Scînteia, iunie 1989 (Anul 58, nr. 14551-14576)

1989-06-01 / nr. 14551

PAGINA 2 ODTtn ATlTtTl? C T­C A V^TTVIT l?rf A’IVTri'RA'f r'H’ DDTADTT­ A Dl? CJJolUiO 11V Hi bl bAitbllSI 1 Jc!jbUi\­UMlUHi rxtlUiillAKJcj Certificatul de calitate al modernizării îl dau beneficiarii Pa biroul directorului se afla o plăcuţă de marmură de vreo zece centimetri pătraţi. Pe suprafeţele ei perfect lustruite, nervurile fine se ţeseau intr-un delicat filigran. Intru­­cit părea să nu aibă vreo Întrebuin­ţare practică. Întrebăm, mai mult din priviri, la ce foloseşte. — E... un certificat da calitate. Le -am spus celor pe care i-am tri­mis să înveţe tehnica şlefuirii : pînă nu-mi aduceţi o dovadă a priceperii voastre, să ştiţi că atelierul de pre­lucrat marmură nu va Începe să lu­creze. De fapt, am supralicitat, deoarece între timp trebuia să creăm spaţiu de producţie, să asigurăm do­tarea cu scule şi utilaje, să pregă­tim oameni pentru minuirea lor — ne spune inginerul Borsody Zoltán, directorul întreprinderii de Prefabri­cate din Beton din Miercurea-Ciuc. Ştiam insă că avem pe cine conta şi că nu vom fi puşi în situaţia de a renunţa la o importantă comandă, adică să nu putem îndeplini o sarci­nă de mare interes economic. Cum s-ar spune, ne-am organizat din mers. Pe un cioplitor în lemn l-am pus să inveţe prelucrarea marmurii, apoi să-i înveţe şi pe alţii ; am adus prin transfer utilajele necesare; am conceput şi adaptat scule. Pe scurt, cam aşa am început activitatea de prelucrare ornamentală a marmurii. Calitatea execuţiei şi promptitudinea cu care am onorat primele comenzi ne-au adus alte şi alte cereri din partea beneficiarilor. Apoi, in felul acesta am putut asigura şi fondurile de investiţii necesare pentru a con­strui noua secţie de producţie. Mai exact spus, pe data de 1 ia­nuarie a.c. s-a primit proiectul, în două luni s-a înălţat noua hală, in regie proprie, iar acum montarea utilajelor este in faza finală, urmind ca în curînd secţia să intre în func­ţiune. Un timp comprimat la mini­mum de hotărirea unanimă a colec­tivului de a face dovada propriilor sale posibilităţi. Aşa cum de altfel s-au­ petrecut lucrurile şi in cazul demarării activităţii de cioplit pia­tră ornamentală , in martie anul tre­cut a Început lucrul cu doi-trei oa­meni sub o copertină, pentru ca in patru luni da zile să se Închege o adevărată formaţie de lucru şi apoi să se amenajeze o hală propria de producţie. Cererile tot mai mari primite din partea beneficiarilor constituie şi In acest caz certificatul da calitate al acţiunii de moderni­zare a producţiei, in consens cu ne­voile şantierelor de construcţii. Ne-am referit la aceste exemple din activitatea unei foarte tinere unităţi industriale din Miercurea- Ciuc, aşa cum sint atîtea altele in judeţul Harghita şi in ţară, întrucit ele sunt relevante atît pentru clima­tul de înaltă exigenţă şi responsabi­litate in care se acţionează pentru modernizarea producţiei şi îndepli­nirea exemplară a sarcinilor de plan, cit şi pentru receptivitatea manifes­tată faţă de noile cerinţe ale eco­nomiei naţionale. Semnificativ în acest sens este şi faptul că incepind cu anul 1979, cînd fabrica a intrat in funcţiune la întreaga capacitate, pro­ducind in principal prefabricate din beton, planul a fost permanent rea­lizat şi depăşit. Aceeaşi evoluţie po­zitivă s-a înregistrat şi in perioada care a trecut din acest an, cînd s-a obţinut o producţie-marfă suplimen­tară în valoare de peste 7 milioane lei, concretizată în 4100 mc prefa­bricate din beton, 9 355 mp plăci stabilit, 4 400 mp ipsos armat cu fi­bră de sticlă, însemnate cantităţi de piatră ornamentală. Şi incă un amă­nunt nu lipsit de importanţă : spo­rurile de producţie s-au realizat in condiţiile încadrării in normele de consum şi depăşirii productivităţii muncii planificate cu 13 la sută.