Scînteia, noiembrie 1988 (Anul 57, nr. 14370-14395)

1988-11-01 / nr. 14370

A JY' .. A „ • V A ^ \ \ o i» t , * ■ • . , PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIJI-Vm ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVIII Nr. 14 370 Mărfi 1 noiembrie 1988 4 PAGINI - 50 BANI ÎN SPIRITUL ORIENTĂRILOR ŞI SARCINILOR FORMULATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN MESAJUL DE „ZIUA RECOLTEI“ Încheierea grabnică a tuturor lucrărilor agricole şi pregătirea in cele mai bune cprnii a viitoarei recolte Sâptămîna trecută de muncă pe ogoare, caracterizată printr-o amplă mobilizare de forţe mecanice şi umane la stringerea roadelor acestui an şi efectuarea altor lucrări agri­cole de sezon, s-a încheiat cu tra­diţionala „Zi a recoltei“. Mesajul to­varăşului Nicolae Ceauşescu, adresat cu acest prilej ţărănimii cooperatis­te, lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, mecanizatorilor şi specialiştilor, tuturor oamenilor muncii din agricultură, constituie un vibrant omagiu adus tuturor celor care fac să rodească pămîntul, care asigură pîinea ţării. Subliniind că, deşi condiţiile climatice nu au fost dintre cele mai favorabile, oamenii muncii din agricultură au obţinut recolte care asigură aprovizionarea corespunzătoare a populaţiei cu pro­duse agroalimentare, precum şi sa­tisfacerea altor cerinţe ale economiei naţionale, secretarul general al partidului a cerut ca „Ziua recoltei“ să constituie pentru organele agri­cole şi pentru toţi oamenii muncii din agricultură un prilej de a exa­mina, în spirit critic şi autocritic, munca desfăşurată şi rezultatele ob­ţinute în acest an, de a trage toate învăţămintele necesare, atît din ex­perienţa bună acumulată, cit şi din lipsurile şi neajunsurile care s-au manifestat, şi de a lua toate măsu­rile pentru ridicarea la un nivel su­perior a întregii activităţi şi a pre­găti in cele mai bune condiţii recolta anului viitor. Analizarea realizărilor din acest an in ce priveşte sporirea producţiei vegetale şi zootehnice, realizări care demonstrează cu forţă de convinge­re marea superioritate a agricul­turii noastre socialiste, trebuie să ducă pretutindeni, aşa cum se subli­niază un mesaj, la intensificarea ac­tivităţii pe ogoare, la o amplă mobi­lizare a tuturor forţelor de la sate in vederea terminării, in toate jude­ţele şi în toate unităţile agricole, a strîngerii recoltei de toamnă. Desi­gur, lucrările au intrat in stadiul final. Aşa cum rezultă din datele furnizate de Ministerul Agriculturii, a mai rămas de strins recolta de toamnă de pe o suprafaţă totală ce însumează circa 140 000 hectare. Iată de ce, oriunde mai este de recoltat porumbul, orezul, sfecla de zahăr, este necesar să fie mobilizaţi la cîmp toţi locuitorii satelor, iar prin­tr-o temeinică organizare a muncii şi folosirea mijloacelor mecanice lu­crarea să fie încheiată intr-un timp scurt. Scăderea temperaturii — bru­mele şi chiar îngheţul înregistrate în cea mai mare parte a ţării, însoţita în unele zone şi de lapoviţă — obligă la concentrarea unor forţe mai pu­ternice în grădini, pentru a se strin­­ge, transporta şi pune la adăpost întreaga recoltă de legume. Efortu­rile depuse la cules trebuie să fie însoţite de preocuparea de a asigura transportul şi depozitarea grabnică a tuturor produselor, astfel incit să se prevină orice pierderi. Or, şi la a­­ceastă dată, in unităţile agricole din multe judeţe continuă să se afle d­in grămezi pe cîmp, însemnate canti­tăţi de porumb. O atenţie aparte tre­buie acordată transportării la bazele de recepţie şi la fabricile prelucră­toare a cantităţilor de sfeclă de za­hăr recoltată şi care a fost surprin­să de îngheţurile din ultimele zile, pentru a fi prelucrată cu priorita­te. Cerinţa intensificării transpor­tului la sfecla de zahăr este cu atît mai imperioasă cu cît, in unele ju­deţe — Arad, Botoşani, Călăraşi, Covasna, Timiş şi altele — cantită­ţile de sfeclă aflate, în grămezi, pe cimp sint incă destul de mari. Orice întîrziere la transport este de natură să ducă la scăderea randamentului la extracţia zahărului. De cea­ mai mare importanţă este ca, in aceste zile, o dată cu încheie­rea recoltării şi .