Scînteia, octombrie 1988 (Anul 57, nr. 14344-14369)

1988-10-14 / nr. 14355

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAt ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LVIII Nr. 14 355 Vineri 14 octombrie 1988 6 PAGINI - 50 BANI CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA DECRET privind asigurarea producţiei de energie, folosirea raţională a energiei electrice, termice şi a gazelor naturale şi regimul de lucru al unităţilor economice şi sociale pe perioada de iarnă 1988-1989 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1. — Ministerul Energiei Electrice și consiliile populare judeţene și al municipiu­lui București sunt obligate să ia măsuri fer­me pentru funcţionarea centralelor electrice pe cărbune, hidrocarburi şi a hidrocentrale­lor la întreaga capacitate şi livrarea energiei la nivelurile stabilite prin plan, în vederea desfăşurării normale a activităţii în unităţi­le economice, în toate ramurile şi sectoarele din economie. Ministerul Energiei Electrice este obligat să asigure în toate centralele electrice orga­nizarea corespunzătoare a producţiei şi a muncii, întărirea ordinii şi disciplinei, folo­sirea deplină a mijloacelor din dotare, astfel încît sistemul energetic naţional să funcţio­neze în bune condiţii. Ministerul Minelor poartă întreaga răs­pundere pentru livrarea de către unităţile miniere centralelor electrice, a întregii canti­tăţi de cărbune prevăzută în plan şi de ca­litate corespunzătoare. Consiliul de Miniştri va prezenta spre aprobare propuneri privind resursele şi con­sumurile de energie electrică şi termică ne­cesare săptămînal economiei naţionale. Art. 2. — Consiliul de Miniştri va lua mă­­r.SUri pentru^ca^ia itoateîîntr­eprinderile indus­triale, cu sau fără foc continuu, să ^se asigure organizarea corespunzătoare a schimburilor, a fluxurilor tehnologice, în vederea reducerii consumului de energie electrică și ■ încadrării stricte în normele de consum aprobate, care sunt maxime. Totodată prin programarea corespunză­toare a schimburilor, se va asigura încadra­rea în puterile medii orare aprobate pe schimburi și la­ orele de­ vîrf și echilibrarea consumului pe întreaga durată a zilei. Art. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, municipale şi orăşe­neşti vor lua toate măsurile ca unităţile sub­­ordonate să aplice regimuri severe de econo­misire şi raţionalizare a energiei termice, să asigure încadrarea în normele de consum şi în repartiţiile aprobate. De asemenea, se­ vor lua­ măsuri pentru creşterea gradului de recuperare a resurselor energetice refolosibile prin asigurarea func­ţionării la capacitatea nominală a tuturor instalaţiilor recuperatoare şi realizarea pu­nerii în funcţiune a noi capacităţi. . ... . Art. 4. — Ministerul Petrolului va lua măsuri pentru asigurarea corespunzătoare a surselor şi capacităţilor de transport a ga­zelor naturale. Repartizarea gazelor pe unităţi se va face conform planului, pe cicluri de producţie, în concordanţă cu programul de lucru al între­prinderilor. Art. 5. — Consiliile de conducere ale mi­nisterelor, consiliile oamenilor muncii din în­treprinderi şi instituţii, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, mu­nicipale, orăşeneşti şi comunale răspund de încadrarea strictă în normele de consum aprobate, îndeplinirea în bune condiţii a sar­cinilor de plan şi asigurarea desfăşurării nor­male a lucrului in toate domeniile de acti­vitate. Cotele de energie electrică, termică şi gaze naturale vor fi defalcate pe unități și se vor lua măsuri de strictă încadrare în reparti­țiile zilnice și de respectare a programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate, de încadrare in­ puterile medii orare, pe schim­buri, în cele aprobate pentru vîrful de sar­cină. Art. 6. — Ministerele, celelalte organe cen­trale, consiliile populare judeţene şi al mu­nicipiului Bucureşti vor urmări zilnic consu­mul de energie electrică, termică şi de gaze naturale a bunarilor consumatori­ şi vor adop­ta măsuri pentru Încadrarea permanentă în repartiţii a tuturor unităţilor subordonate. Art. TP— Ministerul Comerţului Interior, Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului, Mi­nisterul