnic peste 70 000 tone lignit, în condiţii de calitate, corespunzător cerinţelor beneficiarilor“. In ultima decadă a lunii septembrie, în unităţile Combinatului mi­nier Rovinari s-au depus eforturi stăruitoare pentru finalizarea măsu­rilor din programul special adoptat pentru această perioadă, care s-au concretizat in creşterea producţiei şi a livrărilor de cărbune. Există însă încă multe rezerve in acest sens. De aceea, este necesar ca, prin efortul conjugat al organizaţiilor de partid şi factorilor de conducere, al comu­niştilor din fiecare mină şi carieră, să fie întronat un climat de înaltă răspundere muncitorească, să fie pusă in valoare capacitatea fiecărui colectiv de mineri, astfel ca obiectivele stabilite pentru această perioadă a anului să fie integral îndeplinite. Dumitru PRUNA corespondentul „Scintell* Foto : Eugen Dichiseau Ca urmare a importantelor inves­tiţii făcute în această zonă, Combi­natul minier Rovinari şi-a sporit an de an producţia de cărbune. Practic, in perioada care a trecut din 1988 s-a extras o cantitate de cărbune mai mare cu peste 2 milioane tone decit in aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest spor de producţie atestă creş­terea nivelului de pregătire profe­sională a colectivelor de oameni ai muncii de aici, îndeosebi a celor din marile cariere de lignit — care rea­lizează 80 la sută din producţia com­binatului — eforturile depuse pentru organizarea superioară a muncii şi modernizarea tehnologiilor de ex­tracţie, eficienţa măsurilor luate pentru întărirea ordinii şi disciplinei. Ca urmare, în opt luni din acest an, pe ansamblul cam­erelor de lignit s-a consemnat un Indice de folosire ex­tensivă a excavatoarelor cu rotor de peste 61 la sută. Un indice care, deşi nu se situează incă la nivelul planu­lui, marchează o îmbunătăţire evi­dentă a gradului de folosire a teh­nicii din dotare. Cu toate, acestea, din cele şase uni­tăţi din cadrul combinatului, doar două — întreprin­derea minieră Pi­zmaşa şi cariera Beciuri — şi-au îndeplinit ritmic şi integral sarcinile de plan. O expli­caţie constă în a­­ceea că, incă de la începutul­­ anului, datorită rămineri­­lor în urmă înregistrate în fi­nalizarea unor obiective de in­vestiţii, capacităţile existente nu au asigurat obţinerea producţiei plani­ficate. Dar principalele cauze ale nerealizării integrale a planului sunt folosirea sub capacitate a importan­tului potenţial tehnic existent, mani­festarea unor deficienţe in organi­zarea şi conducerea procesului teh­nologic din mine şi cariere. Sarcinile mari ce revin combinatului in cel de-al patrulea trimestru al anului, cerinţele majore formulate de con­ducerea partidului la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în legătură cu necesi­tatea completării de urgenţă a stocu­rilor la termocentrale — problemă la care ne-am referit în numărul de ieri, 30 septembrie, al ziarului — im­pun ca minerii să facă eforturi mai susţinute pentru ca, o dată cu spo­rirea producţiei şi a livrărilor de cărbune, să se asigure toate condiţiile pentru derularea normală a activităţii de extracţie în sezonul rece. Ce pro­bleme trebuie soluţionate, ce măsuri şi acţiuni se întreprind în această di­recţie şi care este eficienţa lor? Iată tema sondajului nostru in unităţi din cadrul Combinatului minier Ro­vinari. — Unitatea noastră, care cuprin­de patru cariere mari şi mai multe puncte de lucru în microcariere, ne-a spus ing. Nicolae Bercea, directorul