­­ Cu ciţiva ani in urmă, cind s-a pus problema diversificării produc­ţiei, organizaţia de partid, împreună cu consiliul oamenilor muncii au sta­bilit un riguros program de acţiune care pe parcurs a fost îmbunătăţit şi îmbogăţit, precizează Şipos Iosif, secretarul organizaţiei de partid pe Întreprindere. In felul acesta, s-au organizat noi secţii de fabricaţie, s-au elaborat şi aplicat noi soluţii şi tehnologii, care au asigurat creşterea productivităţii muncii şi calităţii pro­duselor. De la bun Început am făcut din calitatea producţiei o problemă de prestigiu a Întregului colectiv. Trebuia să ştim insă pe cine putem conta. Tocmai de aceea am discutat cu fiecare specialist — marea majo­ritate erau la vremea respectivă sta­giari — intrebindu-1 pur și simplu dacă au de gind să rămină in fabrica noastră, dacă o consideră locul po­trivit al afirmării lor profesionale, dacă se simt In măsură să contribuie la perfecţionarea activităţii produc­tive. — Şi care a fost răspunsul ? — Cel aşteptat. Au rămas, practic, toţi specialiştii, cu una sau două ex­cepţii. Am extins apoi discuţiile la formaţiile de lucru, comuniştii fiind — ca să zic aşa — purtătorii de cu­­vânt. Această stare de emulaţie cre­atoare s-a convertit în scurt timp in căi şi direcţii de acţiune, cu efecte benefice asupra producţiei. Elocvente in acest sens sunt rezul­tatele obţinute de secţia de prefa­bricate din beton, secţia de bază a unităţii. Aici se înregistrau numeroa­se stagnări în producţie şi o pro­ductivitate extrem de scăzută din cauza unor tehnologii greoaie, depă­şite, care necesitau un mare efort fizic din partea oamenilor, ponderea avind-o operaţiile efectuate manual. „Am adunat colectivul secţiei şi am analizat fază cu fază întregul pro­ces tehnologic, incepind de la sta­ţia de betoane pînă la atelierul ar­mături şi liniile de turnare. Cu acest prilej s-au făcut numeroase propu­neri pe baza cărora s-a întocmit un program de măsuri“ — ne spune şe­ful secţiei. Iată cîteva exemple : pentru confecţionarea barelor curba­te s-a făcut o presă hidraulică de mare randament, care a eliminat în totalitate munca manuală şi a asi­gurat creşterea de opt ori a produc­tivităţii ; am conceput o maşină de fasonat şi frezat, sporind de 2-4 ori producţia realizată ; pentru prein­­călzirea agregatelor la timp rece s-au confecţionat la staţia de betoa­ne cinci cuve de ulei şi in iarna tre­cută s-a lucrat fără nici o stagnare ; o atenţie deosebită s-a acordat me­canizării transportului betonului, ar­măturilor şi tiparelor, eliminindu-se complet munca manuală la acest gen de lucrări. Efectul ? Producţia a crescut de la 20 la 200 elemente pre­fabricate pe zi. Totodată, soluţiile tehnice adoptate au deschis noi po­sibilităţi pentru diversificarea pro­ducţiei. Astfel, recent a început pro­ducerea aşa-numitelor „saltele fle­xibile“, prefabricate din beton cu largă utilizare, iar în urmă cu o lună s-a omologat un nou sortiment de prefabricate pentru tunele de cale ferată. Timp de mai mulţi ani, in atelierul de plăci stabilit, materiale mult so­licitate în construcţii pentru gradul inau­ de izolare ionică şi mai ales termică pe care ii asigură, producti­vitatea muncii s-a menţinut la un nivel foarte scăzut, din cauza tehno­logiei greoaie de fabricaţie care se aplica. Cum s-au schimbat lucruri­le ? „Tot colectivul — nu suntem­ foarte mulţi — ne-am constituit la un moment dat intr-un comanda­ment al modernizării — ne spune in­ginerul Iuliu Daniel, unul din foş­tii stagiari care au rămas in fabrică. Am început cu identificarea punc­telor nevralgice de pe fluxul tehno­logic. Apoi am stabilit măsurile pe care trebuia să le luăm şi am trecut la treabă, îmbunătăţind radical acti­vitatea de producţie. Astfel, prin mo­dificarea principiului de funcţionare a malaxorului, prin mecanizarea a­­limentării şi dozării materiilor pri­me s-a redus cu 40 la sută persona­lul de servire şi cu 20 la sută con­sumul de ciment şi de clorură de cal­ciu. Totodată, prin construcţia unui tunel pentru maturarea plăcilor, timpul de fabricaţie s-a redus de la "6 ore la 18 ore. Corelate, măsurile luate au asigurat creşterea de peste trei ori a producţiei de plăci stabi­lit". Spiritul de iniţiativă, efortul pentru diversificarea şi modernizarea producţiei se materializează şi prin reducerea efortului valutar al ţării, prin realizarea unor produse compe­titive şi chiar mai bune decit cele care se aduceau din import. Astfel, prin schimbarea completă a tehnolo­giei de fabricaţie, elementele de ip­sos armat cu fibră de sticlă s-au im­pus — datorită proprietăţilor lor deo­sebit a­­ atenţiei constructorilor cen­tralei electronucleare de la Cernavo­dă. Totodată, s-a diversificat gama sortimentală a producţiei, realizindu­­se acum cu aceeaşi tehnologie ele­mente pentru uşi antifoc şi elemente decorative pentru plafoane. Aprecierile beneficiarilor din În­treaga ţară se constituie, fără Îndo­ială, intr-un adevărat certificat de calitate pentru modul cum colectivul acestei unităţi acţionează in vederea modernizării producţiei. Şi am putea să cedăm multe asemenea aprecieri. Dar, aşa cum