Scînteia, noiembrie 1988 (Anul 57, nr. 14370-14395)

1988-11-01 / nr. 14370

încetarea cursei — problemă centrală a omenirii în vederea reducerii forţelor armate şi armelor convenţionale în Europa VIENA 31 (Agerpres). —La Viena a avut loc o nouă intîlnire in ca­drul consultărilor reprezentanţilor statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi ţărilor N.A.T.O. pen­tru elaborarea­ mandatului viitoare­lor tratative privind reducerea for­ţelor armate şi armamentelor con­venţionale în Europa de la Atlantic la Ural — transmite agenţia T.A.S.S. A fost subliniată necesitatea înche­ierii elaborării mandatului, astfel incit tratativele să poată fi începute Încă în cursul anului 1988. „Interesele supreme ale omenirii impun lichidarea mijloacelor de distrugere în masă“ BONN 31 (Agerpres).­­ La Frank­furt pe­ Main s-au încheiat lucrările Congresului sindicatului metalurgiș­­tilor din R.F.G., care a examinat, in principal, perspectivele şi sarcinile organizaţiei sindicale în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Luînd cuvintul la încheierea lucrărilor, Franz Steinkirffer, preşedintele sin­dicatului, a declarat că interesele so­luţionării problemelor globale care confruntă în prezent omenirea recla­mă lichidarea neintirziată a tuturor mijloacelor de exterminare în masă, reducerea potenţialelor militare şi utilizarea cuceririlor progresului teh­nico-ştiinţific in scopul dezvoltării generale. Sindicatele — a subliniat el — trebuie să îmbine lupta pentru supravieţuirea umanităţii cu soluţio­narea principalelor sarcini ale miş­cării sindicale — apărarea drepturi­lor oamenilor muncii. Pe de altă parte, la chemarea Co­mitetului de coordonare al­ organi­zaţiilor vest-germane ale militanţi­lor pentru pace d in R. F. Germania continuă campania începută în urmă cu citeva săptămîni pentru preveni­rea izbucnirii unui război catastrofal, care ar pune în pericol soarta între­gii omeniri. Oameni de ştiinţă despre modalităţile de înlăturare a pericolului nuclear MOSCOVA 31 (Agerpres). — In oraşul Samarkand din Asia centrală sovietică s-a deschis, luni, întrlnirea reprezentanţilor academiilor de şti­inţe ale U.R.S.S. şi S.U.A. consa­crată examinării problemelor secu­rităţii internationale si limitării inarmărilor. Timp de patru zile, oa­meni de ştiinţă din cele două ţări, printre care figurează laureaţi ai Pre­miului Nobel, vor face un util schimb de păreri asupra probleme­lor actuale ale dezarmării, încetării cursei înarmărilor si eliminării pe­ricolului unui război nuclear. Rezultatele scrutinului din Zambia Preşedintele Kenneth Kaunda a depus jurămintul LUSAKA (Agerpres).­­ Potrivit rezultatelor oficiale date publicităţii la Lusaka, in urma scrutinului pre­zidenţial de la 26 octombrie, Kenneth Kaunda a fost reales preşedinte al Zambiei. După cum transmite agen­ţia EFE, el a obţinut 90 la sută din sufragiile exprimate. In cadrul unei festivităţi care a avut loc la Lusaka, Kenneth Kaun­da a depus jurămintul în calitate de­ preşedinte al Republicii Zambia pentru un nou mandat de cinci ani. In cuvîntarea rostită cu acest prilej, el a adresat poporului zambian ape­lul de a-şi uni eforturile pentru de­păşirea dificultăţilor economice cu care se confruntă în prezent ţara. Pe plan extern, preşedintele Kenneth Kaunda a chemat la eliminarea po­liticii de apartheid, promovată de regimul de la Pretoria, singurul fac­tor destabilizator din sudul Africii. Propunere privind convocarea unei conferinţe internaţionale in problemele Afganistanului KABUL 31 (Agerpres). — Luînd cuvintul la Kabul, în cadrul sesiunii Consiliului National (parlamentul), preşedintele Republicii Afganistan, Najibullah, a propus convocarea, sub egida O.N.U., a unei conferinţe in­ternationale in problemele Afganista­nului, în cadrul căreia să fie reafir­mate şi consolidate statutul Afganis­tanului de ţară nealiniată, şi neutră, precum şi demilitarizarea­ tării. Totodată, Najibullah a apreciat drept pozitivă ideea creării unui gu­vern de coaliţie pe bază largă şi neutră, cu condiţia ca acest guvern să fie acceptat de toate părţile inte­resate. El a adresat comandanţilor