Scînteia, aprilie 1989 (Anul 58, nr. 14499-14524)

1989-04-01 / nr. 14499

PAGINA 2 STILUL $I METODELE DE MUNCA ALE ORGANELOR SI ORGANIZATIILOR DE PARTID­­ INTR-UN PROCES CONTINUU DE PERFECTIONARE „Faptul că de la constituire, in 1984, efectivul organizaţiei noastre s-a du­blat — ne spune Corneliu Ailincăi, secretarul biroului organizaţiei de bază căzi-radiatoare „C“ — dovedeş­te că organizaţia de partid şi-a mărit atit prestigiul în cadrul colectivului, cit şi forţa de influenţare a oameni­lor muncii. Aceasta pentru că biroul organizaţiei de bază a acţionat prin toate mijloacele muncii de partid, şi în primul rînd prin intermediul adu­nărilor generale, pentru creşterea ni­velului de conştiinţă şi de pregătire politică al fiecărui comunist, pentru antrenarea acestora la aplicarea în practică a hotărîrilor de partid, pen­tru sporirea in­_____________ fluenţei lor în rindul celorlalţi oameni ai mun­cii. Comuniştii au devenit astfel e­­xemple demne de urmat şi fac­tori dinamizatori ai întregului co­lectiv în activi­tatea desfăşurată pentru realizarea sarcinilor de pro­ducţie, pentru creşterea eficien­ţei economice. A­­ceasta a condus la eliminarea unor deficienţe înregistrate an­terior şi la sporirea substanţială a producţiei fizice obţinute în ace­leaşi spaţii şi cu aceleaşi utilaje, prin folosirea mai bună a timpului de lucru, întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a maşinilor, creşte­rea considerabilă a calităţii produse­lor, ceea ce ne-a ajutat să pătrundem cu rezultate bune pe multe pieţe ex­terne. Ca urmare a influenţei şi pres­tigiului organizaţiei de partid, ale fiecărui comunist, în prezent nu ne mai întilnim nici intîmplător cu acte de indisciplină. Argumente ? In ulti­mii 3 ani n-a fost nevoie să fie sanc­ţionat nici un membru de partid, iar administrativ nici un alt om al muncii“. Cele relatate de secretarul biroului organizaţiei de bază căzi­ radiatoare „C“ de la Întreprinderea de Utilaje . Piese de Schimb din SUCEAVA arată că această organizaţie de partid îşi face simţită prezenţa în viaţa co­lectivului prin implicarea activă, cu întreaga răspundere, în desfăşurarea în cele mai bune condiţii a activită­ţii politico-organizatorice, în exerci­tarea controlului asupra felului în care îşi fac datoria cadrele cu muncă de răspundere, toţi comuniştii. Sigur, aceasta a fost şi este posibil numai prin creşterea continuă a capacităţii organizaţiei de bază de a soluţiona problemele cu care se confruntă sec­ţia, de a acţiona d­inamic, eficient, din interiorul colectivului in care lucrea­ză, în strînsă colaborare cu ceilalţi oameni ai muncii. Privită prin prisma rezultatelor de ansamblu din anul trecut, ca şi a celor din primele două luni ale acestui an, cînd oamenii muncii de la întreprin­derea de Utilaje şi Piese de Schimb din Suceava au realizat planul la toţi indicatorii, se poate aprecia că or­ganizaţiile de partid din unitate îşi fac simţită prezenţa în viaţa colecti­vului şi işi îndeplinesc în bune con­diţii rolul de forţă politică conducă­toare la locurile de muncă. O analiză mai atentă a rezultatelor obţinute arată că nu toate organizaţiile de bază din unitate activează mulţi membri de partid cu o temeinică pregătire politico-ideologică şi profesională, care se implică responsabil în rezol­varea problemelor din secţia sau ate­lierul in care îşi desfăşoară activita­tea. Acest lucru se datoreşte în pri­mul rînd faptului că majoritatea bi­rourilor organizaţiilor de bază se preocupă permanent de creşterea ca­lităţii vieţii de partid, prin buna pre­gătire şi desfăşurare a adunărilor ge­nerale. Faptul că în 1988 în toate cele 14 organizaţii de bază s-au analizat teme ca „Modul de pregătire şi des­făşurare a adunărilor generale de partid in vederea creşterii rolului educativ şi a eficienţei lor“, „Preocu­parea biroului organizaţiei de bază, a tuturor comuniştilor pentru respec­tarea şi întărirea disciplinei de partid“. „Forme şi metode folosite în vederea creşterii nivelului politico­­ideologic al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii“ — ca să ne refe­rim doar la cîteva exemple — a con­tribuit în mare măsură la activizarea comuniştilor şi transformarea celor mai mulţi dintre ei în promotori ai luptei pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a normelor de muncă şi viaţă