ne spunea secretarul comitetului de partid pe întreprin­dere, important este că, prin rezul­tatele obţinute, colectivul se regă­seşte in vastele dimensiuni ale con­strucţiei socialiste din ţara noastră. Ceea ce, intr-adevăr, este foarte im­portant. Nicolae ŞANDRU corespondentul „Scinteii* La întreprinderea de Prefabricate din Beton din Miercurea-Ciuc PRODUCŢIA FIZICĂ Pt realizată ritmic, integral,­­ la înalt nivel calitativ! (Urmare din pag. I) tori-mentori coordonate de maiştrii Vlad Cilibiu şi Vasile Brindaş. Oa­meni in măsură să facă faţă rigo­rilor producţiei competitive. Numeroase alte episoade stau mărturia pentru hărnicia colectivu­lui de aici, care este însă convins că loc pentru mai bine există. Practica o dovedeşte. Mai cu seamă In ce priveşte ritmicitatea aprovi­zionării. Nelivrarea conform grafi­celor a bauxitei din sorturile can­­­tativ superioare Influenţează nega­tiv consumurile specifice. Acelaşi efect negativ are şi calitatea neco­respunzătoare a varului livrat. Tot­odată, neasigurarea decit în propor­ţie de 25 la sută a ţevilor fierbătoare obligă Întreprinderea la contracta­rea unui volum Însemnat de repa­raţii cu terţi, Incărcind costurile. Sunt multe alte poziţii critice in aprovizionarea cu materii prime şi materiale (motoare electrice, con­ductori de bobinaj, table subţiri şi mijlocii, cabluri) care pun colectivul In situaţia de a depăşi cheltuielile Fie şi luind in calcul numai sarci­nile asumate în acest an la export — o parte din volumul producţiei­­marfă livrindu-se direct sau in­direct unor parteneri de peste ho­tare — de colectivul de oameni al muncii de la întreprinderea de Ma­şini Electrice Bucureşti, ne putem forma o imagine cuprinzătoare asu­pra activităţii complexe ce se des­făşoară în fiecare din secţiile aces­tei binecunoscute unităţi economice. Dar pe lingă programul de ex­port, muncitorii şi specialiştii Întreprinderii au de executat in 1989 un important volum de motoare, acţionări şi alte elemente complexe destinate înfăptuirii unor programe economice prioritare, prin­tre care programul energetic, pro­gramul naval, programul de maşini­­unelte, programul minier, ca să nu referim doar la acestea. Cu atît mai mult, in aceste Împrejurări se cer asigurate toate condiţiile necesare pentru folosirea la Întreaga capaci­tate a maşinilor şi utilajelor, a ce­lorlalte mijloace tehnice din dotare şi desfăşurarea la un nivel cores­punzător a activităţii productive. Se acţionează insă astfel ? Iată ce relevă o analiză a modului in care au fost folosite maşinile şi utilajele in principalele secţii ale unităţii în primele patru luni ale anului. Potri­vit datelor furnizate de tînărul ingi­ner Gabriel Dodu, din cadrul sec­ţiei mecano-energetice, indicele de utilizare a maşinilor şi utilajelor este pînă acum superior celui înre­gistrat in aceeaşi perioadă a anului trecut. Superior, dar nu şi la nivelul planului. Faţă de 86,6 la sută, cit­este nivelul planificat pentru acest an, in ianuarie se înregistrează un indice de folosire de 85,7 la sută, in februarie de 87,2 la sută, pentru ca In martie şi aprilie maşinile fi­uit­materiale şi de a exploata piscopo­­micos instalaţiile. Ce măsuri au fost Întreprinse ? S-a organizat la majoritatea furni­zorilor un adevărat dispecerat. Mai exact, s-au trimis delegaţi cu sar­cina specială de a impulsiona livră­rile. A sporit considerabil pro­ducţia proprie de piese de schimb. S-a revăzut repartizarea pe schim­buri şi faze de producţie a asis­tenţei tehnice in vederea rezol­vării operative a oricăror disconti­nuităţi şi dereglări ce pot apărea la fluxurile de fabricaţie, mai ales in faza de purificare a soluţiei de­­ilu­minat. Lucru impus îndeosebi de faptul că din acest an întreprinde­rea are sarcina să asigure cantităţi mult sporite din sorturile calitativ superioare de alumină, din care să se poată obţine un aluminiu elec­trolitic de înaltă puritate. Un ultim amănunt : deşi întreprinderea îşi realizează ritmic planul la produc­ţia fizică, bilanţul înscrie neindepli­­nirea productiei-marfă, fapt ce im­pune intervenţia hotărită a centralei de resort pentru corelarea judicioa­să, realistă a indicatorilor, latele unităţii să fie folosite in pro­porţie de 86,3 şi, respectiv, 85,8 la sută din capacitate. Extinzind analiza la nivelul unor secţii, reţinem că In timp ce la bo­binaj, de exemplu, indicele de folo­sire a maşinilor, a celorlalte Insta­laţii aflate in dotare a atins 91,1 la sută, iar la „mase plastice" şi „ma­­şini-unelte“ depăşeşte 94 la sută, la „strungărie" coboară la 77,3 la sută, iar la „prese-stanţe", la 80,1 la sută. O primă cauză a acestor diferenţe mari, de la o secţie la alta şi de la o lună la alta, in condiţiile in care sarcinile au crescut in mod constant, o constituie, In opinia unor specialişti ai unităţii, „virsta Înaintată" a multor utilaje. Lucru In parte adevărat. Dar numai In parte, pentru că, pe parcursul dis­cuţiilor purtate cu mai mulţi factori de conducere din întreprindere, in­tre neajunsurile înregistrate in uti­lizarea capacităţilor din dotare, a zestrei tehnice bogate de care dis­pune unitatea, „bătrîneţea“ unor maşini a trecut, de departe, pe un plan secundar. Multe din utilaje — cum recunoştea tovarăşul Constan­tin Giurgiu, inginerul-şef al unităţii — nu sunt integral folosite pe toată durata celor 3 schimburi, deoarece lipseşte personalul de specialitate. Abia acum au fost stabilite măsu­rile ce se impun in scopul recrutării şi pregătirii cadrelor necesare, În­cărcării la capacitate a tuturor schimburilor. Desigur, este bine că s-a Întocmit un asemenea program. Numai că, iată, intre timp Întreprinderea se Înscrie cu restanţe în realizarea sar­cinilor de producţie. După patru luni din acest an, constructorii bucureşteni de maşini electrice au rămas datori unor unităţi din ţară cu produsa electrotehnice în valoa­re de aproape 11 milioane lei şi cu motoare electrice în valoare de circa 1,8 milioane lei. Categoric, aceste motoare, celelalte produse nerealizate sunt așteptate de benefi­ciari și lipsa lor creează acum­ mari probleme în finalizarea unor obiec­tive importante. Așa cum, aici, la rafturile magaziilor sînt pline cu piese împachetate, ce nu pot fi montate, deoarece lipsesc o serie de materiale sau piese reali­zate în cooperare. Iar această imo­bilizare de producţie neterminată este o altă cauză a folosirii cu in­dici necorespunzători a maşinilor şi utilajelor. Poate chiar cea mai im­portantă cauză, pentru că neritmici­­tatea în procesul aprovizionării slăbeşte capacitatea de organizare a activităţii In principalele secţii şi ateliere. Mari greutăţi sint intîm­pinate in continuare şi în aprovizionarea cu oţelurile necesare execuţiei arbori­lor de motoare. Apoi lipsesc şi acum — şi au lipsit aproape toată perioada care a trecut din acest an — profilele necesare confecţionării lamelelor-colector. Situaţia este si­milară şi în ce priveşte elementele de bobinaj, cum aflăm de la tova­răşul Petru Andraş, şeful serviciului plan. Este adevărat, in ultimul timp s-a înregistrat o oarecare Îmbună­tăţire in ce priveşte ritmicitatea livrării unor izolaţii fi benzi poli­­glas. De folos însă că motoarele termice pentru grupurile electro­gene sosesc, in continuare, cu cîte­va zile Înainte de sfirşitul lunii, cind nu se mai pot monta in totali­tate şi nu se mai pot efectua toate probele cerute. Iată, aşadar, cit de evident este demonstrată şi in acest caz necesi­tatea îndeplinirii ritmice, la toate sortimentele a planului la producţia fizică, practic la toţi Indicatorii şi de către toate unităţile economice. Ritmicitate care Înseamnă Îndepli­nirea zilnică a tuturor sarcinilor asumate, execuţia fiecărui reper şi subansamblu corespunzător progra­mului stabilit, In fiecare Întreprin­dere, în toata ramurile economiei. Un singur reper, un element oare­care, neînsemnat la prima vedere, care lipseşte, şi mecanismul sensibil al economiei este dereglat. Iar in cazul de față este vorba nu doar de asemenea elemente, ci de pro­duse complexe, cuprinse, cum ară­tam, in programele prioritare adop­tate la nivel de economie. Cu atît mai mult se cer deci Întărite aici ordinea și disciplina, răspunderea manifestată in activitatea de apro­vizionare tehnico-materială, atit de către factorii cu atribuţii in acest domeniu, cit şi de toţi furnizorii, care, la rindu-le, pot fi beneficiarii unităţii bucureştene sau ai produ­selor executate cu maşinile reali­zate la I.M.E.B. Practic, în cel mai scurt timp trebuie eliminate în to­talitate restanţele şi adoptate acela măsuri tehnice şi organizatorice care să asigure desfăşurarea ritmică, in cele mai bune condiţii a întregii ac­tivităţi de producţie, la nivelul tu­turor secţiilor şi compartimentelor Întreprinderii. Nicolae MILITARU loan LAZA LA ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI ELECTRICE BUCUREŞTI Mari diferenţe de la o decadă la alta, dar şi între realizările secţiilor SANTEIA - joi I Iunie 1989 