­transportării produ­selor agricole din cimp şi din grădini, să se acţioneze pentru livrarea tu­turor cantităţilor de produse pre­­­văzute la fondul de stat. Aşa cum se subliniază un mesaj, aceasta con­stituie o condiţie de bază pentru înfăptuirea programului de auto­aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare, pentru asigurarea cantităţilor de furaje necesare hrăni­­rii animalelor pe timpul iernii, cât şi pentru satisfacerea corespunză­toare a cerinţelor de materii prime agricole pentru industrie şi pentru alte cerinţe ale economiei naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut, totodată, lucrătorilor din agri­cultură să muncească cu dăruire şi răspundere pentru a obţine in anul viitor cea mai mare recoltă din istoria ţării. In vederea îndeplinirii acestei importante sarcini, trebuie acţionat de pe acum, asigurindu-se condiţiile materiale şi tehnice menite să contribuie la efectuarea in bune condiţii a semănăturilor de toamnă şi creşterea randamentului la hectar la toate culturile ce se vor insămin­­ţa în primăvara viitoare. In acest scop, de cea mai mare importanţă este intensificarea ritmului de efec­tuare a arăturilor de toamnă, lucrări care, aşa cum a cerut conducerea partidului, trebuie încheiate cel mai tîrziu pină la 20 noiembrie, respec­­tindu-se cerințele privind executarea acestora la adincimea prevăzută de normele agrotehnice, inclusiv a lu­crărilor de scarificare. Pentru în­cheierea acestei lucrări la termenul stabilit, este necesar ca să se are zilnic 350 000—400 000 hectare, ritm posibil de realizat la nivelul actual de dotare a agriculturii noastre. Este absolut obligatoriu insă ca peste tot, dar mai cu seamă in judeţele Iaşi, Brăila, Vrancea, Gorj, Teleor­man şi altele, unde lucrarea este in­ -­tirziată, să se acţioneze energic în vederea bunei organizări a muncii, astfel incit ca fiecare tractor să se are zilnic o suprafaţă cit mai mare. Aşa cum s-a procedat şi in alte campanii agricole, pentru grăbirea lucrărilor, în fiecare unitate agricolă ,trebuie să se organizeze­ mutica b­arat in? două schimburi" sau itf " schimburi prelungite. Tot în aceste zile, pentru asigu­rarea condiţiilor necesara obţinerii de recolte mari, este necesar ca, încă de pe acum, să se facă amplasarea culturilor şi amenajarea corespunză­toare a terenurilor, să se efectueze toate lucrările de care depind buna funcţionare a sistemelor de irigaţii şi amenajarea de noi suprafeţe, precum şi cele de curăţire şi adin­­cire a canalelor din sistemele de desecare, prevenindu-se astfel băl­tirile. Cu aceeaşi răspundere trebuie să se acţioneze in vederea asigurării a tot ce este necesar in vederea bunei iernări a animalelor şi sporirii sim­ţitoare a producţiei zootehnice. Con­comitent cu pregătirea pentru iarnă a adăposturilor, este necesar să fie întreprinse măsuri incit, cel mai­ tîr­ziu pină la 10 noiembrie, să fie strinse toate furajele grosiere car­e se mai află pe cimp — baloţi de paie, coceni de porumb, vreji şi res­turi din grădinile de legume — in vederea asigurării hranei animalelor pe timpul iernii. Aşadar, in aceste zile, în agricul­tură este mult de lucru, după cum întreaga perioadă de iarnă trebuie să fie o perioadă de muncă intensă, de pregătire temeinică­ a tuturor con­diţiilor necesare obţinerii altor pro­ducţii vegetale şi zootehnice mult sporite in