întreprinderii miniere Rovinari, de­ţine ponderea în cadrul combinatu­lui, fapt ce implică mari răspunderi în asigurarea ritmică a unor canti­tăţi sporite de cărbune, cu deosebire pentru termocentrala din zonă. In acest an, prin efectuarea la timp şi de calitate a reviziilor şi reparaţiilor, prin creşterea operativităţii In inter­venţii am dobîndit o bună experien­ţă în folosirea cu indici superiori a utilajelor conducătoare, înregistrind pe 8 luni un indice mediu extensiv de 67,4 la sută. Este de remarcat faptul că una din brigăzile noastre de producţie de la cariera Tismana II, cea condusă de Constantin Căldă­­ruşe, s-a angajat să realizeze în anul 1988 un volum total de masă minieră excavată şi transportată de peste 5 milioane metri cubi, din care mai bine de două milioane tone cărbune — producţie-record, neatinsă pînâ a­cum in mineritul nostru. Vom ex­tinde această experienţă pentru sti­mularea întrecerii socialiste şi creş­terea răspunderii în utilizarea cu randament superior a excavatoa­relor cu rotor. în perioada care a trecut din acest an am realizat o producţie medie lunară de aproape un milion tone lignit, dar rezultatele obţinute nu ne mulţumesc, avînd in vedere că planul la cărbune nu este integral îndeplinit. — Aceasta fiind situaţia, ce mă­suri întreprindeţi ? — La ora actuală, preocupările noastre sunt concentrate in direcţia creşterii randamentului orar la exca­vatoare, astfel incit să se intensifice activitatea de descopertare şi să se asigure pentru sezonul rece o rezer­vă activă de cărbune cit mai mare. De altfel, încheiem luna septembrie cu planul la descopertă depăşit, in condiţiile în care un număr impor­tant de excavatoare cu rotor dispun de front de lucru pentru excavare continuă atît in cărbune, cit şi în steri. Acest lucru ne permite să ex­tragem zilnic, pînă la sfirşitul anului, 30 000—35 000 tone cărbune, cantităţi ce vor permite a­­sigurarea stocului şi a necesarului pentru consumul zilnic la prin­cipalii beneficiari. Preocupări ase­mănătoare există şi la întreprinderea minieră Roşia, unde accentul se pune pe înfăptui­rea unor importante măsuri de mo­dernizare. — în acest an, am realizat un pas important in direcţia sporirii produc­ţiei fizice şi a eficienţei economice, ne-a spus economistul Romulus Ca­­ragea, contabil-şef al întreprinderii. In opt luni am extras, cu acelaşi număr de utilaje, o producţie egală cu aceea din tot anul 1987, în con­diţiile livrării unui cărbune de cali­tate, superior prevederilor din STAS cu peste 40 kilocalorii pe kilogram. Este o realizare care ne face să pri­vim cu încredere sarcinile mari ce ne revin în continuare, să acţionăm mai hotărit pentru îmbunătăţirea in­dicilor de folosire a utilajelor. — Ce acţiuni concrete veţi între­prinde ? — Programul de măsuri întocmit pentru această perioadă are in ve­dere cu prioritate sporirea volumu­lui de excavaţii la toate excavatoa­rele cu rotor. Intre altele, acţionăm pentru zonarea utilajelor care intră în sfera de activitate a fiecărui con­ducător de formaţie şi completarea liniilor tehnologice cu personal mun­citor, organizarea unor echipe spe­cializate in intervenţii electromeca­nice cu grad mai ridicat de dificul­tate. Conform programului de mo­dernizări, în această perioadă desfă­şurăm o seamă de lucrări tehnolo­gice, cum ar fi: secţionarea trans­portoarelor de front şi dotarea lor cu staţii de întoarcere pentru reali­zarea ripărilor în două