Scînteia, noiembrie 1988 (Anul 57, nr. 14370-14395)
1988-11-26 / nr. 14392
IN SPIRITUL SICILOR SUBLINIATE DE TOVARĂSUL MUM CEAUSESCU "" " *"" .......................11111 .........1 ' ■ " " 1 ........"■ ......... ..........■■■■■—-■......... u ui tmi pmn mm nc.cn i. c. n PRODUCȚIA ANULUI VIITOR - TEMEINIC PREGĂTITĂ! Sondaj în întreprinderi din cadrul Centralei industriale de prelucrare a cauciucului în această perioadă, în faţa unităţilor din toate ramurile economice- cuvintul de ordine trebuie să il reprezinte, aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta şedinţa a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., realizarea in cele mai bune condiţii a planului pe acest an, asigurindu-se, pe această bază, pregătirea temeinică a producţiei anului 1989, creindu-se premise ca prevederile planului pe anul viitor să fie realizate ritmic la toţi indicatorii şi la un inait nivel de calitate şi eficienţă. Iată de ce, in fiecare întreprindere, centrală industrială, minister, in fiecare judeţ este absolut necesar ca orgahizaţiile de partid şi consiliile' ' oamenilor muncii să ia măsuri ferme pentru buna organizare a producţiei şi a muncii, pentru întărirea spiritului de ordine şi disciplină in producţie, pentru utilizarea cu maximă eficienţă a potenţialului tehnic existent, pentru folosirea judicioasă a timpului de lucru, astfel incit planul la producţia fizică, şi export să fie realizat exemplar. Industria românească de anvelope a cunoscut ritmuri inalte de dezvoltare, in special după Congresul al XIX-lea al partidului. In această perioadă, pe harta ţării s-au înălţat:numeroase unităţi de profil-la Drobeta-Turnu Severin, Caracal, Zalău, fur întreprinderile cu o tradiţie mai îndelungată, cum sunt „Victoria“ din Floreşti şi „Danubiana“ din Capitală, au fost modernizate, capacităţile de producţie crescînd considerabil, în acelaşi timp, ca urmare a aplicării rezultatelor cercetării, s-au înfiinţat o serie de unităţi specializate in producerea cauciucului sintetic, eliminindu-se pe această cale importul, precum şi întreprinderi care realizează cord metalic, materiale textile, utilaje şi maşini specifice acestui sectort de activitate. Ca urmare, in ultimii ani, industria românească de anvelope a reuşit nu numai să producă in totalitate anvelopele, necesare economiei, ci să asigure şi însemnate cantităţide produse pentru export. în prezent, în ţara noastră se produc o gamă largă de anvelope, inclusiv anvelopele pentru maşinile de foarte mari gabarite, pe care le execută puţine firme din lume şi care sunt competitive pe piaţa externă, într-unciclu de articole, „Scinteia“ îşi propune să urmărească cum se acţionează in prezent in principalele întreprinderi de profil pentru îndeplinirea planului pe trimestrul IV şi pe întregul an, ce măsuri s-au luat pentru buna pregătire a producţiei anului viitor. Azi ne vom referi la activitatea întreprinderilor de anvelope din Floreşti şi Zalău, la întreprinderea de anvelope „Victoria" Floreşti Permanent efort de autodepâşire Adeseori, in timpul, documentării noastre la întreprinderea de anvelope „Victoria" Floreşti ne-a fost dat să auzim : „Cea mai bună pregătire a producţiei anului viitor o constituie realizarea integrală a planului pe trimestrul IV şi pe întregul an la producţia fizică şi export". Rezultateleobţiţinute de ..acest colectiv in perioada care a trecut din acest an — realizarea planului la absolut toţi indicatorii — oferă garanţia îndeplinirii acestui angajament. Cum se acţionează in prezent, ce măsuri tehnico-organizatorice au fost iniţiate pentru ca şi in anul 1989 realizările colectivului de aici să fie cit mai bune ? Referindu-se la această problemă, directorul întreprinderii, inginerul Gheorghe Eftimie, ne-a