Scînteia, ianuarie 1989 (Anul 58, nr. 14423-14447)

1989-01-28 / nr. 14445

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIJI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LVIII Nr. 14 445 Sîmbătă 28 ianuarie 1989 6 PAGINI - 50 BANI IN STRINSĂ UNITATE IN JURUL PARTIDULUI, AL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, prin puternică angajare revoluţionară, spre noi şi măreţe realizări, pentru progresul multilateral al patriei! Poporul român, intr-o deplină unitate de cuget şi simţire, în aceste momente aniversare, la sărbătorirea zilei de naştere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a Îndelungatei sale activităţi revo­luţionare, dă expresie vibrantă celor mai alese sentimente de dra­goste neţărmurită faţă de marele conducător al partidului şi al ţării, personalitate proeminentă a lumii contemporane. Intru cinstirea ctitorului Româ­niei socialiste moderne, simbol măreţ al demnităţii patriei, al ri­dicării ei pe culmi de progres si civilizaţie, a fost pusă in lumină. Încă o dată, con-­­ tribuţia hotărî­ ._______________ toare pe care o aduce la dezvol­tarea multilate­rală a patriei, la Îmbogăţirea te­zaurului teoretic şi practic al con­strucţiei socialis­te şi comuniste. A fost evocată, în cadrul so­lemn al sărbăto­ririi tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la 26 ianuarie, monumentala sa -----------------------­ operă social-poli­tică, teoretică şi practică, profund ştiinţifică, intrată in fondul de aur al spiritualităţii româneşti, al gîn­­dirii sociale universale. In acest sens, în Scrisoarea omagială a Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Consiliului de Stat si Guvernului Republicii Socialista România se arăta : „Puternica personalitate, gindirea şi acţiunea dumneavoastră revoluţionare au imprimat un suflu profund înnoi­tor întregii opere de edificare a socialismului in patria noastră, au descătuşat marile energii ale po­porului şi au deschis calea punerii depline in valoare a strălucitelor virtuţi ale socialismului ca orîn­­duire superioară oricăror forme de organizare socială care au existat pînă acum in istoria umanităţii". La solemnitatea de la Palatul Consiliului de Stat, ce a dat ex­presie celor mai alese sentimente, de profundă stimă şi preţuire faţă de strălucitul conducător al parti­dului şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o am­plă şi luminoasă cuvintare. Parti­dului­ întregului popor le-au fost înfăţişate, intr-un nou document­ programatic, ce reflectă forţă creatoare, spirit dialectic revolu­ţionar şi profunzime ştiinţifică, idei, teze şi orientări de mare va­loare pentru prezentul şi viitorul ţării. In mod deosebit se reliefea­ză doctrina politică originală, pro­prie preşedintelui României, cu privire la continuitatea perfecţio­nării întregii noastre societăţi, cu participarea activă şi creatoare a poporului, sub conducerea Parti­dului Comunist Român. Concepţia revoluţionară a tova­răşului Nicolae Ceauşescu se relie­fează cu putere, în acest docu­ment politic şi ştiinţific de o deo­sebită însemnătate, prin ideile­­forţă ce reprezintă substanţa în­tregii sale opere teoretice şi prac­tice. Din această perspectivă, con­tinuitatea procesului revoluţionar, de-a lungul timpului, din cele mai îndepărtate vremuri şi până astăzi, unitatea dialectică dintre trecut, prezent şi viitor se afirmă drept una din coordonatele gindirii so­­cial-politice a conducătorului parti­dului şi al ţării. Analiza aprofun­dată a dezvoltării istorice a po­porului nostru, propulsarea unei concepţii noi, revoluţionare des­pre istoria unică şi unitară a pa­triei şi a partidului s-au dovedit a fi, în timp, preocupări constante ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Răzbate cu putere, din vasta sa operă, adevărul că poporul a fost,­in toate momentele fundamentale ale patriei, marele făuritor de is­torie. Pentru că poporul, prin voinţa lui, prin lupta şi munca lui, şi-a durat o patrie pe care s-o iubească, s-o apere şi s-o Înalţe. Este marele merit al conducăto­rului partidului şi al tării de a fi săvîrşit, după Congresul al IX-lea, o măreaţă operă de repunere a istoriei in drepturile ei legitime. De a fi militat fără încetare pen­tru ca istoria să fie scrisă aşa cum a fost, pe baza faptelor, a adevă­rurilor conturate in lupta eroică a tuturor românilor, veac după veac, generaţie după generaţie, pentru a-şi apăra glia strămoşească şi a împlini aspiraţiile supreme de unitate, de dreptate socială, de progres şi civilizaţie. Acum, la sărbătorirea sa, in magis­trala cuvintare pe care a rostit-o, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în spiritul concepţiei Înaintate des­pre istoria noastră naţională, pe care a dezvoltat-o continuu după 1965, subliniază : „Tot ceea ce s-a realizat in România în anii con­strucţiei socialiste — şi mai cu seamă după Congresul al IX-lea al partidului — reprezintă o conti­nuare a preocupărilor de dezvol­tare independentă a patriei". Realizările de azi, din anii so­cialismului, sunt prezentate în contextul lor firesc, al istoriei na­ţionale, strins legate de tot ceea ce a făcut poporul în diferite eta­pe ale dezvoltării sale, de luptă necontenită pentru afirmarea fiin­ţei naţionale şi formarea statului naţional, pentru eliberarea de sub dominaţia străină, pentru o viaţă nouă şi o societate nouă. Aşa cum arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu: „fără aceste lupte îndelungate, nici realizările de astăzi nu ar fi putut fi obţinute“.. Acum, in 1989, cind se împlinesc 96 de ani de la făurirea primului partid muncitoresc din România şi 100 de ani de cind, pentru pri­ma oară, clasa muncitoare şi oa­menii progresişti din patria noas­tră au sărbătorit primul 1 Mai, cind se împlinesc cinci decenii de la marea demonstraţie antirăzboi­nică şi antifascistă de la 1 Mai 1939, cu un puternic ecou interna­ţional, înscrisă în şirul aprigelor bătălii revoluţionare din 1929, 1930, 1932 şi 1933, in lupta poporului, condusă de partidul comunist, pen­tru o orînduire mai bună şi mai dreaptă, raportate la toate aceste evenimente, la întreaga istorie a patriei, marile Înfăptuiri ale na­ţiunii române in edificarea socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate se Înfăţişează în adevă­rata lor valoare — ca fapte rod­nice ale gindirii şi muncii revo­luţionare, fără precedent, prin măreţia lor, in Întreaga existentă a poporului. Sunt pe larg relevate, in cuvin­tare, marile surse ale acestor epo­cale înfăptuiri. După Congresul al IX-lea, partidul nostru comunist, îndeplinindu-şi cu succes misiu­nea de conducător şi­ organizator al transformărilor revoluţionare din societate, şi-a valorificat ple­nar capacitatea sa politico-ideolo­­gică de a analiza realităţile so­ciale, istorice şi naţionale con­crete, de a elabora programul său politic ţinînd seama, în fiecare etapă, de cerinţele, interesele si aspiraţiile fundamentale ale po­porului, de a stabili direcţiile principale ale ________________ dezvoltării in con­tinuare a proce­sului revoluţio­nar în ţara noas­tră şi, totodată, obiectivele majo­re care să ja­loneze dezvolta­rea social-econo­­mică a României socialiste. Aşa cum expe­rienţa istorică a demonstrat, so-­­cialismul şi co­munismul se edi-­­ fică in condiţii I diverse, in