etape, dota­rea excavatoarelor tip 1 400 cu că­rucior cu bandă pe şenile, modifica­rea patului de role, alte intervenţii menite să determine creşterea fiabi­lităţii circuitelor de transport al căr­bunelui şi sterilului. — Ce eficienţă scontaţi să obţineţi prin aceste acţiuni ? — Concret, ne-am propus să spo­rim încă din aceste zile producţia de cărbune, să realizăm in fiecare lună din trimestrul IV peste 300 000 tone lignit, ceea ce ne va permite să asi­gurăm stocurile prevăzute şi planul la transport pe calea ferată către toate unităţile energetice cu care a­­vem încheiate contracte. La întreprinderea minieră Pinoasa o activitate susţinută se desfăşoară pentru punerea în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie. Cu toate acestea, ing. Alexandru Cingulescu, directorul întreprinderii, a ţinut să precizeze : „Deşi avem de efectuat un mare volum de investiţii, ne-am organizat in aşa fel activitatea incit să extragem lună de lună cantităţi sporite de cărbune. In prima parte a anului, producţia de lignit s-a reali­zat prin excavaţii clasice, însă, ca urmare a intensificării­ lucrărilor de construcţii-montaj, in cariera Pinoa­­sa ar­ reuşit să punem in funcţiune, în lunile iunie, iulie şi la începutul lui septembrie, trei excavatoare­ cu rotor — deci să trecem mai devreme la sistemul exploatării moderne. Pe această bază a sporit considerabil ritmul descoperiri, astfel că in pre­zent cariera este deschisă şi se pot realiza importante producţii de căr­bune. în­­prezent, faţă de media pri­mului trimestru, realizăm o produc­ţie lunară de trei ori mai mare, ne depăşim sarcinile zilnice şi suntem­ preocupaţi să folosim tot mai bine utilajele moderne de care dispunem pentru a încheia anul 1988 cu o pro­ducţie suplimentară de peste 50 000 tone cărbune1. Care este punctul de vedere al conducerii combinatului minier in legătură cu problemele ridicate de interlocutori ? în acest sens, ing. Constantin Protesoiu, directorul teh­nic al combinatului, ne-a relatat: „în ultima parte a anului, la nivelul combinatului sunt antrenate în pro­cesul de extracţie a cărbunelui un mare număr de excavatoare cu rotor, abataje frontale şi puncte de lucru MUREŞ , însemnate depăşiri de plan în judeţul Mureş se desfă­şoară, ca pretutindeni în ţară, o amplă şi însufleţitoare În­trecere pentru realizarea şi de­păşirea planului producţiei fi­zice la fiecare sortiment. Ca rezultat al aplicării unor va­loroase iniţiative muncitoreşti, chimiştii, electroniştii, con­structorii de maşini şi lucră­torii din celelalte sectoare ale industriei judeţului au realizat, in perioada care a trecut din acest an, peste sarcinile de plan, produse electronice, fre mecanică fină şi optică în va­­­loare de 68,6 milioane lei, KiO remorci şi semiremorci, 12 350 tone amoniac de sinteză, 39 279 tone îngrăşăminte chimice cu un ridicat conţinut de azot, fosfor şi potasiu, cărămizi şi blocuri ceramice, confecţii tex­tile, cherestea, prefabricate din beton armat şi alte produse u­­tile economiei naţionale. De remarcat că aceste sporuri de producţie au fost obţinute în condiţiile în care au fost eco­nomisite 584,5 tone metal, iar energeticienii de la termocen­trala din Iernut au pulsat su­plimentar în sistemul energetic naţional 170 milioane kWh e­­nergie electrică. (Gheorghe Giurgiu). Ştiinţa­­ puternic implicată în îndeplinirea sarcinilor de plan (Urmare din pag. I) distrate de noua revoluţie tehnico­­ştiinţifică