Scînteia, aprilie 1989 (Anul 58, nr. 14499-14524)

1989-04-01 / nr. 14499

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVIII Nr. 14 499 Sîmbătă 1 aprilie 1989 6 PAGINI - 50 BANI Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc vineri, 31 martie, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., care a dezbă­tut materiale ce urmează a fi prezentate Plenarei Comitetului Central al partidului din 12 apri­lie a.c. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a analizat si aprobat PROPUNERILE PRIVIND NI­VELURILE ORIENTATIVE ALE DEZVOLTĂRII ECO­­NOMICO-SOCIALE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA IN ANUL 1990 SI I­N CINCINALUL 1991-1995. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apre­ciere contribuţiei determinante a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea, pe baze profund ştiinţifice, a acestor propuneri, subliniind că, sub îndrumarea nemijlocită a secretarului general al partidului, s-a desfăşurat intreaga activitate de fundamentare a nivelurilor de dezvoltare a ţării in cincinalul viitor, fiind examinate in mai mul­te etape, pe ansamblul economiei, pe ramuri, mi­nistere şi în profil teritorial, in raport direct cu cerinţele fundamentale ale creşterii tot mai pu­ternice a forţelor de producţie, sporirii neînce­tate a avuţiei naţionale, progresului general al societăţii noastre socialiste. S-a subliniat că îndeplinirea, în bune condiţii, a prevederilor planului pe 1990 asigură înfăptuirea integrală a hotăririlor Congresului al XHI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, marcind în­cheierea cu succes a celui de-al optulea cincinal, a unei etape importante in dezvoltarea ţării şi trecerea României intr-un stadiu superior de dez­voltare economico-socială, pe calea făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării spre comunism. Comitetul Politic Executiv a subliniat că orientă­rile generale ale dezvoltării în viitorul cincinal­­ stabilite in deplină concordanţă cu posibilităţile reale ale ţării şi care urmează să stea la baza Programului-directivă ce va fi dezbătut de întregul partid şi popor şi supus aprobării celui de-al XIV-lea Congres al P.C.R. - pun un accent de­osebit pe dezvoltarea intensivă a întregii econo­mii naţionale, pe înfăptuirea programelor de or­ganizare ştiinţifică şi modernizare a producţiei, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pe realizarea unei noi calităţi a muncii în toate domeniile. Cincinalul viitor­­ a subliniat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să fie cincinalul realizării programelor de modernizare, al creşterii eficienţei, a nivelului teh­nic şi calitativ al întregii producţii. Să facem astfel ca România să devină o ţară a produselor de înaltă calitate, competitive, comparabile cu cele mai bune produse similare realizate pe plan mondial. Propunerile privind nivelurile orientative prevăd, de asemenea, sporirea substanţială a producţiei agricole, vegetale şi animaliere, prin folosirea mai bună a tuturor condiţiilor pe care le oferă agri­cultura noastră socialistă, asigurindu-se înfăptui­rea obiectivelor noii revoluţii agrare. În lumina orientărilor şi obiectivelor de an­samblu ale viitorului cincinal, urmează să se sta­bilească şi programul de dezvoltare economico­­socială a tuturor localităţilor - oraşelor şi comu­nelor - pe baza principiilor autoconducerii, au­­togestiunii şi autofinanţării. In acelaşi timp, se prevăd creşterea producţiei de export, sporirea schimburilor economice ex­terne şi a cooperării economice internaţionale, in­tensificarea participării României la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. Propunerile privind nivelurile dezvoltării eco­­nomico-sociale în cincinalul 1991-1995 prevăd, ca orientare fermă, creşterea venitului naţional şi ridicarea, pe această bază, a gradului de bunăstare şi civilizaţie al întregului nostru popor, ţelul suprem al politicii partidului, esenţa orin­­duirii noastre socialiste. Comitetul Politic Executiv a examinat, apoi, RAPORTUL