grupărilor armate ale opoziţiei din interiorul ţării apelul de a se aşeza­ din nou la masa tratativelor, de a participa la guvernarea statului. Nu­mai prin realizarea unităţii şi coeziu­nii tuturor forţelor patriotice, indi­ferent de opiniile lor, , a precizat pre­şedintele afgan, se va putea pune capăt războiului din Afganistan şi se­ va putea depăşi actuala situaţie, transmite agenţia Bakhtar. Evoluţii pozitive în relaţiile libiano-ciadiene O declaraţie a preşedintelui O.U.A. BAMAKO 31 (Agerpres). — După convorbirile avute cu oficialităţile de la Tripoli şi N’Djamena, Moussa Traore, preşedintele Organizaţiei Unităţii Africane, şeful statului ia­­lian, şi-a exprimat satisfacţia in le­gătură cu faptul că Marea Jamahi­­rie Arabă Libiană Populară Socia­listă şi Ciadul sunt ferm hotărite să acţioneze pentru instaurarea păcii in zonă. In prezent, la ordinea zi­lei — a declarat preşedintele O.U.A. — se află problema respectării stricte a acordului de la 11 septem­brie 1987 cu privire la încetarea fo­cului la frontiera dintre cele două ţări si, în primul rind, cea a dezan­gajării forţelor armate in zona de -^frontieră — informează agenţiile A.D.N. si T.A.S.S. Cele două ţări — a declarat, in altă ordine de idei, Moussa Traore — intenţionează să soluţioneze, în scurt timp, problema apartenenţei regiunii Aouzou, in dispută. Comi­tetul special al O.U.A. — a făcut el cunoscut — Instituit în 1977 în ve­derea normalizării relaţiilor dintre Jamahiria Arabă Libiană si Ciad, urmează să-şi reia, in curînd, acti­vitatea. ORIENTUL MIJLOCIU „O pace dreaptă şi durabilă poate fi realizată numai prin recunoaşterea drepturilor legitime ale palestinienilor“ Declaraţii ale secretarului general al O.N.U. şi preşedintelui Turciei PARIS 31 (Agerpres).­­ Secreta­rul general al O.N.U., Javier Perez de Cuellar, a subliniat, intr-un in­terviu acordat cotidianului francez „Le Figaro“, necesitatea unei solu­ţionări cuprinzătoare a conflictului din Orientul Mijlociu. Revolta popu­laţiei palestiniene din teritoriile ocu­pate de Israel — Cisiordania şi Gaza — va trebui să se încheie prin necu­noaşterea dreptului poporului pales­tinian la autodeterminare — a afirr­mat el, subliniind, totodată, că efor­turile de realizare a unei păci du­rabile in regiune trebuie să aibă in vedere necesitatea păstrării integri­tăţii teritoriale a Libanului. CAIRO 31 (Agerpres). — Turcia condamnă politica Israelului în te­ritoriile ocupate şi acţiunile sale vi­­zind înăbuşirea revoltei populaţiei palestiniene — a declarat preşedintele Turciei, Kenan Evren, intr-un inter­viu acordat ziarului egiptean „Al Ahram“. El a cerut guvernului is­­raelian să întreprindă eforturi în direcţia căutărilor pentru o regle­mentare paşnică a problemei pales­tiniene. „O pace dreaptă şi durabilă în Orientul Mijlociu poate fi reali­zată numai prin recunoaşterea drep­turilor legitime ale palestinienilor, inclusiv dreptul la instaurarea unui stat independent propriu“ — a sub­liniat Kenan Evren. El a evidențiat necesitatea retragerii Israelului din toate teritoriile arabe ocupate­­ în 1967. Alegerile legislative din Israel - pe fondul revoltei populaţiei din Cisiordania şi Gaza TEL AVIV 31 (Agerpres). — In Israel se desfăşoară, marţi, alegeri legislative. Principalele, formaţiuni politice angajate in această confrun­tare electorală pentru obţinerea mandatelor de deputat în Knesset sunt Blocul Likud, condus de pri­­mul-ministru, Yitzhak Shamir, şi Partidul Muncii, avînd în frunte pe viceprim-mi­nistrul şi ministrul de externe, Shimon Peres, parteneri in cadrul coaliţiei guvernamentale. Aceste alegeri s­e desfăşoară pe fondul situaţiei create de puternica revoltă a populaţiei palestiniene din Cisiordania şi Gaza, ocupate de Israel, care continuă fără încetare de aproape un an. .