contemporană, fiind peri­metrul de activitate cel mai sensibil la nou. Realizările industriei noas­tre chimice, rezultatele de prestigiu ale cercetării şi ingineriei tehnolo­gice, prezenţa şi rolul acestei ramuri in peisajul industriei naţionale se află intr-o directă legătură cu acti­vitatea prestigioasă a tovarăşei academician doctor Inginer Elena Ceauşescu, reprezentant de frunte al ştiinţei româneşti, ale cărei lucrări de referinţă în domeniul chimiei sunt larg cunoscute şi recunoscute in întreaga lume, fapt reieşit şi din declaraţiile unor cunoscuţi oameni de ştiinţă străini invitaţi să parti­cipe la lucrările celui de-al III-lea Congres al chimiei. In cuvintul de deschidere al aces­tui prestigios for ştiinţific, tovarăşa Elena Ceauşescu a abordat pe larg sarcinile actuale ale ştiinţei româ­neşti, subliniind necesitatea intro­ducerii tehnicilor şi tehnologiilor moderne în activitatea productivă, pe linia trasată de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, creşterii contribuţiei ştiinţei la realizarea obiectivelor economice, imperativul înfăptuirii programelor de modernizare pe principii intensive a întregii eco­nomii. Contribuţia ştiinţei ca factor nemijlocit de producţie a fost ilustrată şi in cadrul sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice „INFOTEC“-88, reuniune devenită de asemenea tradiţională pentru domeniul tehnicii de calcul şi apli­caţiilor acesteia. Specialiştii români au prezentat în acest cadru cîteva exemple, unele de-a dreptul şocante, privind aplicarea mijloacelor infor­matice şi ale tehnicii de calcul in economie. S-a relevat, de pildă, prin aplicaţii concrete, pe obiective eco­nomice reale, că cheltuielile de in­troducere a acestor mijloace moder­ne de conducere a proceselor indus­triale sunt incomparabil mai mici decit efectele economice şi sociale pe care le determină : creşterea de citeva ori a productivităţii, redu­cerea drastică a cheltuielilor de resurse şi timp social, calitate net superioară, într-un alt domeniu, al fizicii de data aceasta, mai precis în cel al tehnicilor şi tehnologiilor laser, cer­cetarea ştiinţifică românească a pro­bat, din nou, că se află în avangar­da cercetărilor mondiale în domeniu, că laserele si dispozitivele cu laser concepute şi realizate in tară au performante de invidiat, că această unealtă modernă, demnă de realiză­rile ştiinţifice ale acestui secol, şi-a găsit utilizarea­, că a irumpt practic in toate domeniile de activitate. Iată, aşadar, că în trei domenii — chimie, informatică şi fizică — poate cele mai dinamice şi revoluţionare prin implicaţiile adjad asupra vieţii economice şi sociale — ştiinţa şi in­gineria românească se înscriu cu re­zultate de prestigiu, atît pe linia cer­cetărilor aplicative, cu efecte econo­mice imediate, cît şi în direcţia lu­crărilor fundamentale, deschizătoare de noi orizonturi ale cunoaşterii. Este o dovadă că ştiinţa in Româ­nia de azi, in România ultimelor două decenii se bucură de condiţii cum nu le-a avut niciodată şi, in acelaşi timp, este implicată integral in ampla problematică pe care o im­pune dezvoltarea, de fapt realitatea zilelor noastre, pentru că mai binele nostru, al tuturora, presupune acum, mai mult ca oricînd, o abordare şti­inţifică a tuturor factorilor de pro­gres şi civilizaţie, a tuturor activi­tăţilor sociale. Este totodată o măr­turie evidentă că oamenii de ştiinţă din ţara noastră, încrezători in pro­priile forţe, au declarat