comuniste. Alături de organizaţia de partid căzi-radiatoare „C“ işi fac cu adevă­rat simţită prezenţa în viaţa colecti­vului, prin modul în care se implică în rezolvarea unor probleme privind realizarea ritmică a planului la pro­ducţia fizică şi la export, creşterea calităţii produselor, reducerea consu­murilor specifice de materii prime, materiale şi energie, şi organizaţiile de bază montaj, metal „A“, metal „B“, întreţinere. Ceea ce este carac­teristic activităţii acestora e faptul că în îndeplinirea sarcinilor ce le revin ele apelează în primul rînd la meto­dele muncii de partid, vizînd creşte­rea răspunderii fiecărui comunist faţă de propriile îndatoriri, fără a-şi asu­ma sarcinile şi atribuţiile altor fac­tori, respectiv, ale maiştrilor, ingine­rilor şi şefilor de ateliere. Acest mod de lucru materializează în practică cerinţa formulată de secretarul gene­ral al partidului la Consfătuirea de lucru pe probleme economice de la C.C. al P.C.R., prin care se cere ca activitatea organelor şi organizaţiilor de partid să fie orientată spre exer­citarea unei conduceri politice şi nu spre preluarea activităţii organelor de conducere colectivă a cadrelor de conducere. Dar nu în toate organizaţiile s-au făcut paşii aşteptaţi spre această în­ţelegere profundă a rolului şi atribu­ţiilor organizaţiilor de partid, spre implicare concretă şi nu generală în rezolvarea sarcinilor ce le revin. Spre a nu vorbi în general, să apelăm la cîteva exemplificări. Organizaţiile de partid din secţiile prelucrări metalice „A“, prelucrări mecanice „B“, turnă­toria „A“, turnătoria „B“ şi TESA conduc „în general“ activitatea politi­că şi nu se preocupă de cunoaşterea cauzelor ce determină unele neîmpli­­niri, de găsirea soluţiilor optime în vederea înlăturării acestora şi îmbu­nătăţirii muncii. Se trec cu vederea abateri săvîrşite de unii comunişti, de unele cadre cu muncă de răspundere, se aşteaptă indicaţii de la comitetul de partid pentru a-i pune în discuţia adunărilor generale sau şedinţelor de birou pe acei comunişti, indiferent de funcţia pe care o deţn, care nu-şi îndeplinesc în mod corespunzător sar­cinile încredinţate. Datorită lipsei de fermitate manifestate de unele bi­rouri ale organizaţiilor de bază, în 1988, din 29 comunişti sancţionaţi pe linie administrativă pentru deficien­ţe în îndeplinirea sarcinilor profesio­nale, numai 13 au fost puşi în discu­ţia adunărilor generale de partid sau a şedinţelor de birou. Abaterile celor­lalţi 16 au fost practic „omise“. Ce relevă această situaţie ? Pe de o parte faptul că uneori organizaţiile de partid ori nu cu­nosc realitatea, ori rămîn în „urma vieţii“, în exercitarea răs­punderilor ce le revin. Pe de altă parte, faptul că prin lipsa lor de fermitate şi ope­rativitate se fa­cilitează încălca­rea unor norme de partid, şi a­­nume ca nici un comunist să nu fie sancţionat pe linie administra­tivă înainte de a fi discutat­ în adunarea generală a organizaţiei din care face parte. O parte din aceste neajunsuri au punctul de pornire in stilul de muncă al birourilor organizaţiilor de bază, în modul de planificare şi organizare a muncii politico-organizatorice, de pregătire şi, mai ales, de desfăşurare a adunărilor generale. Nu întimplă­­tor, chiar la organizaţiile evidenţiate mai sus unele materiale dezbătute în adunările generale nu sunt analitice, iar o parte importantă din comunişti nu iau cuvîntul în adunări, manifestă reţinere, desigur neîntemeiată, de a critica pe cei ce se fac răspunzători de unele abateri. Alţii au tendinţa de a justifica mereu nerealizarea sarci­nilor primite. Concluzia care se impune este una singură : modul în care organizaţiile de partid din întreprindere îşi fac simţită prezenţa în viaţa colectivului depinde, în foarte mare măsură, de ni­velul de pregătire politico-ideologică şi profesională al membrilor birouri­lor organizaţiilor de bază, al tuturor comuniştilor, de cunoaşterea în pro­funzime a problemelor cu care se confruntă colectivele de oameni ai muncii şi de antrenarea, prin metode politice, a tuturor forţelor la soluţio­narea lor. • Sava BEJINARIU corespondentul „Scinteii" CLIMATUL RĂSPUNDERII se consolidează prin analiza concretă a realităţilor din fiecare colectiv Împreună cu cetăţenii, în folosul lor Acum, în aceste frumoase zile de primăvară, in toate