Scînteia, august 1989 (Anul 58, nr. 14603-14628)

1989-08-01 / nr. 14603

PLANUL ÎN ÎNTREAGA ECONOMIE REALIZAT INTEGRAL — pînă la 23 August pe opt luni, pînă la Congresul al XIV-lea pe întregul an! RĂSPUNSURI MUNCITOREŞTI PRIN FAPTE CHEMĂRII ADRESATE LA MAREA ADUNARE POPULARĂ DIN MUNICIPIUL CONSTANŢA Chemarea adresată de organizaţia judeţeană de partid Constanţa, către toate judeţele şi municipiul Bucureşti de a realiza planul producţiei industriale in profil teri­torial pe 8 luni pînă la 23 August şi pe întregul an pină la Congresul al XIV-lea al partidului, ca şi însufleţi­­torul îndemn al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, către în­treaga ţară, de a răspunde acestui patriotic angajament şi de a face totul pentru a obţine rezultate cit mai bune in­troducţie stimulează noi energii, mobilizează toate colectivele de oameni ai muncii din economie, sporind gradul de participare al acestora la soluţionarea promptă a problemelor de care depinde bunul mers al activităţii, intensificarea muncii in toate sectoarele vieţii economi­­co-sociale. Stau mărturie în acest sens succesele rapor­tate de tot mai multe unităţi economice, realizarea în avans a sarcinilor pe 7 luni, înscrierea unor noi recor­duri la extracţia de cărbune şi minereuri, pe şantierele de investiţii, la execuţia şi punerea în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie în nenumărate domenii. Imaginea puternicei efervescenţe revoluţionare, a emu­laţiei creatoare declanşate pretutindeni de îndemnurile secretarului general al partidului, de chemarea-angaja­­ment a judeţului Constanţa, o regăsim în toate secţiile marilor întreprinderi, în uzinele şi combinatele ţării, la marile şantiere, în clocotul muncii desfăşurate pretu­tindeni la cote dintre cele mai înalte. Regăsim turnată in fapte durabile, în căutări neobosite pe frontul crea­ţiei tehnice dorinţa arzătoare, spiritul de dăruire pentru înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor asumate, pen­tru întimpinarea marilor evenimente politice din viaţa partidului, a întregii ţări cu noi şi importante succese in opera de făurire a unei puternice si înfloritoare civili­zaţii pe pămintul României socialiste. Practic, pornind de la realităţile specifice fiecărei unităţi economice, de la obiectivele fiecărui colectiv în parte, pretutindeni s-a trecut la identificarea unor noi căi şi modalităţi de ac­ţiune, la descoperirea şi punerea în valoare a tuturor re­zervelor disponibile. Problemele muncii, ale producţiei se dezbat mai aprins ca de obicei. Sunt reţinute toate ideile valoroase, care sunt analizate şi aplicate acolo unde materializarea lor poate însemna un plus de producţie, un spor de productivitate, de eficienţă. Atmosfera intil­­nită astăzi in secţiile şi atelierele tuturor unităţilor eco­nomice, în fiecare din compartimentele marilor între­prinderi este una de continuă căutare, de participare susţinută a tuturor la rezolvarea operativă a probleme­lor producţiei. In focul acestor frămîntări, al eforturilor desfăşurate pentru intensificarea activităţii în toate sferele produc­ţiei materiale şi înfăptuirea exemplară a planului, pe a­­cest an şi pe întregul cincinal, creativitatea tehnică, spi­ritul de iniţiativă şi inventivitate devin suporţi temei­nici ai întregii munci, pirghii concrete de acţiune pentru obţinerea unor producţii superioare, pentru perfecţiona­rea organizării muncii şi a producţiei in toate domeniile. Intre nenumăratele colective mun­citoreşti aflate acum la început da august sărbătoresc în prima linie a întrecerii pentru producţii tot mai mari şi pentru a realiza prevederile planului pe opt luni pînă la 23 Au­gust şi sarcinile pe întregul an în cinstea Congresului al XIV-lea al partidului se află şi cel al