război ruti­nei, stagnării, conservatorismului, au înțeles că înnoirea trebuie să fie o permanentă stare de spirit. Iată, prin urmare, tot atîtea argumente care dau putere de adevăr, prin graiul convingător al faptelor, aprecierilor secretarului general al partidului că ştiinţa, latura ei umanistă, compe­tenţa şi profesionalismul înalt mă­soară puterea economică, dimensio­nează progresul general al ţării. Vlaicu RADU SCINTEIA — simbata 1 octombrie 1988 LA CULESUL PORUMBULUI - TOŢI LOCUITORII SATELOR! In aceste «Re, în centrul preocupărilor oamenilor muncii din agri­cultură se situează culesul porumbului, cultură cu mare pondere care s-a cultivat in acest an. In unităţile agricole socialiste, pe o suprafaţă de 1 873 000 hectare. Această lucrare se desfăşoară acum din plin în majo­ritatea judeţelor. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, pină în seara zilei de 29 septembrie, recolta de porumb a fost strînsă de pe 36 la sută din suprafaţa cultivată. Pentru intensificarea culesului este necesar ca, îu toate judeţele, conducerile unităţilor agricole, cu sprijinul organelor şi al organizaţiilor de partid, al consiliilor populare, să asigure mobilizarea la această lucrare a cooperatorilor, a celorlalţi locui­tori de la sate. Este o datorie de mare răspundere a tuturor celor care locuiesc la sate să participe activ la strîngerea recoltei. Tot atit de im­portant este ca intreaga producţie ce se strînge zilnic, pînă seara să fie transportată la locurile de depozitare, prioritate absolută avind livrarea cantităţilor prevăzute pentru fondul de stat. Publicăm, în continuare, cîteva constatări privind modul in care se desfăşoară recoltarea, transportul şi depozitarea porumbului in unităţi agricole din judeţele CĂLĂRAŞI şi MEHEDINŢI. Măsuri ferme pentru sporirea ritmului de lucru în JUDEŢUL CALARAŞI, potrivit datelor furnizate de direcţia agricolă, pînă in seara zilei de 28 septembrie insămintările de toamnă au fost efectuate pe 50 la sută din supra­faţa planificată (mai sunt de atat peste 10 000 hectare), iar recolta a fost strânsă în proporţie de 41 la sută la porumb, 45 la sută la soia, 21 la sută la sfecla de zahăr. Revăzînd şi reevaluînd forţele mobilizate in­actuala campanie, comandamentul judeţean al agriculturii a stabilit noi măsuri menite să ducă la sporirea ritmului zilnic, astfel încît să fie grabnic recuperate restantele, in ve­derea Încadrării fiecărei lucrări in termenele prevăzute. Am urmărit pe parcursul unei zile de muncă, in unităti din consiliul agroindustrial Borcea, modul concret in care prind viată măsurile stabilite de comandamentul judeţean al agri­culturii, împreună cu tovarăşa Ale­xandrina Iuga, împuternicitul birou­lui comitetului judeţean de partid pentru acest consiliu agroindustrial, facem mai intii o „inventariere“ exactă a situaţiei la zi, oprindu-ne în rindurile de faţă numai la recol­tarea porumbului, care s-a cultivat pe 6 800 hectare. Până la data docu­mentării noastre recolta fusese strîn­să numai de pe 2 300 hectare. Din cantităţile de stiuleţi culeşi, mai bine de 7 000 tone se află pe cîmp in depozite intermediare, în grămezi mari, preluate de întreprinderea de specialitate, dar menţinute încă la solarizare avînd în vedere umidita­tea ridicată de peste 30 la sută. La C.A.P. Borcea 2, şefa fermei rar. 1, inginer Lelia Ionescu, făcea o trea­bă cu adevărat gospodărească. S-au cultivat 122 hectare cu porumb, în­treaga