care, ţinind seama de mobilitatea specifică proceselor so­ciale, este necesar să se analizeze in permanentă schimbările care intervin in viaţă, cerinţele pro­gresului in fiecare etapă de dez­voltare. In aceste condiţii, îi re­vine partidului nostru comunist misiunea de a explora in conti­nuare, cu îndrăzneală, drumul nou pe care il deschide: socialismul şi comunisiieul, de a­­ prefigura vi­itorul pornind de la realităţile şi cerinţele arzătoare ale prezentu­lui, precum şi de la concluziile, generalizate pe plan teoretic, ale istoriei. Aşa cum arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, partidul nostru s-a pronunţat întotdeauna in spi­ritul principiului potrivit căruia fiecare popor trebuie să-şi elabo­reze de sine stătător linia sa ge­­neral-politică, să aplice legile ge­nerale ale socialismului la realită­ţile şi condiţiile din fiecare ţară. Dar se impune­­mereu şi mereu manifestarea unei poziţii clare, consecvente faţă de principiile re­voluţionare, faţă de apărarea inte­reselor clasei muncitoare, care re­prezintă forţa conducătoare în so­cietate. In acest sens, în cuvintare se reafirmă adevărul că orinduirea capitalistă şi-a dovedit incapaci­(Continuare in pag. a Il-a) Tot ceea ce am realizat, am realizat cu poporul, pentru popor, sub conducerea partidului. Vom străbate noile căi spre piscurile înalte ale comunismului­­ în strînsă unitate, sub conducerea partidului, cu poporul şi pentru popor! NICOLAE CEAUŞESCU Prima lună a anului, primele rezultate bune... dar şi probleme ce trebuie rezolvate neîntîrziat Mal­intii, un punct de vedere ! „Este uşor să găseşti motive pentru nerealizarea unei sarcini economice stabilite prin plan. Este uşor, dar nu ni se pare a fi deloc o atitudine corectă a unui cadru de conducere , fie că este şef de secţie, director sau se­cretar de partid, fie că este activist de partid sau cadru investit cu răspunderi mai mari. Un plan fundamentat cu faţa spre cerin­ţele economiei, dar şi spre posibilităţile reale ale fiecărei unităţi economice trebuie realizat neabătut, pentru motivul major că el răs­punde unor necesităţi bine stabilite ale economiei, intr-un ansamblu în care fiecare produs în parte are un rol şi o destinaţie bine precizate. Aşadar, consider că a-ţi face planul înseamnă a demonstra zi de zi că eşti capabil să probezi prin fapte, la nivelul exigenţelor actuale, că munca încredinţată o poţi finaliza cu competenţa cuvenită. In această viziune a răspunderii concrete şi angajării permanente pentru realizarea neabătută a sarcinilor de plan, pentru îndeplinirea producţiei fizice şi a exportului abordăm noi acţiunile concrete pe care le întreprindem la nivelul comitetului municipal de partid, în spiritul orientărilor formulate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, cuprinse în Expunerea din noiembrie 1988, precum şi in recentele con­sfătuiri de lucru de la C.C. al P.C.R.". Am notat la începutul dezbaterii organizate de ziarul „Scinteia", la Satu Mare, aceste opinii ale tovarășului Ioan Diț, prim-secretar al comi­tetului municipal d­e partid, pentru că ele reflectă o viziune exigentă, asupra răspunderii pe care trebuie să o manifeste în permanenţă cadrele de partid, orice cadru de conducere investit cu munci de răspundere din economie. REDACŢIA : Supunem atenţiei ce­lor prezenţi la dezbatere — cadre de conducere de la întreprinderile „23 August“, „Tricotex“, de prelucrare a lemnului şi de utilaj minier — citeva probleme esenţiale pentru ac­tivitatea de început de an. Cum a de­butat producţia in anul 1989? Ce ac­ţiuni a fi întreprins pe planul efortu­lui propriu pentru realizarea in