Scînteia, iunie 1989 (Anul 58, nr. 14551-14576)

1989-06-01 / nr. 14551

IN SPHTH SmCIM aiBUIBK­ IA PUMBA­C C. Ai P.C.IL PRODUCŢIA FIZICĂ realizată ritmic, integral, la inait nivel calitativ! Realizarea ritmică, integrală, la nivel calitativ su­perior ţi in condiţii de înaltă eficienţă a producţiei fizice planificate reprezintă o cerinţă fundamentală a întregii activităţi economice, un obiectiv major care trebuie să concentreze atenţia şi eforturile tuturor co­lectivelor de oameni ai muncii, ale organelor şi organi­zaţiilor de partid din întreprinderi, centrale indus­triale şi ministere. Necesitatea şi importanţa Îndepli­nirii integrale a planului la producţia fizică, la toate sortimentele, decurg în primul rind din locul central pe care acest indicator îl ocupă în ansamblul indi­catorilor de plan în fiecare unitate. Şi aceasta de­oarece realizarea ritmică, integrală, la toate sortimen­tele a producţiei planificate oferă premisele necesare pentru funcţionarea optimă a întregului mecanism eco­nomic. Practic, modul in care sunt îndeplinite sarcinile fizice de plan, in fiecare etapă, influenţează direct gra­dul de satisfacere a nevoilor economiei ţării şi popu­laţiei, a cerinţelor la export, concretizate în preve­derile contractuale Încheiate cu partenerii interni şi externi, în acelaşi timp, realizarea integrală a pla­nului fizic — sortimental şi calitativ — condiţionează în mare măsură nivelul indicatorilor de eficienţă, al indicatorilor financiari ai întreprinderilor, oferă ga­ranţia realizării rentabilităţilor prevăzute, depăşirii be­neficiilor planificate. Iată de ce, pentru Îndeplinirea ritmică, integrală a prevederilor de plan la producţia fizică, de către toate întreprinderile, acum cînd începe o nouă lună, ultima a primului semestru al anului, trebuie să se acţioneze ferm pentru perfecţionarea proceselor de fabricaţie, pentru folosirea cu maximum de randament a maşini­lor, utilajelor şi instalaţiilor din dotare. Aşa cum s-a subliniat la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 19 mai a.c., în primul trimestru s-au înregistrat, în unele sectoare, indici de utilizare supe­riori celor înregistraţi în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, au continuat să se manifeste o serie de neajunsuri care au făcut ca, în unele în­treprinderi, centrale şi ministere, rezultatele să nu se situeze la nivelul planului. Cu ce operativitate sunt soluţionate problemele de care depinde acum buna folosire a maşinilor şi instalaţiilor, a întregii dotări tehnice din unităţile economice pentru realizarea în­tocmai a prevederilor de plan 7 Ce se întreprinde con­cret pentru impulsionarea ritmurilor de lucru . Iată citeva din aspectele la care ne vom referi in grupa­jul de faţă, realizat în unităţi economice din judeţul Bihor şi din Capitală. IA ÎNTREPRINDEREA DE ALUMINA DIN ORADEA Ca de fiecare dată, la nivelul capacităţii proiectate Un lucru bine cunoscut: Jumătate din alumina ţării se realizează la Oradea. Faptul că harnicul colectiv de aici se numără printre fruntaşii Întrecerii socialiste evidenţiază ex­perienţa acumulată in realizarea exemplară a planului. „Operativa“ de ieri consemna lapidar : produc­ţia fizică realizată integral, la nive­lul planului. Ca de altfel şi In zilele precedente. — Avem mereu In vedere că pro­ducţia fizică rămine indicatorul de bază al activităţii­­fiecărui colectiv. Este şi motivul pentru care acţio­năm cu maximă responsabilitate in conducerea tuturor fazelor din pro­cesul tehnologic, în instituirea unui control ferm şi permanent asupra funcţionării cu randamente sporite a instalaţiilor, în executarea la timp şi de bună calitate a tuturor repa­raţiilor şi reviziilor, ne spunea in­ginerul Titu Marin Rădulescu, di­rectorul întreprinderii. Şi ca să-şi întărească spusele, in­terlocutorul ne înfăţişează bilanţul celor patru luni care au trecut din acest an, perioadă în care alumi­­niştii orădeni şi-au îndeplinit inte­gral planul la producţia fizică, livrind chiar suplimentar 1350 