anul viitor. Datoria orga­nelor şi organizaţiilor de partid de la sate, a consiliilor populare şi a cadrelor de conducere din unităţile agricole este de a acţiona cu fer­­mi­tate pentru mobilizarea tuturor lo­cuitorilor din comune la stringerea şi punerea la adăpost a recoltei a­­cestui an, pentru pregătirea temei­nică a producţiei din anul viitor. Stă d­in puterea oamenilor muncii de la sate de a râspi­nde prin fapte îndemnurilor adresate de secretarul general al partidului. . tovarăşul Nicolae Gemuşescu- „de a obţine în anul ""1989 'cea' fftái'mare 'recoltă agricolă din istoria ţării. Aceasta este in interesul ţărănimii, al în­tregului nostru popor. La Şantierul naval din Brăila Noi nave multifuncţionale La Şantierul naval din Brăila se află în stadiu de armare la chei şi fee probează instalaţiile din dotarea ultimei nave multi­funcţionale de 5 OOp tdw. Aceas­ta poate transporta mărfuri li­chide, alimentare sau combus­tibili, uleiuri vegetale etc. Este cea de-a treia navă de aseme­nea tip şi, o dată cu finalizarea ei, se încheie seria destinată partenerilor străini. De aseme­nea, a fost lansat la apă şi i se fac probele funcţionale celui de-al doilea remorcher salvator şi spărgător de gheaţă „Alba­tros“, de 6 600 CP, cel mai pu­ternic vas de asemenea tip cu care este echipată flota noas­tră. Tot în această perioadă au fost începute lucrările de con­strucţie a navelor de 5 000 tdw şi 8 750 tdw, modernizate, vase care vor mări capacitatea de transport a flotei noastre co­merciale. Demn de relevat este faptul că, pină acum, printr-o muncă susţinută şi o grijă deosebită a­­cordată calităţii produselor, planul la export a fost realizat integral, in condiţiile creşterii productivităţii muncii cu peste 3,8 la sută faţă de prevederile de plan. La obţinerea acestor rezultate au contribuit măsurile luate de întreg colectivul de oameni ai muncii din cadrul şantierului naval pentru folosi­rea intensivă a maşinilor cu un înalt grad de automatizare din dotare, în special în cadrul sec­ţiei de debitare corp nave, unde, datorită soluţiilor tehnice adop­tate, s-a obţinut un coeficient sporit de folosire a metalului. In imagine , la cheiul de ar­mate, noi nave se află in stadii finale de execuție.. (Eugen Di­chiseanu) DOLJ : Sonde în circuitul productiv înainte de termen Sondorii Schelei de foraj Meli­­neşti, judeţul Dolj, şi-au îndeplinit înainte de termen planul pe pri­mele trei trimestre ale anului. Ei au predat trei sonde peste preve­­deri şi au început lucrările în devans la alte şase sonde. Aflăm de la inginerul Gheorghe Florea, şefii serviciului plan al schelei, că, prin diminuarea simţitoare a timpului neeroda­tiv, reducerea opririlor accidentale, extinderea forajului cu sare cu performanţe ridicate şi aplicarea măsurilor cuprinse în programul de modernizare a pro­­ducţiei, a crescut productivitatea muncii pe fiecare instalaţie. (Nicolae Băbălău). TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. - PROGRAM REVOLUŢIONAR DE MUNCĂ PENTRU PARTID, PENTRU POPOR Intr-o viziune profund ştiinţifică, secretarul general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, in Expu­nerea din aprilie, a reafirmat teza construirii socialismului cu poporul pentru popor, care are semnificaţia înfăptuirii unei democraţii reale, aşezată intr-un cadru organizatoric adecvat, ce asigură participarea efec­tivă a oamenilor munc­i la condu­cerea societăţii. In acest sens, secre­tarul genaral al partidului sublinia : „Am pornit si pornim de la faptul că socialismul ii realizăm cu poporul pentru popor, că dezvoltarea continuă a democraţiei muncitoreşti-revoluţio­­nare constituia un factor esenţial pentru făurirea cu succes a socia­lismului şi comu­nismului, pentru înaintarea patriei noastre în