bune condiţii a planului ? Török Francisc, secretar cu pro­bleme economice al comitetului mu­nicipal de partid . „In măsură deci­sivă, industria municipiului îşi dato­rează performanţele actuale, prezen­ţa ei activă în economie impresio­nantului efort de investiţii făcut de statul nostru în special în anii de după Congresul al IX-lea al parti­dului. Este o mindrie pentru noi, sătmărenii, să putem constata că avem astăzi o industrie puternică, echilibrată, formată din 27 de unităţi reprezentative, 3 centre de proiec­tare şi­­un centru de­ calcul, toate realizate sau modernizate structural in anii de glorie ai „Epocii Nicolae Ceauşescu". Semnificativ, in acest sens, este faptul că potenţialul productiv din industria municipiului a crescut de peste 80 de ori faţă de anul 1950 şi că întreaga producţie a anului 1965 o realizăm într-o singură săptămină. Ne putem mindri cu faptul că in aceşti ani de înflorire fără prece­dent a României socialiste am creat la Satu Mare 72 000 de noi locuri de muncă. Şi, in acelaşi timp, ne putem mindri cu faptul că, rod al puterni­cei dezvoltări a industriei, munici­piul nostru se înalţă falnic, cum nu s-a întîmplat niciodată în istoria sa milenară, spre admiraţia şi, de ce să nu o spun, chiar spre invidia multor străini care ne vizitează. Rod al politicii Înţelepte promovate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a conturat la Satu Mare o industrie viguroasă, echilibrată care produce utilaje pentru construcţia de maşini şi industria chimică, utilaj minier, construcţii metalice, maşini de gătit, materiale de construcţii, mobilă, tricotaje, confecţii, încălţăminte ş.a. Cit priveşte nivelul tehnic al pro­ducţiei realizate, consider grăitor faptul că o treime din volumul pro­ducţiei industriale este destinată ex­portului, produsele sătmărene fiind apreciate în peste 50 de ţări ale lumii. Pornind de la o asemenea bază tehnică şi materială, privim cu răs­pundere şi optimism la sarcinile ce ne revin in acest an. Creşterea cu peste 9 la sută a producţiei-marfă, in acest an faţă de anul trecut, re­prezintă pentru colectivul de oameni ai muncii din Satu Mare o sarcină mobilizatoare. In multe unităţi pro­ducţia a demarat în bune condiţii. In altele insă au apărut unele pro­bleme. Suntem­ însă convinşi că stă în puterea organizaţiilor de partid din întreprinderi, a colectivelor de oameni ai muncii să soluţioneze prompt asemenea probleme printr-o strînsă colaborare cu centralele şi ministerele de resort.“ Gheorghe Vezentan, secretarul co­mitetului de partid din cadrul între­prinderii „23 August“ Satu Mare : „Am început bine anul de producţie. Suntem­ mulţumiţi că problemele fundamentale privind realizarea pla­nului pe acest an au fost rezolvate. Cu toate că ritmurile de creştere sunt mari — producţia-marf­ă spo­reşte cu 13 la sută —, considerăm că prevederile planului pot fi realizate. Situăm, la fel ca şi anul trecut, in centrul atenţiei realizarea exemplară a planului la export. In primele două decade ale lunii ianuarie am realizat 60 la sută din producţia fizică. Pentru buna reuşită a întregii activităţi productive, în acest an, trebuie să situăm în cen­trul atenţiei noastre finalizarea neabătută a programului de moder­nizare a producţiei. Am precizat aceste lucruri pentru a dovedi că marca fabricii noastre este onorată în continuare printr-o muncă de bună calitate, bine organizată, că întregul colectiv ştie ce are de făcut şi este decis să-şi onoreze exemplar sarcinile ce-i revin, convinşi fiind că numai pe această cale putem contribui la progresul economiei naţionale“. Niculina Recea, directoarea între­prinderii „Tricotex“ : „In perioada care a trecut din acest an, bilanţul activităţii de producţie este pozitiv. Cu toate că ne confruntăm cu unele neajunsuri, apreciez că prin măsu­rile luate putem garanta realizarea in bune condiţii a planului pe 1989, an în care valoarea producţiei-marfă creşte cu peste 10 la sută, iar expor­tul pe devize convertibile se du­blează. In întreaga noastră activitate sun­tem preocupaţi să întărim răspun­derea în muncă a fiecărui om, a fie­cărui specialist, incepînd cu activi­tatea de proiectare şi continuînd cu cea de contractare a producţiei, de aprovizionare, de executare, livra­re şi pînă la încasarea valorii pro­duselor. Analizînd temeinic gradul de ocupare al forţei de muncă din fiecare sector, în funcţie de nevoile producţiei s-a trecut în urma unei susţinute munci politice, de la om Gheorghe IONITA Octav GRUMEZA corespondentul „Scînteii* (Continuare în pag. a IV-a) OMAGIUL FIERBINTE AL ŢĂRII - MARELUI CONDUCĂTOR AL ŢĂRII! Telegrame de felicitare adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul aniversării zilei de naştere şi a îndelungatei sale activităţi revoluţionare PAGINA A III-A MESAJE DE FELICITARE DE PESTE HOTARE ADRESATE PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU PAGINA A V-A Spiritul creator şi consecvenţa aplicării principiilor generale ale socialismului ştiinţific In devenirea socialistă a Româ­niei, ca şi in contextul problemelor cu care se confruntă construcţia so­cialistă în general şi mişcarea comu­nistă internaţională, conducătorul partidului şi statului nostru are me­ritul istoric de a fi demonstrat şi pus cu claritate în evidenţă, într-o elaborare teoretică amplă şi cute­zătoare, adevărata dialectică — deo­sebit de complexă în substanţa ei reală — dintre general şi particular, dintre naţional şi internaţional în revoluţia şi construcţia socialistă, faptul esenţial că făurirea cu succes a socialismului presupune ca o con­diţie hotărîtoare, sine qua non, apli­carea creatoare de către fiecare partid, şi în mod de sine stătător, a principiilor şi legităţilor generale ale socialismului ştiinţific la condiţiile şi particularităţile naţionale. In lu­mina acestui adevăr, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evidenţiat ca­racterul dăunător al conceptului de „model unic“ al socialismului şi a fundamentat teza conform căreia fiecare partid — dînd expresie teo­retică, ideologică şi politică, in lu­mina concepţiei revoluţionare des­pre lume şi viaţă, materialismul dia­lectic şi istoric; particularităţilor is­torice ale ţării — are datoria şi răs­punderea de a elabora, prin dialogul larg democratic şi sistematic cu în­treaga masă de oameni ai muncii, concepte, teze, soluţii, strategii şi forme politice proprii de acţiune re­voluţionară. In acest sens, în Expu­nerea din noiembrie 1988, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că „tre­cerea pe calea socialistă, intr-o ţară sau alta, trebuie să se realizeze co­respunzător nivelului de dezvoltare şi condiţiilor din fiecare ţară, că nu există şi nu poate exista un anumit­­model­ in această privinţă, că exis­tă principii, legităţi general valabile, de care trebuie să se ţină insă ne­apărat seama“« Valoarea şi însemnătatea concep­ţiei conducătorului partidului şi sta­tului nostru asupra necesităţii afir­mării cu putere a spiritului creator, antidogmatic în abordarea şi solu­ţionarea problematicii construcţiei socialiste şi comuniste, ca de altfel ,a lumii contemporane, capătă maxi­mă relevanţă prin poziţia teoretică conform căreia socialismul ştiinţi­fic, materialismul dialectic şi isto­ric nu constituie un corpus închis, osificat