Lucrările agrole - executate enanplat! La depozitarea finului - decalaje mari intre unităţi O dată cu Întreţinerea culturilor, o preocupare deosebită a tuturor celor ce lucrează în agricultura judeţului Vaslui o constituie stringerea şi de­pozitarea unor cantităţi cit mai mari de furaje. Această preocupare este determinată nu numai de creşterea ponderii zootehniei în agricultura judeţului, ci şi de faptul că, în această parte a ţării, precipitaţiile au fost pînă acum cu totul neîn­destulătoare. De aceea, comanda­mentul judeţean pentru agricultură a întreprins o serie de măsuri prin aplicarea cărora să se asigure hrană Îndestulătoare efectivelor de anima­le. In cele mai multe unităţi agricole, măsurile stabilite sunt aplicate În­tocmai Aproape 78 000 de bovine şi peste 500 000 de ovine sunt scoase zilnic la păşunat, consumindu-se cit mai puţin sau deloc din furajele recoltate. Prima coasă la trifoliene şi amestecuri de ierburi perene s-a efectuat pe toată suprafaţa de 14 520 hectare, precum şi pe cele 5 147 hec­tare cu secară masă­ verde. Pînă acum au fost transportate şi depo­zitate peste 6 500 tone de fin şi 17 500 tone suculente. Trebuie arătat că la fin nu s-a depozitat decit 54 la sută din cantitatea prevăzută a se realiza pină la sfirşitul lunii mai. In multe unităţi agricole in care munca a fost bine organizată există de pe acum un stoc cantităţi apre­ciabile de fin. Aşa sunt cooperativele agricole din Costeşti, Deleni, Bere­­zeni, Viişoara, Tutova, Fălciu, Bozia, asociaţiile intercooperatiste Rîşeşti, Codăeşti, Negreşti ş.a. In condiţii asemănătoare insă, in alte unităţi cum sunt cooperativele agricole din Găgeşti, Bălteni, Zăpodeni, Avereşti, Rebricea, Tana, Laza şi Bogdana au fost depozitate cantităţi foarte mici de fin. Şi aspectele surprinse de noi pe teren au scos in evidenţă un mare decalaj între unităţi la stringerea şi depozitarea furajelor. Astfel, în uni­tăţile Consiliului Agroindustrial Puieşti, care s-au confruntat în anii VASLUI din urmă cu o acută lipsă de nu­treţuri, există acum o evidentă şi continuă preocupare pentru stringe­rea şi depozitarea furajelor. Aşa cum nu spunea Gheorghe Dima, pre­şedintele consiliului agroindustrial, a fost efectuată coasa întii pe cele 1 200 hectare cu lucernă, amestecuri de ierburi şi masă­ verde. Cooperati­va agricolă din Pogana are la aceas­tă dată însilozate cantităţi de furaje de trei ori mai mari decit in aceeaşi­­perioadă a anului trecut. In alte unităţi furajele recoltate, in loc să fie depozitate pentru iarnă, au fost administrate în hrana anima­lelor. Cooperatorii din Puieşti au strîns lucerna, masa­ verde şi ierburile perene de pe toate suprafeţele pe care le-au trans­format in fin sau le-au insilozat şi depozitat pentru perioada de stabulaţie. In contrast cu acestea insă, la Cooperativa Agricolă Voi­­neşti furajele sunt puţine. Aici n-au fost luate din timp măsuri de cu­răţire şi îmbunătăţire a pajiştilor, ceea ce a făcut ca acestea să nu aibă o compoziţie şi o vegetaţie co­respunzătoare. Ca atare, deşi aici exista suprafeţe mari cu nutreţuri, nu s-au asigurat, pină acum, canti­tăţi de furaje necesare nici pentru hrana curentă, nici pentru perioada de stabulaţie. Şi trebuie să spunem că asemenea decalaje între unităţi vecine există şi in consiliile agro­industriale Ivăneşti, Crasna, Birlad, Zorleni şi Tătărăni. Tocmai spre înlăturarea grabnică a diferenţelor, a decalajelor dintre unităţi şi intensificarea activităţii de recoltare, transport şi depozitare a furajelor in cantităţile şi structura planificate trebuie să-şi îndrepte mai mult atenţia organele agricole judeţene, conducerile consiliilor agroindustriale şi unităţile deoarece, pe judeţ, pînă acum cantităţile reali­zate sunt cu mult sub cele prevăzute pentru această perioadă. Se impune deci ca o dată cu utilizarea şi ex­tinderea păşunatului (pentru a nu se mai consuma din ceea ce se recoltează) să se acorde întreaga grijă înfiinţării şi Întreţinerii unor suprafeţe cit mai mari de culturi duble şi să se irige suprafeţele des­tinate furajelor, astfel ca acţiunea de recoltare şi depozitare a nutreţu­rilor să cunoască ritmul şi amploa­rea necesare. Petru NECULA corespondentul „Scinteii* Toate sursele de apă folosite la irigarea culturilor In unităţile agricole din judeţul Teleorman au fost întreprinse în ul­timele zile ample acţiuni pentru iri­garea, zilnic, a circa 15 000 hectare cultivate cu legume, cartofi, fu­raje şi alte culturi semănate In