dezvol­tarea economico­­socială, in ridi­carea bunăstării generale a po­porului, in întă­rirea independen­­tei si suveranită­ţii tării“. Afirmarea unei conceptii dinami­ce si realiste des­­pre conducere in __________ condiţiile creşte­rii complexităţii fenomenelor si proceselor economice a dus la schimbarea radicală a modu­lui de a conduce unităţile, prin tre­cerea la conducerea colectivă, la autoconducere­a muncitorească. Pe întreaga verticală a sistemului de conducere a societăţii s-au instituţio­­nalizat organele autoconducerii mun­­citoreşti-revoluţ­onare, care oferă tuturor oamenilor muncii posibilita­tea de a participa direct şi prin re­prezentanţi la conducerea societăţii. Cvadrupla calitate a oamenilor muncii — de proprietari, producători, beneficiari ai rezultatelor muncii şi conducători — a descătuşat energiile creatoare ale personalului muncitor si a amplificat spiritul lui de răspun­dere in gestionarea recurselor socie­tăţii, cu influente benefice asupra rezultatelor muncii. Realizările re­marcabile obt­in­e de tara v­oast­ă in dezvoltarea sa economică si socială sint legate nemijlocit şi de exercita­rea democraţiei muncitoreşti­ revolu­­ţionare, ceea ce atestă eficacitatea şi viabilitatea democraţiei economice şi a cadrului organizatoric general in care aceasta se manifestă. Trecerea la dezvoltarea preponde­rent intensivă, trăsătură esenţială a economiei româneşti în actual­a­e apă istorică, impune exercitarea democra­ţiei muncitoreşti-revoluţion­are sub semnul unei mai înalte compatenţe şi răspumb­ri, care să asigure o creş­tere mult mai prie­nică a eficienţei cu care sunt folosite toate resursele. Teza cu privire la necesitatea pe­r­fecţionării activităţii organelor auto­­conducerii muncitoreşti ocupă un loc central în cadrul orientărilor privind modernizarea conducerii activităţii economico-sociale. In acest sens, secretarul general al partidului sub­linia : „Trebuie să acţionăm pentru DEMOCRAŢIA perfecţionarea în continuare a activi­tăţii acestora pentru ca, incepind cu adunările generate ale proprietarilor, producătorilor si beneficiarilor, cu consiliile oamenilor muncii si cele­lalte organisme, să se asigure dezba­terea largă a problemelor, stabilirea măsurilor in vederea realizării in­­ viată a tuturor programelor si hotă­­ririlor. Trebuie să facem ca adunările ge­nerale, consiliile oamenilor muncii să aibă un rol mai activ si in activi­tatea de întărire a răspunderii tu­turor oamenilor muncii, a ordin­i si disciplinei in toate unităţile econo­mi­co-sociale“. Cercetări efectuate în întreprin­deri româneşti au evidenţiat ten­dinţa de creştere a numărului de oameni ai muncii care participă la dezbateri în organele conducerii co­lective. Totuşi, această creştere nu este însoţită şi de sporirea, cel pu­ţin proporţională, a eficienţei parti­cipării, exprimată prin propunerile concrete avansate şi aplicate in în­treprinderi. Acest decalaj evidenţia­ză rezerve însemnate în creşterea e­­ficienţei participării oamenilor mun­cii la actul de conducere a unităţi­lor economice. Amplificarea eficienţei participării este influenţată sensibil de creşte­rea competenţei cadrelor de condu­cere, dar şi de îmbogăţirea cunoş­tinţelor economice şi din domeniul conducerii ale tuturor oamenilor muncii, dublate de sporirea simţu­lui de răspundere al acestora. Com­petenta reprezintă capacitatea pro­fesională a unui om al muncii de a realiza obiectivele individuale şi sarcinile ce-i revin pe baza cunoş­tinţelor, calităţilor, aptitudinilor şi deprinderilor dobindite prin in­structe şcolară si experienţă. Avind in vedere principalele tră­sături caracteris­tice cadrelor de conducere — du­bla calitate, aceea de om politic si de specialist, pre­cum si dubla pro­­fesionalizare, spe­cialist