Scînteia, martie 1989 (Anul 58, nr. 14472-14498)

1989-03-01 / nr. 14472

PROLETARI DIN TOATE TÂRILE. UNIJI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LUNII Nr. 14 472 Miercuri 1 martie 1989­­________________________________________________________ 6 PAGINI - 50 BANI PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ȚĂRII Consumurile materiale­ reduse substanțial Materiile trime­vascate superior­ Economisirea severă a resurselor materiale, valorificarea superioară a materiilor prime se constituie în adevărate legităţi ale progresului economic In fiecare ţară. Intr-o lume in care se afirmă tot mai pregnant cele mai noi cuceriri ale Ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei mo­deme, intr-o lume în care schimbul internaţional de valori materiale a devenit o permanenţă este limpede că nu poate fi indiferent nimănui cu ce consumuri se realizează fie­care produs, fiecare unitate de ve­nit naţional. In esenţă, a realiza un produs cu consumuri materiale ce depăşesc cotele atinse pe plan mon­dial înseamnă o risipă de resurse. ------------------------­Înseamnă pierderi de mari dimen­siuni pentru eco­nomia naţională. După cum, orice avans înregistrat în domeniul eco­nomisirii resurse­lor materiale şi valorificării ma­teriilor prime ofe­ră şansa unui as­cendent economic în confruntarea ■■ pe piaţa de va­lori materiale, in satisfacerea cerin­ţelor economiei naţionale. Dacă producţia anului 1988 dintr-o mare întreprindere bucureşteană s-ar fi realizat potrivit normelor de consum din anul 1985 ar fi fost nevoie în plus de 30 mii tone me­tal, 8 500 MWh energie electrică şi aproape 15 mii tone combustibil convenţional. Calcule asemănătoare s-ar putea lesne efectua in, practic, toate unităţile economice, ceea ce ilustrează convingător saltul înre­gistrat,­ în numai ciţiva ani, de in­dustria românească pe linia valori­ficării resurselor materiale, înnoirea produselor şi a tehnologiilor, redu­cerea pierderilor, revizuirea atitu­dinii cu privire la utilizarea mate­rialelor refolosibile sunt numai cîteva din principalele direcţii în care s-a acţionat in acest scop. Avînd in vedere rezultatele obţinu­te în acest domeniu, ele nu pot totuşi estompa neajunsurile care încă persistă in unele unităţi şi ramuri. De pildă, in privinţa me­talului, chiar în faza de realizare a semifabricatelor din oţel in indus­tria metalurgică, circa 18 la sută din cantitatea totală o reprezintă pierderile tehnologice şi rebuturile, cantitate care este recirculată pe ansamblul economiei fără nici o uti­litate. Pe de altă parte, in unită­ţile de prelucrare, se menţin incă tehnologii mari consumatoare de metal, cum este aşchierea din lami­nate sau din semifabricate turnate in forme de pămînt. In industria energetică, randamentele obţinute în unele termocentrale se situează cu 20—30 la sută sub nivelul pro­iectat, iar exemplele de acest gen ar putea continua. Sunt deficienţe care pot şi trebuie să fie elimina­te prin acţiunea concertată a colec­tivelor de oameni ai muncii, a fac­torilor de decizie din întreprinderi, centrale şi ministere. Obiectivul programatic in acest domeniu a fost formulat cu toată claritatea de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, care a arătat că in cincinalul viitor, pe baza ace­luiaşi volum de materii prime şi materiale, de consum energetic, este necesar să se asigure o creştere de circa 40—50 la sută a valorii pro­­ducţiei-marfă, iar iu unele sectoare chiar mai mult. Este o sarcină mo­bilizatoare, pe deplin realizabilă, îndeosebi prin punerea in valoare a progresului tehnic şi tehnologic in marea producţie industrială, prin