Scînteia, noiembrie 1988 (Anul 57, nr. 14370-14395)

1988-11-26 / nr. 14392

IN SPIRITUL SICILOR SUBLINIATE DE TOVARĂSUL MUM CEAUSESCU "" " *"" .......................11111 .........1 ' ■ " " 1 ........"■ ......... ..........■■■■■—-■......... u ui tmi pmn mm nc.cn i. c. n PRODUCȚIA ANULUI VIITOR - TEMEINIC PREGĂTITĂ! Sondaj în întreprinderi din cadrul Centralei industriale de prelucrare a cauciucului în această perioadă, în faţa unităţilor din toate ra­murile economice- cuvintul de ordine trebuie să il reprezinte, aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta şe­­­dinţa a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.,­ realizarea in cele mai bune condiţii a planului pe acest an, asigurindu-se, pe această bază, pregătirea temeinică a producţiei anului 1989, creindu-se premise ca prevederile planului pe anul viitor să fie realizate ritmic la toţi indicatorii şi la un inait nivel de cali­tate şi eficienţă. Iată de ce, in fiecare întreprindere, centrală industrială, minister, in fiecare judeţ este absolut necesar ca orgahizaţiile de partid şi consiliile' ' oamenilor muncii să ia măsuri ferme pentru buna organizare a producţiei şi a muncii, pentru întărirea spiritului de ordine­ şi disciplină in producţie, pentru utilizarea cu maximă eficienţă a potenţialului­­ tehnic existent, pentru folosirea judicioasă a timpului de lucru, astfel incit planul la producţia fizică, şi export să fie realizat exemplar. Industria românească de anvelope a cunoscut rit­muri inalte de­ dezvoltare, in special după Congresul al X­IX-lea al partidului. In această perioadă, pe harta ţării­ s-­au înălţat:­numeroase unităţi de­ profil-la Dro­­beta-Turnu Severin, Caracal, Zalău, fu­r întreprinderile cu o tradiţie mai îndelungată,­ cum sunt „Victoria“ din Floreşti­ şi „Danubiana“ din Capitală, au fost moder­nizate, capacităţile de producţie crescînd considerabil, în acelaşi timp, ca urmare a aplicării rezultatelor cer­cetării, s-au înfiinţat o serie de­ unităţi specializate in producerea cauciucului sintetic, eliminindu-se pe această cale importul, precu­m şi întreprinderi care realizează cord metalic, materiale textile, utilaje şi maşini specifice acestui sectort de activitate. Ca ur­mare, in ultimii ani, industria românească de anve­lope a reuşit nu numai să producă in totalitate anve­lopele, necesare economiei, ci să asigure şi însemnate cantităţi­­de produse pentru export. în prezent, în ţara­ noastră se produc o gamă largă de anvelope, inclusiv anvelopele pentru maşinile de foarte mari gabarite, pe care le execută puţine firme din lume şi care sunt competitive pe piaţa externă, în­tr-un­­ciclu­ de articole, „Scinteia“ îşi propune să urmărească cum se acţionează in prezent in principa­lele întreprinderi de profil pentru îndeplinirea pla­nului pe trimestrul IV şi pe întregul an, ce măsuri s-au luat pentru buna pregătire a producţiei anului viitor. Azi ne­ vom referi la activitatea întreprinderi­lor de anvelope din Floreşti şi Zalău, la întreprinderea de anvelope „Victoria" Floreşti Permanent efort de autodepâşire Adeseori, in timpul, documentării noastre la întreprinderea de anve­lope „Victoria" Floreşti ne-a fost dat să auzim :­ „Cea­ mai bună pre­gătire a producţiei­ anului viitor o constituie realizarea integrală a pla­nului pe­ trimestrul IV şi pe în­tregul an la producţia fizică şi ex­port". Rezultatele­­obţiţinute de ..acest colectiv in perioada care a trecut din acest an — realizarea planului la absolut toţi indicatorii — oferă garanţia îndeplinirii acestui anga­jament. Cum se acţionează in pre­zent, ce măsuri tehnico-organiza­­torice au fost iniţiate pentru ca şi in anul 1989 realizările colectivului de aici să fie cit mai bune ? Referindu-se la această problemă, directorul întreprinderii, inginerul Gheorghe Eftimie, ne-a