de teze şi principii, o sumă de dogme, date o dată pentru tot­deauna, ci, dimpotrivă, forţa şi su­perioritatea teoriei revoluţionare a clasei muncitoare constă, între alte­le, in deschiderea ei către viaţă, că­tre înnoire şi dezvoltare continuă prin sintetizarea mutaţiilor care au loc în viaţa socială. „Nu­ se poate apela la citate şi teze elaborate in altă etapă istorică. Legile obiective generale, principii­le socialismului ştiinţific — sub­liniază conducătorul partidului şi statului — nu reprezintă o dog­mă, ci o călăuză în dezvoltarea, in noile condiţii, a teoriei revoluţionare in strînsă legătură cu noua etapă, cu noile realităţi, păstrînd însă perma­nent concepţia şi spiritul revoluţio­nar în întreaga activitate“. In acest sens, se impune cu forţa evidenţei faptul că în vas­ta creaţie teoretică a preşedintelui Nicolae Ceauşescu sunt abordate şi îmbogăţite in spirit creator principalele concepte, principii şi teze ale teoriei revoluţionare : se realizează regîndirea, cu o pregnan­tă şi relevantă originalitate, a con­ţinutului unor „capitole“ tradiţiona­le ale socialismului ştiinţific (de la rolul conducător al partidului la sta­tul socialist şi democraţia socialistă) şi ale filozofiei marxiste (de la teo­ria contradicţiei la concepţia despre naţiunea socialistă şi umanism), pre­cum şi o perspectivă inedită, prin noua viziune asupra industrializării socialiste, a corelaţiei industrie­­agricultură şi a rolului creaţiei ştiin­ţifice româneşti în dezvoltarea eco­­nomico-socială a ţării şi prin elabo­rarea noului mecanism economico­­financiar, asupra economiei politice a socialismului, sunt introduse în te­zaurul teoriei revoluţionare teze şi concepte noi, de o deosebită semnifi­caţie teoretică şi practic-politică : societatea socialistă multilateral dez­voltată, partidul ca centru vital al societăţii, statul democraţiei munci­­toreşti-revoluţionare, construirea so­cialismului cu poporul şi pentru po­por, autoconducerea şi autogestiunea economico-financiară, amplasarea armonioasă, echilibrată a forţelor de producţie în toate zonele şi judeţele ţării, noua revoluţie agrară etc. Chiar această succintă şi evident lacunară enumerare reliefează un chip elocvent amploarea şi profunzi­mea operei conducătorului partidu­lui şi statului nostru, operă aflată la temelia marilor izbinzi ale po­porului nostru în anii care au trecut de la Congresul al IX-lea şi care a conferit, pe deplin legitim, a­­cestei perioade glorioase nume­le — „Epoca Nicolae Ceauşescu“. Aşa cum se sublinia şi în cuvin­­tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu prilejuită de sărbătorirea zilei de naştere şi a Îndelungatei sale acti­vităţi revoluţionare, succesul măreţei opere de construcţie socialistă de­pinde de aplicarea creatoare a legi­tăţilor generale ale construcţiei so­cialiste la particularităţile fiecărei ţări şi etape, de capacitatea de a descifra sensul noilor tendinţe şi procese in lumina şi din perspectiva valorilor de bază ale socialismului ştiinţific, ale acelor valori, ale ace­lor principii care conferă identitatea proprie concepţiei despre lume şi viaţă a clasei muncitoare. Spiritul creator ca o dimensiune esenţială a politicii partidului in întreaga pe­rioadă de glorioasă istorie revolu­ţionară, inaugurată de Congresul al IX-lea, implicînd ca o condiţie sine qua non capacitatea de a sesiza problemele noi, de a le soluţiona corespunzător specificului etapei, particularităţilor fiecărei ţări, in­clude,­in lumina aprecierilor parti­dului, a activităţii teoretice şi prac­tice a secretarului său general, obli­gativitatea de a respecta fondul con­ceptual de