Întreprin­derii de Radiatoare, Echipament Me­talic, Obiecte şi Armături Sanitara Bucureşti, unitate angajată, prin pro­filul î­e fabricaţie, în susţinerea pro­gramului construcţiei de locuinţe in patria noastră, dar şi a altor sarcini, precum exportul, programul energe­tic nuclear şi altele. Constant, in fie­care din cele 7 luni care au trecut din acest penultim an al cincinalu­lui, muncitorii şi specialiştii presti­gioasei uzine, ale cărei produse sunt cunoscute şi apreciate pe multe din meridianele lumii, şi-au îndeplinit sarcinile de plan. Mai mult, pentru onorarea unor comenzi suplimentare şi satisfacerea cerinţelor de armă­turi, radiatoare şi echipament me­talic, de alice de sablaj şi tîmplărie metalică, personalul muncitor al uni­tăţii şi-a organizat în aşa mod acti­vitatea incit să poată răspunde prompt tuturor solicitărilor şi să e­­xecute mărfurile solicitate peste pre­vederile planului. Aşa se face că vo­lumul producţiei realizate a cunoscut importante creşteri, în cele mai mul­te secţii depăşind cu mult nivelul planificat. Baza producţiilor superioare înre­gistrate în prima parte a anului și în luna iulie, cînd numai la export au fost livrate suplimentar mărfuri in valoare de peste 5 milioane lei, o constituie accentuarea preocupări­lor manifestate de întregul colectiv de muncă pentru modernizarea bazei tehnice din dotare, a întregii activi­tăţi. Practic, în locul unor dispozi­tive simple, acţionate în mare parte manual, în toate secţiile şi atelierele întreprinderii au fost introduse in­stalaţii de mare productivitate, linii întregi de fabricaţie realizate prin autoutilare, care răspund unor prin­cipii tehnice dintre cele mai avan­sate. Firesc, în aceste condiţii au fost modernizate şi tehnologiile, tre­­cindu-se de la turnarea manuală, de pildă, la procedee moderne de tur­nare automată la joasă presiune sau la turnarea pe instalaţii carusel, de asemenea proiectate şi construite de specialiştii şi muncitorii uzinei. Aşa cum aflăm de la tovarăşul in­giner Virgil Ganea, şeful atelierului de proiectare, pînă în prezent au fost materializate 23 de măsuri din cele 31 stabilite în programul de moder­nizare pe acest an. De reţinut că in centrul atenţiei s-au situat in primul rind temele mai dificile, complexe, realizarea şi asimilarea acelor uti­laje şi tehnologii pe baza cărora s-au asigurat capacităţile necesare onorării sarcinilor mobilizatoare la export, a celorlalte cerinţe. Astfel, sporul de producţie ce se va obţine prin aplicarea în viaţă a tuturor mă­surilor din programul de organizare şi modernizare va determina, la ni­velul anului 1989, sporirea produc­ţiei cu aproape 22 milioane lei. Tot­odată, cheltuielile totale vor fi re­duse cu 18 milioane lei, iar cheltuie­lile materiale cu 8 milioane lei. Dar cifrele nu dau, în acest caz, adevă­rata dimensiune a efectelor promo­vării pe o scară mereu mai largă a progresului tehnic. Noile maşini, noile tehnologii şi tehnici la care ne-am referit asigură condiţiile ne­cesare trecerii la utilizarea tablei şi a profilelor din oţel la execuţia di­feritelor armături şi echipamente metalice in locul alamei, al zamacu­­lui şi aluminiului şi al altor mate­riale deficitare şi scumpe. „Evident — remarca inginerul Virgil Ganea — am soluţionat în acest mod, trecînd la utilizarea oţelului, a fontelor ob­ţinute în cubilouri modernizate care funcţionează fără consum de cocs, multe din problemele întîmpinate în activitatea de aprovizionare tehnico­­materială. Concomitent, au fost eli­minate pierderile tehnologice la cele mai multe produse, ştraifurile, cape­tele de material“. Promovarea largă a progresului tehnic, a tehnicilor şi tehnologiilor moderne constituie principalul sit­(Continuare în pag. a II-a) LA I.R.E.M.O.A.S. BUCUREŞTI