în­lăturarea neajunsurilor care­ se mai manifestă. Un rol ce nu poate fi nicicum ne­glijat revine, de bună seamă, fie­cărui muncitor şi maistru, fiecărui om al muncii, în respectarea ri­guroasă a normelor de execuţie stabilite, a tehnologiilor şi proce­deelor de lucru prescrise, astfel incit să se elimine pierderile ne­tehnologice, rebuturile şi celelalte deficienţe de execuţie. Totodată, o contribuţie însemnată o pot avea muncitorii, tehnicienii, maiştrii, prin manifestarea plenară a spiritului lor creator. Realitatea arată că marele „secret“ al rezultatelor constant foarte bune pe care le obţin unele colective constă tocmai în valorifi­carea nesecatului izvor de progres pe care îl reprezintă creativitatea oamenilor muncii, atent îndrumată şi permanent stimulată. Cu aceasta am ajuns deja pe tarimul bunei or­ganizări, care este un apanaj al conducerii fiecărei unităţi economi­ce. Pentru că nu există întreprinde­re in care oamenii să nu aibă idei, soluţii, propuneri de îmbunătăţire a activităţii, numai că nu peste tot ele sunt puse in valoare aşa cum s-ar cuveni, iar răspunderea pentru această stare de lucruri revine în totalitate factorilor de conducere, pornind de la preşedintele consiliu­lui oamenilor muncii şi directorul întreprinderii pină la membrii con- • siliului aleşi din rindurile munci­torilor. Se poate, aşadar, afirma cu toată certitudinea că prima pirghie pentru reducerea consumurilor ma­teriale şi energe­tice este stimula­rea spiritului crea­tor al colectivelor de oameni ai muncii, aplicarea rapidă in produc­ţie şi extinderea celor mai efi­ciente soluţii pro­puse. Moduul in care este utiliza­tă această pîrghie a progresului poa­te fi considerat, in acelaşi timp,-­o măsură a compe­tenţei conducerii întreprinderii. Trecind de la nivelul unităţii la cel al centralei industriale se vor putea observa fenomene surprinză­toare. Practic, nu există centrală industrială in care să nu fie cite o unitate sau două care se si­tuează cu mult peste sau sub media celorlalte întreprinderi, atit in pri­vinţa coeficientului de utilizare a materiei prime, cit si a valorii ob­ţinute pe unitatea de produs. S-ar putea crede că explicaţia constă numai în dotarea tehnico-materială sau structura de fabricaţie — ipe­­­­citabil diferite intre unităţi. Se pier­de insă din vedere, de multe ori, faptul că întreprinderile fruntaşe au an de an rezultate tot mai bune, iar cele situate la urma „plutonu­lui“ bat pasul pe loc, fără să existe modificări ale condiţiilor acreditate ca fiind „obiective“, în asemenea situaţii este limpede că diferenţele apar din gradul diferit de angajare pe calea, niciodată comodă, a per­fecţionării activităţii, din preocupa­rea diferită pentru valorificarea mai bună a resurselor materiale. Or, ro­lul centralelor industriale este toc­mai de a asigura, in toate intre­_________Eugen RADULESCU (Continuare in pag. a IlI-a) Un nesecat izvor de economisire a materialelor: creativitatea colectivelor de oameni ai muncii Tehnologiile de mare randament şi eficienţă — extinse cit mai rapid în fabricaţie Prin înfăptuirea programelor de modernizare pot şi trebuie să se obţină sporuri mai mari de producţie cu consumuri reduse PENTRU RECOLTE MARI, CAMPANIA AGRICOLĂ­­ EFECTUATĂ EXEMPLAR! Timpul bun pentru semănat­­ folosit din plin Din majoritatea judeţelor sosesc veşti care înfăţişează că oamenii muncii din agricultură au trecut la semănat şi la efectuarea celorlalte lucrări din campania agricolă de pri­măvară. Astfel, intr-un interval de numai cîteva zile, în unităţile agri­cole din judeţul Olt au fost insămîn­­ţate 15 900 hectare. De asemenea, pină în