si condu­cător — rezul­tă că exercitarea cu competentă a funcţiilor condu­cerii intr-un anu­mit domeniu ne- ________ cesită atît cunoş­tinţe de speciali­­tate specifice do­meniului condus, cit si cunoştin­ţe de conducere si o pregă­tire politico-ideologică, precum si deprinderi de a aplica in practică aceste cunoştinţe. Totodată, condu­cătorul trebuie să posede şi un sis­tem de calităţi si aptitudini adecva­te cerinţelor conducerii, cum sunt: spirit militant, revoluţionar, de luptă, pentru aplicarea consecventă a politicii partidului in domeniul pe care il conduce, principialitate, in­transigenţă faţă de lipsuri, umanism, atitudine creatoare in soluţionarea problemelor ş.a. In condiţiile procresului ştiinţei şi tehnicii contemporane, competenta presupune actualizarea şi Îmbo­găţirea cunoştinţelor prin edu­caţie permanentă. Aşadar, compe­tenţa are­­un caracter dinamic. Un cadru de conducere, competent la un moment dat, dacă nu-şi actualizea­ză şi nu-şi Îmbogăţeşte cunoştinţe-Dr. Tiberiu ZOVÎLENTAN Academia de studii economice (Continuare in pag. a IIl-a) MUNCITOREASCĂ - REVOLUŢIONARĂ 9 expresia a competentei, a înaltei răspunderi ELOCVENTĂ ILUSTRARE A POLITICII PROFUND UMANISTE A PARTIDULUI DE CREŞTERE A BUNĂSTĂRII POPORULUI Incepind ite azi, 1 noiembrie . Se trece in etapa a 11­8 de majorare a retribuţiilor . Primii beneficiari ai noii etape de ma­jorare - peste 850 000 DE OAMENI AI MUN­CII cu retribuţii tarifare lunare cuprinse între 2 001-2 250 lei din industria minieră, petrol, energie electrică, metalurgie, construcţii de maşin , electrotehnică, chimie şi petrochimie, industrializarea lemnului şi materialelor de construcţii, industria uşoară, foraj şi geologie, cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, proiectare şi informatică.­­ In lunile decembrie a.c. şi ianuarie 1989 se vor majora retribuţiile tarifare lunare cu­prinse între 2 001-2 250 lei din celelalte sec­toare de activitate, astfel incit numărul to­tal al beneficiarilor de retribuţii mărite în etapa a ll-a va fi de peste 1,8 milioane, care se adaugă celor peste 2,5 milioane de oa­meni ai muncii care au primit retribuţii ma­jorate in etapa I.­­ Pină la sfîrşitul anului, peste 50 la sută din personalul muncitor din economie va be­neficia de venituri majorate. In conformitate cu prevederile Decretului Consiliului de Stat nr. 206/ 1938, incepând de azi, 1 noiembrie, se trece la a Il-a etapă de majorare a retribuţiilor. Primii care vor be­neficia de aceste majorări sunt oa­menii muncii cu retribuţii tarifare­­cuprinse intre 2 001 ș 2 250 lei din industria minieră, petrol, energie electrică, metalurgie, construcţii de maşini, electrotehnică, chimia şi pe­­trochimie, industrializarea lemnului şi ■ materialelor de construcţii, in­dustria uşoară, foraj şi geologie, cercetare ştiinţifică, dezvoltare teh­nologică, proiectare si informatică. In perioada următoare, alte catego­rii de personal vor primi retribuţii mărite, incit pină la sfîrşitul anului peste 50 la sută din personalul mun­citor va­ beneficia de majorarea veniturilor. • Cum se ştie, in cadrul primei eta­pe de majorare a retribuţiilor s-au mărit toate retribuţiile­ tarifare lu­nare de pină la 2 000 lei, etapă in cadrul căreia retribuţia minimă 03 economie a sporit­­de la 1 500 lei la 2 000 lei lunar. Practic, creşterile de venituri în această, etapă au fost de la 1 500—1 994 lei, cît reprezentau re­tribuţiile tarifare înainte de majora­re, la 2 000—2 395 lei după majorare, retribuţiile de 1 994 lei ale supeito­­rilor din industria minieră, siderur­gie, foraj, construcţii de maşini, me­tahinv­e neferoasă şi industria ci­mentului sporind şi mai mult, pină la 2 414 Iei. Tot in luna octombrie, o dată cu încheierea primei etape de majorare a