suprafaţă fiind lucrată în acord global. Recolta a fost deja strinsă. Dar pentru ca știuletii să nu rămină in grămezi mici la capătul lotului repartizat in acord global fie­cărui cooperator, s-a trecut la mă­surarea producţiei obţinute de fie­care cooperator. Apoi, stiuletii au fost încărcaţi in atelaje si transpor­taţi la un singur depozit interme­diar. Asemenea măsuri care ii dau omului certitudinea că i-a fost eva­luată exact producţia obţinută, că ea va fi păstrată in condiţii bune, se aplică si la alte ferme ale celor două cooperative agricole din comună, de­oarece întreaga suprafaţă de porumb cultivată, de 1 370 hectare, a fost lu­crată in acord global. La I.A.S. Grădiștea recoltarea sa face cu ajutorul mijloacelor mecani­ce. Inginerul Viorel Dragomir, direc­torul întreprinderii, ne spune că fer­ma nr. 5 condusă de Spiridon Cepoi a recoltat porumbul de pe 500 hec­tare din cele 700 cultivate, fiind fruntașă pe întreprindere, în consiliul agroindustrial Borcea sunt posibilităţi ca ritmul recoltării porumbului să fie mult intensificat. La una din ferme­le C.A.P. Borcea 1, la ora 13, patru combine încă nu intraseră în lan de­oarece bateriile se descărnaseră pes­te noapte. Ca urmare, mecanizatorii nu aveau cu ce să le pornească. Asemenea aspecte, ca şi altele, pri­vind asigurarea integrităţii recoltei au fost discutate la comitetul co­munal de partid, unde au fost analizate cu exigent! Şi răspun­dere comunistă deficienţele ce s-au manifestat, au fost aspru criti­caţi cei vinovaţi şi au fost adop­tate măsuri ferme pentru ca ritmul stabilit iniţial la recoltarea porum­bului de 500 hectare pe zi să creas­că la 550 hectare, astfel incit în ur­mătoarele 10 zile întreaga producţie să fie strinsă şi pusă la adăpost. Asemenea măsuri operative şi efi­ciente au fost luate şi în ce priveşte efectuarea celorlalte lucrări din cam­pania de toamnă. Deşi consiliul agro­industrial Borcea are realizări la recoltat peste media judeţului, mă­surile întreprinse vor duce, fără în­doială, la obţinerea unor rezultate şi mai bune în următoarele zile. Este posibil si imperios necesar ca si in consiliile agroindustriale Chirnogi, Ulmeni, Fundulea si Vlad Ţepeş, unde există mari rămineri în urmă la recoltarea porumbului, să se apli­ce asemenea forme si metode pentru mai buna organizare a muncii şi ob­ţinerea unor rezultate pe măsura condiţiilor existente. (Mihail Dumi­­trescu, corespondentul ..Scinteii“). TOT CE SE ADUNĂ ESTE LIVRAT ŞI PUS IA ADĂPOST IN ACEEAŞI N­­Z Incheindu-se recoltarea florii-soa­­relui si soiei. In unităţile agricole din JUDEŢUL MEHEDINŢI au spo­rit forţele repartizate la culesul po­rumbului. Ca atare, pînă în seara zi­lei de 29 septembrie producţia a fost strînsă de de mai bine de 62 la sută din suprafaţă. Peste tot se urmăresc realizarea vitezelor stabilite la cules si transportarea, in aceeaşi zi, a pro­ducţiei rezultate.... La ivirea zorilor, cei 230 de coope­ratori din Peri si-au început activi­tatea In cîmp. Stiuletii recoltaţi stat puşi direct in cele 22 de atelaje, evitîndu-se deci orice pierderi în urmă, 40 de oameni taie si string co­cenii, care sunt transportati direct in baza furajeră. Cooperatorilor li s-au alăturat atît la recoltare, cit şi la eliberarea terenului cei 25 de an­gajaţi din comună. Preşedintele uni­tăţii, inginerul Octavian Constanti­­nescu, ne spune : „Cu toate că am avut In cultură 552 hectare cu po­rumb, recoltarea am efectuat-o nu­mai