seara zilei de 27 februarie, in judeţul Constanţa s-au însămînţat 12 800 hectare din cele 27 000 hectare destinate culturilor din prima urgen­ţă, iar acum continuă şi lucrările de pregătire a terenului pe suprafeţele destinate celorlalte culturi de primă­vară. In judeţele Teleorman, Brăila şi Dolj au fost însămînţate cite 10 000 hectare, unele unităţi agricole Încheind semănatul mazării, borcea­­guluii şi diferitelor legume. Şi in alte judeţe rezultatele obţinute la semănat demonstrează că specialiştii şi cadrele de conducere din multe unităţi agricole au înţeles necesita­tea ca, în condiţiile climatice ale a­­cestei primăveri, însămînţările şi lu­crările de pregătire a terenului să înceapă mai devreme, să fie acordată cea mai mare atenţie calităţii aces­tora. La organele agricole centrale se apreciază că nu peste tot s-a înţeles necesitatea de a se trece din plin, cu toate forţele la semănat, fapt de­monstrat şi de rezultatele de pină acum la efectuarea lucrărilor de pri­măvară. Astfel, pină în seara zilei de 27 februarie au fost însămînţate numai 15 la sută din cele 845 000 hec­tare destinate culturilor din prima urgenţă. Chiar în judeţele în care au fost însămînţate suprafeţe mari, rea­lizările puteau fi mult mai bune dacă s-ar fi folosit din plin timpul bun de lucru din cîmp, s-ar fi gospodărit judicios cantităţile de carburanţi re­partizate, fără a mai vorbi de ju­deţele în care realizările la semănat, la data amintită, erau cu mult sub posibilităţi.­­ Intensificarea semănatului la cul­turile din prima urgenţă — mazăre, ovăz, plante furajere — iar apoi a sfeclei de zahăr constituie prima şi cea mai importantă sarcină a me­canizatorilor, cooperatorilor, specia­liştilor, a tuturor oamenilor muncii din agricultură. In acest sens, este necesar ca în cel mai scurt timp să se încheie aprovizionarea cu semin­ţe a unităţilor agricole, iar specia­liştii să-şi mute centrul activităţilor în cîmp, unde să urmărească respec­tarea, punct cu punct, a prevederilor din programele zilnice de lucru. Timpul bun din această perioadă, faptul că pămîntul se lucrează uşor constituie condiţii care impun ca in­­săminţarea culturilor din prima ur­genţă să se încheie cit mai repede. O atenţie mult mai mare este ne­cesar să fie acordată lucrărilor de sezon în horticultură. Concomitent cu măsurile avînd ca scop asigurarea unor răsaduri de bună calitate — prima condiţie de care depinde ob­ţinerea celor peste 1 milion tone de legume timpurii — este necesar să fie însămînţate şi plantate în cîmp mazărea pentru păstăi, rădăcinoa­­sele, ceapa şi usturoiul. Intrucît temperaturile se menţin ridicate, trebuie să înceapă plantarea în cîmp a verzei şi conopidei, a altor legu­me, aceasta asigurind devansarea producţiei. Intrucît condiţiile clima­tice permit, este necesar să se treacă şi la plantarea cartofilor timpurii. Specialiştii recomandă ca la planta­re să se aplice Îngrăşăminte orga­nice la cuib şi să se evite pierderea colţilor prin rupere. Insămînţarea la termenele prevă­zute şi pe toate suprafeţele planifi­cate a fiecărei culturi agricole, apli­carea corectă a normelor prevăzute în tehnologii presupun întărirea dis­ciplinei in întreaga activitate desfă­şurată in agricultură. O mai mare atenţie trebuie acordată realizării integrale a suprafeţelor prevăzute a se însămînţa cu fiecare cultură agri­colă. Organele agricole, conducerile unităţilor agricole nu trebuie să ad­mită nici o abatere de la cifrele de plan. Organele şi organizaţiile de partid au datoria să sprijine conducerile unităţilor agricole în organizarea muncii, în mobilizarea forţelor teh­nice şi umane, să exercite