retribuțiilor, s-a trecut la prima etapă de majorare a pensiilor de asigurări sociale de stat pentru munca depusa si limită de virstă, etapă in cadrul căreia s-au mărit pen­siile de pină la 1 500 lei lunar, in­clusiv cele militare, precum si pen­sia monimă pentru pierderea capaci­tăţii de muncă, gradul II de invali­ditate. De aceste majorări de veni­turi au beneficiat circa 800 000 per­soane, care s-au adăugat pensiona­­rilor invalizi de război, cărora li s-a mărit pensia incă de la 1 august. Toate aceste măsuri de majorare a veniturilor personalului muncitor si ale pensionarilor, care asigură o creștere importantă a nivelului de Mihai IOIVESCU (Continuare in pag. a 31-a) Planul la producţia fizică - realizat exemplar! Sondajul „Scînteii“ în unităţi producătoare de maşini-unelte Aşa cum s-a subliniat la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., în toate unităţile economice este necesar să se des­făşoare acţiuni ferme pentru îndeplinirea in cit mai bune condiţii a pre­vederilor de plan pe trimestrul IV şi pe întregul an, pentru recuperarea oricăror rămineri in urmă, precum şi pentru pregătirea temeinică a pro­ducţiei anului viitor. Totodată, în fiecare unitate economică se impune să se acţioneze cu maximă răspundere pentru folosirea judicioasă a ener­giei electrice, a combustibililor pe întreaga durată a zilei, pentru econo­misirea severă a resurselor energetice. Referitor la modul în care sunt îndeplinite aceste indicaţii in unităţi producătoare de maşini-unelte, intr-un număr anterior al ziarului am publicat un sondaj efectuat in două întreprinderi cu acelaşi profil din Suceava şi Tirgovişte. Conti­­nuind ancheta pe această temă, am efectuat noi investigaţii la între­prinderile specializate din Capitală şi Marghita, precum şi in cadrul centralei industriale de resort LA ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI­­,UNELTE ŞI AGREGATE BUCUREŞTI Modernizarea produselor — o problemă de mare actualitate Ne-am aflat zilele trecute la In­­treprinderea de maşini-unelte şi se­gregate din Capitală, unitate cu cî­­teva particularităţi determinate de importanta pentru economia naţio­nală a maşinilor executate aici, de gradul înalt de tehnicitate si com­plexitate al noilor tipuri de maşini­­unelte asimilate in fabricaţie. ...Biroul inginerului-şef al între­prinderii, tovarăşul Gheorghe Iones­­cu, se prezintă ca un mic punct de documentare. Pe multe planşe des­făşurate şi viu colorate, la o scară mult redusă, se­ află giganţii care se montează in hale: este vorba de maşini-unelte prevăzute cu comenzi numerice şi cu o serie de accesorii speciale care le măresc simţitor pa­rametrii tehnici. In plus, noile pro­duse, între care amintim noua fami­lie de maşini de alezat şi frezat tip AFP 180—260 CNC cu comenzi nu­merice de conturare, şi care este rea­lizată după soluţii constructive mo­derne, au fost realizate cu consumuri mai mici de metal cu circa 10—15 la sută faţă de vechile tipuri. In pre­zent, se poate aprecia — o demon­strează şi parametrii tehnici ai maşi­nilor — că aceste produse sunt de ni­vel mondial ridicat, fapt ilustrat şi de solicitările mari la export. In peri­oada care a trecut din acest an, două aspecte au stat permanent in atenţia muncitorilor şi specialiştilor între­prinderii , modernizarea maşinilor pentru a fi competitive pe plan ex­tern şi modernizarea fluxurilor de fabricaţie care să permită reducerea ciclurilor de execuţie a noilor tipuri de maşini. O precizare se impune : aceste „priorităţi“ — cum le numeau cei cu care am discutat in timpul documentării — au fost infăptui­te numai in parte. Astfel, s-au asimilat in fabricaţie o nouă familie de maşini de rectificat prin pătrun­dere, care prelucrează piese in ciclu automat pentru industria