Scînteia, ianuarie 1989 (Anul 58, nr. 14423-14447)
1989-01-15 / nr. 14434
M «IM MMM» TOIWMISUlUI IBM CMIESCI m muta emu pounc ekeguub al ne. al pir. PLANUL ECONOMIC - realizat ritmic, integral în spiritul preocupărilor constante ale conducerii partidului pentru perfecţionarea şi desfăşurarea in cit mai bune condiţii a activităţii productive în toate sectoarele şi ramurile economiei naţionale, in cadrul recentei şedinţe a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., desfăşurată sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, s-au examinat şi aprobat măsurile pentru realizarea planului pe luna ianuarie şi întregul trimestru I al anului 1989. Aşa cum s-a apreciat cu acest prilej, în primele zece zile ale anului au fost obţinute, in general, rezultate superioare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, ceea ce pune în evidenţă dinamica ascendentă a producţiei, hotărîrea fermă a clasei noastre muncitoare, a tuturor oamenilor muncii de a înfăptui prevederile stabilite pe acest an, al patrulea din actualul cincinal. Totodată, s-a relevat că in activitatea unor ministere, centrale şi Întreprinderi au continuat să se manifeste o serie de deficienţe şi, in consecinţă, realizările pe această perioadă nu se situează la nivelul planului, al posibilităţilor existente. Realizarea ritmică, integrală a planului la toţi indicatorii cantitativi şi calitativi constituie, prin urmare, problema fundamentală care trebuie să preocupe zi de zi organele şi organizaţiile de partid, organele de conducere colectivă din întreprinderi, centrale şi ministere, pe toţi oamenii muncii. Analizele efectuate din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu în cadrul recentelor consfătuiri de lucru de la C.C. al P.C.R., la care au participat cadre de conducere din ministere, centrale, mari unităţi industriale şi întreprinderi de comerţ exterior, primiisecretari şi secretarii cu probleme de agricultură ai comitetelor judeţene de partid, prim-vicepreşedinţii consiliilor populare judeţene, alte cadre cu munci de răspundere din judeţe, au dezbătut o arie largă de probleme şi au conturat cu deosebită claritate direcţiile de acţiune pentru luna ianuarie, primul trimestru şi întregul an. Pornind de la rezultatele obţinute şi, îndeosebi, de la neajunsurile manifestate, de la concluziile analizelor efectuate, la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut guvernului, ministerelor, centralelor, unităţilor economice, organelor şi organizaţiilor de partid să ia neintiirziat măsurile ce se impun pentru o cit mai temeinică organizare a muncii, pentru desfăşurarea corespunzătoare a producţiei, pentru întărirea ordinii, disciplinei şi a spiritului de răspundere in toate domeniile de activitate, pentru o largă mobilizare a colectivelor de oameni ai muncii, astfel incit in decada a doua a lunii ianuarie să se recupereze toate restanţele şi să se intre in normal cu realizarea planului, iar pe întreaga lună să se obţină chiar o depăşire a acestuia. Aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, îndeplinirea planului pe luna ianuarie, la toţi indicatorii, reprezintă o condiţie hotărîtoare a întregii activităţi de realizare a prevederilor de plan pe acest an. In acest context, un accent trebuie să se pună pe realizarea ritmică, integrală, la toate sortimentele a planului la producţia fizică, şi în primul rînd la export. Experienţa unui mare număr de unităţi demonstrează că atunci şi acolo unde s-au luat din timp măsurile necesare pentru asigurarea bazei tehnico-materiale, pentru organizarea temeinică a producţiei şi a muncii, unde se urmăreştecu consecvenţă folosirea integrală a utilajelor şi timpului de lucru, sarcinile de plan pot fi îndeplinite ritmic şi integral. Rezultatele diferite obţinute de la o unitate la alta, de la un judeţ la altul se explică , numai şi numai prin modul diferit in care se acţionează pentru soluţionarea problemelor de care depinde bunul mers al producţiei, de la cele care vizează aprovizionarea cu materii prime şi pînă la livrarea produselor finite. In mod distinct, la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. s-a