­­ • Autorităţile militare israeliene au hotărît să închidă, timp de o zi, cele două teritorii — Cisiordania şi Gaza — in ziua de marţi şi să instituie măsuri de securitate excepţionale. In Cisiordania si Gaza ’ — teritorii ocupate de Israel — au fost semna­late, în ultimele 24 de ore, noi de­monstraţii ale populaţiei palestinie­ne, reprimate de forţe militare ale­­ administraţiei israeliene. După cum informează agenţia K.U.N.A., un demonstrant din oraşul Beit Sahour a fost împuşcat. In urma inciden­telor grave care s-au produs în această localitate, autorităţile israe­­liene au instituit restricţii de circu­laţie. Situaţia este atît de încordată în teritoriile de pe malul de vest al Iordanului, incit administraţia mi­litară israeliană a efectuat, în ul­timele zile, aproximativ 200 de ares­tări — informează agenţia M.E.N.A. (Agerpres) Reluarea negocierilor iraniano-irakiene GENEVA 31 (Agerpres). — La Palatul Naţiunilor Unite din Geneva, sub auspiciile secretarului general al O.N.U., Javier Perez de Cuellar, au fost reluate, luni, negocierile ira­niano-irakiene consacrate reglemen­tării conflictului din Golf. Secreta­rul general al O.N.U. a avut între­vederi separate cu Tariq Aziz, vice­premier şi ministru al afacerilor ex­terne al Irakului, şi cu Ali Akbar Velayati, ministrul afacerilor ex­terne al Iranului. Purtătorul de cuvânt al Naţiunilor Unite a făcut cunoscut presei că pentru marţi a fost convenită o în­tîlnire comună a lui Javier Perez de Cuellar cu miniştrii de externe ai Iranului şi Irakului. BAGDAD 31 (Agerpres). — Irakul a eliberat unilateral, duminică, 25 de prizonieri de război iranieni, care au părăsit Bagdadul la bordul unui avion al Crucii Roşii Internaţionale — transmite agenţia I.N.A. TEHERAN 31 (Agerpres). — 25 de prizonieri de război irakieni, inva­lizi, au fost puşi în libertate,, de Iran, duminică, informează agenţia IRNA. AGENŢIILE DE PRESĂ TRANSMIT: RELAŢIILE CEHOSLOVAC04 ANGOLEZE şi perspectivele. .de dezvoltare a acestora s-au aflat luni în centrul convorbirilor de la Praga dintre Milos Jakes, secretar general al C.C. al P.C.C., Gustav Husak, preşedintele R.S.C., şi Jose Eduardo dos Santos, preşedintele M.P.L.A. — Partidul Muncii, pre­şedintele R. P. Angola. Au fost examinate, de asemenea, probleme actuale ale vieţii internaţionale, cu precădere evoluţiile din Africa australă — informează agenţia C.T.R. ÎNTREVEDERI LA BEIJING. La Beijing au avut loc convorbiri între ministrul de externe al R.P. Chine­ze, Qian Qichen, şi Hans-Dietrich Genscher, vicecancelar si ministru de externe al R.F. Germania. Agen­ţia China Nouă precizează că a fost examinată evoluţia relaţiilor bila­terale si s-a procedat la un schimb de opinii in legătură cu o serie de probleme internationale. Cu acelasi prilej, a fost semnat un protocol de colaborare intre ministerele de ex­terne ale­ celor două tari. VIZITA. Primul-ministru al Gre­ciei, Andreas Papandreu, va efec­tua o vizită in Turcia, la începutul anului viitor — a anuntat, la Atena, un purtător de cuvînt al guvernu­lui elen, citat de agenţia China Nouă. ANIVERSARE. La Viena au fost date publicităţii tezele C.C. al P.C. din Austria, cu ocazia marcării, la 3 noiembrie 1988, a 70 de ani de la crearea partidului. Documentul pune în evidenţă lupta dusă de comuniştii austrieci pentru apăra­rea intereselor oamenilor muncii, a păcii, împotriva războiului şi fascismului. CONVORBIRI SOVIETO—CHI­ NEZE. In perioada 20—31 octom­brie, la Moscova s-a desfăşurat cea de-a­ treia rundă de convorbiri sovieto-chineze in problemele de frontieră — transmit agenţiile T.A.S.S. şi China Nouă. Ministrul afacerilor externe al U.R.S.S„ Il­du­­ard Sevardnadze, l-a primit, luni. ne, şeful delegaţiei chineze la convorbiri. Tian Zengpei, adjunct al ministrului afacerilor externe. PRIMIRE. Preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al R. D. P. Laos, Kaysone Phomvihane, a primit o delegaţie militară thailandeză, con­dusă de comandantul-şef al arma­tei , transmite agenţia KPL. După ce a evocat eforturile dele­gaţiilor militare laotiene si thailan­­deze in deschiderea căii de regle­mentare a problemelor dintre cele două ţări, el şi-a exprimat speran­ţa intr-o apropiată intîlnire cu pri­mul ministru thailandez. NEGOCIERI. In cadrul dialogu­lui vizînd soluţionarea pe cale politică a problemei cipriote, la Nicosia a avut loc luni, sub egida O.N.U., o nouă rundă de negocieri între preşedintele Ciprului, Ghior­­ghiod Vassiliou, şi