un control riguros ca toate prevederile din pro­gramul de lucru al fiecărei unităţi privind desfăşurarea lucrărilor de primăvară să fie îndeplinite întoc­mai. A însămînţa la timp şi de cali­tate constituie prima condiţie de care depinde obţinerea de recolte mari in acest an. Semănatul culturilor din prima urgenţă la C.A.P. Viişoara, judeţul Constanţa Foto : S. Cristian BUCUREŞTI : Creşte productivitatea muncii O sarcină deosebit de impor­tantă, care se află permanent în centrul atenţiei tuturor colecti­velor de oameni ai muncii din Capitală, o constituie creşterea mai accentuată a productivităţii muncii. Aşa cum ne preciza to­­varăşul Mihai Hură, instructor în cadrul consiliului municipal de control muncitoresc al acti­vităţii economice şi sociale ca urmare a aplicării măsurilor tehnice şi organizatorice cuprin­se in programele de moderniza­re, şi care vizează implementa­rea unor tehnologii noi, asimila­rea de noi scule, dispozitive şi verificatoare, creşterea nivelului de pregătire profesională a per­sonalului muncitor, in perioada care a trecut din acest an s-au aplicat in producţie 120 măsuri noi, a căror eficienţă se mate­rializează in creşterea produc­tivităţii muncii cu 4,2 la sută. Rezultate deosebite in acest do­meniu au obţinut colectivele din cadrul întreprinderilor „Vulcan“, de utilaj chimic „Griviţa roşie“, de fabricare şi montaj ascen­soare, „Automatica“, „Electro­­aparataj“. Filatura de lină piep­tănată şi altele. (Gheorghe Io­­niţă). PRAHOVA : Noi capacităţi de producţie Pe platforma Combinatului petrochimic Brazi au fost­ puse in funcţiune noi capacităţi de producţie. Este vorba de insta­laţiile de desulfurare gaze şi re­cuperare sulf, izomerizare meto­­xilen şi separare paraxilen. După ce au trecut cu succes probele tehnologice, scurtindu-se cu a­­proape 20 de zile timpul necesar atingerii parametrilor proiectaţi, noile capacităţi au intrat din plin un regim normal de lucru. Realizate in s­tr­negrale cu utilaje de producţie românească, cele trei instalaţii vor contribui la sporirea bazei de materii prime pentru industria petrochimică și pentru alte ramuri ale econo­miei naționale. (Ioan Marinescu). BARAOLT : Cărbune peste prevederi Continuind succesele anului trecut, colectivul de muncă de la întreprinderea minieră Că­­peni din Baraolt, a încheiat primele două luni ale anului cu noi şi importante succese. Aşa cum ne relatează directorul Întreprinderii, Árpád Boros, faţă de sarcinile de plan, în perioa­da­ amintită s-a extras supli­mentar o cantitate de 7 500 tone lignit, in condiţiile creşterii per­manente a productivităţii mun­cii, indicator ce a fost depăşit cu 10 procente. Printre succe­sele de seamă ale minerilor se numără şi darea în producţie a unui­ nou abataj, fapt ce a contribuit la obţinterea unei producţii-marfă suplimentare, in condiţiile realizării unor în­semnate economii de energie electrică şi carburanţi. Pentru buna funcţionare a centralelor electrice de termoficare, între­prinderea minieră din bazinul carbonifer al Baraoltului se în­cadrează strict in graficele de livrare a cărbunelui. (Constan­tin Timaru). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Jozef Lenart, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, a primit, marţi, pe tovarăşul Jozef Lenart, membru al Prezidiului, secretar­ul C.C. al P.C. din Cehoslovacia, care efectuează o vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. In acest cadru, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost trans­mise un cald salut şi cordiale urări din partea tovarăşilor Milos Jakes, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, Gustav Husak, pre­şedintele Republicii Socialiste Ce­hoslovace, şi Ladislav Adamec, pre­şedintele guvernului, a conducerii de partid şi de stat din această ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis tovarăşilor Milos Jakes, Gustav Husak şi La­dislav Adamec, conducerii de partid şi de stat salutul său călduros şi cele mai bune urări, iar poporului cehoslovac prosperitate şi tot mai mari realizări in construcţia socia­listă. In timpul întrevederii a fost subli­niată evoluţia bună a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Parti­dul Comunist Român şi Partidul Co­munist din Cehoslovacia, dintre ţă­rile şi popoarele noastre, eviden­­ţiiindu-se: rolul hotărîtor al întîlniri­­lor şi convorbirilor la nivel înalt in dezvoltarea în continuare a aces­tor raporturi tradiţionale. In acelaşi timp, s-au relevat posibilităţile e­­xistente pentru extinderea pe mai departe a conlucrării româno-ceho­­slovace pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi in alte domenii de activitate. In cursul convorbirii a fost reliefa­tă însemnătatea dezvoltării colaboră­rii economice multilaterale în cadrul C.A.E.R., perfecţionării pe baze so­cialiste a activităţii acestei organi­zaţii, in folosul şi spre binele fiecărei ţări membre, in interesul cauzei generale a socialismului şi păcii, al progresului şi colaborării intra­naţiuni. Totodată, abordîndu-se unele pro­bleme ale situaţiei internaţionale, a fost relevată necesitatea întăririi luptei împotriva pericolului de război, pentru dezarmare şi pace, a solidarităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor pro­gresiste care se pronunţă in favoarea dezvoltării independente a popoare­lor, pentru democraţie, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. La primire au participat tovarăşii Ion Stoian, membru supleant al Co­mitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ion Sirbu, secre­tar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Jan Papp, am­basadorul Cehoslovaciei la București. UMANISMUL REVOLUŢIONAR - trăsătură definitorie a politicii partidului, a gîndirii şi acţiunii secretarului său general Apariţia lucrării „Umanismul re­voluţionar in gmndirea preşedintelui Niculae Ceauşescu" reprezintă un important eveniment editorial. Aut prin temele abordate, prin analiza aprofundată, cit şi prin amploarea investigaţiei, prin bogăţia argumen­telor ce ilustrează o trăsătură fun­damentală a gîndirii, a acţiunii con­ducătorului partidului şi statului nostru, lucrarea la care ne referim trezeşte un interes puternic in rin­durile unor largi categorii de citi­tori. . Editura ştiinţifică şi enciclopedică a încredinţat realizarea acestei lu­crări, de mare­­ importanţă, unor prestigioşi cercetători din domeniile ştiinţelor economice şi sociale. Ge­nerozitatea tematicii abordate a pri­lejuit ample investigaţii in cuprin­sul vastei opere social-politice a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Cer­cetarea şi relevarea aspectelor cu pri­vire la concepţia umanist-revoluţio­­nară a „Doctrinei Ceauşescu“ au im­plicat analize aprofundate ale preo­cupărilor preşedintelui României pentru soluţionarea unor complexe şi dificile probleme din cele mai di­verse domenii : economie, ideolo­gie, sociologie, filozofie, drept, mo­rală, politică externă. Lucrarea pe care o analizăm, ce pune in lumină conceptele, ideile de esenţă novatoa­re, care formează substanţa politică şi ştiinţifică a operei teoretice şi practice a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, reliefează tot­odată forţa personalităţii sale multi­laterale, de ginditor revoluţionar şi umanist, a cărui