PRIVIND EVOLUŢIA PREŢURILOR ŞI TARIFELOR ÎN ANUL 1988. A fost­­ evidenţiat faptul că, in cursul anului trecut, preţurile şi ta­rifele s-au menţnut la nivelul anului 1987, si­­tuindu-se sub limitele planificate. Aceasta evi­­denţiaza, încă o dată, stabilitatea preţurilor în ţara noastră, viabilitatea, caracterul sănătos al economiei naţionale, confirmind pe deplin te­meinicia politicii economice a partidului şi sta­tului. S-a subliniat că, in actualele condiţii eco­nomice internaţionale, cind aproape toate ţările lumii sunt afectate de inflaţie, de creşterea con­tinuă a preţurilor, România se numără printre puţinele state în care preţurile - de producţie, de livrare şi cu amănuntul­­ s-au menţinut la acelaşi nivel şi chiar au scăzut. Măsurile adoptate in anul 1988, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in vederea per­fecţionării mecanismului economico-financiar prin îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor, asigură creşterea rolului acestora în buna utilizare a fondurilor materiale şi băneşti, reducerea tuturor categoriilor de cheltuieli, des­făşurarea eficientă a activităţii economice. Pe piaţa ţărănească, indicele preţurilor a cu­noscut, de asemenea, o evoluţie pozitivă, acesta fiind mai mic decit in anul 1987, in timp ce au crescut cantităţile de produse agroalimentare vin­­dute de producători. Comitetul Politic Executiv a cerut întreprinde­rilor, centralelor industriale, ministerelor, organe­lor de sinteză, financiar-bancare să ia măsuri fer­me pentru respectarea strictă a disciplinei in do­meniul preţurilor, pentru prevenirea oricăror ten­dinţe de majorare a acestora, pentru asigurarea stabilităţii tuturor categoriilor de preţuri, aplicarea neabătută a prevederilor legale din acest do­meniu hotăritor pentru buna funcţionare a me­canismului economico-financiar, pentru dezvol­tarea multilaterală a patriei. In continuarea şedinţei, Comitetul Politic Exe­cutiv a examinat RAPORTUL PRIVIND PUNEREA IN FUNCŢIUNE A MAGISTRALEI A 3-A SI PRO­PUNERI DE DEZVOLTARE IN CONTINUARE A ME­TROULUI BUCUREŞTEAN. Realizat la indicaţie secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, metroul bucureştean — obiectiv de o deosebită însemnă­tate economică şi socială, demn de Capitala pa­triei noastre socialiste - funcţionează, in prezent, cu două magistrale, ce însumează 50 km de li­nie dublă, care străbat Bucu­reştiul. Totodată, in curs de finalizare se află lucrările la magistrala a treia , Gara de Nord - Dristor 2, in lungime de 10 km, urmînd a fi dată in exploatare în luna august anul acesta. Astfel, lungimea totală a reţelei de metrou va atinge, in anul 1989, 60 km de cale dublă, cu 38 de staţii, indeplinindu-se, cu un an mai devreme, sarcinile stabilite. Pornind de la aceste realizări, Comitetul Politic Executiv a aprobat propunerile privind dezvoltarea in continuare a metroului şi începerea, in acest an, a lucrărilor de execuţie pe noile tronsoane : Leontin Sălăjan - Policolor, în lungime de 4,1 km, şi Basarab — Griviţa Roşia 1 Mai­— Pajura, in lungime de 4,5 km. Aceste două tronsoane se prevăd a fi puse in funcţiune cel mai tîrziu pinâ la 23 August 1991. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de ase­menea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. EEOCliENTfl ILUSTflflRE A POLITICII PROFUND UMANISTE A PARTIDULUI DE CREŞTERE A BUNĂSTĂRII POPORULUI Începînd de azi: Alte categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor In continuarea aplicării etapei a IlI-a de majorare a retribuţiilor, începută la 1 martie cu industria minieră, de azi, 1 aprilie, se trece la creşterea retribuţiilor mai mari de 2 250 iei in unităţile industriale aparţinind Ministerului Petrolului, Ministerului Energiei Electrice, Centralei — departament a Geolo­giei, in activitatea de foraj şi lu­crări geologice, asigurindu-se ast­fel generalizarea majorărilor de retribuţii în aceste ramuri şi sec­toare ale economiei naţionale. Nu­mărul celor ce vor primi de la 1 aprilie retribuţii mărite se ridică