analizat programul de recuperare a restanţelor la producţia de export pe anul trecut şi de vămuire a mărfurilor destinate exportului existente în stoc la 31 decembrie 1983. Acest program a fost discutat cu toate ministerele economice şi s-au clarificat toate problemele de care depind realizarea, vămuirea şi livrarea producţiei de export. Ca atare, încă din aceste zile trebuie să se ia măsuri ferme pentru ca, pină la 20 ianuarie, să fie realizată in întregime producţia de export restantă, concomitent cu îndeplinirea planului pe această lună. Este necesar, aşadar, ca în toate unităţile cu sarcini in acest domeniu să se asigure cit mai buna folosire a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, astfel incit absolut toate contractele încheiate cu partenerii de peste hotare să fie onorate la termenele stabilite şi la un înalt nivel calitativ. Aniisocialismului, şi Îndeosebi anul de după Congresul al IX-lea al partidului, oferă argumente grăitoare ale preocupării statornice a partidului nostru pentru creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. A construi socialismul cu poporul şi pentru popor — idee fundamentală înscrisă in Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la marele forum democratic din noiembrie 1988 — înseamnă a dimensiona lucid scopul unui demers la nivel naţional, cu conştiinţa clară a răspunderii pentru prezentul şi viitorul naţiunii, scop mobilizator, profund patriotic care stimulează întreaga capacitate de muncă şi creaţia a poporului. Crezul de neclintit In idealurile socialismului înseamnă, In fond, crezul in capacitatea poporului nostru de a-şi făuri o viaţă demnă, liberă şi independentă, o viaţă mereu mai bună, pătrunsă în toate compartimentele sale de un profund umanism. Nu vom insista in acest comentariu asupra tuturor determinărilor esenţiale privind preocupările statornice ale conducerii partidului, ale secretarului său general pentru creşterea sistematică a nivelului de trai al celor ce muncesc. Ne oprim asupra unui singur aspect plin de semnificaţie, mai ales dacă 11 raportăm la realităţile, lumii contemporane, şi anume la măsurile pentru majorarea retribuţiilor personalului muncitor şi a pensiilor. Ziarele de ieri au publicat comunicatul şedinţei Comitetului politic Executiv al C.C. al P.C.R., desfăşurate sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, in cadrul căreia a fost analizat Raportul cu privire la aplicarea măsurilor de majorare a retribuţiilor personalului muncitor şi a pensiilor in perioada 1 august 1988 — 1 ianuarie 1989, acţiune Înscrisă in prevederile programului de creştere a calităţii vieţii întregului nostru popor în actualul cincinal, program aprobat de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Aşa cum s-a reliefat în cadrul şedinţei Comitetului Politic Executiv, In prima etapă, 1 august — 1 octombrie 1988, de majorarea retribuţiilor au beneficiat peste 2,3 milioane de oameni ai muncii. In această etapă, retribuţiile intre 1 500 şi 2 000 lei au crescut la 2 001—2 100 Iei lunar. Astfel, retribuția tarifară minimă a crescut de la 1 500 la 2 000 lei lunar, adică cu 33 la sută. In etapa a doua, 1 noiembrie 1988 — 1 ianuarie 1989, retribuţiile tarifare intre 2 001—2 250 lei lunar au fost majorate la 2 401—2 650 lei lunar, adică cu 20 la sută, majorări de care au beneficiat circa 1,9 milioane de oameni ai muncii. In acest fel, in primele două etape au beneficiat de majorarea retribuţiilor peste 4,4 milioane de oameni ai muncii, ceea ce reprezintă aproape 60 la sută din întregul personal muncitor din economie. Ca urmare a majorării retribuţiilor, oamenii muncii au beneficiat in 1988 de venituri suplimentare de 5,8 miliarde lei. în acelaşi timp trebuie subliniait că, personalul muncitor a prindut in 1988 venituri suplimentare şi prin creşterea adaosului de acord, a sporului de vechime şi a celorlalte adaosuri la retribuţie care ■e calculează in funcţie de noile retribuţii majorate, ca şi prin acordarea de stimulente suplimentare pentru producţia de export — potrivit noilor reglementări aprobate in 1988 — prin mărirea fondului de