pri­măvara acestui an. In toate siste­mele s-au stabilit norme de udare diferenţiate, pentru a permite mu­tarea echipamentelor de două şi chiar de trei ori pe zi, cu scopul de a se iriga suprafeţe cit mai mari în­­tr-o perioadă scurtă de timp. Este demn de remarcat şi faptul că se urmăreşte buna funcţionare a aripi­lor de ploaie şi noaptea, spre a se asigura folosirea cit mai eficientă a apei şi a energiei electrice, repar­tizate pentru irigaţii. Avînd in vedere sarcinile mari ca revin judeţului în ceea ce priveşte realizarea unor producţii sporite de legume, am Întreprins un raid prin mai multe unităţi cultivatoare spre a urmări modul în care se acţionează la irigarea grădinilor. La ferma le­gumicolă a Cooperativei Agricole de Producţie Lăceni forţele sunt con­centrate la întreţinerea şi irigarea culturilor. Cu ajutorul a două moto­­pompe apa este scoasă din pîriul Teleormanul și Împinsă pe canale in virful pantei sub care este amplasată grădina, iar de aici este dirijată pe brazde deschise la rădăcinile plan­telor. „Deocamdată irigăm astfel numai cele 10 hectare plantate cu leguma timpurii — ne spune șeful fermei, Ionel Soare. Dar, datorită configuraţiei terenului, pe care-l cultivăm cu legume, vom face iriga­rea numai prin brazde pe întreaga suprafaţă a grădinii de 50 hectare“. Preocupări şi experienţe în legumicultura judeţului TELEORMAN Sunt multe exemple care atestă că, acolo unde există preocupare, oame­nii dovedesc spirit practic, gospodă­resc în utilizarea apei din orice sur­să. La Cooperativa Agricolă de Pro­ducţie Brinceni, prin inventivitatea şi hărnicia oamenilor au fost puse in valoare resurse locale care nu aveau practic nici o Întrebuinţare. Folo­­sindu-se configuraţia naturală a re­liefului, grădina­­ de legume a fost aroplasătă. Pe un teren in pantă in apropierea unor Izvoare. Prin cură­ţarea acestora, debitul de apă a cres­cut mult, astfel că „firele" Izvoare­lor au fost dirijate intr-un bazin amenajat cu forţe locale, avtnd o capacitate de circa 2 040 metri cubi. Da aici, după deschiderea unei vane, apa este dusă gravitaţional, prin ca­nale deschise, la rădăcinile plante­lor. „In prezent udăm aşa, prin „că­dere liberă“, cele 20 hectare de ardei şi tomate , ne spune pre­şedintele cooperativei, Aurică Gă­­vănescu. Apa ce o folosim ziua din bazin pentru udarea cultu­rilor se stringe la loc noaptea din izvoarele captate. Ne-am propus să continuăm aici lucrările de amena­jare pentru a spori debitul de apă, ceea ce ne-ar asigura, practic, uda­rea prin brazde, din această sursă, a Întregii suprafeţe de 120 hectare de legume". Irigarea culturilor, ca li lucrările de întreţinere sa află in centrul atenţiei oamenilor muncii de la în­treprinderea de Producere a Legu­melor Zimnicea, una dintre cele mai mari unităţi de profil din ţară. Se aplică udări la cartofii timpurii, la tomate, ardei şi vinete, la alte cul­turi. La fermele nr. 16 şi 17 s-a tre­cut la udarea din plin a culturilor da tomata timpurii, care ocupă, la ansamblul Întreprinderii, 80 hectare. In zona Becherescu, prin moderniză­rile aduse sistemului local de irigaţii din acest perimetru, s-a extins iri­garea prin brazda a legumelor. Stan STEFAN corespondentul „Seinten­* în toate unităţile agricole PRODUCŢII MARI, RENTABILITATE SPORITĂ ** Cu o suprafaţă agricolă de peste 400 000 hectare, din care 250 000 hec­tare teren arabil, şi un puternic sector zootehnic, agricultura consti­tuie, in ansamblul ei, o ramură da bază in economia Judeţului Mureş. Sprijinul material acordat de stat s-a reflectat, în primul rînd, in creş­terea continuă a bazei tehnico-ma­­teriale a acestei ramuri. Importan­tele sporuri ale producţiei vegetale şi animaliere înregistrate in ultimii ani sunt urmarea creşterii gradului de mecanizare şi a celui de chimi­zare, extinderii lucrărilor de îm­bunătăţiri funciare, profilării pe ramuri, subramuri şi specialităţi, dezvoltării complexelor zootehnice de tip industrial. Efortul pentru a­­plicarea şi Înfăptuirea cu hotărâre a cerinţelor noii revoluţii agrare — prin valorificarea superioară a fon­dului funciar, a bazei materiale şi a forţei de muncă disponibile — a fă­cut, bunăoară, ca in anul precedent să fie realizate, la griu şi orz, cele mai mari producţii medii la hectar de pină acum, livrîndu-se la fondul de stat cu 88 000 tone cereale m­ai mult decit in 1987. Totodată, prin creşterea continuă a producţiei de lapte, livrările la fondul de stat au sporit, in aceeaşi perioadă, cu