precizat că pentru anul viitor s-a stabilit un program concret de măsuri, care va asigura realizarea Întregului fond de marfă, in funcţie de cerinţele in­terne şi la export. Planul la pro­ducţia fizică a fost corelat cu pro­­ducţia-marfă şi, bineînţeles, pro­ducţia fizică cu posibilităţile de des­facere. Indicatorii au fost stabiliţi de comun acord cu Centrala in­dustrială de prelucrare a cauciucu­lui şi au fost dezbătuţi şi aprobaţi în adunarea generală a oamenilor muncii. Nivelurile prevăzute sunt pe deplin realizabile, dispunem de tot ceea ce este­ necesar, pentru a le îndeplini întocmai." Despre măsurile, care s-au aplicat deja sau urmează să se finalizeze până la deschiderea primei file din calendarul anului viitor ne-a vorbit inginera Eugenia Pârău, şefa servi­ciului plan . ..Un prim­­ capitol, ne spune interlocutoarea, l-a constituit rezolvarea­­unor probleme ce vizea­ză modernizarea unor maşini­­şi instalaţii, încadrarea in normele de consum energetice şi de materii pri­me, pregătirea tuturor capacităţilor de producţie, in sensul efectuării reviziilor şi reparaţiilor planificate, astfel incit toate utilajele şi insta­laţiile să funcţioneze la întreaga capacitate. Cit priveşte aplicarea măsurilor din programul de­­per­fecţionare ;; orp.uni.’­Arii şi­ moder­nizare­a proceselor de producţie se cuvine să evidenţiem că s-a­ pus un accent deosebit pe diversificarea producţiei. Bunăoară, pentru schim­barea producţiei de anvelope de au­toturism din , construcţie textil­textil in construcţie textil-metal, precum şi pentru creşterea produc­ţiei ele anvelope de autocamioane din construcţie textil-metal in con­strucţie metal-m­etal au­­ fost mo­dernizate, cu mijloace şi forţe pro­prii, maşinile de­ confecţii şi presele de vulcanizare. Totodată, in colabo­rare cu întreprinderea de utilaje pentru prelucrarea cauciucului Bâicoi, s-a conceput şi pus în func­ţiune o nouă maşină de tăiat cord metalic de mare productivitate.“ în fundamentarea normelor de consum energetic­­şi de materii pri­me s-a pornit de la situaţia anului acesta. Pentru consumul de energie şi combustibil la care, după 10 luni din acest an, se înregistrează o e­­conomie­ de peste 77 MWh şi 30 tone combustibil convenţional, nivelul prevăzut este mai mic chiar dacă producţia creşte. Explicaţii supli­mentare ne-a oferit inginerul Ni­colae Constantin, directorul tehnic al unităţii : „Am închis practic toa­te căile risipei, sporind indicii de folosire ai fiecărui utilaj şi instala­ţii in parte­ . Am discutat cu fiecare şef de atelier şi am stabilit măsuri tehnice precise, menite să ducă la realizarea producţiei cu consumuri mai scăzute de energie şi combus­tibili." , , Din discuţiile pe care le-am avut cu mai mulţi factori de răspunde­re, cu maiştri, tehnicieni şi munci­tori am reţinut că pentru realizarea planului incă­­din prima zi a anu­lui viitor toţi oamenii muncii din întreprindere ,învaţă, ,Necesităţile producţiei ■ anului viitor, faptul că vom introduce noi produse in fa­bricaţie,­ modernizările efectuate la o serie de maşini­ şi utilaje — ne spunea Ion Neagu, preşedintele co­mitetului sindicatului din întreprin­dere — ne-au obligat să luăm din vreme toate măsurile necesare pen­tru ridicarea nivelului de pregă­tire­­ profesională al tuturor oa­­­menilor muncii. Putem afirma că din acest punct­­de vedere nu vom avea nici un fel de proble­me. Cum sperăm, nu vor fi probleme nici in ce priveşte folosirea cu ma­ximum de randament a capacităţilor de producţie, ţinind seama că am executat toate reparaţiile capitale şi Gheorghe IONIŢA loan MARINESCU Eutfen TEGLAS (Continuare in pag. a II-a) Noi utilaje realizate prin autodotare Colectivul de specialişti din ca­drul întreprinderii „Flamura roşie“ din Sibiu a realizat, prin autodo­tare, o linie de laminat şi calibrat