localităţile pa­triei, în oraşe şi sate, cetăţenii acestora au ieşit cu mic şi mare la am­ple acţiuni de înfrumuseţare şi bună gospodărire. Mobilizaţi de consiliile populare, de organizaţiile obşteşti, în temeiul cadrului legal existent, dar mai ales al sentimentului de buni gospodari, al mîndriei îşi dorinţei ca localitatea lor să fie cit mai înfloritoare, cetăţenii din fiecare localitate participă la adevărate „zile ale înfrumuseţării şi bunei gospodăriri“, „duminici ale hărniciei“ şi alte asemenea iniţiative de larg ecou şi inte­res civic. Dar iată cum se desfăşoară lucrurile în mod concret în muni-­ cipiile Bacău, Arad şi în cîteva localităţi din judeţul Călăraşi. PE TOATE STRĂZILE, ÎN TOA­TE CARTIERELE. Cine trece în a­­ceste zile prin Bacău, municipiu distins cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste, se convinge „pe viu“ cum reuşeşte acest oraş să se menţină ani de-a rindul pe podiu­mul fruntaşilor în întrecerea socia­listă pentru cea mai frumoasă loca­litate. At­ît în centru, cit şi in ma­rile cartiere Şerbăneşti, Gherăeşti, 1 Mai, în noile ansambluri de lo­cuinţe Cornişa Bistriţei, Mioriţei, Ştefan cel Mare, sute şi sute de oa­meni, tineri şi virstnici, în frunte cu deputaţii lor, participă la lucrări­le de bună gospodărire şi înfrumu­seţare a oraşului în care trăiesc şi muncesc. — Ca să antrenăm în această ac­ţiune patriotică pe toţi locuitorii — ne spune tovarăşul Vasile Săndula­­che, primarul municipiului — am adoptat o nouă formulă organizato­rică. Fiecărei unităţi economice şi instituţii i-au fost repartizate anu­mite secţiuni ale oraşului din ime­diata lor vecinătate. La fel am pro­cedat si in marile cartiere muncito­reşti, sectoarele stabilite fiind re­partizate asociaţiilor de locatari. Pentru ca acţiunile comune să fie cunoscute de toţi cetăţenii, am făcut o largă popularizare a acestora prin staţiile de radioficare, prin şcoli şi prin afişe mobilizatoare. S-a orga­nizat o întrecere permanentă intre cartiere, intre circumscripţii electo­rale, ca şi între asociaţiile de loca­tari. Chemările consiliului popular, ale deputaţilor au avut un larg ecou în rândurile cetăţenilor. Chiar din pri­mele zile de la declanşarea acţiunii de gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului, oamenii muncii din între­prinderi şi instituţii — elevi, stu­denţi, militari — au trecut la cură­ţirea străzilor, la văruitul caselor, la plantatul arborilor, arbuştilor şi florilor. Activitate gospodărească intensă se desfăşoară şi în noul ansamblu de locuinţe Ştefan cel Mare, unde se înalţă, de fapt, un adevărat oraş. Cetăţenii adună şi transportă molo­zul rămas în urma constructorilor, amenajează alei pietonale, spaţii verzi, locuri de parcare, planta­ţii de arbori şi arbuşti. Primă­vara hărniciei este la ea acasă şi in cadrul pitoresc al zonelor de destin­dere a băcăuanilor. Pe insula de a­­grement de pe Bistriţa, la ştrandu­rile tineretului, ca şi în parcurile Gherăeşti, Libertăţii şi Trandafiri­lor, oamenii readuc la viaţă, prin flori şi curăţenie, fiecare colţişor al naturii. In acest scop, în serele ora­şului, oameni pricepuţi au pregătit peste 1,5 milioane fire de flori de sezon. Un prim bilanţ al muncii de pină acum arată că în scurtă vre­me au fost amenajate spaţii verzi pe o suprafaţă de 20 hectare, au fost plantaţi circa 15 000 arbori şi arbuşti, aproape 30 000 de trandafiri şi circa o jumătate milion de flori , au fost transportate mai mult de 5 000 tone pământ fertil pe noile spaţii verzi şi în parcuri. Valoarea tuturor acestor lucrări efectuate prin munca patriotică a celor circa 180 000 oameni care au participat pină acum se ridică la peste 30 mi­lioane lei. Şi acţiunea continuă. PE ŞOSEAUA PRINCIPALA — „FOARTE BINE". IN REST... „In , ceea ce priveşte înfrumuseţarea lo­calităţilor, buna lor gospodărire, mergeţi pe şoseaua Călăraşi — Bucureşti şi Bucureşti — Lehliu Gară — Feteşti şi veţi vedea­­cartea de vi­zită­ a judeţului nostru în orice ano­timp, nu numai primăvara !