liderul comuni­tăţii turco-cipriote, Rauf Denktaş. Adunare festivă la Phenian cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi R. P. D. Coreeană PHENIAN (Agerpres). — Cu pri­lejul împlinirii a 40 de ani de la sta­bilirea relaţiilor diplomatice între România şi R.P.D. Coreeană, la Phe­nian a avut loc o adunare festivă in cadrul căreia a fost evocată dezvol­tarea raporturilor bilaterale. Au luat parte Chae Hui Jong, mi­nistrul muncii, preşedintele Asocia­ţiei de prietenie coreeano-română, alte persoane, oficiale. Despre semnificaţia evenimentului aniversar au vorbit Li In Ghiu, ad­junct al­ ministrului de externe, și Nicolae Gîrba, ambasadorul ţării noastre la Phenian. Program de acţiune pentru asigurarea principalelor drepturi ale femeilor portugheze LISABONA 31 (Agerpres). — La Lisabona s-au încheiat lucrările ce­lui de-al III-lea Congres al mişcării democratice a femeilor din Portuga­lia. Din ţara noastră a participat o delegaţie a Consiliului Naţional al Femeilor. Congresul a adoptat un program de acţiune privind asigurarea principa­lelor drepturi ale femeilor portu­gheze. O secţiune a acestui program este consacrată luptei pentru pace, împo­triva cursei, înarmărilor, împotriva amplasării pe teritoriul Portugaliei a armamentelor nucleare, pentru de­clararea acestuia zonă liberă de arme atomice. Reuniunea partidelor socialiste din America Latină LIMA 31 (Agerpres). — Cea de-a III-a Conferinţă a partidelor socia­liste din America Latină, ale cărei lucrări s-au desfăşurat în capitala peruană, a adoptat „Declaraţia de la Lima“. Documentul condamnă orice amestec, străin in problemele regiu­nii, exprimă atitudinea fermă faţă de „imperialismul nord-american“ şi convingerea că este necesară edifi­carea unei societăţi democratice, so­cialiste în statele din regiune — transmite agenţia EFE. La reuniunea de la Lima au parti­cipat delegaţii ale partidelor socia­liste din Argentina,­ Bolivia, Colum­bia, Costa Rica, Chile, Ecuador, Mexic, Peru, Uruguay şi Venezuela, precum şi reprezentanţi ai unor partide din Europa şi din Asia. IDEI MAJORE CARE SE DESPRIND DIN DEZBATERILE SESIUNII O.N.U. în ansamblul dezbaterilor desfă­şurate în cadrul actualei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. se detaşează prin însemnătatea lor cele referitoare la situaţia e­­conomică din lume şi, în special, la situaţia ţărilor în curs de dezvol­tare, care a cunoscut in ultimii ani o continuă înrăutăţire. Aproape toţi vorbitorii au ţinut şi ţin să-şi expri­me, intr-o formă sau alta, preocupa­rea faţă de perpetuarea şi chiar a­­dincirea multor fenomene negative pe plan economic, financiar şi comercial, faţă de implicaţiile grave ale acestora asupra tuturor ţărilor, în general asupra stabilităţii politice şi economice mondiale. In acest sens îndeamnă la reflec­ţie ,masivul studiu „World Economic Survey 1988“, elaborat de O.N.U., in care se face o amplă analiză a „tendinţelor actuale din economia mondială“. Astfel, se menţionează că, in ultimul deceniu, producţia lumii a înregistrat un ritm de creş­tere inferior faţă de cel din de­ceniul trecut. Chiar şi in ţă­rile dezvoltate , arăta în studiul introductiv Rafeeuddin Ahmed, ad­junct al secretarului general al O.N.U. pentru problemele economice şi sociale internaţionale , „expan­siunea economică a fost modestă“. Cit priveşte previziunea pentru pe­rioada următorilor doi ani, aceasta indică „o rată Inferioară faţă de cea actuală“. In studiu sunt evidenţiate şi puternicele convulsii din sis­temul financiar-monetar internatio­nal Schimburile comerciale, in ciu­da numeroaselor pledoarii in fa­voarea liberalizării, sunt distorsionate prin tot felul de măsuri protecţio­­nista adoptate de către unele ţări dezvoltate ; la acestea se adaugă instabilitatea crescîndă a raporturi­lor de schimb dintre monede, poli­tica dobinzilor înalte, degringolada de pe piaţa materiilor prime — toate aceste fenomene lovind puternic ţările in curs de dezvoltare, care au cel mai mult de suferit. „Perspecti-­­­vele pentru o îmbunătăţire fermă a situaţiei acestor, ţări rămân incerte“ — menţionează studiul. De la tribuna