premiere şi a celorlalte categorii de venituri ce alcătuiesc partea variabilă a retribuţiei. Cum tot aşa se cuvine făcută menţiunea că, in spiritul umanismului politicii partidului nostru, atit majorarea retribuţiilor din 1988 cit şi cele din acest an nu afectează drepturile de alocaţie de stat pentru copii şi nici chiriile şi că, de asemenea, se menţin neschimbate pină la 31 august a.c. contribuţiile lunare pentru copiii huflo Creţe şi grădiniţe. Aşa cum se ştie, personalul muncitor a beneficiat, de asemenea, in luna decembrie 1988 de venituri in valoare de 1,7 miliarde lei, reprezentând 50 la sută din fondul de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor pe anul trecut. Tot în 1983, in perioada 1 august — 31 decembrie s-a aplicat prima etapă de majorare a pensiilor de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vîrstă de pînă la 1 500 lei lunar, precum şi a pensiilor invalizilor de război şi a pensiei minime pentru pierderea capacităţii de muncă, gradul II de invaliditate, cu procente diferenţiate, pensiile mai mici cunoscind o creştere de 45,5 la sută. De majorarea pensiilor au beneficiat 801 500 persoane, veniturile obţinute insumînd 300 milioane lei. Potrivit hotăririlor partidului, majorarea retribuţiei va continua in acest an cu începere de la 1 martie şi se va încheia la 1 august, cuprinzind toate categoriile cu retribuţii mai mari de 2 250 lei lunar. De aceste majorări, ce se vor realiza in mod eşalonat pe ramuri şi activităţi, vor beneficia alţi peste 3,5 milioane de oameni ai muncii, astfel incit, începind din luna august 1989, întregul personal din economie să beneficieze de retribuţii majorate. La încheierea acţiunii de majorare a retribuţiei, retribuţia medie pe economie va ajunge la 3 300 lei. Veniturile suplimentare obţinute de întregul personal muncitor din economie în 1989 se vor ridica astfel la 24,4 miliarde lei, iar in 1990, cind toţi oamenii muncii vor beneficia de retribuţii majorate, pe întregul an veniturile suplimentare ce se vor realiza vor fi de 29 miliarde lei. De asemenea, de la 1 martie 1989 urmează a se majora pensiile de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vîrstă cuprinse intre 1 501 şi 3 000 Iei lunar, încheindu-se astfel întreaga acțiune (Continuare în pag. a Il-a) (Continuare în pag. a IlI-a) RIDICAREA CONTINUA A NIVELULUI DE TRAI -preocupare statornică a partidului, a societății noastre socialiste Ca mare a majorării retribuțiilor .........................................■ry’0tfrff In perioada august 1968 ~ianuai'ie T$89 ...........* . I milioane detiamemjM pip au beneficia! de venituri suplimentare de 5,8 Pliante Iei in anul 1989 peste 7,9 milioane de oameni ai mnm» vor beneficia de venituri suplimentare de 744 miliarde lei Pentru fundamentarea temeinică a măsurilor tehnico-organizatorice ce se impun a fi luate pentru dezvoltarea zootehniei, astfel incit obiectivele stabilite pentru dezvoltarea agriculturii de Congresul al XIII-lea al P.C.R. şi de Conferinţa Naţională ale partidului să fie Îndeplinite întocmai, este imperios necesară obţinerea unor informaţii detaliate şi veridice cu privire la numărul, structura şi potenţialul iproductiv al efectivelor de animale deţinute de toţi crescătorii, informaţii care se pot asigura numai pe baza recensămintului animalelor. Efectuarea recensămintului din acest an, acţiune care urmează să se desfăşoare in perioada 20—28 ianuarie, are o semnificaţie deosebită, întrucit informaţiile obţinute vor permite in primul rînd analizarea modului In care s-au îndeplinit prevederile planului pe primii trei ani ai actualului cincinal cu privire la creşterea efectivelor de animale. In acelaşitimp, pe baza rezultatelor recensămintului urmează să fie luate, în continuare, o serie de măsuri tehnico-organizatorice atit la nivel naţional, cit şi în profil teritorial — pină la nivel de comună şi sat — pentru realizarea in condiţii cit mai bune a prevederilor planului pa anul 1989 şi ale Întregului cincinal, pentru Înfăptuirea obiectivelor fundamentale ale noii revoluţii agrare. Unul din obiectivele prioritare prevăzute In actualul cincinal pentru