“. Răs­­punzînd invitaţiei Consiliului Popu­lar Judeţean Călăraşi, pornim pe „iti­nerarul hărniciei“, străbătînd acest traseu la sfîrşit de săptămină intr-o zi strălucitoare de martie. Şi într-adevăr, de la prima localitate — comuna Vişinii —şi pînă la hota­rul judeţului spre Bucureşti, albul imaculat al varului ce „îmbracă“ tulpinile copacilor de pe marginea şoselelor (în judeţul Călăraşi toate şoselele sunt străjuite de pomi fruc­tiferi sau sălcii), gardurile şi pode­ţele din comune, zidurile caselor şi bornele kilometrice îţi lasă cert im­presia de prospeţime a spiritului gospodăresc. O notă­ oarecum aparte îţi oferă comuna Lehliu Gară, unde bordurile trotuarelor nu mai sunt date cu var, ci vopsite în „zebră“ — gal­ben şi roşu . „Ca la oraş !“ — ne explică vicepreşedintele consiliului popular comunal, Gheorghe Ion. — Aceasta în consens cu stadiul de dezvoltare economico-socială şi urba­nistică. Şi iată de ce : produc­ţia globală anuală a comunei se ridică la aproape 1 miliard lei, adi­că mai bine de 150 mii lei pentru fiecare locuitor al comunei, iar con­tribuţia cetăţenilor la acţiunile de înfrumuseţare însumează, în acest an, peste 127 mii ore muncă patrio­tică. Ne oprim apoi în comuna Ileana. Primarul, Gheorghe Ştefan, care ne invită „vi­sera primăriei“ să-i ad­mirăm prima recoltă de lalele, ne spune : „Comuna are circa 4 700 de locuitori. După cum vedeţi, aici, la centru, nu sunt probleme. In satele mai îndepărtate însă... avem. Sunt, de pildă, mulţi cetăţeni care locuiesc in Bucureşti şi au la noi case pri­mite moştenire, dar pe care le-au lăsat în paragină şi ne fac multe greutăţi“. La Vlad Ţepeş, Plevna, Radu Vodă, Răzvani şi în celelalte localităţi pe care le-am străbătut se fac intense pregătiri pentru organizarea şi des­făşurarea unor ample acţiuni în „săptămâna pomiculturii“, în care se prevede — conform unui program dinainte stabilit , ca pe întregul ju­deţ să se „toaleteze“ şi să se stro­pească peste 700 000 pomi. Intr-adevăr, în această primăvară, în mod cert mai intens decît în anii precedenţi, acţiunile de bună gos­podărire a localităţilor, de înfrumu­seţare a fiecărei străzi şi cartier îmbracă „haina“ bunei organizări, a participării masive a cetăţenilor, a hărniciei şi a spiritului gospodăresc. Pe acest fundal apar cu atît mai distonante situaţiile din staţiile C.F.R. din judeţul Călăraşi. Este su­ficient să poposeşti, fie şi „între două trenuri“, în gara Ciulniţa, de pildă, pentru ca impresia lăsată de sălile de aşteptare, peroane, grupuri sanitare să fie de-a dreptul deplo­rabilă. Oare Regionala Căi Ferate Constanţa, de care aparţin toate a­­ceste staţii C.F.R., nu are nici un cuvint de spus atunci cînd este vor­ba de buna gospodărire şi înfrumu­seţare a unităţilor din subordine ? INIŢIATIVE DEMNE DE LAUDĂ. Pentru Consiliul Popular al Munici­piului Arad, preocupările, măsurile şi acţiunile din acest an privind gos­podărirea, înfrumuseţarea, păstrarea ordinii şi curăţeniei în frumoasa urbe de pe Mureş au început să prindă contur încă de la sfîrşitul anului trecut. „Atunci, ne spune to­varăşul Octavian Pop, şeful sectoru­­lui gospodărie comunală, pornind de la opiniile cetăţenilor şi de la consta­tările noastre, pe baza legislaţiei în vigoare, am alcătuit un program de măsuri care să antreneze la buna gospodărire a municipiului toate în­treprinderile, unităţile de stat şi coo­peratiste, toţi cetăţenii. Am populari­zat principalele obiective prin inter­mediul presei locale, am trimis în­treprinderilor şi instituţiilor extra­se cu prevederile Legii nr. 10/1982, am dezbătut problemele cu toţi fac­torii ce contribuie la salubrizarea municipiului. Aşa se explică faptul că primăvara acestui an ne-a găsit pe mulţi la lucru, cu unele obiective deja realizate“. Interesante şi demne de atenţie, spre o eventuală generalizare, ni se par şi alte iniţiative ale comitetului executiv al consiliului popular muni­cipal. De pildă, unităţile de con­strucţii au fost obligate să fixeze un singur loc de intrare şi ieşire la punctele de lucru, să întreţină per­manent acest loc. Apoi, întrucît pro­bleme deosebite au ridicat construc­torii ce execută lucrări în gospodă­rirea subterană a municipiului, s-a luat hotărirea de a nu mai autoriza nici un constructor să execute o nouă lucrare pînă nu a finalizat-o pe cea precedentă — adică să refacă trotua­rele, partea carosabilă, zonele verzi așa cum au fost iniţial şi să trans­porte molozul. Sunt măsuri care au schimbat în bine faţa oraşului, con­­ferindu-i atributele bunei gospo­dăriri. Cum primăvara a venit mai repe­de şi la Arad, încă din prima dumi­nică a lunii februarie deputaţii, bi­rourile