Adunării Generale, ca şi a Comisiei pentru pro­bleme economice şi financiare, di­verşi vorbitori au reliefat, prin pris­ma experienţei ţărilor lor, greutăţile ce confruntă economia mondială, în fiecare intervenţie revenind ca un laitmotiv ideea necesităţii stringente a intensificării cooperării internaţio­nale pentru soluţionarea urgentă a acestor probleme. s.Desigur, arăta ministrul de ex­terne al Gabonului, Martin Bongo, principala responsabilitate pentru asigurarea dezvoltării revine fiecă­rei ţări in parte, efortului ei pro­priu. Şi ţunt multe ţări care au făcut tot ceea ce este omeneşte po­sibil în această direcţie. Dar difi­cultăţile generate de factori externi — dobinzile înalte, reducerea preţu­rilor la produsele de bază, măsurile protecţioniste — nu pot fi depăşite decit printr-un amplu şi cuprinzător dialog internaţional, cu participarea tuturor statelor, dialog bazat pe ega­litate şi recunoaşterea intereselor tuturora". In general, în intervenţiile repre­zentanţilor multor ţări în curs­­ de dezvoltare s-a arătat­­că încercările lor de a surmonta greutăţile cu care se confruntă s-au lovit de o serie de obstacole, care mai de care mai greu de trecut Pe primul plan al acestor obstacole ministrul afacerilor externe al Perului, Luis Gonzales- Posada, menţiona „numeroasele mă­suri protecţioniste şi restrictive im­puse produselor firilor in curs de dezvoltare pe pieţele ţărilor dezvol­tate, amputîndu-le, astfel, în mod dramatic, veniturile obţinute din exporturi“. Ca urmare, poziţia sta­telor din­­lumea a treia în" schimbu­rile comerciale mondiale s-a dete­riorat serios, fapt reflectat in scă­derea ponderii acestor ţări in co­merţul mondial — de la 28 la sută in 1980, la puţin peste 18 la sută în 1987. Aceasta a dus, practic, la micşorarea drastică a părţii care revine celor două treimi din popu­laţia lumii în diviziunea internaţio­nală a muncii, ca şi a posibilităţi­lor lor de redresare economică. Preşedintele Republicii Camerun, Paul Biya, ca de altfel şi alţi vorbitori, a evidenţiat o altă cauză ce a contribuit la crearea actualei situaţii critice din economia­­ţărilor in curs de dez­voltare. „Noi — spunea şeful statu­lui camerunez — muncim mai mult, ne organizăm mai bine, obţinem o producţie sporită şi, totuşi, realizăm venituri mai mici, deoarece preţu­rile la produsele noastre de bază, asupra cărora nu avem nici un control, au scăzut şi scad continuu". Cum era şi firesc, în cursul dezba­terilor s-a vorbit mult despre „criza datoriei externe“. In legătură cu acest subiect, majoritatea delegaţii­lor au subliniat că datoria externă — care a depăşit 1 009 de miliarde de dolari — şi dobinzile ridicate re­prezintă pentru ţările în curs de dezvoltare problema cea mai grea. „Datoriile şi serviciul datoriei — sublinia ministrul de externe al Re­publicii Togo, Yaori Adodo,— con­stituie pentru lumea a treia cea mai fantastică povară, care le face incapabile să progreseze. Este ca şi cum ţările in curs de dezvoltare ar avea legată o piatră de picioare, care nu număr că le îngreunează mersul înainte, dar le şi trage înapoi, spre marasmul economic şi social“. Ca urmare a tuturor acestor prac­tici s-a ajuns la uriaşul transfer invers de resurse — din ţările în curs de dezvoltare spre cele dezvol­tate — fenomen pe care numeroşi delegaţi l-au pus în evidenţă. Cel mai adesea s-au citat datele publi­cate în studiul „World Development Record 1988“, care arată că datorită creşterii serviciului datoriei, a de­teriorării termenilor de schimb şi, reducerii posibilităţilor ţărilor in curs de dezvoltare de a obţine noi credite din statele industrializate, în perioada 1982—1987 transferul invers de resurse a atins cifra de 85 mi­liarde dolari. Şi aceasta se întîmplă intr-un moment in care tă­ rile sărace duc o lipsă acută de resurse finan­ciare pentru relansarea economiilor lor ! In context s-a evidenţiat că băn­cile internaţionale, precum şi F.M.I. şi B.I.R.D. impun ţărilor sărace condiţii care, în fapt, reprezintă un amestec în treburile interne ale a­­cestor ţări şi care duc la inflaţie, la înrăutăţirea standardului de via­ţă al maselor