Sănătăţii, Consiliul Culturii şi Edu­caţiei Socialiste, uniunile centrale ale coope­rativelor şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor lua măsuri ca unităţile din subordine să întocmească pro­grame de lucru potrivit prezentului decret, astfel încît să fie redus la minimum consu­mul de energie electrică şi să se folosească cu­ mai mult lumina naturală. Unităţile comerciale şi de prestări servicii vor funcţiona, de la orele 8­­— 8,30 pînă la 17 — 17,30, cu excepţia magazinelor pentru desfacerea produselor alimentare. Programul de funcţionare a unităţilor de alimentaţie publică nu va depăşi ora 21,00. Unităţile cultural-artistice îşi vor organiza în aşa fel programul încît să reducă consu­mul de energie între orele 17 — 23. Organele centrale şi locale ale adminis­traţiei de stat, instituţiile de stat, unităţile administrativ-gospodăreşti, institutele de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică şi de proiectare işi vor stabili programul de lucru în perioada in care se va putea folosi lumina naturală. Unităţile de invăţămînt primar, gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri, precum şi cele de învăţămînt superior îşi vor organiza activitatea astfel încît să folosească la maxi­mum lumina naturală. In unităţile de învă­­ţămînt care funcţionează zilnic cu mai mult de 2,5 schimburi, activitatea va începe la ora 3,00 şi se va încheia la ora 18,30. Art. 8. — Incepind cu data de 1 noiembrie 1988, durata programului de seară al tele­viziunii se măreşte zilnic cu o oră. Art. 9. — Toţi cetăţenii sînt obligaţi să gos­podărească cu maximum de grijă energia electrică, termică şi gazele naturale şi să eli­mine orice formă de risipă a acestora, să se încadreze în nivelurile de consum normate şi să ia măsuri stricte pentru a realiza economii din cantităţile stabilite. -­ Consiliile populare municipale, orăşenești şi comunale vor întocmi programe pe fiecare localitate pentru livrarea căldurii și apei cal­de menajere, conform anexei la prezentul decret. Art. 10. — Consiliul de Miniştri va lua măsuri pentru aplicarea fermă a dispoziţiilor prezentului decret în vederea asigurării ener­giei electrice, termice şi gazelor naturale şi respectării riguroase de către ministere, cen­trale, întreprinderi şi ceilalţi consumatori a normelor de consum stabilite şi eliminării oricăror forme de risipă, asigurînd cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea activității economico-sociale. NICOLAE CEAUȘESCU PREȘEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Anexa la Decret se publică în pagina a III-a. RECOLTA DE PE TOATE SUPRAFEŢELE - strînsă şi pusă la adăpost în cel mai scurt timp ! Lucrările agricole de toamnă con­tinuă să se desfăşoare cu intensi­tate în întreaga ţară. Pe primul plan al urgenţelor se situează încheierea grabnică a însăminţărilor. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, pînă în seara zilei de 12 octombrie griul a fost semănat pe 85 la sută din suprafaţa prevă­zută. Unităţile agricole din judeţele Covasna şi Suceava încheind a­­ceastă lucrare. Un volum mare de muncă a mai rămas de efectuat la stringerea, transportul şi depozi­tarea roadelor toamnei. Potrivit aceloraşi date, porumbul a fost cu­les de pe 60 la sută din suprafaţa cultivată, soia — 81 la sută, iar sfecla de zahăr — 53 la sută. Cu prilejul recentelor vizite de lucru efectuate în unităţi agricole din judeţe situate în sudul ţării, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, anali­­zind stadiul lucrărilor agricole, a indicat să se acţioneze cu întreaga răspundere pentru mobilizarea tu­turor forţelor materiale şi umane de la sate în vederea accelerării ritmului de lucru în cîmp, pentru: stringerea grabnică şi fără pier­deri a recoltei, depozitarea ei co­respunzătoare, cu alte cuvinte pen­tru încheierea în timp cit mai scurt a lucrărilor agricole de toamnă­^1 Concomitent cu recoltarea, pro­blema care­­ trebuie să preocupe in cel mai înalt grad conducerile uni­tăților agricole o constituie livrarea, integrală a cantităţilor de produse prevăzute la fondul de stat. Aceasta este o acţiune de mare însem­nătate economică, de a cărei în­deplinire