bază al teoriei revoluţio­nare, de a dezvolta această teorie nu făcînd concesii şi uneori eludind principii fundamentale ale construc­ţiei socialiste, ci imbogăţind princi­piile, categoriile de bază ale socia­lismului ştiinţific cu noile date pro­puse de practica social-istorică, de evoluţia spectaculoasă a ştiinţei şi tehnicii. „Noi ne-am pronunţat în­totdeauna şi am acţionat conform tezei că fiecare popor, fiecare partid trebuie să-şi elaboreze de sine stătător linia sa general-poli­­tică, să aplice legile generale şi­­principiile socialismului la realităţile şi condiţiile din fie­care ţară — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cuvântarea rostită cu prilejul aniversării zilei de naştere şi a îndelungatei sale ac­tivităţi revoluţionare. Dar am sub­liniat întotdeauna — şi nu pot să nu subliniez şi acum — că toate acestea presupun o poziţie clară, consecven­tă faţă de principiile revoluţionare, faţă de apărarea intereselor clasei muncitoare, care reprezintă forţa şi clasa conducătoare in societate“. In concordanţă cu conceptul de societate socialistă multilateral dez­voltată — care implică o viziune novatoare revoluţionară asupra fi­zionomiei noii orinduiri sociale, a forţelor ei motrice, a sistemului de organizare şi conducere şi că finali­tăţilor ei sociale şi umane — secre­tarul general al partidului — pe baza aplicării cutezătoare a adevă­rurilor generale ale socialismului ştiinţific la condiţiile ţării noastre şi a sintetizării experienţei istorice a construcţiei socialiste — a regin­uit şi dezvoltat în mod creator principalele probleme ale teoriei so­cietăţii socialiste. In această per­spectivă, in prim plan se situează­­ dezvoltarea concepţiei despre rolul şi funcţiile partidului ca forţă poli­tică conducătoare a societăţii, prin Prof. univ. dr. Ion REBEDEU (Continuare în pag. a II-a) Noi linii automate de fabricaţie La secţia T. 48 de fabricaţie motoare a întreprinderii „Trac­torul" din Braşov se află in sta­diul final al probelor tehnolo­gice noi linii automate de fabri­caţie. Printre ele se numără şi linia automată de prelucrat blocuri motoare (în imagine), compusă din şapte secţiuni, şi care dispune de un fond de pes­te 600 scule şi dispozitive­­ de prelucrări complexe. Datorită gradului înalt de productivita­te al acestei noi linii automa­te, la fiecare cinci minute va ieşi de pe banda de montaj cite un bloc motor finit. Calitatea produselor va creşte­ simţitor, controlul interfazial şi final fiind executat cu ajutorul dis­pozitivelor electronice. De men­ţionat că în această secţie se fa­brică subansamble şi 8 tipuri de motoare de la 34 CP pină la 105 CP. (Eugen Dichiseanu). TRADIŢIA CONTINUITĂŢII Privim biblioteca literaturii ro­mâne contemporane aşa cum s-a alcătuit în ultimii douăzeci şi trei de ani. Nu perspectiva cifrelor ne preocupă acum, ci acele profunde şi neîncetate transformări de struc­tură care s-au făcut, simţite în substanţa tuturor genurilor, deter­­minînd mutaţii calitative ce au privit însăşi esenţa literaturii de astăzi. Pentru că evaluarea dru­mului parcurs in sfertul de secol ce se va împlini nu peste multă vreme de la cel de-al IX-lea Con­gres al Partidului Comunist Ro­mân nu se poate face enumerînd doar opere şi autori, ci privind această nouă realitate spirituală,­ literatura română de astăzi. Bine­înţeles, o literatură nu este o no­ţiune abstractă, ea se compune din acele opere care propun o nouă viziune asupra societăţii, relevă conflictele morale specifice timpu­lui şi construiesc personaje ce semnifică direcţiile morale ale timpului. Fără îndoială, acestea sunt operele-reper, opere­­ care