continua modernizare a agriculturii — ramură de bază a economiei naţionale — o constituie dezvoltarea puternică a zootehniei, sector a cărui pondere în totalul producţiei agricole va trebui să ajungă la 46—48 la sută. Această creştere urmează să fie realizată atit prin mărirea efectivelor, care la finele anului 1989 vor trebui să ajungă la 9,2 milioane bovine, 15,5 milioane porcine, 24,5 milioane ovine şi 90 milioane păsări ouătoare, cit şi prin sporirea randamentelor pe animal ca urmare a continuării acţiunilor de perfecţionare a structurii speciilor şi raselor, a Îmbunătăţirii stării de sănătate, a furajării şi întreţinerii şeptelului. In conformitate cu prevederile Planului de dezvoltare a agriculturii pe 1989 şi ale Programului de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială, principalele direcţii de dezvoltare ale zootehniei sunt : sporirea mai rapidă a efectivelor de bovine şi ovine prin realizarea unor indici înalţi de natalitate, creşterea producţiilor medii de lapte şi lină, realizarea greutăţilor planificate de tăiere, a animalelor şi păsărilor. Cele peste 4 milioane hectare de păşuni şi fineţe naturale, producţia de cereale şi plante furajere în continuă creştere, puternica bază tehnică şi materială de care dispun unităţile zootehnice moderne, precum şi bogata tradiţie şi experienţă pe care o are poporul nostru in creşterea animalelor constituie premise dintre cele mai favorabile pentru dezvoltarea puternică a zootehniei, realizarea efectivelor şi a producţiilor planificate, astfel incit să se asigure buna aprovizionare a populaţiei cu produse animaliere, precum şi satisfacerea celorlalte necesităţi ale economiei naţionale. Grija permanentă pe care o poartă partidul şi statul nostru, personal secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru valorificarea la maximum a condiţiilor naturale şi materiale existente în vederea sporirii permanenta a efectivelor de animale şi a productivităţii acestora este exprimată şi prin crearea de condiţii tot mai bune şi a numeroase avantaje pentru crescătorii de animale. Intre acestea sunt de menţionat, ca avind o importantă aparte, stabilirea de preţuri stimulatoare de contractare şi achiziţii; acordarea de prime din fondul de stat pentru obţinerea unor indici ridicaţi de natalitate şi pentru buna îngrijire a viţeilor ; asigurarea de îngrăşăminte, utilaje şi unelte ; livrarea de cereale pentru contractanţi ; fonduri pentru îmbunătăţirea pajiştilor naturale ; vinzarea către populaţie de purcei şi pui pentru creştere şi îngrăşare şi, nu în ultimul rind, asigurarea gratuită a asistenţei zootehnice şi veterinare. Recenzarea animalelor domestice este intrată în tradiţia înregistrărilor statistice din ţara noastră şi constituie o acţiune de mare importanţă politică şi economică care contribuie la obţinerea unor informaţii precise asupra acestei importante părţi a avuţiei naţionale şi permite stabilirea de măsuri corespunzătoare la nivel macroeconomic. Tocmai de aceea, pentru fundamentarea corespunzătoare a măsurilor tehnico-organizatorice desti-Ferdinand NAGY ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii (Continuare In pag. a IlI-a) ACŢIUNE DE 0 DEOSEBITA IMPORTANTA 1 1 PENTRU DEZVOLTAREA CONTINUA A ZOOTEHNIEI IN PERIOADA 20-28 IANUARIE VA AVEA LOC PE ÎNTREG TERITORIUL TARII RECENSAMINTUL ANIMALELOR DOMESTICE PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVIII Nr. 14 434 Duminică 15 ianuarie 1989 6 PAGINI - 50 BANI TEZE ŞI ORIENTĂRI ALE EXPUNERII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Proces de mare întindere istorică, omogenizarea socială cunoaşte în prezent caracteristici noi, definitorii în perspectiva desăvîrşirii construcţiei socialiste şi a înaintării spre comunism. Analizînd schimbările produse în structura socială a tării noastre, ca expresie a marilor transformări specifice dezvoltării socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia în Expunerea la forumul democratic din noiembrie 1988 ideea că şi in perspectivă „va avea loc o continuă apropiere între toate clasele şi categoriile sociale pe calea dispariţiei deosebirilor dintre