la peste 130 000 de oameni ai muncii. Cum se ştie, anul trecut, la 1 august, din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a început ac­ţiunea de majorare a retribuţiilor în intreaga economie naţională, pină acum mărindu-se veniturile la peste 4,5 milioane de oameni ai muncii, ceea ce reprezintă circa 60 la sută din Întregul personal muncitor. Recent, la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Co­mitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărit încheierea cu o lună mai devreme a acţiunii de majorare a tuturor retribuţiilor, astfel ca de la 1 august a.c. toţi oamenii muncii să beneficieze de retribuţii mărite. Sunt toate a­­cestea dovezi ale politicii profund umaniste a partidului nostru, care porneşte consecvent de la prin­cipiul că desfăşurarea în bune condiţii a construcţiei socialiste nu poate avea loc decit acordînd o grijă.­­ permanentă condiţiilor de muncă şi viaţă ale oamenilor, îmbunătăţirea continuă a nivelu­lui de trai constituind însăşi esen­ţa societăţii socialiste pe care o edificăm pe pămîntul patriei. De­sigur, aplicarea tuturor­ acestor măsuri nu ar fi fost posibilă decit pe temelia dezvoltării sănătoase a economiei naţionale, a progrese­lor înregistrate in toate domeniile de activitate, unica sursă a bună­stării constituind-o munca, creş­terea susţinută a venitului na­ţional, a avuţiei sociale, întărirea continuă a proprietăţii socialiste. Majorările de la 1 aprilie se vor acorda diferenţiat, pe niveluri de retribuţii, categorii şi trep­te de încadrare, atit pentru mun­citori, maiştri, cît şi pentru personalul T.E.S.A. Astfel, mun­citorii calificaţi retribuiţi pe reţeaua tarifară „Petrol, nivelul A“, ale căror retribuţii sunt cuprin­se între 2 268—3197 lei, corespun­zător categoriei 4, treapta I — specialist, treapta II, vor primi în­cepînd de azi retribuţii majorate cuprinse între 2 669—3 607 lei lu­nar. Muncitorilor calificaţi retri­buiţi pe reţeaua tarifară „Petrol, nivelul B", cu retribuţii cuprinse între 2 297—3 099 lei, corespunzător categoriei 5, bază — specialist, treapta II, li se majorează retri­buţiile la 2 708—3 499 lei lunar. Pentru muncitorii calificaţi, re­tribuiţi pe reţeaua tarifară „Ener­gie electrică, nivelul A“, retribu­ţiile tarifare se majorează de la 2 297—3 460 lei la 2 698—3 881 lei lunar, corespunzător categoriei 4, treapta I — specialist, treapta II. Muncitorii calificaţi retribuiţi pe reţeaua tarifară „Energie electri­că, nivelul B“, ale căror retribuţii sunt cuprinse între 2 268—3 333 lei, corespunzător categoriei 4, treapta I — specialist, treapta II, vor primi începînd de azi retribuţii majorate cuprinse între 2 669—3 744 lei lunar. Muncitorilor calificaţi, retribuiţi pe reţeaua tarifară „Foraj sonde pentru ţiţei, gaze şi cercetare geo­logică, punere in producţie, inter­venţii, reparaţii sonde“, cu retri­buţii cuprinse între 2 258—4 242 lei, corespunzător categoriei 2, bază — specialist, treapta II, li se majorează retribuţiile la 2 678— 4 712 lei lunar. Pentru muncitorii calificaţi retribuiţi pe reţeaua ta­rifară „Foraj cu sondeze pentru cercetare geologică“, retribuţiile tarifare se majorează de la 2 258— 3 578 lei la 2 678—4 018 lei lunar, corespunzător categoriei 3, treapta 1 — specialist, treapta II. Maiştrii, maiştrii principali şi maiştrii principali specialişti re­tribuiţi pe reţelele tarifare „Pe­trol“, nivelurile A şi B, vor bene­ficia de azi de majorarea retribu­ţiilor de la 2 425—3 680 lei la 2 825—4 095 lei lunar, în funcţie de ■ clasa de retribuire. Retribuţiile ta­rifare ale maiştrilor retribuiţi pe reţelele tarifare „Energie electrică şi termică“, nivelurile A şi B, cresc de la 2 500—3 850 lei la 2 900—4 265 lei lunar. Pentru maiştrii retribuiţi pe reţeaua tarifară „Foraj sonde pentru ţiţei, gaze şi cercetare geo­logică, punere în producţie, in­tervenţii, reparaţii sonde“, retri­buţiile tarifare se majorează de la 2 920—4 230 lei la 3 325—4 620 lei lunar. Maiştrii retribuiţi pe re­ţeaua tarifară „Foraj cu sondeze pentru cercetare