depind asigurarea bu­nei aprovizionări a populaţiei cu produse agroalimentare şi satisfacerea altor cerinţe ale economiei naţionale. In nu­meroase unităţi agricole, datori­tă bunei organizări a transportu­lui, dar mai ales răspunderii de care au dat dovadă conducerile a­­cestora, livrarea cerealelor la fon­dul de stat s-a desfăşurat in ritm cie recoltarea. Ca urmare, can­tităţi apreciabile de porumb au fost recepţionate si depozitate cu cea mai mare grijă in pătule şi magazii, asigurîndu-se păstrarea lor în bune condiţii. Punind in evidentă asemenea realizări, tre- Ibuie arătat că în unele unităţi agricole se înregistrează decalaje apreciabile între cantităţile recol­tate si cele livrate. Această situa­ţie este determinată, în principal, de persistenta unor neajunsuri la încărcarea si descărcarea produ­selor, fapt ce a determinat ca, în destule cazuri, cuplurile de trac­toare cu remorci si autocamioane­le repartizate la transport să facă un număr mai mic de curse decit cel prevăzut. Ca urmare, s-au creat decalaj­e apreciabile între cantităţile de porumb, sfeclă şi alte produse recoltate şi cele li­vrate la fondul de stat, situaţie ce obligă la adoptarea unor măsuri ferme menite să asigure trans­portul rapid al întregii producţii existente pe cîmp. Sarcina cea mai importantă ce revine în aceste zile organelor si organizaţiilor de partid, consilii­lor populare si întreprinderilor care se ocupă de contractarea produse­lor agricole este de a acţiona cu hotărire pentru ca, in fiecare uni­tate agricolă, în fiecare judeţ, con­comitent cu încheierea recoltării, să fie livrate neîntîrziat toate cantităţile de porumb şi alte pro­duse prevăzute la fondul de stat. STADIUL RECOLTĂRII SFECLEI DE ZAHĂR, în procente pe judeţe, in­­seara zilei de 12 octombrie. Judeţele notate cu o linie nu cultivă sfeclă de zahăr. (Date furnizate de Ministerul Agriculturii) ­ TOVARĂŞUL NEUE CEAUSESCU, ÎMPREUNA CU TOVARĂŞA ELENA CEAUSESCU, a plecat intr-o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, joi seara, în­­tr-o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză, la in­vitaţia tovarăşului Zhao Ziyang, secretar general al Comitetului Central al­­Partidului­­ Comunist Chinez, şi a tovarăşului Yang Shangkun, preşedintele Republicii Populare Chineze. Conducătorul partidului şi statu­lui este însoţit în această vizită de tovarăşii Ion Dincă, membru al Comitetului Politic Executiv al­­ C.C. al P.C.R., prim viceprim­­ministru al guvernului, Ioan Tatu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, de alte persoane oficiale. La plecare, pe aeroportul Oto­­peni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.G.R., secre­tari ai Comitetului Central al partidului, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de institu­ţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti. Au fost de faţă însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai R.P. Chineze — Yang Jiachun, şi R.P.D. Co-, reene —­au Ion Cian la Bucu­reşti şi membri ai celor două am­basade. Pe aeroport se aflau mii de oa­meni ai muncii din întreprinderi şi instituţii bucureştene, care au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu o caldă manifestare de stimă şi pre­ţuire. Prin aplauze şi urale pu­ternice, cei prezenţi au dat expre­sie sentimentelor de profundă dra­goste faţă de secretarul general al partidului. Tineri şi pionieri români, chinezi şi coreeni au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase buchete de flori. La ora 20, aeronava preziden­țială a decolat, îndreptându-se spre Beijing. . ..........­­ . . Măreţ act istoric, strălucită încununare a luptei poporului pentru unitate şi independenţă Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., desfăşurată sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, la 11 octombrie a.c., a dezbătut şi aprobat pro­punerile privind aniversarea a 70 de ani de la făurirea statului naţio­nal unitar român. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere acestui mare­ act istoric, subliniind că acesta a încununat lupta de veacuri a poporului român pentru unitate şi independenţă, a deschis calea dezvoltării naţiunii noastre, a împlinirii visului secular al tuturor românilor de a trăi uniţi in graniţele aceleiaşi ţări, intr-un stat unitar, liber şi independent Aniversarea făuririi statului naţio­nal unitar român ilustrează cu deo­sebită pregnanţă inalta cinstire pe care partidul, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o dau muncii şi luptei eroice a înaintaşilor pentru ca poporul român să trăiască unit, liber şi demn într-o ţară unită, liberă şi demnă, să fie singur stă­­pîn pe destinele sale, atestă cu pu­tere profunda preţuire acordată lu­minoaselor tradiţii revoluţionare ale oamenilor muncii din ţara noastră, tradiţii ce alcătuiesc un bun de mare preţ al istoriei noastre, un inestima­bil tezaur de învăţăminte şi con­cluzii menite să lumineze munca şi lupta poporului nostru, pentru edi­ficarea noii societăţi. La jubileul Marii Uniri, poporul român în întregul său aduce pri­nosul dragostei şi recunoştinţei sale neţărmurite secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, marele Erou între eroii neamului, a că­rui eroică activitate revoluţionară se identifică de peste 55 de ani cu lupta partidului şi a poporului pen­tru libertate şi dreptate socială, pentru independenţă şi unitate na­ţională, pentru socialism, ilustrul conducător de ţară al cărui nume a devenit simbolul însuşi al unităţii de nezdruncinat a naţiunii române, al hotărîrii neabătute a acesteia de a făuri patriei române măreţ viitor comunist, pe măsura marelui ei trecut. Omagiind măreaţa înfăptuire de acum şaptezeci de ani, poporul ro­mân omagiază istoria sa eroică, în­delungată şi zbuciumată, de-a lun­gul căreia aspiraţia către unitate — strîns îngemănată cu setea de liber­tate şi dreptate, cu vocaţia de pace, prietenie şi colaborare cu alte nea­muri — a constituit o autentică per­manenţă a vieţii poporului, o făclie ce a luminat neîntrerupt drumul său prin vreme. Mîndru urmaş al daci­lor şi romanilor, perpetuînd şi îm­bogăţind alesele însuşiri moştenite de la înaintaşii săi, statornic ataşat vetrei­ strămoşeşti, înfrăţit cu mun­ţii şi cîmpiile, cu dealurile şi văile, cu codrii şi riurile ţării, poporul român a împlinit aici, în Carpaţi, la Dunăre şi Mare, deceniu după de­ceniu şi secol după secol, un glo­rios destin istoric, a cărui măreţie stă în stăruinţa şi consecvenţa cu care el a luptat pentru legitimele idealuri ale libertăţii şi unităţii, pentru dreptul de a trăi în întregul său o viaţă proprie, de sine stătă­toare, de a-şi orindui destinele po­trivit cu năzuinţele sale. Aceste idealuri işi aveau izvorul de nesecat în obîrşia comună a tu­turor românilor, în limba lor nepe­reche — una şi aceeaşi în tot spa­ţiul­­ vechii Dacii —, în portul, o­­biceiurile şi datinile, în cultura lor unitară, în identitatea felului lor propriu de a fi şi a simţi. Idealuri pe care timpul însuşi le-a consoli­dat, le-a întărit, prin secolele de muncă şi întrajutorare comună, pes­te fruntariile nedrepte pe care le-au înălţat intre ei vitregiile veacurilor, prin îndelungatele lupte purtate în comun, împotriva tuturor primejdii­lor ce s-au abătut de atîtea ori, din toate cele patru zări, la hotarele pă­­mîntului românesc. Această muncă şi luptă comună, la bine şi greu, a învederat ca pe o mare lecţie, ca pe o nepieritoare învăţătură faptul că numai „unirea face puterea“, iar amploarea, intensitatea şi diversita­tea legăturilor româneşti, ■ simili­tudinea creaţiei materiale şi spiri­tuale de-o parte şi de alta a Carpa­­ţilor, în Întreg arealul vechii Da­cii, conştiinţa unităţii şi a destinu­lui comun conferă istoriei româneşti un caracter Unitar, ca un rezultat al creaţiei Îndelungate şi neîntrerupr­­e a unuia­­şi aceluiaşi popor. Profunzimea şi statornicia aspiraţiei spre unitate a românilor a reprezen­tat suportul trainic pe care s-au sprijinit atîtea eforturi şi încercări de a realiza unitatea românească, e­­forturi şi încercări strălucit ilustra­te de marea înfăptuire de la înge­mănarea veacurilor al XVI-lea şi al XVII-lea — unirea politică realiza­tă sub sceptrul mîndru al lui Mihai Viteazul, restauratorul vechii Dacii, împlinitorul, cum s-a spus chiar în epocă, al unei implacabile legi a des­tinului. Lege implacabilă — pentru că, deşi sub povara