care prin performanţele tehnice, şi soluţiile constructive originale adoptate se situează la nivelul celor similare existente pe plan mon­dial. Constituind o adevărată pre­mieră tehnică naţională, noua linie a fost definitivată intr-un timp-re­­cord — mai puţin de un an de zile — şi are in componenţa sa numai echipamente româneşti. In stadiu avansat de execuţie se află o linie similară ce va fi pusă în funcţiune pină la sfirşitul acestui an ; îm­preună, ele vor asigura dublarea capacităţii de laminare a între­prinderii. Pe lingă reducerea sub­stanţială a efortului valutar al ţării, noua realizare va crea posibilitatea de asimilare a noi tipuri de gar­nituri rigide necesare industriei textile, asigurind, totodată, lami­narea unor profile necesare indus­triei electrotehnice și altor sec­toare de activitate. „în ultima vre­me — ne spune Petru Dobrin, in­­giner-șef al întreprinderii — efor­turile colectivului de muncă de aici s-au concretizat in realizarea a numeroase maşini şi agregate di­verse : agregat automat­ de, prelu- . crat piese mici, maşină de debavu­­rat ace­ de cusut manuale cu dia­metru mai mare de 1 mm, maşină de ascuţit ace de pielărie, maşină de inscripţionat prin tampografiere, linie de nichelat ş.a. De asemenea, în stadiu avansat de execuţie se află o linie de cuprat, nichelat şi cromat articole de scris. Preocupă­rile colectivului de oameni­ ai mun­cii din întreprindere pentru con­tinua perfecţionare a activităţii s-au soldat, in perioada care a tre­cut din acest an, cu materializarea a 56 de măsuri tehnico-organizato­­rice,­ care au determinat reducerea­­ cheltuielilor totale cu 3,9 milioane lei şi a celor materiale cu 3,2 mi­lioane lei. (Ion Onuc Nemeş ; foto : Sandu Cristian). LA ÎNTREPRINDEREA „FLAMURA ROŞIE" DIN SIBIU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VAT ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVIII Nr. 14 392 Sîmbătă 26 noiembrie 1988 6 PAGINI - 50 BANI BIHOR . Pe şantierele obiectivelor energetice , ritm intens de lucru în aceste zile de intens efort creator, acţionind in spiritul sarcinilor formulate de secreta­­rul general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, pri­vind dezvoltarea bazei energe­tice şi asigurarea producţiei de energie electrică­ la nivelurile stabilite prin plan, constructorii Antreprizei hidroenergetice Criş- Someş au raportat ieri, vineri, 25 noiembrie, un succes de prestigiu : începerea acumulării la hidrocentrala Lugaş, de 13 MW, din cadrul amenajării hi­drotehnice a Crişului Repede. Lacul de acumulare al noului obiectiv,­ care va fi racordat cir­cuitului productiv in luna de­cembrie,­­va avea 67 milioane mc apă. Ritm intens de lucru, consemnăm şi pe şantierul Cen­tralei electrice de termoficare Oradea TI, unde constructorii şi montorii depun eforturi sporite pentru darea d­in exploatare, pină la sfirşitul anului, a tur­­boagregatului nr. 3 de 50 MW. Semnificativ este faptul că, prin finalizarea acestor noi obiective energetice, puterea instalată­­ in judeţul Bihor in scopul producerii energiei elec­trice sporeste de peste 2,5 ori comparativ cu cea existentă la începutul crm­inalului actual. (Ioan Laza). VIDELE : Noi sonde racordate la circuitul productiv în perioada ce a trecut din luna noiembrie, la Schela de producţie petrolieră Videle din judeţul Teleorman au fost puse in funcţiune 8 sonde noi, ridi­­cîndu-se la 8/ numărul capaci­ , i'irtuu* priV.îu'.i /citire, in ex­ploatare in acest an. După cum ne spunea inginerul Mircea Ale­­xandrescu, directorul schelei, eforturi intense se depun in aceste zile pentru finalizarea probelor de producţie la alte 6 sonde, pe baza unor programe concrete de măsuri tehnico-or­­ganizatorice. Este de remarcat şi faptul că sarcinile de plan la extracţia ţiţeiului din sonde noi, aferente perioadei ce au tre­cut de la începutul anulu­i şi pină in prezent, au fost reali­zate şi depăşite, in bilanţul in­­trecerii socialiste inscriindu-se, de asemenea, o producție su­plimentară de,aproape 23 mili­oane metri cubi de gaze utili­­­­zabile. (Stan Ștefan). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Partidului Patriei din Turcia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii­ So­cialiste, a primit, vineri, delegaţia Partidului Patriei din Turcia, condu­­­să de Alaatin Filat, vicepreşedinte al partidului, care efectuează o vizită in ţara noastră, la invitaţia Consi­liului Naţional al F.D.U.S. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost transmise, cu acest prilej, un cald salut şi cordiale urări din partea preşedintelui Partidului Patriei­ şi prim-ministru al Republicii Turcia, Turgut Ozal. Conducătorul delegaţiei a exprimat mulţumiri pentru între­vederea acordată, pentru posibilita­tea de a vizita România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis, la rindul său, preşedintelui Partidului Patriei şi prim-ministru al Republicii Turcia un salut călduros şi cele mai bune urări. Irn timpul convorbirii­­au fost evi­denţiate bunele relaţii­­de prietenie şi colaborare dintre România şi Turcia, exprimîndu-se dorinţa dez­voltării lor in continuare, îndeosebi pe plan economic, tehnico-ştiinţific şi in alte domenii de interes comun, potrivit înţelegerilor convenite la nivel înalt, in folosul ambelor ţâri şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării in Europa şi irf lume. In cadrul schimbului de vederi pri­vind situaţia internaţională, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat nece­sitatea unirii eforturilor tuturor, po­­­­poarelor, ale forţelor democratice şi progresiste de pretutindeni, pentru înfăptuirea dez­armării, în primul rind a dezarmării nucleare, pentru reglementarea pe cale paşnică, prin tratative, a problemelor litigioase dintre state, pentru instaurarea unui climat de pace, încredere şi largă colaborare intre toate naţiunile lu­mii. A fost subliniată importanţa transformării Balcanilor intr-o zonă a bunei vecinătăţi, a păcii, înţelege­rii şi colaborării, fără arme nucleare şi chimice, fără baze militare străine. In­­ acest context, conducătorul delegaţiei turce a exprimat apre­cierea deosebită­ pe care conducerea Partidului Patriei din Turcia o dă activităţii, iniţiativelor şi demersuri­lor tovarăşului Nicolae Ceauşescu consacrate dezvoltării colaborării dintre ţările balcanice, întăririi păcii, înţelegerii şi cooperării în această zonă şi in lume. La primire a participat Tamara Dobrin, preşedinte al Biroului Exe­cutiv al Consiliului Naţional­ al F.D.U.S. A fost de față ambasadorul Turciei la Bucureşti, Sü­leyman Okyar Gü­nden. DECRET PREZIDENŢIAL privind convocarea Camerei legislative a consiliilor populare In temeiul articolului 14 din Legea nr. 5/1975 privind Congresul, Camera legislativă și conferințele consiliilor populare, Președintele Republicii Socialiste România decretează : Articol unic. - Se convoacă Camera legislativă a consiliilor populare în ziua de 30 no­iembrie 1988. NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Republicii Socialiste România 70 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI NAŢIONAL UNITAR ROMÂN Nu, prin Alba lulia nu poţi umbla cum ai umbla­­ print­r-un oraş obişnuit. Cu toate că urbea aceasta de la­­ malurile Mureşului şi Am­­poiului, prin chipul ei mo­dern întinerit in întregime din­­ ultimele două decenii, cum întinerite sunt, în pe­­­rioada amintită, toate loca­lităţile ţării, îşi dezvăluie, chiar de la prima privire, atributele proprii urbanis­tice şi industriale ale tim­pului nostru de viguroase ascensiuni social-economi­­ce. Istoria trecută, multi­milenară a oraşului este prezentă masiv in­trepi­danta