sinteti­zează şi­­răsfrîng tendinţele nova­toare, opere la care se referă cei ce vin, opere care determină mu­taţii morale, curente de idei, in­fluenţează sensibilitatea vremii. Bi­neînţeles, fiind rezultanta unei adinei şi multilaterale observaţii sociale, absorbind toate datele existenţei celor din jur, scriitorul le transformă, le sintetizează şi le sublimează în tipuri reprezentative, care, fiind ale unui timp concret, trăiesc dincolo de acest timp. Li­teratura ultimului sfert de veac numără asemenea opere-reper, opere care au marcat trecerea dia­lectică la o nouă calitate a scrisu­lui românesc. Aici se află deose­birea esenţială marcată de acel moment de răscruce istorică : cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român. Opere viabile, opere care s-au înscris pe orbita timpului au apărut şi în perioada anterioară, dar acestea constituiau momente izolate, fără urmări asu­pra evoluţiei literaturii. Erau ex­cepţii ale unei înfăţişări uniforme, nivelatoare, lipsite de adevăr uman, contravenind dialecticii sociale atît In ceea ce priveşte anii prefaceri­lor de după 23 August 1944, cit si în ceea ce priveşte istoria apro­piată sau indepărtată a tării noas­tre, cit şi prin nesocotirea legilor artei. Ceea ce s-a petrecut de aproape un sfert de veac se referă nu la excepţie literară, nu la opere apărute ca un fenomen izolat şi inexplicabil, ci ca rezultante ale unui climat social, politic şi moral asupra căruia la rîndul lor s-au râsfrînt. Acest climat s-a realizat prin faptul că ideea de continui­tate a fertilizat toate domeniile vieţii noastre culturale, devenind una din realităţile fundamentale ale vieţii spirituale româneşti de astăzi. Nu am înţeles această idee ca o reluare epigonică a ceea ca a fost înainte, ca o întoarcere la forme şi formule revolute în con­tratimp cu evoluţia sensibilităţii publice, cu tot ceea ce arta a cucerit ca modalitate de expresie. Astfel, atît operele maeştrilor, ca şi cele ale tinerilor, care in aceşti ani au debutat şi s-au afirmat — aceştia nu sint deloc puţini, ope­rele lor făcînd parte din conştiin­ţa literară şi publică românească, fiecare exprimîndu-şi individuali­tatea şi particularităţile specifice — s-au integrat unor direcţii esen­ţiale ale gindului românesc, au sporit, şi-au îmbogăţit direcţii fer­tile, le-au dat sensuri şi expresii adecvate timpului nostru şi nive­lului de cultură al cititorului de astăzi. Astfel că istoricul literatu­rii române contemporane, ca şi ci­titorul acestei literaturi văd ceea­ ce s-a creat, ceea ce s-a scris, ceea ce s-a tipărit in aceşti ani nu ca pe un fenomen izolat in timp, rupt de rădăcinile lui fi­reşti, căutînd în alte părţi modele existenţiale şi morale ce nu s-au dovedit a fi consonante cu struc­tura noastră sufletească, ci ca un proces de împlinire continuă, de desăvîrşire, de sporire perpetuă a culturii naţionale. In acest sens, permanentul îndemn al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, referirile ce au întrunit convingerea programa­tică şi vibraţia efectivă ale creatori­lor la trecutul românesc văzut ca un tot unitar, coerent, într-o deve­nire perpetuă au constituit în aceşti ani nu numai chezăşia cercetării şi editării operelor ce au întruchipat de-a lungul timpului istoria noastră în toate metamorfozele ei, ci şi a progresului culturii originale. Toate acestea s-au realizat cu sentimentul că fiecare nouă ge­neraţie are de adus la tezaurul culturii ţării acele frumuseţi care, reprezentînd plenar prezentul, in semnificaţiile lui majore, pot fi văzute in perspectiva unei mărtu­rii care să dureze in timp si peste timp. Valeriu RÂPEANU

Next