contribuţie la dez­voltarea patrimoniului cunoaşterii universale, a­ materialismului d­ia­, lecţie şi istoric, a secrtistriulul şti­inţific este deosebit de mare. In a­­cest sens, atit prin ampla şi apro­fundata analiză a momentelor car­dinale ale luptei poporului pentru eliberare socială şi unitate naţională, a evoluţiei generale a societăţii ro­mâneşti, a strategiei construcţiei so­cialismului şi comunismului în ţara noastră­ în­­ condiţiile desfăşurării procesului, revoluţionar mondial, prin prezentarea cu obiectivitate ştiinţifică intr-o concepţie, unitară, a dinamicii etapelor construcţiei economice şi­­ sociale în societa­tea românească, după eliberarea ţă­rii, din August 1944, perioadă pu­ternic luminată de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Ro­mân, deschizător de nouă şi mă­reaţă e­pocă ,socialistă, cit şi prin concepţia profund umanistă, se dis­tinge in mod deosebit Expunerea din noiembrie, prezentată în faţa marelui c forum al democraţiei so­cialiste din noiembrie anul tre­cut, în cuprinsul lucrării se sub­liniază : „Strălucită sinteză a gin­­dirii social-politice creatoare, ex­presie a aplicării consecvente a principiilor socialismului ştiinţific la condiţiile naţionale şi isto­rice specifice, in contextul dinamic al dezvoltării lumii contem­porane. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind Sta­diul actual al societăţii socialiste ro­mâneşti şi perspectivele dezvoltării sale viitoare, perfecţionarea condu­cerii economico-sociale, dezvolta­rea democraţiei muncitoreşti-re­­voluţionare , rolul statului şi orga­nismelor democratice. Creşterea ro­lului Partidului Comunist Român şi activitatea ideologică, politico-edu­­cativă, ridicarea nivelului de cu­noaştere ştiinţifică, de cultură, a conştiinţei revoluţionare. Raportul de forţe şi caracteristicile funda­mentale ale situaţiei internaţionale este străbătută de ideea finalităţii umaniste, revoluţionare a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru“. Lucrarea analizată acordă o deo­sebită însemnătate faptului că do­cumentul programatic din noiembrie exprimă cu putere forţa gîndirii noi, creatoare a marelui conducător al partidului şi statului nostru, puter­nica sa legătură cu poporul. „Ma­gistrala Expunere — se arată — fundamentează concepţia potrivit căreia dezvoltarea economico-so­­cială depinde nu numai de posibi­lităţile şi resursele materiale, ci şi de nivelul de organizare socială, de asigurarea unei conduceri social-po­litice exercitate in mod creator, rea­list, ştiinţific, prin urmare, de fruc­tificarea maximă, umanistă a prin­cipiului revoluţionar al făuririi, so­cialismului cu poporul şi pentru po­por“. Lucrarea relevă adevărul că în condiţiile edificării socialismului, în­deosebi in actuala etapă, intr-un moment in care întreaga noastră societate trece printr-un proces atot­cuprinzător de modernizare şi per­fecţionare, conştiinţa — definită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu „ade­vărată forţă motrice a înaintării în­tregului nostru popor pe calea so­cialismului şi comunismului“ — este­­cuprinsă şi ea în acest continuu pro­ces transformator, de esenţă revo­luţionară. Desigur, omul se transformă in muncă, in­activitatea menită să a­­sigure progresul patriei. Relaţia om — muncă — progres este funda­mentală pentru întreaga operă de făurire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi, de aceea, au­torii lucrării ii acordă atenţia cu­venită. Este deosebit de semnifica­tivă, in acest sens, aprecierea potrivit căreia umanismul revolu­ţionar, aşa cum este gîndit de partidul nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, concepe