Noi soluţii, noi iniţiative pentru sporirea producţiei PROLETARI DIN TOATE TÃRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVIII Nr. 14 603 Marți 1 august 1989 4 PAGINI - 50 BANI LA ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII NAVE ŞI UTILAJ TEHNOLOGIC DIN TULCEA Tehnologii noi, moderne, de lucru Acţionind susţinut pentru orga­nizarea ştiinţifică a producţiei, co­lectivul întreprinderii de Construc­ţii Nave şi Utilaj Tehnologic din Tulcea a asimilat de curînd în fa­bricaţie noi tehnologii de lucru, concepute şi realizate în colaborare cu unităţi de proiectare specializate. Una dintre acestea o reprezintă tehnologia de saturare a secţiunilor corpurilor navelor, în faza de asam­blare. Care sunt avantajele acestui nou sistem de lucru ? Cîteva detalii ne sunt oferite de inginerul Silviu Pisică, şeful atelierului de proiec­tare din întreprindere . „Noua teh­nologie asigură echiparea fiecărei secţiuni a corpului de navă cu în­tregul ei sistem de conducte, pre­cum şi cu galeriile pentru cablajul electric încă din fazele primare de execuţie. Prin aceasta, la construcţia unei nave de 7 500 tdw, de pildă, se economisesc peste 3 000 ore de muncă, ceea ce determină o creştere a productivităţii muncii la montajul final de peste 20 la sută, în con­diţiile îmbunătăţirii substanţiale a calităţii lucrărilor şi obţinerii unor importante reduceri ale consumuri­lor de metale“. O altă realizare recentă o repre­zintă mecanizarea operaţiilor de debitat drept, înclinat şi prelucrat tubulatura cu diametre de pînă la 400 mm. Această tehnologie a fost pusă la punct pe un utilaj de pre­lucrări mecanice complexe realizat în ţară. Unul dintre efectele ime­diate il reprezintă creşterea sub­stanţială a fiabilităţii instalaţiilor de forţă ale navei. Aplicarea acestor noi tehnologii, precum şi a altora, înscrise in pro­gramul de modernizări al între­prinderii a condus la obţinerea, de la începutul anului pină acum, a unui spor al productivităţii muncii de peste 6 la sută. Totodată, între­prinderea a trecut la execuţia unor nave de tonaj sporit Lucrările a două asemenea cargouri sunt în sta­dii avansate de execuţie. Lingă ele se finalizează alte patru nave de 8 700 tdw şi două tancuri de trans­port combustibili pentru alimentarea vaselor în larg. In imagine : secţiuni de nave pre­gătite in vederea montajului după noua tehnologie asimilată de cu­rînd în fabricaţie. (Eugen Dichi­­seanu). VASLUI. Suplimentar la export — produse de calitate superioară Colectivul întreprinderii „Texti­la“ din municipiul Vaslui, distins recent cu „Ordinul Muncii“ clasa a II-a, a obţinut şi în perioada ce a trecut din acest an remarcabile re­zultate în întrecerea socialistă des­făşurată în cinstea marilor eveni­mente politice din viaţa poporului nostru — a 45-a aniversare a zilei de 23 August şi Congresul al XIV- lea al partidului. — Amplificîndu-şi eforturile­­ şi acţionînd cu dăruire, înaltă răs­pundere şi abnegaţie revoluţiona­ră, ne spunea Florica Năforniţă, preşedintele consiliului oamenilor munci, colectivul nostru, format în cea mai mare parte din femei, a sporit simţitor productivitatea muncii şi a valorificat mai bine materia primă, materialele şi energia, realizînd suplimentar, pină acum, peste 93 de mii mp ţesături din bumbac şi fire tip bumbac, într-o largă paletă colo­­ristică şi de o calitate foarte bună. Pe această bază am reuşit să ne îndeplinim înainte de termen sar­cinile contractuale la export pe 7 luni din acest an şi să livrăm peste prevederi partenerilor externi ţe­sături fine şi extrafine în valoare de 5,8 milioane lei. (Petru Necula). De-aici plecat-au douăş­­cinci. De-aici, adică de pe la u­rlele Caragica, Pirlogeni şi Lacu Rezii. Era pe vre­mea cind satul fugea de oraş ca dracu de tămiie. