Scînteia, octombrie 1988 (Anul 57, nr. 14344-14369)
1988-10-14 / nr. 14355
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAt ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LVIII Nr. 14 355 Vineri 14 octombrie 1988 6 PAGINI - 50 BANI CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA DECRET privind asigurarea producţiei de energie, folosirea raţională a energiei electrice, termice şi a gazelor naturale şi regimul de lucru al unităţilor economice şi sociale pe perioada de iarnă 1988-1989 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1. — Ministerul Energiei Electrice și consiliile populare judeţene și al municipiului București sunt obligate să ia măsuri ferme pentru funcţionarea centralelor electrice pe cărbune, hidrocarburi şi a hidrocentralelor la întreaga capacitate şi livrarea energiei la nivelurile stabilite prin plan, în vederea desfăşurării normale a activităţii în unităţile economice, în toate ramurile şi sectoarele din economie. Ministerul Energiei Electrice este obligat să asigure în toate centralele electrice organizarea corespunzătoare a producţiei şi a muncii, întărirea ordinii şi disciplinei, folosirea deplină a mijloacelor din dotare, astfel încît sistemul energetic naţional să funcţioneze în bune condiţii. Ministerul Minelor poartă întreaga răspundere pentru livrarea de către unităţile miniere centralelor electrice, a întregii cantităţi de cărbune prevăzută în plan şi de calitate corespunzătoare. Consiliul de Miniştri va prezenta spre aprobare propuneri privind resursele şi consumurile de energie electrică şi termică necesare săptămînal economiei naţionale. Art. 2. — Consiliul de Miniştri va lua măr.SUri pentru^ca^ia itoateîîntreprinderile industriale, cu sau fără foc continuu, să ^se asigure organizarea corespunzătoare a schimburilor, a fluxurilor tehnologice, în vederea reducerii consumului de energie electrică și ■ încadrării stricte în normele de consum aprobate, care sunt maxime. Totodată prin programarea corespunzătoare a schimburilor, se va asigura încadrarea în puterile medii orare aprobate pe schimburi și la orele de vîrf și echilibrarea consumului pe întreaga durată a zilei. Art. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, municipale şi orăşeneşti vor lua toate măsurile ca unităţile subordonate să aplice regimuri severe de economisire şi raţionalizare a energiei termice, să asigure încadrarea în normele de consum şi în repartiţiile aprobate. De asemenea, se vor lua măsuri pentru creşterea gradului de recuperare a resurselor energetice refolosibile prin asigurarea funcţionării la capacitatea nominală a tuturor instalaţiilor recuperatoare şi realizarea punerii în funcţiune a noi capacităţi. . ... . Art. 4. — Ministerul Petrolului va lua măsuri pentru asigurarea corespunzătoare a surselor şi capacităţilor de transport a gazelor naturale. Repartizarea gazelor pe unităţi se va face conform planului, pe cicluri de producţie, în concordanţă cu programul de lucru al întreprinderilor. Art. 5. — Consiliile de conducere ale ministerelor, consiliile oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, municipale, orăşeneşti şi comunale răspund de încadrarea strictă în normele de consum aprobate, îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor de plan şi asigurarea desfăşurării normale a lucrului in toate domeniile de activitate. Cotele de energie electrică, termică şi gaze naturale vor fi defalcate pe unități și se vor lua măsuri de strictă încadrare în repartițiile zilnice și de respectare a programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate, de încadrare in puterile medii orare, pe schimburi, în cele aprobate pentru vîrful de sarcină. Art. 6. — Ministerele, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor urmări zilnic consumul de energie electrică, termică şi de gaze naturale a bunarilor consumatori şi vor adopta măsuri pentru Încadrarea permanentă în repartiţii a tuturor unităţilor subordonate. Art. TP— Ministerul Comerţului Interior, Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului, Ministerul Sănătăţii, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, uniunile centrale ale cooperativelor şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor lua măsuri ca unităţile din subordine să întocmească programe de lucru potrivit prezentului decret, astfel încît să fie redus la minimum consumul de energie electrică şi să se folosească cu mai mult lumina naturală. Unităţile comerciale şi de prestări servicii vor funcţiona, de la orele 8— 8,30 pînă la 17 — 17,30, cu excepţia magazinelor pentru desfacerea produselor alimentare. Programul de funcţionare a unităţilor de alimentaţie publică nu va depăşi ora 21,00. Unităţile cultural-artistice îşi vor organiza în aşa fel programul încît să reducă consumul de energie între orele 17 — 23. Organele centrale şi locale ale administraţiei de stat, instituţiile de stat, unităţile administrativ-gospodăreşti, institutele de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică şi de proiectare işi vor stabili programul de lucru în perioada in care se va putea folosi lumina naturală. Unităţile de invăţămînt primar, gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri, precum şi cele de învăţămînt superior îşi vor organiza activitatea astfel încît să folosească la maximum lumina naturală. In unităţile de învăţămînt care funcţionează zilnic cu mai mult de 2,5 schimburi, activitatea va începe la ora 3,00 şi se va încheia la ora 18,30. Art. 8. — Incepind cu data de 1 noiembrie 1988, durata programului de seară al televiziunii se măreşte zilnic cu o oră. Art. 9. — Toţi cetăţenii sînt obligaţi să gospodărească cu maximum de grijă energia electrică, termică şi gazele naturale şi să elimine orice formă de risipă a acestora, să se încadreze în nivelurile de consum normate şi să ia măsuri stricte pentru a realiza economii din cantităţile stabilite. - Consiliile populare municipale, orăşenești şi comunale vor întocmi programe pe fiecare localitate pentru livrarea căldurii și apei calde menajere, conform anexei la prezentul decret. Art. 10. — Consiliul de Miniştri va lua măsuri pentru aplicarea fermă a dispoziţiilor prezentului decret în vederea asigurării energiei electrice, termice şi gazelor naturale şi respectării riguroase de către ministere, centrale, întreprinderi şi ceilalţi consumatori a normelor de consum stabilite şi eliminării oricăror forme de risipă, asigurînd cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea activității economico-sociale. NICOLAE CEAUȘESCU PREȘEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Anexa la Decret se publică în pagina a III-a. RECOLTA DE PE TOATE SUPRAFEŢELE - strînsă şi pusă la adăpost în cel mai scurt timp ! Lucrările agricole de toamnă continuă să se desfăşoare cu intensitate în întreaga ţară. Pe primul plan al urgenţelor se situează încheierea grabnică a însăminţărilor. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, pînă în seara zilei de 12 octombrie griul a fost semănat pe 85 la sută din suprafaţa prevăzută. Unităţile agricole din judeţele Covasna şi Suceava încheind această lucrare. Un volum mare de muncă a mai rămas de efectuat la stringerea, transportul şi depozitarea roadelor toamnei. Potrivit aceloraşi date, porumbul a fost cules de pe 60 la sută din suprafaţa cultivată, soia — 81 la sută, iar sfecla de zahăr — 53 la sută. Cu prilejul recentelor vizite de lucru efectuate în unităţi agricole din judeţe situate în sudul ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, analizind stadiul lucrărilor agricole, a indicat să se acţioneze cu întreaga răspundere pentru mobilizarea tuturor forţelor materiale şi umane de la sate în vederea accelerării ritmului de lucru în cîmp, pentru: stringerea grabnică şi fără pierderi a recoltei, depozitarea ei corespunzătoare, cu alte cuvinte pentru încheierea în timp cit mai scurt a lucrărilor agricole de toamnă^1 Concomitent cu recoltarea, problema care trebuie să preocupe in cel mai înalt grad conducerile unităților agricole o constituie livrarea, integrală a cantităţilor de produse prevăzute la fondul de stat. Aceasta este o acţiune de mare însemnătate