tone alumină calcinată. Spor care se menţine şi după cinci luni din acest an. Drumul spre asemenea rezul­tate . Cel al­ muncii tenace, al va­lorificării superioare a experienţei acumulate la fiecare loc de muncă. Un singur argument : Indicii de uti­lizare la instalaţiile de autoclave au fost superiori celor planificaţi. Si­tuaţie pe care aveam să o consem­năm şi ieri, pe fluxul tehnologic pe care îl parcurge bauxita pină cînd devine alumină. La filtrare albă, la filtrare roşie. In toate celelalte faze, interesîndu-ne de pulsul producţiei, răspunsul a venit prompt : zi nor­mală. Adică o zi In care graficul producţiei fizice a fost Îndeplinit Întocmai. — Ceea ce ar fi de reţinut — adaugă directorul — este faptul că producţia fizică este realizată la ni­velul planului chiar în condiţiile prelucrării unor bauxite de calitate inferioară. Iar dacă avem în vedere că unitatea funcţionează la nivelul maxim al capacităţii proiectate, eforturile Întregului colectiv pentru asigurarea unor parametri optimi in fiecare fază, astfel incit să obţi­nem o eficienţă sporită, sunt cu atît mai evidente. Afirmaţie susţinută convingător de efectul acţiunilor de moderni­zare aplicate. Amintim, bunăoară, îmbunătăţirile aduse la instalaţiile de descompunere şi filtrare albă, lucrare realizată de echipele coor­donate de maistrul Mihai Urzică. Rezultatul ? Creşterea cu 10 la sută a randamentului la aceste faze. Nu este, de altfel, singurul „loc îngust“ eliminat de pe fluxul tehnologic. Modernizările de la cuptorul de cal­­cinare nr. 1, executate de formaţia maistrului Traian Talabur, echiva­lează cu o diminuare a consumuri­lor de combustibil convenţional cu 20 la sută la fiecare tonă de alu­mină realizată. Eficienţă care a de­terminat extinderea modernizării şi la cuptorul nr. 2. Acţiuni care în­corporează deopotrivă eforturile şi priceperea formaţiilor de construc­ (Continuare tn pag. a Il-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVIII Nr. 14 551 Joi 1 iunie 1989 6 PAGINI - 50 BANI ÎNTREPRINDEREA MECANICA MIRŞA Tehnologie de mare productivitate Realizarea, la întreprinderea Mecanică Mîrşa, a „produselor grele“ — autobasculanta die­sel electrică de 110 tone şi bul­dozerul pe şenile de 575 cai putere, unicate în plan euro­pean — nu ar fi fost posibi­lă fără preocuparea continuă a colectivului de specialişti ai în­treprinderii pentru promovarea unor tehnologii noi, de mare eficienţă. Una dintre noile tehnolo­gii elaborate aici de colec­tivul condus de inginerul Nicolae Moşoiu permite efectuarea o­­peraţiei de danturare în arc de cerc pentru roţile dinţate cu gabarit mare ce intră în com­ponenţa produselor grele. Noua tehnologie conduce la creşterea productivităţii muncii cu 30—40 la sută pe angrenaj, iar intro­ducerea acesteia pe calculator îi conferă un grad mare de e­­lasticitate, cu posibilităţi de a­­daptare la mai multe tipodi­­mensiuni, chiar şi pentru uti­lajele din industria textilă, e­­liminînd astfel importul. (Ion Onuc Nemeş). In fotografie : Aspect din sec­ţia montaj final autobasculante de mare capacitate (Foto : Eugen Dichiseanu) Mandatul social al echipelor de control al oamenilor muncii - onorat permanent, eficient! In cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa Con­­siliului de Stat din 30 mai se subliniază rolul deosebit ce revine contro­lului asupra domeniilor vieţii economico-sociale, care trebuie să ajute realmente la lichidarea lipsurilor şi neajunsurilor, la creşterea răspun­derii, la perfecţionarea întregii activităţi. Una din componentele impor­tante ale sistemului de control din ţara noastră — instituţionalizată prin lege — o constituie activitatea echipelor de control al oamenilor muncii, formă importantă de participare a maselor la conducerea treburilor so­cietăţii, în ce măsuri concrete de perfecţionare a muncii s-a materializat eficienţa acestei forme de control în diferite domenii de activitate în municipiul Tulcea . Ce anume trebuie întreprins pentru ca această efi­cienţă să fie mai mare ? Aceste întrebări au constituit tema unei dezba­teri cu participarea reprezentanţilor unor organe de stat locale, unităţi economice şi instituţii din municipiul Tulcea. Iată, redate sintetic, opi­niile şi propunerile exprimate cu prilejul acestei dezbateri. „De ce-aş spune că noi putem a­coperi zilnic controlul în zecile de unităţi din municipiu ? Nu, nu pu­tem. In al doilea rind, orice lucră­tor, cînd il vede pe „şeful“ în uni­tate, ştie el să „acopere“ ce nu tre­buie văzut şi îşi „corectează“ (pe timpul vizitei) atitudinea faţă de cumpărători. Nici controlul comer­cial nu izbuteşte să fie zilnic pre­zent în toate unităţile, iar cînd o face, are în vedere atribuţii limi­tate, soldate fie cu sancţiune, fie cu consemnarea : „în ordine“. Altceva este cind ştii că echipa de control are „în spate“ nu numai masa de cumpărători, ci organizaţii ob­şteşti, organe ale puterii de stat. Măsuri luate în urma celor 24 de controale din acest an ? Re­ducerea timpului de staţionare in depozite a legumelor proaspete, în­scrierea zilnică a preţurilor la le­gumele de sezon, preţuri ce scad periodic , prelungirea cu o oră a programului de funcţionare al unită­ţii nr. 13. Şi, de ce n-am spune-o, sancţionarea şefei unităţii nr. 22 pentru slaba organizare a locului de muncă. Ce-ar mai trebui făcut ? Poate o mai mare frecvenţă a con­trolului, mai ales în perioadele de schimbare a preţurilor" (ing. Vic­toria Osman, directorul întreprinde­rii Comerciale de Stat pentru Legu­me şi Fructe). „Materializarea constatărilor făcu­te 7 Ridicarea la nivel municipal a problemelor privind : transportul corespunzător şi operativ al prepa­ratelor culinare pentru unităţile „Gospodina“ ; prioritatea in aprovi­zionarea cu produse a cantinelor­­restaurant ; adecvarea bufetelor de incintă la programul unităţilor din platforma industrială ; desfiinţarea în fapt a fumatului în unele uni­tăţi. Probleme, bineînţeles, rezolva­te. Ce-am mai dori­t Acţiuni de control mai ales în zile de retribu­ţie, când unii consumatori sunt ten­taţi să... mai întreacă măsura“. (Flo­rian Iosufache, directorul întreprin­derii Comerciale de Stat pentru Ali­mentaţie Publică). „Am adaptat anul acesta la con­diţiile municipiului principiul „co­merţul la dispoziţia cumpărătorilor“, prelungind sau schimbind orarul de funcţionare al unităţilor, în special în zonele muncitoreşti. Aceasta, de bună seamă, in urma unor nu­meroase consemnări făcute de e­­chipele de control al oamenilor muncii, care au fost supuse apoi dezbaterilor in organizaţiile demo­cratice din zonele respective“. (Emil Ene, directorul întreprinderii Co­merciale de Stat cu Alimente). „Să capeţi meserie de la mese­riaşul bun şi pricepere de la bunul gospodar — acesta a fost unul din învăţămintele primite in urma celor 245 acţiuni de control efectuate, în unităţile noastre, anul acesta. Cu alte cuvinte, am organizat cursuri de po­licalificare a personalului (produse electrotehnice, chimice, textile, cos­metice) spre a nu fi doar vinzători, ci şi îndrumători ai cumpărătoru­lui , am schimbat profilul unor uni­tăţi in funcţie de specificul popu­laţiei din zonă“. (Alexandrina Să­­răcin, directorul întreprinderii Co­merciale de Stat cu Mărfuri Indus­triale), „înfiinţarea a cinci gospodării-a­­nexă pe lingă grădiniţele cu program prelungit şi casele de copii ; stabi­lirea împreună cu întreprinderea co­mercială de resort a necesarului de îmbrăcăminte pentru casele de co­pii ; aprovizionarea cu produse a­­groalimentare de la unităţile cele mai apropiate de grădiniţe ; extin­derea şi completarea cu piese a locurilor de joacă pentru copii. Ro­lul echipelor de control al oa­menilor muncii în toate acestea 7 De la consemnările făcute, prin re­venirea insistentă asupra lor (numai anul acesta au fost 23 acţiuni de control), s-au mobilizat atît organis­(Continuare in pag. a V-a) TEORIA ŞI PRACTICA REVOLUŢIONARĂ ÎN CONCEPŢIA ŞTIINŢIFICĂ A PARTIDULUI, A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU După cum s-a relatat pe larg in