oraş şi sat, a apropierii nivelului de pregătire profesională şi tehnică, a mecanizării, automatizării şi robotizării proceselor de producţie, a ridicării niveluluigeneral de pregătire, a nivelului de cultură. Se va ajunge astfel la realizarea poporului ■ unic muncitor, animat de aceleaşi năzuinţe şi interese comune de a-şi făuri in mod conştient viitorul liber şi independent, de bunăstare şi fericire, de a asigura deplina egalitate în drepturi şi afirmarea principiilor de echitate şi etică socialistă şi comunistă“. Această apreciere are nu numai un sens şi o valoare anticipativă, bazate pe pătrunderea caracterului concret-istoric al proceselor actuale dinlăuntrul structurilor sociale, ci şi o deschidere acţională, directă in raport cu aceste procese ; ea se constituie intr-un indemn la valorificarea condiţiilor actuale ale apropierii claselor şi categoriilor sociale in direcţia stimulării factorilor care dau unităţii socialiste a poporului substanţă şi identitate nemijlocite. In totalitatea determinaţiilor sale complexe, procesul social-economic al omogenizării societăţii cuprinde, desigur, atit laturi şi aspecte obiective, cit şi procese de natură subiectivă, transformări care au loc in conştiinţa socială. Omogenizarea socială se referă, deopotrivă, la acumularea unor noi date ale condiţiilor materiale de existenţă, cit şi la mutaţiile petrecute în conştiinţa oamenilor, acestea din urmă influenţînd activ, specific însăşi dinamica realităţilor materiale, socialeconomice. In acest cadru de interdependenţe dialectice, ridicarea nivelului general de pregătire profesională, culturală și politico-ideologică a maselor se instituie intr-un indicator relevant pentru stadiul actual şi direcţiile înfăptuirii unor noi cote de omogenizare socială. Dezvoltarea proceselor tehnologice de virf, asimilarea datelor noii revoluţii tehnico-ştiinţifice şi, corespunzător, reconsiderarea conţinutului invăţămintului, pe toate parferele sale, au făcut căponderea muncii complexe în ansamblul muncii sociale din ţara noastră să sporească într-un ritm deosebit. De pe acum se poate spune că, în multe domenii ale vieţii productive, profesionale, clasa muncitoare cunoaşte mutaţii care o apropie de cerinţele unei clase muncitoare intelectuale. Ceea ce este însă mai relevant, dincolo de acest aspect al Întrepătrunderii unor structuri grupale ale societăţii noastre, este fenomenul de acumulare a cunoştinţelor profesionale active, a informaţiilor care structurează noi modele de gîndire şi acţiune, cu finalitate în procesele productive nemijlocite. Caracterul aplicativ, valorizator al instrucţiei şcolareşi autoinstrucţiei, in perspectiva generală a educaţiei permanente) reprezintă unul din factorii hotăritori in jurul căruia se organizează acţiunea socială cu efecte omogenizante. Fundamentul cultural, valoric, al modelării omului rămine o permanenţă, dar una care capătă expresie faptică, practic-operaţională, semanifestă in acţiunea productivă, in genere in comportamentele profesionale, de lucru, de autoexprimare a personalităţii fiecăruia. Aşa cum se înfăţişează ele in prezent, structurile socioprofesionale din societatea noastră, precumpănitor de tip industrial (inclusiv in noile sfere ale producţiei din agricultură), permit o echilibrată îmbinare a pregătirii de cultură generală şi profesională, in cadrul profilului larg al specialistului, proiectat şi realizat ca atare prin politica în domeniul invăţămintului, prin integrarea procesului de pregătire profesională cu cercetarea ştiinţifică şi producţia. Unele decalaje de ritm şi disponibilităţi se resimt însă, mai ales in sfera utilizării nemijlocite a specialiştilor, atunci cînd adaptarea la cerinţe tehnologice noi, la exigenţele dinamice ale producţiei moderne, intensive se realizează mai greu, mai încet. De aceea, însăşi ideea de pregătire in „profil larg“ necesită, în continuare, revederi şi ajustări în concordanţă cu tendinţele previzibile ale producţiei moderne, de muit randament. In esenţa sa, „profilul larg“, avind sensibile implicaţii în accentuarea omogenizării, asigurind premisele necesare pentru o mobilitate