economică, de a cărei îndeplinire depind asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei cu produse agroalimentare şi satisfacerea altor cerinţe ale economiei naţionale. In numeroase unităţi agricole, datorită bunei organizări a transportului, dar mai ales răspunderii de care au dat dovadă conducerile acestora, livrarea cerealelor la fondul de stat s-a desfăşurat in ritm cie recoltarea. Ca urmare, cantităţi apreciabile de porumb au fost recepţionate si depozitate cu cea mai mare grijă in pătule şi magazii, asigurîndu-se păstrarea lor în bune condiţii. Punind in evidentă asemenea realizări, tre- Ibuie arătat că în unele unităţi agricole se înregistrează decalaje apreciabile între cantităţile recoltate si cele livrate. Această situaţie este determinată, în principal, de persistenta unor neajunsuri la încărcarea si descărcarea produselor, fapt ce a determinat ca, în destule cazuri, cuplurile de tractoare cu remorci si autocamioanele repartizate la transport să facă un număr mai mic de curse decit cel prevăzut. Ca urmare, s-au creat decalaje apreciabile între cantităţile de porumb, sfeclă şi alte produse recoltate şi cele livrate la fondul de stat, situaţie ce obligă la adoptarea unor măsuri ferme menite să asigure transportul rapid al întregii producţii existente pe cîmp. Sarcina cea mai importantă ce revine în aceste zile organelor si organizaţiilor de partid, consiliilor populare si întreprinderilor care se ocupă de contractarea produselor agricole este de a acţiona cu hotărire pentru ca, in fiecare unitate agricolă, în fiecare judeţ, concomitent cu încheierea recoltării, să fie livrate neîntîrziat toate cantităţile de porumb şi alte produse prevăzute la fondul de stat. STADIUL RECOLTĂRII SFECLEI DE ZAHĂR, în procente pe judeţe, inseara zilei de 12 octombrie. Judeţele notate cu o linie nu cultivă sfeclă de zahăr. (Date furnizate de Ministerul Agriculturii) TOVARĂŞUL NEUE CEAUSESCU, ÎMPREUNA CU TOVARĂŞA ELENA CEAUSESCU, a plecat intr-o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, joi seara, într-o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză, la invitaţia tovarăşului Zhao Ziyang, secretar general al Comitetului Central alPartidului Comunist Chinez, şi a tovarăşului Yang Shangkun, preşedintele Republicii Populare Chineze. Conducătorul partidului şi statului este însoţit în această vizită de tovarăşii Ion Dincă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprimministru al guvernului, Ioan Tatu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, de alte persoane oficiale. La plecare, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.G.R., secretari ai Comitetului Central al partidului, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti. Au fost de faţă însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai R.P. Chineze — Yang Jiachun, şi R.P.D. Co-, reene —au Ion Cian la Bucureşti şi membri ai celor două ambasade. Pe aeroport se aflau mii de oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii bucureştene, care au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu o caldă manifestare de stimă şi preţuire. Prin aplauze şi urale puternice, cei prezenţi au dat expresie sentimentelor de profundă dragoste faţă de secretarul general al partidului. Tineri şi pionieri români, chinezi şi coreeni au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase buchete de flori. La ora 20, aeronava prezidențială a decolat, îndreptându-se spre Beijing. . .......... . . Măreţ act istoric, strălucită încununare a luptei poporului pentru unitate şi independenţă Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., desfăşurată sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, la 11 octombrie a.c., a dezbătut şi aprobat propunerile privind aniversarea a 70 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere acestui mare act istoric, subliniind că acesta a încununat lupta de veacuri a poporului român pentru unitate şi independenţă, a deschis calea dezvoltării naţiunii noastre, a împlinirii visului secular al tuturor românilor de a trăi uniţi in graniţele