presa de ieri, in ziua de 30 mai a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Re­publicii Socialiste România. Vasta şi complexa problematică economico­­socială analizată cu acest prilej, în­semnătatea deosebită a concluziilor şi măsurilor privind perfecţionarea activităţii organelor de stat şi a organismelor democratice, şi în pri­mul rind spiritul de inaltă respon­sabilitate şi exigenţă comunistă ce se desprinde din cuvîntarea secre­tarului general al partidului, con­stituie o nouă şi elocventă mărtu­rie a preocupării majore pentru per­fecţionarea activităţii de conducere ştiinţifică a socie­tăţii, pentru dez­­voltarea neconte­nită a democraţi­ei muncitoreşti­­revoluţionare. Se demonstrea­ză astfel cu tărie principialitatea şi consecvenţa cu care se transpu­ne în viaţa socie­tăţii noastre teza revoluţionară a secretarului gene­ral al partidului cu privire la con­struirea socialis­mului cu poporul şi pentru popor, pentru a asigura progresul multi­lateral al ţării, bunăstarea naţiu­nii, libertatea şi independenţa pa­triei. „Democra- ———­ţia muncitoreas­că-revoluţionară presupune răspun­derea în faţa poporului, răspundere pentru viitorul patriei“ — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie a.c. şi postula, în acest sens, „să perfec­ţionăm continuu cadrul larg demo­cratic pe care l-am creat, să asigu­răm buna funcţionare atit a orga­nelor de stat, cit şi a organismelor democratice, revoluţionare, o conlu­crare tot mai strinsă între ele, care reprezintă, de altfel, calea partici­pării tot mai largi a poporului la conducerea tuturor sectoarelor de activitate“. Sub semnul acestor o­­rientări fundamentale, definitorii pentru actualul stadiu de dezvolta­re al patriei, sub semnul exigenţe­lor calitativ superioare ce se pun astăzi în faţa organelor de stat şi a organismelor democratice, în faţa întregului partid şi popor, preţioa­sele idei şi indicaţii din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în legătură cu problemele înscrise pa ordinea de zi a şedinţei Consiliu­lui de Stat, ca şi actele normative şi măsurile stabilite în cadrul a­­cestei şedinţe deschid noi şi fruc­tuoase perspective perfecţionării în toate domeniile, cheamă la întărirea răspunderii şi ordinii în înfăptuirea neabătută a planurilor de dezvol­tare economică şi socială. In teoria şi practica revoluţionară a partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, puternic afirma­te în epoca inaugurată de cel de-al IX-lea Congres, relaţia dintre dez­voltarea democraţiei socialiste şi sporirea răspunderii colective şi in­dividuale a cadrelor, a oamenilor muncii, asigurarea legalităţii socia­liste se relevă ca un proces unitar în continuă perfecţionare. Pe această linie se înscriu şi orientările şi sublinierile secretaru­lui general al partidului la recenta şedinţă a Consiliului de Stat. In acest context, o deosebită însemnă­tate pentru dezvoltarea activităţii cooperativelor agricole de producţie, pentru sporirea contribuţiei agricul­turii la dezvoltarea generală a ţării prezintă adoptarea Decretului pri­vind unităţile agricole cooperatiste care beneficiază de anularea unor datorii provenite din credite şi dobînzi. După cum se ştie, prin această înţeleaptă şi generoasă măsură, iniţiată de secretarul gene­ral al partidului, dezbătută şi aprobată la recenta Plenară a Co­mitetului Central şi în organismele democraţiei muncitoreşti­ revoluţio­­nare, se anulează datoria de 113 mi­liarde lei a 3 742 de unităţi agri­cole, ceea ce reprezintă un puternic îndemn la creşterea producţiei agri­cole, la înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare. Realizînd această măsură, acordîndu-se de către stat un mare sprijin şi ajutor cooperati­velor agricole de producţie, ţărăni­mii cooperatiste — a subliniat în cuvîntarea sa preşedintele Repu­blicii — trebuie să tragem conclu­ziile necesare privind perfecţionarea activităţii şi a unităţilor cooperatis­te, dar şi a organelor agricole, a Consiliului Naţional al Agriculturii, a