automobi­lelor, precum şi o nouă familie de strunguri carusel cu comandă nume­rică de conturare cu magazie de scule si frezare. Practic, in 10 luni care au trecut din acest an au fost modernizate si reproiectate peste 20 de tipuri de maşini-unelte. In ce priveşte organizarea si mo­dernizarea fluxurilor tehnologice, trebuie spus că in Întreprindere mai sunt incă multe rezerve ce nu au fost valorificate. Motivul invocat — „ne-am preocupat mai mult de rea­lizarea planului si in mod special a exportului“ — nu poate scuza înceti­neala cu car­e s-a acţionat in acest do­meniu. Este adevărat, modernizarea fluxurilor în această întreprindere prezintă unele caracteristici aparte. Practic, aici este nevoie de o foarte mare flexibilitate in organizarea şi dotarea fluxurilor potrivit programe­lor de fabricaţie. In acest sens, s-a organizat o linie tehnologică cu ma­şini de mare productivitate, automa­tizate pentru prelucrarea axelor şi roţilor de la maşinile-unelte. Rezul­tatul ? Ciclul de fabricaţie s-a re­dus la fiecare produs, in medie, cu circa 10 la sută. Fireşte, această realizare tehnică nu este singulară. Au mai fost apli­cate alte măsuri menite să ducă la organizarea si­ modernizarea fluxuri­lor tehnologice, în funcţie de fabri­caţia unui număr sporit de maşini­­unicat şi la temă. Insă, pentru ca în­treprinderea să devină, aşa cum s-a cerut, un adevărat model pe econo­mie in ce priveşte organizarea unor linii automatizate de înaltă producti­ - vitate, formate din 8—10 maşini cu comandă numerică deservite de manipulatori, mai este nevoie de timp. Dar, in mod deosebit, de mai multă preocupare din partea tuturor factorilor implicaţi pentru ducerea la bun sfirşit a propriilor hotărîri şi programe. Cert este că mai sunt incă destule probleme de rezolvat in organizarea şi modernizarea producţiei şi a mun­cii. Cu siguranţă că ele vor fi ana­lizate amănunţit de consiliul oa­menilor muncii, de comitetul de partid din întreprindere. Acum for­ţele întregului colectiv sunt concen­trate spre execuţia cu prioritate a exportului şi a utilajelor destinate obiectivelor economice cu termen de punere In funcţiune in acest an. In condiţiile încadrării in consumurile normate de energie electrică si com­bustibili. Fără excepţie, aceste ma­şini sunt înzestrate cu comandă nu­merică, cu magazii de scule, cu ac­­cesorii speciale, care le conferă po­sibilitatea executării unui volum su­perior de operaţii. Aşadar, produse de nivel tehnic ridicat, competitive pe plan mondial. LA ÎNTREPRINDEREA PENTRU MAŞINI-UNELTE MARGHITA In centrul atenţiei , comenzile de export întreprinderea pentru maşini-unel­­te Marghita a împlinit de curind un deceniu de existenţă. Ce a însemnat acest răstimp pentru noul colectiv de muncă ? Succint exprimat, o creştere de peste opt ori a producţiei reali­zate aici, spor determinat îndeosebi de diversificarea accentuată a no­menclatorului de produse, incercînd să surprindem cit mai concret acest efort de concepţie şi fabricaţie, se impune să evidenţiem că azi, la Marghita, se produc 20 tipodimensi­­uni de maşini-unelte. Ceea ce reţine insă in mod deosebit atenţia este faptul că aproape jumătate din pro­ducţie este destinată exportului. — Deşi suntem­ o unitate tinără, fiecare muncitor şi specialist a înţe­les limpede că, pentru a ne menţine pe pieţele actuale şi a ciştiga altele noi, trebuie sâ realizăm numai pro­duse de calitate înaltă, să fim prompţi in onorarea contractelor În­cheiate cu partenerii externi, ne spu­ne inginerul loan Duşe, directorul G­eorgise IONIŢA loan LAZA (Continuare in pag. a II-a) CRESTEREA RETRIBUTIILOR TARIFARE LUNARE IN ETAPA A ll-A DE MAJORARE 1 noiembrie 1988 — 1 ianuarie 1989 De la2004—2248lei -înainte de majorare la2405 2078lei -după majorare

Next