socioprofesională accentuată, presupune, desigur, o structură stabilă de competenţe, de abilităţi pentru „lucrul bine făcut“. Din acest punct de vedere, sporesc funcţiile crtmodernizatoare ale pregătirii şcolare, formative îndeosebi, în sensul modelării unei gindiri active, creative, cu deschideri ,spre conexiuni multiple si transferuri intre cunoştinţe dintr-un domeniu in altul. „Rata de actualitate“ a cunoştinţelor transmise şi asimilate se referă, astfel, nu numai la noutatea acestora în sine (chiar dacă ea este de virf, să spunem), ci şi la calitatea lor de a fi o bază spirituală pentru identificarea de soluţii multiple la probleme concrete, pentru munca în echipă şi îmbinarea activităţii fizice cu cea intelectuală, ceea ce are sensibile efecte de tip omogenizator. Cu nuanţele şi specificităţile de rigoare, problemele se pun, în esenţă, la fel şi în ceea ce priveşte pregătirea ideologică şi politică. Formarea unei concepţii înaintata despre lume şi viaţă constituie astfel un factor stimulativ pentru procesele de omogenizare, în măsura în care determină motivaţii superioare ale muncii şi se răsfrînge ca atare asupra activismului social al personalităţii. Deosebit de importantă in această ...... privinţă este orientarea formulată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a se corela mai strîns pregătirea profesională şi cea politicoideologică, de a se apropia tot mai mult conţinuturile şi formele muncii de propagandă de cerinţele nemijlocite ale activităţii productive, de soluţionarea problemelor practice ale dezvoltării de tip inten----------------------- siv. însuşirea şi aplicarea in viaţă a principiilor care orientează politica partidului devin prin aceasta un factor structurant al acţiunii colectivelor de oameni ai muncii, o premisă nemijlocită a soluţionării problemelor celor mai complexe ale dezvoltării economice şi sociale. In chip necesar, pregătirea politică şi ideologică a tuturor oamenilor muncii cuprinde şi modelarea relaţiilor sociale pe principii noi de echitate socialistă. Ea presupune, totodată, un activism în care se îmbină componentele profesionale cu cele morale, cetăţeneşti, cu spiritul revoluţionar. Factorii ideologici ai omogenizării se exprimă, aşadar, nu numai in planul relaţiilor dintre clasele şi categoriile sociale din societatea noastră, ci şi în cel al acţiunii sociale, al trăsăturilor de convergenţă şi unitate în transpunerea în viaţă a politicii ştiinţifice a partidului nostru, a programului înaintării ferme spre orizonturile societăţii comuniste. In documentele de partid, in opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu sa pune un deosebit accent pe valorificarea plenară a cadrului democratic existent, pe utilizarea — in strînsa unitate — a tuturor pirghiilor politico-organizatorice pentru valorificarea mereu mai eficientă a întregului potenţial uman al societăţii noastre. In esenţa ei, omogenizarea socială apare astfel ca un proces valorizator şi umanizator, o cale da accelerare a dezvoltării economice şi sociale, a progresului multilateral al societăţii noastre socialiste. Conf. univ. dtr. Aculin CAZACU Perfecţionarea pregătirii profesionale şi politice în procesul omogenizării sociale ALES OMAGIU, SENTIMENTE DE ÎNALTĂ PREŢUIRE FAŢĂ DE TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU Adunarea generală solemnă a Academiei Republicii Socialiste România In pagina a V-a BERBEŞTI-ALUNU : Producţie suplimentară de lignit energetic Ca urmare a măsurilor şi acţiunilor întreprinse de consiliul oamenilor muncii în toate sectoarele de exploatare ale întreprinderii miniere Horezu, în fiecare din zilele care au trecut din acest an s-au extras suplimentar, în medie, câte 400 tone lignit energetic. Tot în această perioadă au fost livrate, peste prevederile contractuale, spre termocentralele patriei 24 445 tone cărbune de calitate. In vederea menţinerii acestui nivel ridicat de producţie, minerii din bazinul carbonifer Berbeşti- Alunu au intensificat şi lucrările de punere in valoare a unor noi fronturi şi rezerve de zăcăminte. (Ion Stanciu). PERMANENŢA OPEREI EMINESCIENE Patria şi