organizaţiilor de bază din cartiere, asociaţiile de locatari au mo­bilizat cetăţenii la întreţinerea cură­ţeniei, la plantat de arbori şi arbuşti, la amenajarea zonelor verzi. Dumi­nică, de exemplu, pe străzile muni­cipiului, în faţa blocurilor din noile cartiere, s-au aflat la lucru peste 12 000 de cetăţeni şi peste 1 500 de elevi, zeci de utilaje ale unităţilor de construcţii şi mijloace de trans­port. Zilnic pe străzile municipiului cetăţenii şi edilii muncesc împreună pentru ca oraşul lor să arate mai bine, să fie mai frumos. Bunii gos­podari au mereu cite ceva de făcut. Gheorghe BALTA Mihail DUMITRESCU Tristan MIHUŢA corespondenţii „Scinteii" CU SPIRIT DE GOSPODARI LA ÎNFRUMUSEŢAREA LOCALITĂŢILOR Din noua arhitectură a municipiului Bacău Foto : Sandu Cristian Pe agenda de lucru a consiliilor populare TERENUL INIŢIATIVELOR: ÎNTREGUL MUNICIPIU înfăptuirea planului in profil te­ritorial se înscrie între sarcinile de importantă majoră ce revin consilii­lor populare. In spiritul exigenţe­lor formulate de secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătui­rea de lucru pe probleme econo­mice de la C.C. al P.C.R., consi­liilor populare le revine sarcina de a acţiona cu perseverenţă şi răspun­dere pentru valorificarea în cit mai bune condiţii a resurselor materiale şi umane in vederea îndeplinirii exemplare a planului atit în unită­ţile economice de nivel republican, cit şi in cele de interes local, pen­tru realizarea unei noi calităţi în toate domeniile vieţii economico­­sociale. Aceasta reprezintă, de alt­fel, una din cerinţele esenţiale, fun­damentale ale autoconducerii şi au­­togestiunii. In investigaţia noastră pe această temă ne-am oprit mai îndeaproape asupra modului in care acţionează Consiliul Popular Municipal Tecuci, unde se urmăreşte sistematic ca fie­care program şi fiecare indicator de plan să aibă acoperire in fapte. O primă constatare : anul trecut, toţi indicatorii ce stau la baza aprecie­rii rezultatelor obţinute în întrece­rea socialistă dintre consiliile popu­lare au fost realizaţi şi depăşiţi. A­­ceastă acoperire în fapte se referă la domenii variate, la indicatori de larg interes pe plan economic şi edi­­litar-gospodăresc : producţia fizică industrială, producţia netă indus­trială, investiţii puse în funcţiune, reducerea consumurilor materiale şi energetice normate, prestări de servicii către populaţie, venituri proprii din bugetul local, livrări de mărfuri la fondul pieţei, recupera­rea materialelor refolosibile, repa­raţii la fondul locativ de stat, lu­crări de interes obştesc ş.a. Aceste obiective, înscrise pe agenda de lu­cru permanentă a consiliului popu­lar municipal, sunt urmărite cu a­­ceeaşi stăruinţă şi in anul în curs, asigurindu-se din primele luni o bună bază pentru înfăptuirea pla­nului pe acest an şi pe întregul cin­cinal. Diversitatea preocupărilor consiliului popular reflectă diversi­tatea problemelor generate de pu­ternica dezvoltare a municipiului, al cărui potenţial industrial cuprinde unităţi economice cu frumoase tra­diţii privind onorarea sarcinilor de plan şi angajamentelor asumate. In primele două luni din acest an, de­păşirile la planul producţiei-marfă industriale însumează 4,6 milioane lei , la desfacerile de mărfuri prin comerţul de stat — trei milioane lei ; la investiţii — peste şapte milioane ; la producţia micii industrii — 5,4 milioane lei. — Preocupările consiliului nostru popular pentru sprijinirea unităţilor economice in realizarea obiectivelor planului în profil teritorial pornesc de la premisa certă că putem reali­za mai mult. Nu este intru totul po­sibil să valorificăm noi resurse ma­teriale şi umane pentru a realiza produse noi şi diversificate, pentru a ridica întreaga activitate la un nivel superior de calitate şi eficien­ţă — subliniază primarul municipiu­lui, tovarăşa Ortansa Grecu. Ca să cuprindem şi să soluţionăm efectiv şi operativ problemele, membrii co­mitetului municipal de partid, ai consiliului popular urmăresc ca par­tea cea mai mare a „bugetului“ lor de timp să fie consacrată muncii cu oamenii direct implicaţi in bunul mers al activităţii atit in unităţile din industria republicană, cit şi în cele de interes local. Pentru a asigura cunoaşterea temeinică şi permanen­tă a situaţiei, membrii comitetului executiv, celelalte cadre ale consi­liului