manual. In asa fel ne-am repar­tizat si folosit forţele pe lucrările de sezon, incit să strîngem cit mai repede si fără pierderi întreaga pro­ducţie. Ne-a mai rămas doar această solă de 31 hectare pe care azi În­cheiem culesul“. La cooperativa agricolă din Fîntâ­­na Domnească, ziua de muncă incepe, pe solele cu porumb, la primele ore ale dimineţii şi continuă până sea­ra ttrziu. Culesul porumbului a Început pe solele prevăzute a se însăminţa cu griu, pentru ca şi semă­natul să se desfăşoare în ritmul prevăzut. Unitatea are în cultură 348 hectare cu porumb. De pe ce su­prafaţă s-a strins producţia ? Aflăm de la inginera Victoria Grosu, pre­şedinta unităţii, că porumbul a fost strins de pe 314 hectare. Întreaga su­prafaţă fiind eliberată de coceni. După porumb s-au si insămlntat 212 hectare cu griu. In unităţile din consiliul agroin­dustrial Şimian s-au cultivat cu po­rumb 2 202 hectare. Aflăm că mai este de strins recolta doar da pe 45 hectare. Ajungem la unitatea unde se mai efectuează această lu­crare : cooperativa agricolă din Si­mian. Sala respectivă era împînzită de oameni. Cum şefii de ferme se ocupă direct de semănat, inginerul­­şef al unităţii, Nicolae Popescu, a considerat că este necesar să se afle permanent în acest punct. Şi aceasta din motive bine întemeiate. Se re­coltează, se­­ transportă producţia direct din cîmp în spaţiile de depo­zitare, se eliberează terenul, iar co­cenii trebuie să ajungă repede în baza furajeră. Tot pe această porţiu­ne au intrat, şi tractoarele la arat şi pregătirea patului germinativ, pen­tru a se asigura un avans front de lucru semănătorilor. Inginerul-şef urmărește atent toate acestea, iar acolo unde se impune, intervine competent, energic. Un lucru bun este acela că şi în unităţile agricole din acest consiliu agroindustrial, prin mobilizarea tuturor locuitorilor sate­lor, porumbul s-a recoltat numai manual. Şi pretutindeni, printr-un control permanent s-a urmărit ca ştiuletii să fie puşi direct in mijloa­cele de transport, fără să fie aşe­zaţi pe jos, chiar si cîteva ore. în felul acesta, tot ce s-a recoltat în cursul unei zile, pină seara a şi fost transportat şi depozitat. Din situaţia operativă la zi reţi­nem că, pină în seara zilei de 30 sep­tembrie, în unităţile agricole din consiliile agroindustriale Gogoşu. Gruia. Obîrşia de Cîmp. Promisor. Recea Si Vinju Mare, producţia de porumb a fost strînsă de pe 85—90 la sută din suprafeţele cultivate. Un ritm mai accelerat se impune la această lucrare, prin implicarea cu Întreaga răspundere a consiliilor populare si conducerilor unităţilor la organizarea muncii si mobilizarea tuturor locuitorilor, in unităţile din consiliile agroindustriale Brosteni şi Strehaia. Pentru că aşa cum dove­desc rezultatele a numeroase unităţi agricole recoltarea porumbului în ju­deţul Mehedinţi se poate Încheia la cîteva zile. (Virgiliu Tătaru, cores­pondentul „Scratei­“). Cartofii­­ recoltaţi şi depozitaţi cît mai grabnic! Pină la seara zilei de 28 septem­brie, recoltarea cartofilor s-a efec­tuat pe 71 la sută din suprafaţa cultivată la JUDEŢUL HARGHITA. Timpul deosebit de favorabil din aceste zile a permis realizarea unor ritmuri de lucru în alta, mai cu sea­mă prin efectul unor măsuri hotă­­rîte pentru impulsionarea întregii activităţi — adunat, sortat, trans­portat — luate de comandamentul agricol judeţean. Noi forţe mecanice — maşini de recoltat de la unităţile agricole din depresiunea Ciucului