peste 100 000 hectolitri. Desigur, judeţul Mureş dispune, asemenea tuturor judeţelor ţării, de mari rezerve de creştere a produc­ţiilor vegetale şi animaliere. Anula­rea unor datorii ale cooperativelor agricole şi asociaţiilor economice intercooperatiste mureşene consti­tuie şi pentru cooperatorii mureşeni motive de profundă satisfacţie cetă­ţenească, dar şi de angajare revolu­ţionară pentru creşterea producţiilor şi înfăptuirea exemplară a progra­melor de dezvoltare multilaterală a patriei socialiste. Despre modul în care se acţionează acum in vederea asigurării condiţiilor pentru ca, şi în judeţul Mureş, aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in­cuvintarea rostită in cadrul recentei şedinţe a Consiliului de Stat, fieca­re unitate agricolă să desfăşoare o activitate rentabilă şi să treacă hotărit la autofinanţarea Întregii activităţi, ne-a relatat tovarăşul Ioan Catarig, directorul general al direcţiei agricole judeţene. „ In fundamentarea programului judeţean de rentabilizare a unităţi­lor agricole am pornit, întii de toa­te, de la analiza cauzelor care au făcut ca balanţa de venituri şi chel­tuieli pe anul 1988 să se încheie cu un deficit. In funcţie de situaţia concretă din fiecare unitate am rea­lizat o serie de „corecturi" ale ba­lanţei de venituri şi cheltuieli sta­bilite la începutul acestui an, astfel Incit să se asigure, încă din plecare, rentabilizarea fiecărui produs. Cum? Prin creşterea producţiilor, fără de care eficienţa este de neconceput. Concepţia de la care a pornit comi­tetul judeţean de partid în Întoc­mirea programului de rentabilizare a fost aceea că, el fiind de durată, trebuie fundamentat pe baza studie­rii amănunţite, la faţa locului, a problemelor reale din fiecare unitate în parte. Drept care, sub conducerea organului judeţean de partid, spe­cialiştii direcţiei agricole, ai uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi ai băncii agricole s-au deplasat în fiecare consiliu agroin­dustrial. Discuţiile avute cu consi­liile de conducere din unităţi, dez­baterile cu oamenii au fost prece­date de analiza detaliată — pe fer­me şi unităţi — a fiecărei măsuri de rentabilizare (stabilind responsabi­lităţi şi termene precise de înfăp­tuire), după care, în final, progra­mele de redresare ale unităţilor au fost discutate in comitetele co­munale de partid. Acest mod de lu­cru ne-a ajutat ca, la nivelul jude­ţului, să avem in prezent (ca şi in perspectivă) o imagine clară asupra direcţiilor în care trebuie acţionat pentru rentabilizarea, treptată, a fiecărei unităţi agricole. — Ce se are în vedere ca fiecare unitate agricolă să-şi realizeze pla­nul la producţia vegetală ? — Faptul că in judeţul Mureş funcţionează şase staţiuni de cerce­tare în domeniul agriculturii şi îşi desfăşoară activitatea un valoros co­lectiv de cadre tehnico-inginereşti a făcut ca, in ultimii ani, tot mai multe unităţi agricole să realizeze producţii apropiate sau la nivelul sarcinilor noii revoluţii agrare. Coo­perativele agricole Şăulia, Mureşeni, Dimbău, Iernut, Sărmaşu, Cheţani şi altele sunt cunoscute astăzi pen­tru recoltele mari realizate la griu, orz, porumb sau sfeclă de zahăr. Dar, in acest sector mai avem însă unităţi care, deşi au condiţii asemă­nătoare de climă şi sol, obţin pro­ducţii diferite. Urmarea : unele dau beneficii, altele înregistrează pierderi. Desigur, in aceste cazuri deosebirile, sub raport financiar, au la bază un complex de factori, intre care amintesc diferenţele existente in modul de desfăşurare a lucrărilor şi calitatea acestora, intre felul în care este gospodărită avuţia obşteas­că. Suntem­ convinşi că unificarea unor cooperative agricole va avea un rol important în rentabilizarea lor. Argumente ? Multe. S-a creat astfel posibilitatea organizării supe­rioare a teritoriului şi realizării, pe această bază, a unei amplasări mai bune a culturilor, efectuării unor investiţii mai mari pentru sporirea forţei productive a unităţilor agri­cole. Unificarea a avut, de aseme­nea, menirea de a realiza, prin ge­neralizarea experienţei fruntaşilor, aplicarea mai corectă a tehnologiilor in vederea obţinerii producţiilor prevăzute la toate culturile. — Această acţiune organizatorică a mers mină in mină cu o preocu-* tare mai veche In judeţ pentru fo­­osirea raţională a fondului funciar.