geologică“ benefi­ciază de majorarea retribuţiilor tarifare, în funcţie de clasa de re­tribuire, de la actualul nivel cu­prins între 2 690—4 030 lei la noul nivel cuprins între 3 095—4 435 lei lunar. Creşterile de retribuţii pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ sunt diferenţiate pe funcţii, clase de retribuire şi grupe de ramură. Se cuvine făcută precizarea că muncitorii, maiştrii şi personalul T.E.S.A. din unităţile care primesc începind­­de azi retribuţii tarifare majorate vor beneficia de venituri sporite şi prin majorarea părţii va­riabile a retribuţiei, anume prin creşterea adaosului de acord, a sporului de vechime şi a celorlalte adaosuri la retribuţie, care se­ cal­culează în funcţie de noile retribu­ţii majorate, prin mărirea cotelor de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a benefi­ciilor şi la împărţirea beneficiilor, precum şi prin creşterea fondurilor de premiere. De asemenea, este de menţionat că noile retribuţii majo­rate, care cuprind şi compensaţiile pentru produse alimentare, energie termică, gaze naturale şi alţi com­bustibili, ce se acordau pină a­cum în afara retribuţiei tarifare, în baza decretelor Consiliului de Stat nr. 46 şi 240 din 1982, măresc baza de calcul pentru toate drepturile ce se acordă in­ funcţie de retribu­ţiile tarifare, inclusiv drepturile de pensie. Ca şi majorările din etapele precedente, nici cele de acum nu afectează drepturile de alocaţie de stat pentru copii, nive­lul chiriilor, iar pină la 31 au­gust a.c. nici contribuţia lunară a părinţilor pentru copiii din creşe şi grădiniţe. 3­^2. 2.­­0|pj IN ZIARUL DE AZI : • Stilul şi me­todele de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid d­intr-un proces continuu de perfecţionare • Pe agenda de lucru a consiliilor populare • înfăptuirea programelor de modernizare — obiectiv esenţial al întregii activităţi productive • Ac­tivităţi politico-ideologice cu bogat mesaj educativ • Grafica —­e artă a prezentului 9 Universul uman în cartea de reportaj — Ce se întîmplă, mai important, la Biharia ? Primarul, Szilagyi Şte­fan, avea parcă răspunsul pregătit, pesemne că între­barea şi-a pus-o şi el. — Mai important şi mai important in comuna Bi­haria este ceea ce se în­­timplă la C.A.P. Tămăşeu, în care lucrează oamenii din patru sate ale comu­nei. Şi comuna are şase sate. Acolo se întîmplă acum că oamenii încep să redescopere cum tre­buie să se munceas­că in cooperativa agri­colă de producţie şi ce rezultate pot să se obţină cind treaba e făcută ca lumea. — Important, intr-ade­văr. Şi cum s-a ajuns la asta ? — A fost aşa: în comună sint, două cooperative, cea de aici, din Biharia, şi cea de la Tămăşeu. Cu timpul şi din mai multe motive, cooperativa din Biharia a tot luat-o înaintea celei de la Tămăşeu, deşi pămintul este absolut la fel, în vre­me ce aici producţiile au tot crescut, acolo au stat pe loc, ba au mai dat și înapoi... — De ce ? — Dezorganizare, delă­sare din partea conducerii, nepricepere uneori... N-a fost așa întotdeauna. Eu sînt, de loc, dintr-un sat care ține de cooperativa aceea, de la Parhida. Cînd­­va am lucrat acolo mai în­­tii ca economist, apoi con­tabil... Mergea bine. Erau rezultate chiar mai bune decit aici. Pe urmă lucru­rile au început să alunece, să coboare. Pină' cind, în campanii, s-a ajuns că in­­ginerul-șef, in loc să se o­­cupe de organizarea mun­cii, se ducea să joace ping­pong... In timp ce ingine­rul-șef de aici, aproape că nu se dezlipea de combine nici noaptea... Asta e doar un exemplu. Sint multe al­tele...