afirmarea şi dezvoltarea plenară a personali­tăţii umane nu izolat, ci in cadrul ansamblului societăţii, promovînd principiul raţional şi generos potri­vit căruia fericirea personală nu sa poate realiza încâlcind dreptul la fe­ricire al altora, ci numai în cadrul înfăptuirii fericirii generale a po­porului, a umanităţii. Pentru că bu­năstarea materială şi spirituală a fiecăruia, adevărata libertate nu se pot realiza şi afirma decit în cadrul bunăstării generale, al libertăţii şi independenţei întregului popor. In acest sens se arată : „S-a cristalizat astfel, incepînd cu Congresul al IX- lea al partidului, o concepţie nouă, revoluţionară asupra locului şi ro­lului omului în societate, asupra modului in care acţiunea individuală şi colectivă se inserează in ţesătura istorică a construirii noii societăţi, socialiste, construcţie deliberată, imperiu al manifestării tot mai de­pline a libertăţii umane. Modelat de istorie, căci omul nu se naşte şi nu se dezvoltă ca o subiectivitate pură, in afara unei determinări istorice şi sociale, la rindul său, omul mode­lează istoria. El o poate face însă numai prin cunoaşterea legităţilor de dezvoltare aici naturii şi societă­ţii şi, pe baza acestei cunoaşteri, prin acţiunea sa conştientă mate­rializată in practica de producţie, prin crearea unor noi raporturi so­ciale şi a unor noi valori materiale şi spirituale. Acţionind, prin muncă, asupra naturii şi societăţii, se trans­formă pe el însuşi“. Din această perspectivă, autorii lucrării ilustrează pe larg concep­ţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu despre umanismul revoluţionar, care implică acţiunea revoluţionară şi exigenţa revoluţionară. Adevăratul umanism se manifestă in muncă. 51 _________Adrian VASILESCU (Continuare in pag. a IV-a) „Voi sa hotariti si sa fiţi uniti" Cea mai dificilă între­bare cu care ţăranii ii intimpinau pe comunişti, in acea perioada, era : „Si cum o să fie cind voi intra in cooperativa, cum va­ fi­?“. Întrebare firească, pentru că dru­mul era cu totul nou. Ideea cooperativizării, iz­­vornd din cerinţa obiec­­tiva a construirii unei e­­conomii socialiste unita­re, nu putea fi impusă prin măsuri, administra­tive ; ea trebuia să fie însuşită de ţărănimea muncitoare prin liber consimţămint; pentru a putea deveni realitate; trebuia bine înţeleasă, atit de bine înţeleasă, in­cit să devină convingere temeinică şi acţiune directă. De aceea, marea dezbătere s-a purtat, am putea spune, cu fiecare ţăran în parte, vreme de mulţi ani. Cu răbdare, cu nesfirşită răbdare şi în­ţelegere. Argumentele se cereau a fi clare. Era greu, foarte greu să a­­duci exemplul palpabil — acesta de-abia avea să crească, să prindă contur în anii care ur­mau Apoi, ţărănimea trebuia convinsă să-şi a­­propie pămintul intr-un fel cu totul nou, sub for­ma proprietăţii obşteşti, restructurindu-şi astfel radical întreaga viziune asupra vieţii, asupra în­tregii sale activităţi, op­­tind pentru orizonturile vaste, înnoitoare ale ci­vilizaţiei socialiste. In a­­cest sens, una din prin­cipalele linii de conduită a partidului a fost să nu se forţeze ritmul coope­rativizării, să se lase timp convingerii să prin­dă rădăcină puternică. Ne spunea, intr-o trecută convorbire, tovarăşul Tu­dor Dănacu, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Cezieni, judeţul Olt, referindu-se la acele momente de început : — Ţărănimea trebuia obişnuită, în primul rind, cu ideea lucrării pămin­­tului in comun, trebuia astfel convinsă că numai in acest fel se putea pune in practică lucra­rea mecanizată a ogoa­relor şi numai aşa se pu­teau aplica, unitar, me­tode