popular au fost repartizaţi pe întreprinderi, instituţii şi cartiere pe o perioadă mai îndelungată. De altfel, locul de muncă al primarului — şi nu numai al lui — sunt între­prinderea, şantierul sau cartierul re­partizat ; cum s-ar spune, primăria ţine cu­... întregul municipiu. Dialo­gul permanent cu cetăţenii, partici­parea la analize ori la adunări ale oamenilor muncii asigură cunoaşte­rea directă şi nemijlocită a preocu­părilor lor, determină în bună mă­sură modul de a acţiona al consiliu­lui popular. Propria experienţă ara­tă că, sub nici un motiv, nu trebuie să ne transformăm în dispeceri, ci să stimulăm şi să sprijinim cadrele de conducere, oamenii muncii în realizarea sarcinilor ce le revin din planul în profil teritorial — parte integrantă a planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării. Preocuparea de a rezolvă pro­blemele împreună cu oamenii direct implicaţi în producţie merge mină în mină cu grija pentru asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţă. In cursul anului trecut şi în acest an s-a rezolvat, cu sprijinul statului, dar şi cu o largă participare cetă­ţenească, problema alimentării cu apă a municipiului dintr-o nouă sursă, s-au asigurat condiţii de muncă bazate pe studii ergonomice in principalele întreprinderi şi uni­tăţi economice, s-au înfiinţat micro­­cantine pentru schimbul II. Potrivit principiilor autoconducerii şi autogestiunii, activitatea consiliu-Măsuri susţinute pentru îndeplinirea planului în profil teritorial la Tecuci­­ul popular este orientată spre direc­ţiile hotărîtoare care privesc înde­plinirea planului in profil­ teritorial : perfecţionarea tehnologiilor şi res­pectarea cu rigurozitate a normelor tehnice şi de calitate ale produse­lor, realizarea exemplară a produc­ţiei destinate exportului, organiza­rea ştiinţifică şi modernizarea pro­ducţiei, valorificarea superioară a materiilor prime şi, in mod deose­bit, a materialelor recuperabile şi refolosibile. Multe dintre aceste pro­bleme au constituit teme de studiu cu aplicabilitate practică, la care au fost antrenate comisiile inginerilor şi tehnicienilor, cele mai experi­mentate cadre de conducere, spe­cialişti şi maiştri. Asemenea preo­cupări au determinat­ un veritabil reviriment în activitatea întreprin­derii pentru Producerea şi Indus­trializarea Legumelor şi Fructelor — I.P.I.L.F., unde procesul de perfec­ţionare a organizării şi moderniza­re a producţiei are un caracter con­tinuu. Eficienţa acţiunilor întreprin­se de consiliul popular este mult mai mare atunci cînd nu se limi­tează la soluţionarea unor probleme curente, de campanie. Este ceea ce rezultă pregnant din experienţa T.P.I.L.F. unde, pe lingă asigurarea forţei de muncă în campaniile de recoltare a legumelor şi fructelor, în plin sezon de fabricaţie, s-au re­zolvat probleme de fond legate de asigurarea materiei prime din fer­mele proprii şi eşalonarea produc­ţiei de legume şi fructe pe tot tim­pul verii şi toamnei, în raport cu cerinţele. Directorul I.P.I.L.F., ing. Gheorghe Lazăr, preciza că, în pe­rioadele de virf, cu sprijinul consi­liului popular, se asigură zilnic pină la trei mii de oameni, pe lingă cei o mie de angajaţi permanenţi. De ciţiva ani, în fermele proprii se produc pină la 70 la sută din cantitatea to­tală de legume şi fructe supusă in­dustrializării. Tocmai pe o aseme­nea bază s-a asigurat, în 1988, de­păşirea planului la producţia-marfă cu 22 milioane lei. Este de relevat că o serie de difi­cultăţi care apar în activitatea unor întreprinderi sunt soluţionate cu forţe proprii, un rol important în această privinţă avînd acţiunile ini­ţiate şi coordonate de comitetul mu­nicipal de partid şi consiliul popu­lar. Bunăoară, la un moment dat, la întreprinderea de reparaţii auto nu se realizau integral indicatorii de plan din cauza insuficienţei pie­selor de schimb. Sesizînd această situaţie, comitetul­­ municipal de partid şi consiliul popular, împreu­nă cu conducerea întreprinderii au stabilit modalităţile pentru a se rea­liza cu mijloace proprii toate repe­rele deficitare. Pe baza unui pro­gram de măsuri riguros urmărit, piesele de schimb s-au produs la parametri superiori şi, astfel, pro­blema şi-a găsit rezolvarea cuve­nită. Cum este urmărită realizarea rit­mică a indicatorilor planului în pro­fil teritorial, care