populare. „Instituţiile financiare internaţionale — arăta ministrul de externe al Somaliei, Mohamed Ali Hamud — trebuie să recomande celor in suferinţă medi­camente care să nu ducă la moar­tea pacientului". Din dezbateri n-au lipsit referirile, uneori mai directe, alteori mai voa­late, la refuzul unor ţări occidentale de a se angaja în acţiunile concer­tate ale tuturor statelor pentru de­păşirea problemelor grave din eco­nomia mondială, predind, dimpotri­vă, pentru o soluţionare „în cadru restrins“, care să le permită să-şi impună condiţiile partenerilor mai slabi, în speţă ţărilor in curs de dezvoltare, asupra cărora vor să în­drepte toate greutăţile. Direct sau indirect, imensa majo­ritate a vorbitorilor din ţările lumii a treia au respins asemenea orien­tări, pronunţindu-se pentru o abor­dare globală a problemelor econo­­mico-financiare acumulate, care să pornească de la realizarea unei noi ordini economice mondiale. „Fiind o problemă care preocupă absolut toate ţările — arăta reprezentantul Tunisiei, Ahmed Ghezal, preşedin­tele in exerciţiu al „Grupului celor 77“ — aceasta nu poate fi soluţio­nată decât de toate ţările. Aceasta este raţiunea pentru care statele membre ale «Grupului celor 77» au propus convocarea unei sesiuni spe­ciale a Adunării Generale a O.N.U, consacrate relansării creşterii eco­nomice şi dezvoltării ţărilor în curs de dezvoltare". Dezbaterile din cadrul actualei sesiuni a O.N.U. confirmă, astfel, pe deplin justeţea considerente­lor şi propunerilor României, ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu privire la problematica economică internaţională, prezentate Adunării Generale. Aprecierea deosebită de care acestea s-au bucurat în rîndul delegaţilor este explicată prin carac­terul lor realist şi constructiv, ele definind căi şi modalităţi de acţiune concrete în direcţia lichidării sub­dezvoltării şi redresării situaţiei economice mondiale ca o condiţie a progresului general. Nicolae PLOPEANU Problemele economiei mondiale pot fi soluţionate numai cu participarea tuturor statelor Naţiunile Unite ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII ALGERIENE DEMOCRATICE ŞI POPULARE Domnului CHADLI BENDJEDID Secretar general al Partidului Frontul de Eliberare Naţională, Preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu prilejul sărbătoririi celei de-a 34-a aniversări a Zilei naţionale a Re­publicii Algeriene Democratice şi Populare imi este deosebit de plăcut să vă adresez cele mai calde felicitări. Folosesc această ocazie pentru a exprima convingerea că raporturile de prietenie şi colaborare statornicite între partidele şi ţările noastre se vor dezvolta tot mai mult in viitor, in interesul popoarelor român şi algerian, al cauzei păcii, securităţii, înţelegerii şi colaborării internaţionale. Vă adresez cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres continuu şi prosperitate poporului algerian prieten. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România TELEGRAMA Primul-ministru al Guvernului­­ Republicii Socialiste România, Constantin Dăscălescu, a trimis pri­­mu­lui-ministru al Republicii Alge­riene Democratice şi Populare, Ab­­delhamid Brahimi, cu prilejul sărbă­toririi celei de-a 34-a aniversări a zilei naţionale a acestei ţări, o tele­gramă prin care îi adresează calde felicitări, împreună cu cele mai La 1 noiembrie, poporul algerian sărbătoreşte „Ziua revoluţiei“, mar­când cu acest prilej unul dintre cele mai importante momente ale zbuciumatei sale istorii. Se împli­nesc 34 de ani de cînd forţele pa­triotice, concentrate în regiunea munţilor Aures, din estul ţării, au declanşat lupta armată de eliberare naţională, care avea să fie încu­nunată, cu preţul unor grele sa­crificii, prin proclamarea indepen­denţei Algeriei (1962). Constituirea noului, stat independent a marcat începutul unei noi etape în viaţa poporului algerian, caracterizată prin adinei prefaceri economico­­sociale. Republica Algeriană Democratică şi Populară este cea mai întinsă ţară din Africa de nord, avind o suprafaţă de 2 381 700 kmp şi o populaţie de aproape 20 milioane de locuitori. Majoritatea