aceleiaşi ţări, intr-un stat unitar, liber şi independent Aniversarea făuririi statului naţional unitar român ilustrează cu deosebită pregnanţă inalta cinstire pe care partidul, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o dau muncii şi luptei eroice a înaintaşilor pentru ca poporul român să trăiască unit, liber şi demn într-o ţară unită, liberă şi demnă, să fie singur stăpîn pe destinele sale, atestă cu putere profunda preţuire acordată luminoaselor tradiţii revoluţionare ale oamenilor muncii din ţara noastră, tradiţii ce alcătuiesc un bun de mare preţ al istoriei noastre, un inestimabil tezaur de învăţăminte şi concluzii menite să lumineze munca şi lupta poporului nostru, pentru edificarea noii societăţi. La jubileul Marii Uniri, poporul român în întregul său aduce prinosul dragostei şi recunoştinţei sale neţărmurite secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, marele Erou între eroii neamului, a cărui eroică activitate revoluţionară se identifică de peste 55 de ani cu lupta partidului şi a poporului pentru libertate şi dreptate socială, pentru independenţă şi unitate naţională, pentru socialism, ilustrul conducător de ţară al cărui nume a devenit simbolul însuşi al unităţii de nezdruncinat a naţiunii române, al hotărîrii neabătute a acesteia de a făuri patriei române măreţ viitor comunist, pe măsura marelui ei trecut. Omagiind măreaţa înfăptuire de acum şaptezeci de ani, poporul român omagiază istoria sa eroică, îndelungată şi zbuciumată, de-a lungul căreia aspiraţia către unitate — strîns îngemănată cu setea de libertate şi dreptate, cu vocaţia de pace, prietenie şi colaborare cu alte neamuri — a constituit o autentică permanenţă a vieţii poporului, o făclie ce a luminat neîntrerupt drumul său prin vreme. Mîndru urmaş al dacilor şi romanilor, perpetuînd şi îmbogăţind alesele însuşiri moştenite de la înaintaşii săi, statornic ataşat vetrei strămoşeşti, înfrăţit cu munţii şi cîmpiile, cu dealurile şi văile, cu codrii şi riurile ţării, poporul român a împlinit aici, în Carpaţi, la Dunăre şi Mare, deceniu după deceniu şi secol după secol, un glorios destin istoric, a cărui măreţie stă în stăruinţa şi consecvenţa cu care el a luptat pentru legitimele idealuri ale libertăţii şi unităţii, pentru dreptul de a trăi în întregul său o viaţă proprie, de sine stătătoare, de a-şi orindui destinele potrivit cu năzuinţele sale. Aceste idealuri işi aveau izvorul de nesecat în obîrşia comună a tuturor românilor, în limba lor nepereche — una şi aceeaşi în tot spaţiul vechii Dacii —, în portul, obiceiurile şi datinile, în cultura lor unitară, în identitatea felului lor propriu de a fi şi a simţi. Idealuri pe care timpul însuşi le-a consolidat, le-a întărit, prin secolele de muncă şi întrajutorare comună, peste fruntariile nedrepte pe care le-au înălţat intre ei vitregiile veacurilor, prin îndelungatele lupte purtate în comun, împotriva tuturor primejdiilor ce s-au abătut de atîtea ori, din toate cele patru zări, la hotarele pămîntului românesc. Această muncă şi luptă comună, la bine şi greu, a învederat ca pe o mare lecţie, ca pe o nepieritoare învăţătură faptul că numai „unirea face puterea“, iar amploarea, intensitatea şi diversitatea legăturilor româneşti, ■ similitudinea creaţiei materiale şi spirituale de-o parte şi de alta a Carpaţilor, în Întreg arealul vechii Dacii, conştiinţa unităţii şi a destinului comun conferă istoriei româneşti un caracter Unitar, ca un rezultat al creaţiei Îndelungate şi neîntrerupre a unuiaşi aceluiaşi popor. Profunzimea şi statornicia aspiraţiei spre unitate a românilor a reprezentat suportul trainic pe care s-au sprijinit atîtea eforturi şi încercări de a realiza unitatea românească, eforturi şi încercări strălucit ilustrate de marea înfăptuire de la îngemănarea veacurilor al XVI-lea şi al XVII-lea — unirea politică realizată sub sceptrul mîndru al lui Mihai Viteazul, restauratorul vechii Dacii, împlinitorul, cum s-a spus chiar în epocă, al unei implacabile legi a destinului. Lege implacabilă — pentru că, deşi sub povara lovirilor din afară, opera