sunt modalităţile folosite pentru a cunoaşte exact problemele ce se ivesc şi a asigura soluţionarea lor operativă ? Din dis­cuţiile avute cu diferite cadre cu munci de răspundere rezultă că pro­blemele sunt urmărite sistematic şi soluţionate pe bază de măsuri con­crete, cu termene şi responsabilităţi precise. Astfel, săptămînal, in a­­ceeaşi zi, în cadrul analizelor între­prinse de consiliul popular, primul punct îl constituie raportarea realizării sarcinilor stabilite la a­­naliza precedentă.. Cu acest prilej raportează cu regularitate conducă­torii de unităţi economice şi mem­brii comitetului executiv al consi­liului popular repartizaţi în unită­ţile respective. Sunt examinate apro­fundat problemele îndeplinirii pla­nului pe perioada analizată în uni­tăţile din industria republicană şi locală, cele care privesc desfacerile de mărfuri, prestările de servicii, recuperarea materialelor refolosibi­le, realizarea bugetului consiliului popular, a programului de auto­­aprovizionare. Există un larg interes faţă de rea­lizarea programelor pe domenii de activitate, în multe cazuri acţiunile iniţiate de consiliul popular fiind demne de relevat. Ca în cazul inter­venţiei la forurile de resort de a se moderniza şi a nu se desfiinţa secţia de zincare de la întreprinde­rea de construcţii metalice , sau în ce priveşte realizarea ofertei de export la mai noua fabrică de mo­bilă din Tecuci, unde se urmăreşte ca diversitatea şi calitatea produ­selor să fie pe măsura dotării mo­derne, a exigenţelor partenerilor ex­terni. „Nu ne putem limita la co­respondenţe cu ministerele sau alte organe centrale, ci ne deplasăm ori invităm la noi cadre pentru analize concrete, la faţa locului, intrucit esenţială este finalitatea fiecărei acţiuni“ — n­e spune primarul muni­cipiului. Se poate lucra mai bine, mai efi­cient ? — am întrebat. „Desigur, susţine cu convingere secretarul consiliului popular, tovarăşul Ion Paşcău. Prin creşterea mai pronun­ţată a producţiei în cooperaţia meş­teşugărească şi atragerea forţei de­­muncă feminine în activităţi varia­te, inclusiv prin forme de muncă la domiciliu, prin realizarea unui volum sporit de lucrări cu forţe şi mijloace locale la noile obiective de investiţii, la reparaţii şi întreţineri, fără a mai aştepta sprijin din afara municipiului, însuşi faptul că, anul trecut, cetăţenii au realizat prin muncă patriotică lucrări în valoare de 69 milioane lei, revenind 1 540 lei pe locuitor, dovedeşte că şi in a­­ceastă direcţie se poate face mai mult“. Experienţa de pînă acum — care trebuie in continuare amplificată — demonstrează că îndeplinirea planu­lui în profil teritorial necesită im­plicarea efectivă şi permanentă a consiliului popular municipal în re­zolvarea problemelor producţiei în întreprinderile şi unităţile economi­ce, pe şantierele noilor obiective de investiţii, în toate sectoarele de ac­tivitate. C. BOIUJESANU (Urmare din pag. I) durala era în toate şi, mai ales, în organizarea şi con­trolul muncii. Şi, bineîn­ţeles, asta se vedea in re­zultate. Cînd le-am aflat mai in amănunt, vă spun drept, mi-a pierit somnul săptămîni în şir. Făcuse cooperativa, în 1987, pro­ducţii de 2 970 kg grîu la hectar, sub 3 000 la orz, cam tot atit la porumb... Am cercetat şi-am găsit că ani mulţi la rînd aici nu se făcuse rotaţia culturilor. Grîu după grîu, porumb după porumb, ani şi ani in şir. De ce să-şi bată capul inginerul-şef ? Am găsit munţi de gunoi de grajd... Fireşte că l-am dus pe tot în cîmp, 430 de hectare am fertilizat zdravăn dintr-un foc... — Şi ce aţi mai făcut ? — Am început cu disci­plina. Am pus la treabă consiliul de conducere şi pe şefii de fermă. Am or­ganizat birourile şi sediul. Şi am stabilit foarte precis atribuţiile, programul de lucru... Am început o mun­că temeinică in cim­p. In­tr-un fel am avut noroc. Inginerul-şef fusese insta­lat încă din toamnă, veni­se aici de la Biharia. Un băiat straşnic, Szentmiklosi Zoltán ; el avusese grijă să se facă arături şi însămin­­ţări de toamnă mai bune... Prea mult nu putuse nici el să facă, fusese prea tîr­­ziu pentru rotaţia culturi­lor. Am pornit apoi la or­ganizarea fermelor şi a secţiei de mecanizare. Aici, la tractorişti, mă pricep, sunt „la mine acasă“... Le-am spus : „Gata, de aici încolo intrăm, şi noi în rindul lumii. Numai lu­crări de calitate ! Am să controlez zi de zi şi fiecare hectar... Şi să nu vă mire dacă am să resping lu­crări... Respectaţi ce vă spun : inginerii şefi de fer­mă... Cui nu-i convine să plece...