istorie contempora­nă, ii sporeşte acesteia şi mai mult frumuseţea, sem­nificaţia, prin tot ce are nou ca înfăptuire socialis­tă, de inimă vie a unităţii româneşti in" cuget şi in simţire pe pămintul stră­bun de la Marea cea Mare, Dar păţi­­t­i-- Dunăre. E Pia­tra Craivii in preajmă, cu vestigiile bătrinului Apou­­lon, capitală a dacilor apuli , pe temeliile de pia­tră ale Apulumului daco­român, continuatorul Apoll-­­­onului, s-au înfipt temei­nic temeliile Albei Iulii, cetate a primei Uniri ro­mâneşti, prin gîndul şi fap­ta eroică ale lui Mihai Vi­teazul, intru împlinirea do­rului românesc sub semnul Daciei Felix , cetate a pă­timirii româneşti pentru izbinda aceluiaşi dor de unire şi de dreptate socială legănat de moţii lui loan Ursu din Albac — foc de nestins in ciuda cruzimii dezlănţuite de asupritori pe Dealul Furcilor, într-un februarie 1783, unde­ au zdrobit cu roata oasele lui Horea şi Cloşca , foc al luptei pentru dreptate so­cială şi naţională reaprins şi mai intens, la 1848, de aceiaşi moţi de nedomolit in visul lor liberator, con­duşi de Craiul munţilor, Avram Iancu. E Cîmpul lui Horea, aici — Platoul Romanilor, oraş in oraş, cu totul nou, do­­minind sumbra cetate habsburgică — temniţă a lui Horea, Cloşca şi Cri­­şan şi a lui Avram Iancu. Ne-am purtat paşii pe aleile betonate ale noului cartier Platoul Romanilor amintitor al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, admirind liniile ■ zveltei arhitecturi, bucurindu-ne de jocul volumelor ei mă­iestrit, gîndite şi înfăptuite de constructori. Am urcat scările unuia dintre blocu­rile de aici, botind la uşa lui Iuliu Drăghici, martor şi participant la măreţul eveniment de acum 70 de ani. Am intrebat-o pe gaz­da noastră dacă, dincolo de litera documentelor evocatoare, clipa de viaţă, trecătoare, cu emoţiile ei autentice, de atunci, ii este la fel de proaspătă şi acum. — Mă Întrebaţi dacă-mi amintesc... Cum să vă spun eu? Clipa aceea, de atunci, m-a însoţit toată viaţa, pentru că, vedeţi dumnea­voastră, şi la virsta asta a părului alb pe mine mă aflaţi tot pe Platoul Roma­nilor, unde s-a ţinut Marea Adunare de la 1 Decembrie 1­118, aici imi este şi casa, in acest oraş nou. Mindria­ de a fi fost martor al Marii Uniri este acum du­blată de mindria faţă de minunatele realizări ale prezentului socialist, îmi place să străbat, pe jos, a­­ceastă Alba lulia, mai tînă­­ră ca oricind, să-i cunosc noutăţile. Cunoscindu-te, vă spun cu toată sincerita­tea, trecutul îmi apare şi mai înălţător prin frumu­seţea ideii de Unire, care a rodit astăzi, depăşindu-ne cu mult speranţele de a­­tunci. — Documentul istoric ne redă amplitudinea acelui măreţ moment, ne explică limpede resorturile lui adinei , social-istorice şi economice care l-au de­clanşat. Dumneavoastră insă, ca manor şi partici­pant direct, păstraţi încă un suflet — după cum ne-aţi mărturisit — scin­teia emoţională aprinsă de dorul de unire in conştiin­ţa milioanelor de români, care au făurit-o. Poves­­tiţi-ne... — Marile evenimente din toamna anului 1918 m-au găsit in oraşul Blaj. Eram elev in clasa a V-a a li­ceului , din localitate. At­mosfera de mare elan pa­triotic, de speranţă şi in­ Dionisie SINCAN Ştefan DINICA (Continuare in pag. a IV-a) AZI, LA ALBA IULIA - vatră a Unirii, unde s-a hotărît realizarea visului de veacuri al românilor TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. Răspunderi izvorite dintr-un principiu fundamental: Centrala Industrială - titulară de plan în condiţiile actualei etape de dez­voltare a economiei naţionale, ca­racterizată printr-o reproducţie de tip puternic intensiv, perfecţionarea conducerii şi a raporturilor in du­blu sens pe filiera minister-centrală­­întreprindere reprezintă o cerinţă de bază a mecanismului de funcţio­nare a economiei noastre naţionale, în