teritoriu­lui este acoperită de deşert, dar sub nisipurile acestuia se găsesc bogate zăcăminte de petrol, gaze naturale, minereuri de fier, zinc, fosfaţi, cărbuni etc., care reprezin­tă principalele surse de venituri ale ţării. Cu cele aproximativ 50 milioane tone, la cit se ridică producţia anuală de ţiţei. Algeria se situează pe locul al treilea în rîndul ţărilor africane producătoare de petrol. In perioada care a trecut de la proclamarea independenţei ,s-au înregistrat un sir de transformări sociale înnoitoare, cu caracter pro­gresist, ca rezultat al eforturilor de­puse pentru lichidarea subdezvol­tării, harta economică a ţării s-a schimbat fundamental. Nu­ numai in regiunile de coastă, unde este concentrată cea mai mare parte a populaţiei, ci si în zonele, aride „ale Saharei au fost înălţate fabrici şi uzine, baraje şi centrale electri­bune urări de sănătate şi fericire personală. In telegramă se exprimă convingerea că, acţionînd pe baza acordurilor si înţelegerilor convenite la nivel inai­, guvernele celor două ţâri vor contribui la întărirea si di­versificarea continuă a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Algeria, ce, progrese notabile înregis­­trînd valorificarea resurselor natu­rale. Astăzi,, poporul algerian se mîndrește, pe drept cuvint, cu ma­rile rafinării şi complexe industria­le de la Arzew, Alger, Skikda, Ana­­ba, cu combinatele siderurgice de la Djidjeli şi Oran, ca şi cu alte obiective de importanţă deosebită. S-au luat, de asemenea, măsuri pentru dezvoltarea agriculturii ; ca rezultat al extinderii suprafeţelor irigate, in ultimele­­ două decenii producţia agricolă a crescut cu circa. .3­ 0 la sută. In prezent, autorităţile algeriene sunt preocupate de soluţionarea unor probleme, de perfecţionarea structurilor politice, economice şi sociale existente, unele reforme urmind a fi supuse unui referen­dum ce va avea loc la 3 noiembrie a.c. ; altele vor fi dezbătute in ca­drul viitorului congres al Partidu­lui Frontul de Eliberare Nat­orială. Animat de sentimente de caldă prietenie faţă de popoarele arabe, de toate popoarele care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătă­toare, poporul român urmăreşte cu simpatie realizările obţinute de poporul algerian pe calea făuririi unei vieţi noi. Intre Republica So­cialistă România şi Republica Al­geriană Democratică şi Populară se dezvoltă relaţii de strînsă colabo­rare, în­ cadrul acţiunilor de coope­rare specialişti români din diverse domenii aducîndu-şi contribuţia la progresele ţării. Momente de hotărîtoare însemnătate în această evoluţie le-au constituit întâlnirile la nivel înalt, care, prin acordurile şi înţelegerile convenite, au deschis noi perspective conlucrării bilate­rale, în interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţele­gerii internaţionale. Cinci armele de foc se vînd „la liber“... O cantitate de revolvere şi pis­toale suficientă pentru a acoperi, ba chiar a depăşi, nevoile unei întregi armate : comparaţia nu pare de­loc exagerată dacă se are in ve­dere numărul total de asemenea arme — 60 milioane —aflate in po­sesia unor persoane particulare din S.U.A. Iar dacă se adaugă şi ca­rabinele cu țeava retezată, atunci cifra se dublează, ajungindu-se la 120 de milioane­ de arme de foc, ceea ce, pentru ansamblul­­ popu­laţiei americane, reprezintă o armă la fiecare două persoane. Asupra acestor date nu poate încăpea în­doială pentru că ele au fost fur­nizate de atotputernica „National Rifle Association“ (N.R.A.), care grupează, in principal, pe reprezen­tanţii extrem de prosperului bu­siness al fabricanţilor şi comercian­ţilor de arme de foc şi ele au fost reamintite cu ocazia dezbaterilor recente din Camera Reprezentan­ţilor pe marginea unui proiect le­gislativ cunoscut sub numele de „amendamentul Brady41, urmărind stabilirea unei oarecare forme de control asupra vinzării „la liber“ a armelor de foc. Amendamentul purta numele fostului secretar de presă al Casei Albe, Jim Brady — care, rănit grav la cap in timpul atentatului comis in martie 1981 îm­potriva preşedintelui Reagan de către un extremist de dreapta, pe