precizat că pentru anul viitor s-a stabilit un program concret de măsuri, care va asigura realizarea Întregului fond de marfă, in funcţie de cerinţele interne şi la export. Planul la producţia fizică a fost corelat cu producţia-marfă şi, bineînţeles, producţia fizică cu posibilităţile de desfacere. Indicatorii au fost stabiliţi de comun acord cu Centrala industrială de prelucrare a cauciucului şi au fost dezbătuţi şi aprobaţi în adunarea generală a oamenilor muncii. Nivelurile prevăzute sunt pe deplin realizabile, dispunem de tot ceea ce este necesar, pentru a le îndeplini întocmai." Despre măsurile, care s-au aplicat deja sau urmează să se finalizeze până la deschiderea primei file din calendarul anului viitor ne-a vorbit inginera Eugenia Pârău, şefa serviciului plan . ..Un prim capitol, ne spune interlocutoarea, l-a constituit rezolvareaunor probleme ce vizează modernizarea unor maşinişi instalaţii, încadrarea in normele de consum energetice şi de materii prime, pregătirea tuturor capacităţilor de producţie, in sensul efectuării reviziilor şi reparaţiilor planificate, astfel incit toate utilajele şi instalaţiile să funcţioneze la întreaga capacitate. Cit priveşte aplicarea măsurilor din programul deperfecţionare ;; orp.uni.’Arii şi modernizarea proceselor de producţie se cuvine să evidenţiem că s-a pus un accent deosebit pe diversificarea producţiei. Bunăoară, pentru schimbarea producţiei de anvelope de autoturism din , construcţie textiltextil in construcţie textil-metal, precum şi pentru creşterea producţiei ele anvelope de autocamioane din construcţie textil-metal in construcţie metal-metal au fost modernizate, cu mijloace şi forţe proprii, maşinile de confecţii şi presele de vulcanizare. Totodată, in colaborare cu întreprinderea de utilaje pentru prelucrarea cauciucului Bâicoi, s-a conceput şi pus în funcţiune o nouă maşină de tăiat cord metalic de mare productivitate.“ în fundamentarea normelor de consum energeticşi de materii prime s-a pornit de la situaţia anului acesta. Pentru consumul de energie şi combustibil la care, după 10 luni din acest an, se înregistrează o economie de peste 77 MWh şi 30 tone combustibil convenţional, nivelul prevăzut este mai mic chiar dacă producţia creşte. Explicaţii suplimentare ne-a oferit inginerul Nicolae Constantin, directorul tehnic al unităţii : „Am închis practic toate căile risipei, sporind indicii de folosire ai fiecărui utilaj şi instalaţii in parte . Am discutat cu fiecare şef de atelier şi am stabilit măsuri tehnice precise, menite să ducă la realizarea producţiei cu consumuri mai scăzute de energie şi combustibili." , , Din discuţiile pe care le-am avut cu mai mulţi factori de răspundere, cu maiştri, tehnicieni şi muncitori am reţinut că pentru realizarea planului incădin prima zi a anului viitor toţi oamenii muncii din întreprindere ,învaţă, ,Necesităţile producţiei ■ anului viitor, faptul că vom introduce noi produse in fabricaţie, modernizările efectuate la o serie de maşini şi utilaje — ne spunea Ion Neagu, preşedintele comitetului sindicatului din întreprindere — ne-au obligat să luăm din vreme toate măsurile necesare pentru ridicarea nivelului de pregătire profesională al tuturor oamenilor muncii. Putem afirma că din acest punctde vedere nu vom avea nici un fel de probleme. Cum sperăm, nu vor fi probleme nici in ce priveşte folosirea cu maximum de randament a capacităţilor de producţie, ţinind seama că am executat toate reparaţiile capitale şi Gheorghe IONIŢA loan MARINESCU Eutfen TEGLAS (Continuare in pag. a II-a) Noi utilaje realizate prin autodotare Colectivul de specialişti din cadrul întreprinderii „Flamura roşie“ din Sibiu a realizat, prin autodotare, o linie de laminat şi calibrat care prin