Ministerului Finanţelor, a bănci­lor, privind creşterea răspunderii în toate domeniile de activitate. In acest fel, într-o perioadă relativ scurtă, trebuie create condiţii să nu mai exista cooperativa agricole de producţie şi asociaţii economice in­­tercooperatiste fără rentabilitate, fără o creştere puternică a capaci­tăţii lor de autofinanţare, astfel incit să nu mai fie necesară acorda­rea de credite, iar toate unităţile agricole să aibă în viitor rezultate bune­ în înfăptuirea obiectivelor ce stau în faţa agriculturii. O atenţie aparte se acordă în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu perfecţionării activităţii şi stilului de muncă al organelor de stat şi organismelor democraţiei muncitoreşti­ revoluţio­­nare, accentuîndu-se în mod preg­nant necesitatea întăririi exigenţei şi controlului­ în exercitarea cu răs­pundere sporită a atribuţiilor ce le revin, nn aplica* _________ rea fermă a legi­lor ţării. Astfel, din analizarea ra­poartelor prezen­tate de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale se de­gajă o seria de concluzii extrem de importante pri­vind în general calitatea contro­lului în sistemul democraţiei mun­citoreşti - revolu­ţionare, control menit să ajuta realmente la li­chidarea lipsuri­lor, a neajunsu­rilor, să contribu­ie la întărirea răspunderii, nu la autoliniştire şi ““­ complacerea in rutină. Controlul — se arată in cuvîntare — să nu fie o formalitate, să fie un mijloc de analiză exigent, legat mai strins şi cu controlul muncitoresc, şi cel fi­nanciar, şi cu participarea celui obştesc, a comisiilor de control ale maselor populare. Perfecţionarea democraţiei mun­­citoreşti-revoluţionare impune In continuare întărirea formelor demo­cratice, a legăturii cu masele de oa­meni ai muncii, asigurînd partici­parea activă a tuturor la Întreaga operă de edificare a orînduirii so­cialiste. Una din căile de întărire a acestei legături o constituie atenţia deosebită ce trebuie acordată solu­ţionării scrisorilor oamenilor mun­cii, activitate de cea mai mare răs­pundere care se cere finalizată prin răspunsuri şi măsuri corespunzătoa­re. Criticîndu-se unele tendinţe de formalism şi uşurinţă pe care le ma­nifestă in această privinţă organele colective de conducere din Întreprin­deri, în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu este reafirmată din nou, cu pregnanţă, o latură de­finitorie a democraţiei muncitoreşti­­revoluţionare — umanismul socialist — care se evidenţiază în mod prac­(Continuare în pag. a V-a) DEMOCRAŢIA MUNCITOREASCA REVOLUŢIONARĂ 7 se asigură prin întărirea răspunderii, a ordinii şi disciplinei 1 IUNIE-ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI COPIII - bucuria prezentului, trăinicia viitorului Ziua copiilor patriei, a copiilor de pretutindeni, zi în care popoa­rele lumii îşi îndreaptă privirile asupra propriilor mlădiţe, nepre­ţuite podoabe ale prezentului, plămadă vie a viitorului. Zi de adevărată introspecţie a fiecărei familii, a întregii societăţi care se recunosc în modul in care in sădesc copiilor propriul mod de a fi, propriile năzuinţe de viaţă. Şi nu există dar mai de preţ pe care familia, societatea îl pot oferi copiilor, decit consacrîndu-li-se prin tot ceea ce înfăptuiesc mai bun, prin tot ceea ce este mai înalt în propriile năzuinţe şi aspi­raţii. Consacrare împletind în plă­pândul firicei de viaţă dragostea părintească cu înalta răspundere a societăţii pentru a-i croi albia dreaptă spre împlinirile viitorului. Pentru că: „In toate domeniile — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să avem în vedere că viitorul României este în miinile tineretului, ale copiilor, că aşa cum va creşte tineretul, cum vor creşte copiii patriei, aşa va fi vii­torul României socialiste“. 