agrotehnice înainta­te pentru obţinerea unor producţii mult mai mari, capabile să le aducă bu­năstarea in casă şi nouă demnitate, ca oameni li­beri şi stăpini pe desti­nul lor. De aceea, gin­­dindu-mă la acea peri­oadă, imi dau seama­­cit de justă a fost orien­tarea partidului nostru de a porni in această ac­ţiune revoluţionară de la formele simple de coope­rare în producţia agrico­lă. întovărăşirile, soco­tesc eu, au constituit o adevărată şcoală de edu­care, de obişnuire a ţă­ranului cu munca în co­mun şi au uşurat mult trecerea in masă a ţă­rănimii in cooperative. Partidul a susţinut a­­tunci, in anii care au urmat lui 1949, la sate, o muncă uriaşă de con­vingere, aşa cum spu­neam, o muncă tenace, netezind, cu argumente­le vieţii, acest drum al înţelegerii, al fundamen­talei opţiuni pentru o viaţă nouă. In toată'' a­­ceastă perioadă, îndepli­nind munci de înaltă răs­pundere in conducerea partidului şi a statului, mereu s-a aflat printre ţărani omul care din fra­gedă tinereţe şi-a închi­nat viaţa Înaltului ideal de înfăptuire a societă­ţii socialiste şi co­muniste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întotdeauna s-a aflat a­­colo unde a fost mai greu, unde se cerea o mai în­ţeleaptă apreciere a si­tuaţiilor, o vorbă mai caldă, o mai directă cale de comunicare sufleteas­că, o putere sigură de convingere. Acolo unde îşi făcea dînsul apariţia ţăranii îl înconjurau, ii ascultau cu încredere, îndoielile — au fost destule, de ce nu am spune-o ? — sau stă­rile de încordare se risi­peau. Foarte mulţi dintre ţăranii sau activiştii mai virstnici işi amintesc, is­torisesc momente emo­ţionante in care, prin ve­nirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu in mij­locul lor, „calea înţelege­rii s-a dezlegat“. Iar de acolo vorba se ducea din sat în sat... Ne povestea, cu ciţiva ani în urmă, Gheorghe Oprean, fost secretar al fostului comi­tet raional de partid Sa­­lonta, diar judeţul Bihor. — îmi aduc aminte că, odată, în 1954, mă aflam într-o comună, la Ciume­­ghiu. Stăteam de vorbă cu ţăranii. Şi, deodată, vin doi tovarăşi pe care nu-i văzusem, nu-i cunoşteam. Stau şi ei de vorbă cu ţăranii, mă ascultă şi­ pe Dionisie ŞINCAN (Continuare In pag. a V-a) Cu 40 de ani în urmă, satul românesc păşea pe tarimul unor trans­formări de esenţă, ideea cooperativizării agriculturii cucerind treptat, pe măsura amplificării acestui complex proces revoluţionar, conceput şi condus de partid, masele de milioane şi milioane de ţărani muncitori. „Tenănimea noastră a parcurs un drum lung, aproape 14 ani, pentru a intra in cooperativele agricole de producţie - amintea secretarul ge­neral al partidului, cu prilejul aniversării zilei de naştere şi a îndelun­gatei sale activităţi revoluţionare. Practic - şi sunt aici tovarăşi care ştiu - nu a fost judeţ unde eu să nu fi participat activ la realizarea cooperativizării agriculturii". 14 ani, în cuprinsul cărora, prin forţa faptelor, strategia politică a partidului in rezolvarea unei probleme, care de veacuri şi veacuri a frămintat ţărănimea noastră, a fost strălucit confirmată, astăzi satul românesc trăindu-şi din plin viaţa-i înfloritoare, încărcată de certitu­dinile noii revoluţii agrare. Rememorăm cu emoţie timpul de patru decenii de la începerea coope­rativizării agriculturii. Ni se înfăţişează ca un spaţiu de extraordinară lucrare creativă a partidului, ideea cooperativizării rodind, în tot acest răstimp, profund şi bogat. Aşa şi prevăzuseră comuniştii, încă de la inceput, încă din clipa cînd au declanşat marea dezbatere in mijlocul ţărănimii, pledind pasionat pentru ideea cooperativizării.

Next