“. N-a plecat nici unul. Au făcut o treabă cum scrie la carte. Au vrut şi ei să arate ce sunt in stare... Şi poate le-a plăcut şi lor că, in sfirşit, se schimbă lucrurile... Că oa­menilor le place să fie bine ; delăsarea vine nu­mai cind nu e coordonare... In vară, la recoltarea pă­­ioaselor, s-a şi văzut că ceva s-a schimbat. 5 207 kg de grîu la hectar, 4 690 la orz... De mult nu s-a mai produs atit. Şi la porumb a fost o creştere­­ mică, dar... creştere : 4 670 kg boabe la hectar. Anul ăsta va fi alt­fel, în mod sigur. Am fer­tilizat, in continuare, am făcut o bună rotaţie a cul­turilor, am arat la 35 de cm adîncime plus zece cu scor­monitorul, am­­semănat şi vom semăna şi acum, pri­măvara, la densitatea opti­mă şi la timp... Trebuie să iasă producţiile, n-au în­cotro... — Aşa, cum povestiţi, pare că n-ar fi fost prea complicat... — Ei, nu ? ! E adevărat, oamenii erau şi ei dornici de o treabă ca lumea... Să vă dau exemplul unui fost brigadier de la Parhida... Acum e ajutor de şef de fermă. Om priceput şi ini­mos. Cînd a văzut că se pune ordine în toate, par­că a întinerit. A fost tot timpul printre oameni, i-a însufleţit, i-a organizat, a mers totul perfect. Aşa a fost peste tot... E doar un început, aşa am înţeles că stau lucru­rile. O atitudine ires- 4 ponsabilă sau doar incom­petenţa unora care au con­dus această cooperativă de-a lungul mai multor ani au adus-o la o situaţie a cărei redresare cere acum foarte multă pricepere, chibzuinţă şi muncă, rein­troducerea ordinii şi a gus­tului pentru lucrul bine făcut. Noua conducere a cooperativei şi, mai ales, tînărul ei preşedinte nu­tresc insă ambiţii mari. Se bizuie pe multe lucruri. Pe încrederea in hărnicia şi capacitatea oamenilor, pe dorinţa lor de a se angaja într-o activitate cu adevă­rat eficientă. Pe moultitudi­­nea resurselor încă nefo­losite. Pe sprijinul pe care îl vor primi, neîndoios, din partea comuniştilor, a co­mitetului comunal de partid, a conducerii C.U.A.S.C.-ului, a organis­melor judeţene de resort. — Ce aţi mai reuşit pînă acum ? — l-am mai între­bat. — Să punem bazele unor sectoare anexe de mică in­dustrie. Deocamdată pen­tru construcţii, zugrăvit... Urmează şi altele. Reorga­nizăm ferma de vaci cu lapte, cu o mie de capete, de la Parhida. O repopu­lăm cu Bălţata Româneas­că... Şi, neapărat, să col­curam la titlul pentru producţia de cinepă unde avem şi condiţii, şi tradi­ţie, şi pricepere. Vrem să facem peste 9 200 kg la ha... Asta pentru început şi gindindu-ne m­ijmai la ceea ce este într-adevăr posibil acum. Mai tirziu, om mai vedea... Acest „om mai vedea“ a fost rostit de tînărul pre­şedinte cu un zimbet care ascundea secrete ginduri sau ambiţii despre care, pesemne, credea că este prematur a fi dezvăluite. Era un zîmbet care voia să însemne înseninarea de după o înnegurată peri­oadă de regres, învinsă a­­cum prin spiritul deschis al bunei organizări, al res­pectului pentru principiile bine statornicite ale mun­cii în comun. Era un zîmbet adresat viitorului. Mihai CARANFIL loan LAZA Drumul cel bun SCINTEIA — simbată 1 aprilie 1989 IAŞI : „Case pe roţi" pentru forestieri In locul vagoanelor-dormitor de pină acum, folosite pentru cazarea muncitorilor forestieri, conducerea întreprinderii Forestiere de Exploa­tare şi Transport Iaşi a luat iniţia­tiva ca acestea să se realizeze, cu forţe proprii, din autovehicule de mare capacitate scoase la casare. Acestea sunt procurate prin schimb de fier vechi predat la întreprinde­rea de specialitate şi recondiţionate în cadrul atelierului propriu de re­paraţii, unde sunt modernizate şi li se asigură un confor­t corespunză­tor. Costul tuturor acestor operaţii este de 10 ori mai mic faţă de cel al unui vagon-dormitor obişnuit. Pentru a avea o mai bună funcţio­nalitate, modernizarea acestora se face in aşa fel incit să fie folosite cite trei în grup — unul ca dormi­tor, altul ca bucătărie şi sală de mese şi al treilea ca magazie de alimente și de utilaje, toate având un antreu comun. Aceste veri­tabile „caise pe roți“ pot fi mutate de la un parchet la altul pentru realizarea lucrărilor de exploatare forestieră. (Manole Corcaci).

Next