poetul Opera lui Mihai Eminescu reprezintă, în ansamblul ei, o sinteză a întregii noastre dezvoltări culturalliterare, un punct nodal in care se concentrează experienţa artistică anterioară şi de la care pornesc şi se ramifică principalele direcţii ideologice şi estetice pe care le-a cunoscut creaţia spirituală românească în dezvoltarea ei. „Pe cit se poate omeneşte prevedea — scria, încă din 1889, Titu Maiorescu — literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui, şi forma limbii naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire pînă astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmîntului cugetării româneşti". Intr-adevăr, prin caracterul ei exemplar, contribuţia artistică eminesciană a devenit, pentru noi, românii, o permanenţă naţională. Un termen de referinţă mereu încărcat de sensuri, o aspiraţie spre ale cărei împliniri tinde necontenit efortul creator al tuturor generaţiilor. Eminescu este, prin întreaga lui activitate, un moment distinct al istoriei noastre, moment în care cultura şi literatura română in devenirea lor îşi găsesc deplina lor emancipare. Minte cuprinzătoare, pătimaş însetată de cunoaşterea rosturilor lumii şi a destinului individului in cadrul lor, capabilă să depăşească trăirea subiectivă inspirîndu-i organic semnificaţii generalizatoare, etern-umane, Eminescu explorează trecutul umanităţii, şi in special cel al ţării sale, analiza conducîndu-1 la formularea unor concluzii cu valoare de axiomă. In cadrul acestui examen, trecutul se profilează ca o memorie plină de învăţăminte pentru prezent, generind sentimente şi atitudini de adeziune sau de respingere printre contemporani şi proiectînd perspective asupra viitorului. „Patria vieţii — scria Eminescu — e numai prezentul“, dar acest prezent este clădit pe o experienţă stratificată istoric şi determinantă pentru comportamentul unui om aparţinind unui timp şi unui loc. Din această cauză, există in opera gânditorului o preocupare permanentă pentru sesizarea şi explicarea forţelor care determină fenomenele sociale, politice şi artistice, strînsa lor interdeterminare. în această înlănţuire cauzală, literatura unui popor se identifică direct cu existenţa acestuia, este expresia concretă a conştiinţei sale de sine, iar scriitorii — purtătorii da cuvînt ai doleanţelor popoarelor. Epocile istoriei literare, in succesiunea lor, nu se elimină una pe alta, ci, strîns legate de evoluţia de ansamblu a colectivităţii naţionale, işi transmit experienţa, cuceririle înregistrate. Ca şi pentru Dimitrie Cantemir, pe vremuri, şi pentru Eminescu scrisul este instrument, oglindă şi păstrător de istorie. Orice nouă iniţiativă se întemeiază in domeniile atit de variate ale creaţiei artistice pe o tradiţie şi, deşi plină de neprevăzut, este continuarea unor eforturi precedente închinate aspiraţiei continue a omului către lumină şi adevăr. Din această cauză trecutul istoric este elogiat de Eminescu pînă la idealizare, este opus antitetic neajunsurilor politice şi sociale ale prezentului sau oferit ca pildă pentru mobilizarea energiilor constructive în direcţia realizării idealurilor de unitate şi libertate naţională. Nu este vorba deci de un trecut observat la modul general, ci de acela al poporului său din care poetul, dramaturgul, prozatorul şi mai ales gazetarul extrage exemple de eroism şi de dăruire în slujba Intereselor ţării, simboluri ale luptei pentru demnitate şi dreptate. Din negura vremurilor se detaşează, astfel, imaginea vechii Dacii, cu oameni care, prin firea şi atitudinea lor, ating înălţimea sublimului, neavînd măsură decit în măreţia plaiurilor a căror parte inseparabilă sînt. Daţia este asemuită la modul romantic cu Walhala, locul zeităţilor nordice fiind ocupat de Zamolxe şi Dochia, imagini alegorice ale setei de a trăi şi ale legăturilor de nedesfăcut dintre om şi natură. O natură care exprimă liniştea necesară înfloririi gîndului, dragostea de libertate a oamenilor. Ocupaţia romană, deşi a fost urmarea unei invazii, a marcat prin consecinţele sale naşterea unui nou popor, sinteză a unor mari virtuţi şi Al. HANTA (Continuare în pag. a IV-a)