­­ Și? — Și, intr-o zi, noi, co­mitetul comunal de partid, am zis că nu se mai poate și, cum se spune, am pus piciorul în prag. Am discu­tat mai întîi în organizația de partid, pe urmă in adu­narea generală a coopera­torilor și a fost schimbată conducerea. Schimbată nu doar, aşa, fizic. Schimbată şi concepţia despre munca de conducere în cooperati­vă. L-am propus coopera­torilor de acolo, ca pre­şedinte, pe şeful secţiei de mecanizare de aici, din Bi­haria. El era, de fapt, de acolo,­­din Parhida. Oa­menii îl cunoşteau. Ca să vă faceţi o idee cum e acest om, vă spun doar că, şef al secţiei de mecani­zare fiind, dimineaţa ajun­gea la secţie primul... La ora la care se stabilise că trebuie să vină toţi, el era în poartă şi nu-i mai pri­mea la lucru pe intîrziaţi. Chiar şi pentru un singur minut. S-a ajuns că se lu­cra în secţie ca la cea mai disciplinată uzină... — Şi ce face acum ca preşedinte de C.A.P. ? — Nu vreţi să staţi de vorbă cu el . — Neapărat. — Atunci, să mergem!­E tinăr noul preşedinte de la C.A.P. Tămăşeu, mult, mai tinăr decit ne aştep­tam. 11 cheamă Nagy Carol şi e maistru mecanic agri­col, dar ştie mai mult decit i-ar cere-o meseria lui. — Povestiţi-ne totul... — O, imi cereţi prea mult. Intrebaţi-mă... — Ce aţi găsit aici ? — Cred că o să înţelegeţi mai bine dacă am să vă spun că sint... al 17-lea preşedinte. Nu ştiu să vă spun cum s-a întîmplat, dar cooperativă ajunsese la lincezeala. Să vă spun cum arăta sediul ăsta, a­­cum u­­ an, cind am venit să-mi iau în primire mun­ca. Clădirea, cum vedeţi, nu e rea­, suficient de în­căpătoare şi sănătoasă. Dar arăta de parcă ar fi stat nefolosită 50 de ani. Se în­grămădiseră toţi intr-un singur birou, preşedinte, inginer-şef, contabili, şefii de fermă, toţi, claie peste grămadă. Că dacă la mun­că nu se prea înghesuiau, le convenea pesemne să se adune la poveşti. Neprin­(Continuare în pag. a Il-a) || am ACTUALITATEA^ SOMUSTĂ^ A ŢĂRII | Drumul cel bun era cel al unei activităţi responsabile... Noi construcţii de locuinţe în municipiul Rîm­nicu Vilcea Foto : E. Dichiseanu în noul trimestru, răspundere şi angajare patriotică pentru înfăptuirea programului de dezvoltare economico-socială a ţării PLANUL­­ REALIZAT RITMIC, INTEGRAL LA TOJI INDICATORII In ansamblul mecanismului pro­ductiv, tot mai complex şi cu multi­ple legături între ramuri, discipli­na de plan şi­ contractuală se afir­mă în mod pregnant ca una din con­diţiile­­ esenţiale pentru înfăptuirea programelor stabilite de conducerea partidului, pentru dezvoltarea in ritm rapid şi la un nivel calitativ superior a economiei — suportul solid şi sigur al prosperităţii în­tregului popor, al înaintării pa­triei pe calea progresului şi civi­lizaţiei. Aşa cum a subliniat to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, la Consfătuirea de lucru pe pro­bleme economice de la C.C. al P.C.R., trebuie să se înţeleagă bine, de toate întreprinderile, de consi­liile oamenilor muncii, de toate cen­tralele și de toate ministerele că respectarea in întregime a prevede­rilor planurilor materializate in con­tracte este obligatorie. In fond, su­perioritatea societăţii socialiste con­stă, printre altele, tocmai în aceas­tă posibilitate de a-şi coordona e­­forturile — pe termen lung, mediu şi scurt — prin planuri ştiinţific fundamentate, la nivel micro şi macroeconomic, pentru cit mai buna gospodărire a resurselor umane, ma­teriale şi financiare disponibile, începînd astăzi cel de-al II-lea trimestru al anului, este necesar prin urmare ca, sub directa îndru­mare a organelor şi organizaţiilor de partid, să se asigure în fiecare uni­tate economică, în fiecare judeţ şi ramură de activitate o amplă şi puternică mobilizare a tuturor for­ţelor pentru îndeplinirea ritmică, integrală a sarcinilor de plan la toţi indicatorii cantitativi şi calita­tivi. Evident, începînd cu luna a­­prilie, prevederile de plan cunosc o anumită creştere faţă de primul trimestru al anului. Explicaţia este cit se poate de firească : în această perioadă au fost puse in funcţiune noi obiective de investiţii, s-au a­­plicat o serie de noi măsuri pentru perfecţionarea organizării şi moder­nizarea producţiei, pentru creşterea productivităţii muncii. Totodată, este necesar însă să se asigure folosirea intensivă, la întreaga capa­citate a utilajelor şi instalaţiilor din dotare, să se adapteze, progra­mele de fabricaţie la nivelul actual al prevederilor de plan. în această ordine de idei este absolut necesar să existe o deplină