lovirilor din afară, ope­ra Viteazului a fost desfăcută la scurtă vreme, dorul unirii şi al li­bertăţii s-a înstăpînit în tot mai multe inimi şi conştiinţe. Şi fiind astfel, a devenit de nebiruit. Ca do­vadă — la 1859, dîndu-şi mina pes­te undele Milcovului, moldovenii şi muntenii au făcut să se şteargă de pe hărţi cel dinţii hotar despărţi­tor dintre români ; ca dovadă — la 1918, în împrejurări de o comple­xitate fără precedent, românii au transformat Carpaţii din lanţ care strînge — cum îi voiau neprietenii lor — în mindru brîu care încinge trupul pămintului românesc. „Che­mat de istorie la fapte“, cum suna unul dintre tulburătoarele documen­te ale epocii, poporul român a hotărit, în virtutea dreptului său inalienabil de a-şi lua soarta în propriile uniini, unirea tuturor pro­vinciilor româneşti aflate sub domi­naţie străină cu patria-mamă. Prin grandioase adunări plebiscitare, e­­manaţie­­liberă a voinţei obştii ro­mâneşti, convocate, precum măreaţa adunare naţională de la Alba Iu­lia, „în numele dreptăţii eterne şi a principiului liberei dispoziţiuni a popoarelor“, spre a mijloci ca na­ţiunea „să-şi spună cuvîntul său hotăritor asupra sorţii sale“, aces­te adunări au adoptat istorice acte prin care s-a proclamat ca românii toţi una să fie. Impunătoarea adunare de la Alba Iulia a fost precedată şi pregătită de zeci şi sute de adunări pe întreg cuprinsul Transilvaniei, la care au fost pre­zente „păturile cele mai largi ale poporului“, care, alegîndu-şi delega­ţii pentru Alba Iulia, le-au dat un unic mandat — „să fie rostitorii în­flăcăraţi ai adevăratelor noastre sentimente“, adică să voteze ..nu­mai şi numai pentru unire“, întrucît aceasta era „dorinţa fierbinte ce însufleţeşte inima fiecărui român“. Şi fiindcă aceasta era dorinţa ge­nerală, din toate colţurile Transil­vaniei s-au îndreptat spre Alba Iulia peste o sută de mii de români, conferind prin numărul lor caracter plebiscitar si un urias suport na­tional hotărîrilor adoptate. Tot a­­ceste hotărîri au fost solemne, pe măsura vrerii si a asteptărilor în­(Continuare în pag. a Il-a) 70 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI NATIONAL UNITAR ROMÂN PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Consiliului Naţional al Patronatului Francez Preşedintele Republicii­ So­cialiste România, , tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, de­ • legaţia Consiliului Naţional al Pa- • tronatului Francez, condusă de Ray­mond Ravenel, preşedintele Comite­tului Franţa — România din cadrul Consiliului, director general la So­cietatea „Citroen Automobile“, care a efectuat o vizită în ţara noastră. In timpul întrevederii au fost a­­bordate unele aspecte ale colaborării dintre întreprinderi româneşti şi franceze în diverse domenii, în con­textul general al relaţiilor dintre cele două ţări. A fost relevată im­portanţa extinderii în continuare a­­ colaborării economice, tehnico-ştiin­ţifice, în domeniul industrial dintre România şi Franţa. Totodată, s-a subliniat necesitatea relansării unor proiecte de cooperare, a iniţierii şi realizării de noi acţiuni de coopera­re româno-franceze Pe terţe pieţe, în acest sens, s-a reliefat utilitatea creării unor grupuri de lucru care să discute şi să convină obiective şi modalităţi concrete în principalele domenii ale cooperării româno-fran­ceze. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a­­ arătat că România doreşte să dez­volte schimburile comerciale şi co­laborarea cu Franţa, pe principii e­­conomice reciproc avantajoase, care să asigure o eficienţă maximă şi un nivel tehnic cit mai înalt. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu­­ şi-a manifestat convingerea că vizita în­treprinsă în România de membrii delegaţiei va contribui la identifi­carea de noi căi şi posibilităţi me­nite să asigure dezvoltarea, în con­tinuare, a relaţiilor economice din­tre firmele româneşti şi franceze, în general dintre România şi Franţa. La primire au luat parte tovarăşii Ştefan Andrei, viceprim-ministru al guvernului, Ioan Ungur, ministrul comerţului exterior şi cooperării e­­conomice internaţionale. A fost de faţă ambasadorul Fran­ţei la Bucureşti, Jean-Marie Le Breton.

Next