deasupra şi dezechilibrat mintal, a rămas infirm pe viaţă — şi acest amendament a fost susţinut de largi sectoare ale opiniei publice, In fruntea campaniei situindu-se chiar sofia lui Brady. Reacţia N.R.A., care numără nu mai puţin de 2,8 milioane de mem­bri şi are filiale in toate cele 50 de state americane, a fost imediată şi violentă, mergind pâ­nă la a se afir­ma că propusul amendament „vio­lează dreptul constituţional al fiecă­rui cetăţean de a poseda o armă". In fapt, acest drept, realmente prevă­zut in constituţie (ca o reminiscen­ţă a epocii Vestului sălbatic), nu era decit foarte puţin îngrădit prin propusul amendament, care preco­niza doar stabilirea unei perioade de o săptămină pentru verificarea identităţii şi antecedentelor celor ce solicită cumpărarea unei arme de foc, pentru a se evita ca acestea să intre in posesia unor infrac­tori, a minorilor, a toxicomanilor ori a bolnavilor mintali. Dar şi o asemenea cerinţă minimă a apărut membrilor N.R.A. ca o piedică in calea afacerilor lor şi ei i s-au opus categoric. Pentru a arăta, to­tuşi, că este „preocupată" de creş­terea numărului de omucideri in care sunt implicaţi minorii, filiala din Florida a N.R.A. a propus ini­ţierea în şcoli şi... grădiniţe de co­pii a unor cursuri de manipulare a armelor de foc, pentru a se evita, chipurile, posibilele accidente... Cinismul fără margini al acestei propuneri nu mai necesită nici un comentariu. Este adevărat, in Flo­rida, ca si in alte state americane, a sporit îngrijorător numărul omu­ciderilor in rindurile minorilor da­torită armelor de foc. Numai la Miami au murit accidental anul trecut 30 de minori sub 18 ani în timp ce se „jucau" cu asemenea arme. Potrivit datelor Biroului Fe­deral de Investigaţii (F.B.I.), in 1985 pe întreg teritoriul S.U.A. au murit, ca urmare a focurilor de armă, 11 381 persoane, iar dintre aceştia 230 au fost copii sub 15 ani. Unele relatări sunt de-a dreptul incredi­bile. Foarte recent, o fetiţă de 4 ani, juc­tndu-se cu un pistol găsit in­ casă, a oc­t involuntar trei pri­etene de aceeaşi virstă, iar cu pu­ţin înainte un copil de 2 ani (? !) şi-a ucis, în împrejurări simila­re, propria mamă. A devenit, de asemenea, o adevărată modă printre copiii de şcoală să vină la cursuri înarmaţi, in aşa fel incit la intrarea multor şcoli s-au insta­lat dispozitive de detectare, asemă­nătoare celor existente pe aeropor­turi. In aceste condiţii, „a-i invăta pe copii cum si utilizeze corect ar­mele, a declarat indignat Raul Martinez, primar al unei ■ localităţi din apropiere de Miami, este exact acelaşi lucru ca şi cum i-ar deprin­de să-şi administreze droguri". îngrijorătoare este şi escalada armelor de foc in posesia femeilor, o anchetă a institutului Gallup dez­văluind că intre 1983 şi 1986 nu­mărul armelor achiziţionate de „sexul slab“ a crescut cu 53 la sută, de la 7,9 la 12,1 milioane bucăţi, situaţie explicabilă, in parte, şi prin cazurile tot mai frecvente de agre­siune comise împotriva femeilor singure. Desigur, in asemenea împreju­rări, departe de a fi adus o solu­ţie radicală,­ amendamentul Brady ar fi creat cel puţin un obstacol minim şi temporar în faţa unui fenomen ce ameninţă să capete proporţii de avalanşă. Dar cum era previzibil, Camera Reprezen­tanţilor l-a respins cu 228 de vo­turi contra 182. N.R.A. poate fi li­niştită, business-ul ei poate con­tinua netulburat: „Noi vă vindem arme , ce faceţi cu ele nu ne pri­veşte, e treaba voastră“. ...In căruciorul său de infirm, in care este condamnat să rămină pînă la sfirşitul zilelor, Jim Brady, omul care şi-ar fi dorit atit de mult să se poată evita pe viitor tragedii ca aceea trăită de el, îşi aţinteşte plin de tristeţe privirile in pămint... R. CAPLESCU redacţia şi ADMINISTRAŢIA . Cod 71 341. Bucureşti Piaţa Scînteii nr. 1. Tel. 17 60 10. 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzore din întreprinderi şi Institute. Cititorii din străinătate se­ pot abona prin „ROMPRESFILATELIA“ — Sectorul export-import presă P.O. Box 12—201, telex 10376 profir București, Calea Griviei nr. 64—66. Tiparul : Combinatul poligrafic CASA SCÎNTEII 40 360

Next