performanţele tehnice, şi soluţiile constructive originale adoptate se situează la nivelul celor similare existente pe plan mondial. Constituind o adevărată premieră tehnică naţională, noua linie a fost definitivată intr-un timp-record — mai puţin de un an de zile — şi are in componenţa sa numai echipamente româneşti. In stadiu avansat de execuţie se află o linie similară ce va fi pusă în funcţiune pină la sfirşitul acestui an ; împreună, ele vor asigura dublarea capacităţii de laminare a întreprinderii. Pe lingă reducerea substanţială a efortului valutar al ţării, noua realizare va crea posibilitatea de asimilare a noi tipuri de garnituri rigide necesare industriei textile, asigurind, totodată, laminarea unor profile necesare industriei electrotehnice și altor sectoare de activitate. „în ultima vreme — ne spune Petru Dobrin, inginer-șef al întreprinderii — eforturile colectivului de muncă de aici s-au concretizat in realizarea a numeroase maşini şi agregate diverse : agregat automat de, prelu- . crat piese mici, maşină de debavurat ace de cusut manuale cu diametru mai mare de 1 mm, maşină de ascuţit ace de pielărie, maşină de inscripţionat prin tampografiere, linie de nichelat ş.a. De asemenea, în stadiu avansat de execuţie se află o linie de cuprat, nichelat şi cromat articole de scris. Preocupările colectivului de oameni ai muncii din întreprindere pentru continua perfecţionare a activităţii s-au soldat, in perioada care a trecut din acest an, cu materializarea a 56 de măsuri tehnico-organizatorice, care au determinat reducerea cheltuielilor totale cu 3,9 milioane lei şi a celor materiale cu 3,2 milioane lei. (Ion Onuc Nemeş ; foto : Sandu Cristian). LA ÎNTREPRINDEREA „FLAMURA ROŞIE" DIN SIBIU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VAT ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVIII Nr. 14 392 Sîmbătă 26 noiembrie 1988 6 PAGINI - 50 BANI BIHOR . Pe şantierele obiectivelor energetice , ritm intens de lucru în aceste zile de intens efort creator, acţionind in spiritul sarcinilor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind dezvoltarea bazei energetice şi asigurarea producţiei de energie electrică la nivelurile stabilite prin plan, constructorii Antreprizei hidroenergetice Criş- Someş au raportat ieri, vineri, 25 noiembrie, un succes de prestigiu : începerea acumulării la hidrocentrala Lugaş, de 13 MW, din cadrul amenajării hidrotehnice a Crişului Repede. Lacul de acumulare al noului obiectiv, care va fi racordat circuitului productiv in luna decembrie,va avea 67 milioane mc apă. Ritm intens de lucru, consemnăm şi pe şantierul Centralei electrice de termoficare Oradea TI, unde constructorii şi montorii depun eforturi sporite pentru darea din exploatare, pină la sfirşitul anului, a turboagregatului nr. 3 de 50 MW. Semnificativ este faptul că, prin finalizarea acestor noi obiective energetice, puterea instalată in judeţul Bihor in scopul producerii energiei electrice sporeste de peste 2,5 ori comparativ cu cea existentă la începutul crminalului actual. (Ioan Laza). VIDELE : Noi sonde racordate la circuitul productiv în perioada ce a trecut din luna noiembrie, la Schela de producţie petrolieră Videle din judeţul Teleorman au fost puse in funcţiune 8 sonde noi, ridicîndu-se la 8/ numărul capaci , i'irtuu* priV.îu'.i /citire, in exploatare in acest an. După cum ne spunea inginerul Mircea Alexandrescu, directorul schelei, eforturi intense se depun in aceste zile pentru finalizarea probelor de producţie la alte 6 sonde, pe baza unor programe concrete de măsuri tehnico-organizatorice. Este de remarcat şi faptul că sarcinile de plan la extracţia ţiţeiului din sonde noi, aferente perioadei ce au trecut de la începutul anului şi pină in prezent, au fost realizate şi depăşite, in bilanţul intrecerii socialiste inscriindu-se, de asemenea, o producție suplimentară de,aproape 23 milioane metri cubi de gaze utilizabile. (Stan Ștefan). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Partidului Patriei din Turcia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, a primit, vineri, delegaţia Partidului Patriei din Turcia, condusă de Alaatin Filat, vicepreşedinte al partidului, care efectuează o vizită in ţara noastră, la invitaţia Consiliului Naţional al F.D.U.S. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost transmise, cu acest prilej, un cald salut şi cordiale urări din partea preşedintelui Partidului Patriei şi prim-ministru al Republicii Turcia, Turgut Ozal. Conducătorul delegaţiei a exprimat mulţumiri pentru întrevederea acordată, pentru posibilitatea de a vizita România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis, la rindul său, preşedintelui Partidului Patriei şi prim-ministru al Republicii Turcia un salut călduros şi cele mai bune urări. Irn timpul convorbiriiau fost evidenţiate bunele relaţiide prietenie şi colaborare dintre România şi Turcia, exprimîndu-se dorinţa dezvoltării lor in continuare, îndeosebi pe plan economic, tehnico-ştiinţific şi in alte domenii de interes comun, potrivit înţelegerilor convenite la nivel înalt, in folosul ambelor ţâri şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării in Europa şi irf lume. In cadrul schimbului de vederi privind situaţia internaţională, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea unirii eforturilor tuturor, popoarelor, ale forţelor democratice şi progresiste de pretutindeni, pentru înfăptuirea dezarmării, în primul rind a dezarmării nucleare, pentru reglementarea pe cale paşnică, prin tratative, a problemelor litigioase dintre state, pentru instaurarea unui climat de pace, încredere şi largă colaborare intre toate naţiunile lumii. A fost subliniată importanţa transformării Balcanilor intr-o zonă a bunei vecinătăţi, a păcii, înţelegerii şi colaborării, fără arme nucleare şi chimice, fără baze militare străine. In acest context, conducătorul delegaţiei turce a exprimat aprecierea deosebită pe care conducerea Partidului Patriei din Turcia o dă activităţii, iniţiativelor şi demersurilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu consacrate dezvoltării colaborării dintre ţările balcanice, întăririi păcii, înţelegerii şi cooperării în această zonă şi in lume. La primire a participat Tamara Dobrin, preşedinte al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al F.D.U.S. A fost de față ambasadorul Turciei la Bucureşti, Süleyman Okyar Günden. DECRET PREZIDENŢIAL privind convocarea Camerei legislative a consiliilor populare In temeiul articolului 14 din Legea nr. 5/1975 privind Congresul, Camera legislativă și conferințele consiliilor populare, Președintele Republicii Socialiste România decretează : Articol unic. - Se convoacă Camera legislativă a consiliilor populare în ziua de 30 noiembrie 1988. NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Republicii Socialiste România 70 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI NAŢIONAL UNITAR ROMÂN Nu, prin Alba lulia nu poţi umbla cum ai umbla printr-un oraş obişnuit. Cu toate că urbea aceasta de la malurile Mureşului şi Ampoiului, prin chipul ei modern întinerit in întregime din ultimele două decenii, cum întinerite sunt, în perioada amintită, toate localităţile ţării, îşi dezvăluie, chiar de la prima privire, atributele proprii urbanistice şi industriale ale timpului nostru de viguroase ascensiuni social-economice. Istoria trecută, multimilenară a oraşului este prezentă masiv intrepidanta istorie contemporană, ii sporeşte acesteia şi mai mult frumuseţea, semnificaţia, prin tot ce are nou ca înfăptuire socialistă, de inimă vie a unităţii româneşti in" cuget şi in simţire pe pămintul străbun de la Marea cea Mare, Dar păţiti-- Dunăre. E Piatra Craivii in preajmă, cu vestigiile bătrinului Apoulon, capitală a dacilor apuli , pe temeliile de piatră ale Apulumului dacoromân, continuatorul Apoll-onului, s-au înfipt temeinic temeliile Albei Iulii, cetate a primei Uniri româneşti, prin gîndul şi fapta eroică ale lui Mihai Viteazul, intru împlinirea dorului românesc sub semnul Daciei Felix , cetate a pătimirii româneşti pentru izbinda aceluiaşi dor de unire şi de dreptate socială legănat de moţii lui loan Ursu din Albac — foc de nestins in ciuda cruzimii dezlănţuite de asupritori pe Dealul Furcilor, într-un februarie 1783, unde au zdrobit cu roata oasele lui Horea şi Cloşca , foc al luptei pentru dreptate socială şi naţională reaprins şi mai intens, la 1848, de aceiaşi moţi de nedomolit in visul lor liberator, conduşi de Craiul munţilor, Avram Iancu. E Cîmpul lui Horea, aici — Platoul Romanilor, oraş in oraş, cu totul nou, dominind sumbra cetate habsburgică — temniţă a lui Horea, Cloşca şi Crişan şi a lui Avram Iancu. Ne-am purtat paşii pe aleile betonate ale noului cartier Platoul Romanilor amintitor al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, admirind liniile ■ zveltei arhitecturi, bucurindu-ne de jocul volumelor ei măiestrit, gîndite şi înfăptuite de constructori. Am urcat scările unuia dintre blocurile de aici, botind la uşa lui Iuliu Drăghici, martor şi participant la măreţul eveniment de acum 70 de ani. Am intrebat-o pe gazda noastră dacă, dincolo de litera documentelor evocatoare, clipa de viaţă, trecătoare, cu emoţiile ei autentice, de atunci, ii este la fel de proaspătă şi acum. — Mă Întrebaţi dacă-mi amintesc... Cum să vă spun eu? Clipa aceea, de atunci, m-a însoţit toată viaţa, pentru că, vedeţi dumneavoastră, şi la virsta asta a părului alb pe mine mă aflaţi tot pe Platoul Romanilor, unde s-a ţinut Marea Adunare de la 1 Decembrie 1118, aici imi este şi casa, in acest oraş nou. Mindria de a fi fost martor al Marii Uniri este acum dublată de mindria faţă de minunatele realizări ale prezentului socialist, îmi place să străbat, pe jos, această Alba lulia, mai tînără ca oricind, să-i cunosc noutăţile. Cunoscindu-te, vă spun cu toată sinceritatea, trecutul îmi apare şi mai înălţător prin frumuseţea ideii de Unire, care a rodit astăzi, depăşindu-ne cu mult speranţele de atunci. — Documentul istoric ne redă amplitudinea acelui măreţ moment, ne explică limpede resorturile lui adinei , social-istorice şi economice care l-au declanşat. Dumneavoastră insă, ca manor şi participant direct, păstraţi încă un suflet — după cum ne-aţi mărturisit — scinteia emoţională aprinsă de dorul de unire in conştiinţa milioanelor de români, care au făurit-o. Povestiţi-ne... — Marile evenimente din toamna anului 1918 m-au găsit in oraşul Blaj. Eram elev in clasa a V-a a liceului , din localitate. Atmosfera de mare elan patriotic, de speranţă şi in Dionisie SINCAN Ştefan DINICA (Continuare in pag. a IV-a) AZI, LA ALBA IULIA - vatră a Unirii, unde s-a hotărît realizarea visului de veacuri al românilor TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. Răspunderi izvorite dintr-un principiu fundamental: Centrala Industrială - titulară de plan în condiţiile actualei etape de dezvoltare a economiei naţionale, caracterizată printr-o reproducţie de tip puternic intensiv, perfecţionarea conducerii şi a raporturilor in dublu sens pe filiera minister-centralăîntreprindere reprezintă o cerinţă de bază a mecanismului de funcţionare a economiei noastre naţionale, în concepţia partidului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu — prezentată cu rigoare ştiinţifică vitezele pentru plenara C.C. al P.C.R. — perfecţionarea structurilor, formelor şi metodelor de conducere, pentru a răspunde in cea mai inaltă măsură sarcinilor de dezvoltare în ritm rapid a economiei naţionale, in condiţii de maximă eficienţă economică, reprezintă o coordonată de bază a strategiei de dezvoltare a ţării noastre. în context, pornind de la analiza temeinică a modului in care cele trei verigi organizatorice — intreprindere centrală-minister — acţionează pentru îndeplinirea importăritelor sarcini care le revin in actualul cincinal, secretarul general al partidului accentua că, in continuare, va trebui să se acorde o atenţie deosebită bunei funcţionări a tuturor întreprinderilor şi centralelor pe principiile noului mecanism economic, ale autogestiunii, autoconducerii şi autofinanţării, astfel incit să se realizeze o creştere tot mai puternică a eficienţei economice. Pentru transpunerea in practică a acestei orientări de esenţă, o primă cerinţă se referă la perfecţionarea cadrului relaţional dintre cele trei verigi organizatorice întreprinderecentrală-minister, in scopul îndeplinirii la un nivel superior a atribuţiilor şi competenţelor care le revin, al delimitării şi precizării rolului, importanţei şi contribuţiei fiecăreia ,in cadrul mecanismului de conducere, organizare şi funcţionare a industriei, asigurarea unei eficienţeeconomice ridicate trebuind să constituie criteriul principal în raport de care să fie apreciată funcţionalitatea sistemului. Desigur, stabilirea unui cadru relaţional optim intre întreprindere, centrală şi minister reprezintă o problemă complexă, care trebuie rezolvată ţinindu-se seama de o serie de factori, cum sunt sistemul de organizare, gradul de mărime al întreprinderilor, profilul ramurii sau al subramurilor, baza tehnico-materială şi cadrele disponibile. Studiul acestor factori, in interconexiunea lor, precum şi al actualelor cerinţe ale dezvoltării calitative, intensive, a pus in evidenţă necesitatea creşterii rolului centralelor industriale in mecanismul de conducere, organizare şi planificare al economiei. De bună seamă, ca mare unitate economică constituită prin gruparea unor întreprinderi şi a altor unităţi, centrala industrială, devenită titulară de plan, are posibilităţi sporite pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi introducerea progresului tehnic, profilarea şi specializarea produselor, dezvoltarea relaţiilor de cooperare economică internaţională şi comerţ exterior, ea dispunind de atribuţii, competenţe şi pirghii pentru asigurarea unei utilizări efigente a fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante, pentru reducerea cheltuielilor de producţie şi creşterea rentabilităţii producţiei atit pe ansamblu, cit şi pe fiecare întreprindere componentă. Rezultatele pozitive de ansamblu obţinute in actuala structură organizatorică a economiei demonstrează implicit şi eficienţa centralelor industriale ; cu toate acestea, in lumina actualelor exigenţe, centralele sunt chemate să fie mult mai activ implicate in problemele practice ale activităţii economice. Iar începutul trebuie făcut — aşa cum sublinia secretarul general al partidului — cu eliminarea lipsurilor in funcţionarea centralelor industriale, in exercitarea cu întreaga răspundere a atribuţiilor şi competenţelor , care le revin. în acest sens, cu deosebire trebuie combătute ferm atit tendinţa care există in unele centrale de a se transforma intr-o verigă intermediară intre minister şi întreprinderi în privinţa primirii şi repartizării de sarcini, cit şi practica unor ministere de a se substitui centralelor in exercitarea unor atribuţii din competenţa acestora. Ne referim