­­ Fără această preocupare, creş­terea producţiilor şi, o dată cu ele, a puterii economice a unităţilor ar rămîne un deziderat dacă am in ve­dere două lucruri : că din suprafaţa agricolă a judeţului aproape 300 000 hectare sunt terenuri posibil a fi a­­fectate de eroziune, iar din cea ara­bilă 38 la sută din terenuri se află In pante intre 5 şi 15 grade, iar 28 la sută din ele — în pante de peste 15 grade. Pornind de aici, şi de la experienţa conturată in perimetrul­­etalon din Band, lucrările de comba­tere a eroziunii solului au fost ex­tinse rapid in judeţ, în ultimii trei ani executindu-se asemenea lucrări pe mai bine de 19 000 hectare. Pe ansamblul judeţului, suprafaţa a­­menajată antierozional a ajuns acum la 51 590 hectare în sisteme mari, la care se adaugă 17 000 hectare pe care s-au executat lucrări cu forţele şi mijloacele proprii ale unităţilor, urmind ca în acest an alte 9 000 hectare să devină mai fertile prin astfel de acţiuni hidroameliorative.­­ Se pare că totuşi în condiţiile Judeţului Mureş consolidarea eco­nomică a unităţilor agricole este condiţionată de rentabilizarea acti­vităţii din zootehnie. — Lucru firesc, dacă avem in ve­dere condiţiile naturale de care dis­pune judeţul, cit şi faptul că zoo­tehnia deţine, in prezent, 51 la sută din producţia globală agricolă a ju­deţului , că la Tîrgu Mureş func­ţionează o staţiune de cercetare, al cărei colectiv şi-a adus o contribuţie de excepţie in domeniul moderniză­rii şi aşezării pe baze ştiinţifice a procesului de ameliorare a „Bălţatei româneşti". Exemplul cooperativelor agricole Cheţani, Dimbău, Gomeşti, Mitreşti, Iernut, al Asociaţiei Econo­mice Intercooperatiste Ghindari şi al altora, care sunt pe punctul de a-şi rentabiliza sectoarele zootehnice, atestă că o realizare cit de mică in acest sector contribuie decisiv la În­tărirea economică a unităţilor. Drept care, în ultima perioadă, sub condu­cerea directă a comitetului judeţean de partid s-au organizat colectiva lărgite de control, care îndrumă zil­nic activitatea din zootehnie, urmă­rind, cu precădere, furajarea anima­lelor și respectarea strictă a progra­melor de grajd. Efectul 7 Un singur exemplu : In perioada care a trecut din acest an s-au livrat la fondul de stat cu 92 mii hectolitri lapte mai mult decit in aceeaşi perioadă a anului precedent. Bineînţeles, pre­ocuparea pentru instaurarea unui climat permanent de ordine şi dis­ciplină a mers mină in mină cu grija pentru Îmbunătăţirea pajiştilor şi creşterea producţiei de masă­ verde în anul 1989. — Rezerve mari există insă — a­­dăugăm noi — şi in privinţa reduce­rii cheltuielilor de producţie, capitol la care aparatului financiar-contabil şi cadrelor tehnice din unităţi le re­vin sarcini sporite... — Fără o preocupare statornică In acest sens efectul măsurilor stabili­te ar fi, fără îndoială, mult dimi­nuat. De altfel, analizele din unităţi, ca şi pe ansamblul judeţului, au evidenţiat acest lucru. Iată numai un exemplu : lucrările de transport. Este un adevăr că, in cursul anului, unităţile agricole cheltuiesc mulţi bani în acest scop. Mai ales cele care apelează în grad sporit la mijloacele Întreprinderilor specia­lizate de transport. Or, pentru ca a­­cestea să nu afecteze prea mult ve­niturile, s-a stabilit ca in acest an transportul produselor să se efect­­­tueze in principal cu atelajele uni­tăţilor. Fireşte, pentru a înfăptui a­­cest lucru, măsurile luate, in timp util, la nivelul judeţului (dar şi în fiecare unitate in parte), au vizat atît creşterea numărului de atelaje, cit şi al animalelor de muncă. Dar, vorbind de rentabilitate, ne pre­ocupă şi un alt lucru : valorificarea superioară a produselor. Calculele arată convingător că, numai prin în­cadrarea acestora in normele de ca­litate prevăzute de Decretul 178/1983, unităţile mureşene pot realiza in a­­cest an prime de producţie insumind peste 63 milioane lei. Aşadar, răspunderi mari ne revin tuturor. Şi n-am omis de aici, în primul rind, aparatul financiar-con­­tabil care, în cooperare cu cadrele tehnice din unităţi, va analiza lunar sau ori de cite ori este necesar mo­dul de îndeplinire a indicatorilor eco­­nomico-financiari, corelaţia între pro­ducţie, venituri şi cheltuieli. Şi nu la modul general, ci prin analize pe ferme, astfel incit fondurile băneşti să fie angajate numai cu respecta­rea normativelor financiare in vi­goare. Este o modalitate importantă prin care fiecare unitate agricolă mureşeană va putea obţine. Încă la acest an, un minimum de beneficii. Gheorghe GIURGIU corespondentul „Scinteii* MUREŞ: Măsuri specifice de valorificare a tuturor resurselor

Next