de Jos, unde se lucrează pe ultimele parcele, mijloace auto pentru trans­portul recoltei de pe cîmp — au fost aduse la sprijinul cooperatori­lor din depresiunea Gheorgheni, unde, datorită condiţiilor climatice şi chiar ploilor din săptămîna trecută, recoltarea a început mai tîrziu şi s-a desfăşurat mai anevoios. De alt­fel, suprafaţa care a mai rămas de recoltat în cele trei consilii agro­industriale din zonă — Gheorgheni, Lăzarea, Ditrău — este de 711 hec­tare, ceea ce inseamnă că, prin ac­celerarea ritmului la cules, lucrarea poate fi încheiată repede. Desigur, pe unităţi, situaţia este diferenţiată, aici spunîndu-şi cuvin­tul măsurile organizatorice proprii, gradul de mobilizare a forţelor, dar şi implicarea consiliilor de condu­cere ale cooperativelor agricole la buna desfăşurare a activităţii de re­coltare. Astfel, cooperativa agricolă din Joseni, deşi deţine o suprafaţă de 313 hectare, pe 29 septembrie stringea recolta de pe ultimele 10 hectare. O situaţie similară consta­tăm şi la Ditrău, unde recolta de cartofi s-a adunat de pe 90 la sută din suprafaţă. Este o dovadă că prin buna folosire a mijloacelor mecani­ce şi a forţei de muncă lucrările pot fi grabnic încheiate. Tocmai de aceea apare neîntemeiată situaţia din unele unităţi cooperatiste in care diminuarea ritmului la cules, chiar şi numai intr-o singură zi, poate avea efecte nefavorabile asupra produc­ţiei. Inginerul-şef al consiliului agroindustrial Gheorgheni, Mihăly­­deákpál Gabor, ne spunea in ziua de 27 septembrie că ritmul zilnic pe consiliu este de 30—33 hectare, pen­tru ca o zi mai tîrziu, în unităţile componente, cartofii să fie culeşi nu­mai de pe 25 hectare. Scăderea ritmului de lucru se ex­plică şi printr-o anumită stare de delăsare ce s-a instalat în unele unităţi agricole. Zilele însorite ale acestei săptămîni, la loc să determine creşterea vitezei de lucru, au dus la încetinirea ritmului pe alocuri, la folosirea ineficientă a maşinilor, pe motiv că „timpul e bun şi ţine cu noi“. Pentru că, iată, cooperativa a­­gricolă Suseni în ziua de 27 septem­brie recoltează doar 10 hectare, cu 7 maşini, in­ timp ce cooperativa agri­colă din Gheorgheni face 12 hec­tare cu 5 maşini. Inginerul-şef al cooperativei agricole din Ciumani, Augustin Togan, ne spune că a or­ganizat astfel forţa de muncă incit ar putea realiza un ritm da 15 ha, dar nu dispune decit de 3 maşini. De altfel, trebuie să spunem că la Gheorgheni Întreaga acţiune de re­coltare a cartofilor se desfăşoară sub directa conducere a comitetului de partid şi a consiliului popular. Ceea ce n-am putut constata la C.A.P. Lăzarea in ziua de 27, cind la nici una din solele unde se recolta n-am găsit pe nimeni din conducerea uni­tăţii sau a comunei. Fără controlul cadrelor de conducere, maşinile de recoltat mai mult stăteau, iar mij­loacele auto transportaseră de pe cîmp, pe parcursul unei zile, doar cite 10—15 tone la o distanţă de nu­mai 2 km. Măsurile energice între­prinse pentru accelerarea recoltării cartofilor au determinat chiar de a doua zi îmbunătăţirea situaţiei : producţia a fost strinsă de pe 20 hectare, iar transportul s-a desfăşu­rat corespunzător. Sunt doar câteva secvenţe de muncă ce ilustrează că acum, dat fiind pericolul înrăutăţirii vremii şi chiar al Îngheţului, este nevoie ca peste tot să se lucreze intens pentru încheierea grabnică a recoltării şi depozitării cartofilor. (Nicolae Şandru, corespondentul „Scinteii“).

Next