mai ales la drepturile şi obligaţiile centralei industriale in domeniul fundamentării sarcinilor de plan şi al execuţiei acestuia, in domeniul cercetării şi al dezvoltării, al organizării conducerii, producţiei şi a muncii, in domeniul aprovizionării, desfacerii, al comerţului exterior şi al cooperării economice internaţionale, in domeniul financiar-contabil şi al activităţilor de personal. Să ne referim, concret, la fiecare din aceste aspecte. Potrivit atribuţiilor care îi revin in legătură cu fundamentarea sarcinilor de plan, ca şi in privinţa execuţiei acestora, centrala industrială trebuie să asigure elaborarea planurilor cincinale şi anuale proprii, pe baza propunerilor întreprinderilor subordonate, urmărind încadrarea in nivelurile orientative si normativele de plan elaborate de Comitetul de Stat al Planificării. In acest scop, ea este obligată să urmărească încheierea la timp a contractelor de apro-'' vizionare si desfacere, folosirea intensivă a întregului potenţial productiv, dezvoltarea optimă a capacităţilor de producţie, specializarea şi profilarea producţiei, asimilarea de produse noi şi reproiectate, introducerea tehnologiilor avansate, folosirea eficientă, a forţei de muncă şi gospodărirea cu maximum de eficienţă a fondurilor materiale şi băneşti. Prof. univ. dr. Constantin BARBUIESCU (Continuare in pag. a V-a) ŞTIINŢELE SOCIALE ÎN PROCESUL PERFECŢIONĂRII VIEŢI SOCIAL-ECONOMICE In anii construcţiei socialiste, şi îndeosebi in perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea, bogata activitate teoretica desfăşurata de partid, climatul propice dezbaterii ideologice creatoare, perfecţionarea învăţămîntului şi cercetării in ştiinţele sociale, îmbogăţirea activităţii editoriale au stimulat progresul acestor domenii ale vieţii spirituale, contribuind la intensificarea participării româneşti în dialogul şi confruntările de idei contemporane. Din această perspectivă deschisă înnoirilor, partidul nostru a elaborat în ultimele două decenii teze şi soluţii noi privind dezvoltarea economică şi socială a României, s-a preocupat de clarificarea ştiinţifică a etapelor dezvoltării economico-sociale a ţării. Astfel, definirea obiectiveloredificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, analiza formelor de exercitare a rolului conducător al partidului, a relaţiei dialectice dintre socialism şi democraţie, aprofundarea problematicii naţiunii în lumea contemporană, relevarea funcţiei active a conştiinţei socialiste, analiza raportului dintre general şi particular în dezvoltarea socială şi-au, găsit reflectarea intr-o succesiune de abordări înnoitoare iniţiate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pornind de la principiul unităţii dialectice dintre adevărurile generale ale teoriei revoluţionare şi experienţa concretă, de o mare diversitate, a vieţii istorice reale, partidul nostru, secretarul său general subliniază neîncetat sarcina de importanţă majoră ca ştiinţele sociale, cercetarea din acest domeniu să studieze în permanenţă practica, experienţa vieţii, să contribuie la dezvoltarea teoriei şi practicii revoluţionare. Aşa cum se arată în Tezele din aprilie, la baza întregii activităţi ideologice, politico-educative, a predării şi cercetării în ştiinţele sociale trebuie să stea concepţia revoluţionară despre lume şi viaţă, materialismul dialectic şi istoric, principiile socialismului ştiinţific. „Să abordăm cu mai multă îndrăzneală — cere tovarăşul Nicolae Ceauşescu — problemele ideologice noi care apar, dezvoltarea concepţiei revoluţionare despre lume şi viaţă. Să tragem concluziile necesare din practica socială, din întreaga noastră activitate şi să elaborăm căile pentru înaintarea întregii noastre societăţi“. PAGINA A III-A