Viteazului a fost desfăcută la scurtă vreme, dorul unirii şi al libertăţii s-a înstăpînit în tot mai multe inimi şi conştiinţe. Şi fiind astfel, a devenit de nebiruit. Ca dovadă — la 1859, dîndu-şi mina peste undele Milcovului, moldovenii şi muntenii au făcut să se şteargă de pe hărţi cel dinţii hotar despărţitor dintre români ; ca dovadă — la 1918, în împrejurări de o complexitate fără precedent, românii au transformat Carpaţii din lanţ care strînge — cum îi voiau neprietenii lor — în mindru brîu care încinge trupul pămintului românesc. „Chemat de istorie la fapte“, cum suna unul dintre tulburătoarele documente ale epocii, poporul român a hotărit, în virtutea dreptului său inalienabil de a-şi lua soarta în propriile uniini, unirea tuturor provinciilor româneşti aflate sub dominaţie străină cu patria-mamă. Prin grandioase adunări plebiscitare, emanaţieliberă a voinţei obştii româneşti, convocate, precum măreaţa adunare naţională de la Alba Iulia, „în numele dreptăţii eterne şi a principiului liberei dispoziţiuni a popoarelor“, spre a mijloci ca naţiunea „să-şi spună cuvîntul său hotăritor asupra sorţii sale“, aceste adunări au adoptat istorice acte prin care s-a proclamat ca românii toţi una să fie. Impunătoarea adunare de la Alba Iulia a fost precedată şi pregătită de zeci şi sute de adunări pe întreg cuprinsul Transilvaniei, la care au fost prezente „păturile cele mai largi ale poporului“, care, alegîndu-şi delegaţii pentru Alba Iulia, le-au dat un unic mandat — „să fie rostitorii înflăcăraţi ai adevăratelor noastre sentimente“, adică să voteze ..numai şi numai pentru unire“, întrucît aceasta era „dorinţa fierbinte ce însufleţeşte inima fiecărui român“. Şi fiindcă aceasta era dorinţa generală, din toate colţurile Transilvaniei s-au îndreptat spre Alba Iulia peste o sută de mii de români, conferind prin numărul lor caracter plebiscitar si un urias suport national hotărîrilor adoptate. Tot aceste hotărîri au fost solemne, pe măsura vrerii si a asteptărilor în(Continuare în pag. a Il-a) 70 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI NATIONAL UNITAR ROMÂN PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Consiliului Naţional al Patronatului Francez Preşedintele Republicii Socialiste România, , tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, de • legaţia Consiliului Naţional al Pa- • tronatului Francez, condusă de Raymond Ravenel, preşedintele Comitetului Franţa — România din cadrul Consiliului, director general la Societatea „Citroen Automobile“, care a efectuat o vizită în ţara noastră. In timpul întrevederii au fost abordate unele aspecte ale colaborării dintre întreprinderi româneşti şi franceze în diverse domenii, în contextul general al relaţiilor dintre cele două ţări. A fost relevată importanţa extinderii în continuare a colaborării economice, tehnico-ştiinţifice, în domeniul industrial dintre România şi Franţa. Totodată, s-a subliniat necesitatea relansării unor proiecte de cooperare, a iniţierii şi realizării de noi acţiuni de cooperare româno-franceze Pe terţe pieţe, în acest sens, s-a reliefat utilitatea creării unor grupuri de lucru care să discute şi să convină obiective şi modalităţi concrete în principalele domenii ale cooperării româno-franceze. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a arătat că România doreşte să dezvolte schimburile comerciale şi colaborarea cu Franţa, pe principii economice reciproc avantajoase, care să asigure o eficienţă maximă şi un nivel tehnic cit mai înalt. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a manifestat convingerea că vizita întreprinsă în România de membrii delegaţiei va contribui la identificarea de noi căi şi posibilităţi menite să asigure dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor economice dintre firmele româneşti şi franceze, în general dintre România şi Franţa. La primire au luat parte tovarăşii Ştefan Andrei, viceprim-ministru al guvernului, Ioan Ungur, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale. A fost de faţă ambasadorul Franţei la Bucureşti, Jean-Marie Le Breton.