concordanţă intre graficele de lucru stabilite pe fiecare formaţie de lucru, atelier sau secţie de producţie şi sarcinile de ansamblu ce revin întreprinderilor in această perioadă. Desigur, cadrele de conducere şi specialiştii din unităţile economice cunosc toate aceste cerinţe — le-am spune elementare — ale organizării muncii şi producţiei. Insistăm to­tuşi asupra lor deoarece activitatea desfăşurată în primul trimestru do­vedeşte că tocmai în privinţa orga­nizării activităţii productive se ma­nifestă unele rămîneri in urmă, ceea ce a influenţat negativ şi re­zultatele obţinute. Ne vom referi la un singur exemplu, semnificativ însă prin învăţămintele pe care le generează. După cum se ştie, conducerea partidului a subliniat în repetate rinduri că exportul reprezintă o sar­cină prioritară, care trebuie să stea in centrul atenţiei fiecărui colectiv de oameni ai muncii din întreprin­deri, centrale, ministere şi pentru care trebuie să se asigure cu prio­ritate baza de materii prime şi ma­teriale. Iată însă că, aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru pe pro­bleme economice de la C.C. al P.C.R., deşi pe primele două luni ale anului s-a înregistrat, pe an­samblu, o anumită depăşire a va­lorii producţiei-marfă, nu s-a rea­lizat în întregime producţia de ex­port şi exportul. Această situaţie dovedeşte că, aşa cum a precizat secretarul general al partidului, s-au încălcat prevederile planului, ale legii de plan cu privire la folosirea materiilor prime şi materialelor nu­mai in raport cu contractele existen­te. Or, trebuie să se înţeleagă cu toată claritatea că respectarea dis­ciplinei de plan şi contractuale re­prezintă una din cerinţele esenţiale, fundamentale ale autoconducerii şi autogestiunii, ale funcţionării in cele mai bune condiţii a întregii activităţi, pe baza legilor, a princi­piilor socialiste de conducere. Aşadar, analiza exigentă, critică şi autocritică a activităţii desfăşurate, a rezultatelor cu care s-a încheiat primul trimestru al anului poate pune în evidenţă, ca într-o adevă­rată oglindă, eficienţa stilului şi metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid, ale con-­e­siliilor oamenilor muncii, modul în care şi-au făcut datoria fiecare muncitor şi specialist. Fie că este vorba de producţia fizică şi export, de productivitatea muncii sau costu­rile de fabricaţie, de calitate, numai avind în vedere nivelul de îndepli­nire a sarcinilor de plan se poate spune dacă intr-un colectiv mun­citoresc, intr-un judeţ sau pe an­samblul unei ramuri s-au manifestat răspunderea si exigenta­­ necesare pentru desfăşurarea unei activităţi productive, eficiente, de m­ult ran­dament. In acelaşi timp, din­ aceste ana­­lize trebuie să se tragă toate învă­ţămintele necesare pentru perfec­ţionarea în continuare a activităţii productive, pentru folosirea deplină a tuturor capacităţilor de producţie, pentru încadrarea strictă in norme­le de consum aprobate, pentru res­pectarea normativelor economico­­financiare şi ridicarea, pe această bază, a rentabilităţii si eficientei e­­conomice. Sunt sarcini de maximă importantă, subliniate cu toată cla­ritatea de conducere a partidului, pentru înfăptuirea cărora se impune creşterea răspunderii in muncă a organelor şi organizaţiilor de partid, a organelor de conducere colectivă din întreprinderi, centrale şi mi­nistere, a tuturor muncitorilor şi specialiştilor. Rezultatele obţinute în fiecare întreprindere nu pot fi decit rodul răspunderii cu care îşi îndeplineşte sarcinile ce îi revin fie­care om al muncii, iar­­ rezultatele de ansamblul economiei sunt aşa cum se munceşte in fiecare Întreprinde­re, in fiecare judeţ si sector de ac­tivitate. Iată de ce, încă din prima zi a celui de-al II-lea trimestru al anului, se impune să se acţioneze cu toată fermitatea, la fiecare loc de muncă, pentru îndeplinirea ritmică, integrală a tuturor indicatorilor de plan. ÎNSĂMÎNŢĂRILE — în ritm intens, de bună calitate! ÎN PAGINA A III-A: Relatări din judeţele Sibiu, Mureş, Harghita şi Timiş

Next