1 Iunie. Este ziua in care socie­tatea muncii libere, făurită de po­porul român, îşi sărbătoreşte co­piii dăruindu-li-se cu duioşie şi responsabilitate, ziua în care copiii ţării îşi îndreaptă gîndurile de dragoste şi fierbinte recunoştinţă spre cei ce le veghează lumina copilăriei, spre iubitul conducător al partidului şi ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, spre tovarăşa Elena Ceauşescu, pentru părinteas­ca grijă cu care îi înconjoară zi­­ de zi. Anul acesta, Ziua internaţională a copilului are loc sub semnul a două mari evenimente ale po­porului român — a 45-a aniver­sare a eliberării patriei şi Con­gresul al XIV-lea al partidului. Bilanţ măreţ de împliniri — care mai ales după Congresul al IX-lea au Întinerit chipul ţării — cuteză­tor program de înălţare a patriei pe noi culmi ale civilizaţiei so­cialiste şi comuniste. Vorbind des­pre bilanţul înfăptuirilor, trebu­ie spus că nu a existat moment in gloriosul drum al construcţiei socialiste in ţara noastră în care măreţele edificii ridicate prin munca eroică a întregului popor să nu se fi răsfrînt nemijlocit şi asupra condiţiilor de viaţă şi edu­caţie ale copiilor. Biografiile copii­lor din România socialistă consem­nează in anii lor, puţini, dar lumi­noşi şi denşi, termeni puţin cunos­cuţi copilăriei multora din părinţii lor. Dezvoltarea armonioasă a tu­turor zonelor ţării a făcut ca bine­facerile civilizaţiei socialiste să pătrundă trainic in viaţa fiecărei localităţi. Modernele platforme in­dustriale, unele ridicate în zone de unde oamenii plecau cîndva în alte părţi ale ţării să-şi găsească un rost în viaţă, au creat sute de mii de noi locuri de muncă — te­melie fermă a afirmării în viaţă a oamenilor, surse sigure de veni­turi cîştigate de mii de sute şi sute de mii de familii. Oraşe întregi au fost ridicate din temelii în locul aşezărilor unde cîndva „nu se în­­tîmpla nimic“, ansamblurile de blocuri moderne din beton şi sticlă au devenit o privelişte obişnuită, iar apartamentele confortabile sau locuinţele noi sunt azi cămine pen­tru majoritatea covîrşitoare a ce­tăţenilor României. Confortul oră­şenesc pătrunde tot mai adine in viaţa satelor, unde condiţiile de muncă şi viaţă se apropie tot mai mult de cele urbane. Acesta este mediul în care cresc şi se­ formează ca oameni copiii României socialiste. Grija părin­tească şi înalta responsabilitate a partidului şi statului pentru viito­rul şi­­ vigoarea naţiunii se mani­festă încă de la venirea pe lume a copiilor. în România de azi, naş­terile au loc, în proporţie de peste 99 la sută, în unităţi sanitare, cu asistenţă medicală calificată. Un număr de 4,6 milioane de copii ai României beneficiază de alocaţii de stat. Puţine sunt ţările din lume care se pot mîndri cu o reţea atît de vastă a unităţilor şi institu­ţiilor destinate creşterii, ocrotirii şi educării copiilor ca România : creşe şi grădiniţe, şcoli de toate gradele, dispensare, spitale şi cabi­nete medicale, teatre şi alte lăca­şuri de cultură, complexe sportive şi săli de sport, bazine de înot, tabere de odihnă în cele mai pito­reşti zone ale ţării. Toate ridicate din fondurile statului, toate pre­văzute cu utilaje şi dotări moder­ne. Zeci şi zeci de mii de dascăli, medici şi personal sanitar mediu, antrenori şi instructori în cele mai diverse domenii îşi consacră acti­vitatea formării şi dezvoltării ce­lor mai alese calităţi şi aptitudini ale copiilor. Toate acestea sunt mărturii vii ale preocupării constante a între­gii societăţi care a ridicat ocro­tirea şi formarea copiilor, viitorii cetăţeni ai patriei, la rang de po­litică de stat. Ceea ce în­seamnă că societatea noastră îşi creşte copiii în spiritul Înaltelor idealuri şi năzuinţe închinate fe­ricirii şi bunăstării materiale şi spirituale ale omului, îi creşte con­­struindu-şi prin ei viitorul comu­nist, oameni cu un larg orizont spiritual, drepţi şi cinstiţi ca şi părinţii şi străbunii lor, gata să Ie continue opera, să-şi apere, la nevoie, patria, cuceririle măreţe ale înaintaşilor lor. Pentru aceasta, societatea le oferă toate condiţiile. Datoria lor de căpătîi este de a-şi însuşi cu temeinicie noi şi noi cu­(Continuare in pag. a IV-a) Tinerelor vlăstare ale patriei - dragostea şi grija întregului popor PAGINA A III-A

Next