concepţia partidului nostru, a to­varăşului Nicolae Ceauşescu — pre­zentată cu rigoare ştiinţifică vi­te­zele pentru plenara C.C. al P.C.R. — perfecţionarea structurilor, formelor şi metodelor de conducere, pentru a răspunde in cea mai inaltă mă­sură sarcinilor de dezvoltare în ritm rapid a economiei naţionale, in con­diţii de maximă eficienţă economică, reprezintă o coordonată de bază a strategiei de dezvoltare a ţării noas­tre. în context, pornind de la ana­liza temeinică a modului in care cele trei verigi organizatorice — intre­­prindere­ centrală-minister —­­ acţio­nează pentru îndeplinirea importări­­telor sarcini care le revin in actua­lul cincinal, secretarul general al partidului accentua că, in continuare, va trebui să se acorde o atenţie deo­sebită bunei funcţionări a tuturor întreprinderilor şi centralelor pe principiile noului mecanism econo­mic, ale autogestiunii, autoconducerii şi autofinanţării, astfel incit să se realizeze o creştere tot mai puternică a eficienţei economice. Pentru transpunerea in practică a acestei orientări de esenţă, o primă cerinţă se referă la perfecţionarea cadrului relaţional dintre cele trei verigi organizatorice întreprindere­­centrală-minister, in scopul îndepli­nirii la un nivel superior a atribu­ţiilor şi competenţelor care le revin­, al delimitării şi precizării rolului, importanţei şi contribuţiei fiecăreia ,in cadrul mecanismului de condu­cere, organizare şi funcţionare a in­dustriei, asigurarea unei eficienţe­­economice ridicate trebuind să con­stituie criteriul principal în raport de care să fie apreciată funcţionali­tatea sistemului. Desigur, stabilirea unui cadru rela­ţional optim intre întreprindere, cen­trală şi minister reprezintă o pro­blemă complexă, care trebuie re­zolvată ţinindu-se seama de o serie de factori, cum sunt sistemul de or­ganizare, gradul de mărime al între­prinderilor, profilul ramurii sau al subramurilor, baza tehnico-materială şi­ cadrele disponibile. Studiul aces­tor factori, in interconexiunea lor, precum şi al actualelor cerinţe ale dezvoltării calitative, intensive, a pus in evidenţă necesitatea creşterii rolului centralelor industriale in mecanismul de conducere, organiza­re şi planificare al economiei. De bună seamă, ca mare unitate econo­mică constituită prin gruparea unor întreprinderi şi a altor unităţi, cen­trala industrială, devenită titulară de plan, are posibilităţi sporite pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi introducerea progresului tehnic, pro­filarea şi specializarea produselor, dezvoltarea relaţiilor de cooperare economică internaţională şi comerţ exterior, ea dispunind de atribuţii, competenţe şi pirghii pentru asigu­rarea unei utilizări ef­igente a fon­durilor fixe şi a mijloacelor circu­lante, pentru reducerea cheltuielilor de producţie şi creşterea rentabili­tăţii producţiei atit pe ansamblu, cit şi pe fiecare întreprindere compo­nentă. Rezultatele pozitive de ansamblu obţinute in actuala structură organi­zatorică a economiei demonstrează implicit şi eficienţa centralelor in­dustriale ; cu toate acestea, in lumi­na actualelor exigenţe, centralele sunt chemate să fie mult mai activ im­plicate in problemele practice ale activităţii economice. Iar începutul trebuie făcut — aşa cum sublinia secretarul general al partidului — cu eliminarea lipsurilor in funcţio­narea centralelor industriale, in exercitarea cu întreaga răspundere a atribuţiilor şi competenţelor , care le revin. în acest sens, cu deosebire trebuie combătute ferm atit tendinţa care există in unele centrale de a se transforma intr-o verigă inter­mediară intre minister şi întreprin­deri în privinţa primirii şi reparti­zării de sarcini, cit şi practica unor ministere de a se substitui centra­lelor in exercitarea unor atribuţii din­ competenţa­ acestora. Ne referim mai ales la drepturile şi obligaţiile centralei industriale in domeniul fun­damentării sarcinilor­ de plan şi al execuţiei acestuia, in domeniul cer­cetării şi al dezvoltării, al organiză­rii conducerii, producţiei şi a muncii, in domeniul­ aprovizionării, desface­rii, al comerţului exterior şi al cooperării economice internaţionale, in domeniul financiar-contabil­ şi al activităţilor de personal. Să ne re­ferim, concret, la fiecare din aceste aspecte. Potrivit atribuţiilor care îi revin in legătură cu fundamentarea sarcini­lor de plan, ca şi in privinţa execu­ţiei acestora, centrala industrială trebuie să asigure elaborarea planu­rilor cincinale şi anuale proprii, pe baza propunerilor întreprinderilor subordonate, urmărind încadrarea in nivelurile orientative si normativele de plan elaborate de Comitetul de Stat al Planificării. In acest scop, ea este obligată să urmărească înche­ierea la timp a contractelor de apro-'' vizionare si desfacere, folosirea in­tensivă a întregului potenţial pro­ductiv, dezvoltarea optimă a capaci­tăţilor de producţie, specializarea şi profilarea producţiei, asimilarea de produse noi şi reproiectate, in­troducerea tehnologiilor avansate, fo­losirea eficientă, a forţei de muncă şi gospodărirea cu maximum de efi­cienţă a fondurilor materiale şi bă­neşti. Prof. univ. dr. Constantin BARBUIESCU (Continuare in pag. a V-a) ŞTIINŢELE SOCIALE ÎN PROCESUL PERFECŢIONĂRII VIEŢI SOCIAL-ECONOMICE In anii construcţiei socialiste, şi îndeosebi in perioada care a tre­cut de la Congresul al IX-lea, bogata activitate teoretica desfăşurata de partid, climatul propice dezbaterii ideologice creatoare, perfecţio­narea învăţămîntului şi cercetării in ştiinţele sociale, îmbogăţirea acti­vităţii­­ editoriale au stimulat progresul acestor domenii ale vieţii spi­rituale, contribuind la intensificarea participării româneşti în dialogul şi confruntările de idei contemporane. Din această perspectivă deschisă înnoirilor, partidul nostru a elabo­rat în ultimele două decenii teze şi soluţii noi privind dezvoltarea eco­nomică şi socială a României, s-a preocupat de clarificarea ştiinţifică a etapelor dezvoltării economico-socia­le a ţării. Astfel, definirea obiec­tivelor­­edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, analiza for­­­melor de exercitare a rolului conducător al partidului, a relaţiei dia­lectice dintre socialism şi democraţie, aprofundarea problematicii na­ţiunii în lumea contemporană, relevarea funcţiei active a conştiinţei so­cialiste, analiza raportului dintre general şi particular în dezvoltarea socială şi-au, găsit reflectarea intr-o succesiune de abordări înnoitoare iniţiate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pornind de la principiul unităţii dialectice dintre adevărurile ge­­nerale ale teoriei revoluţionare şi experienţa concretă, de o mare di­versitate, a vieţii istorice reale, partidul nostru, secretarul său general subliniază neîncetat sarcina de importanţă majoră ca ştiinţele sociale, cercetarea din acest domeniu să studieze în permanenţă practica, ex­perienţa vieţii, să contribuie la dezvoltarea teoriei şi practicii revolu­ţionare. Aşa cum se arată în Tezele din­ aprilie, la baza întregii activităţi ideologice, politico-educative, a predării şi cercetării în ştiinţele so­­ciale trebuie să stea concepţia revoluţionară despre lume şi viaţă, ma­terialismul dialectic şi­ istoric, principiile socialismului ştiinţific. „Să abordăm cu mai multă îndrăzneală — cere tovarăşul Nicolae Ceauşescu — problemele ideologice noi care apar, dezvoltarea concepţiei revolu­ţionare despre lume şi viaţă. Să tragem concluziile necesare din prac­tica socială, din întreaga noastră activitate şi să elaborăm căile pen­tru înaintarea întregii noastre societăţi“.­ PAGINA A III-A

Next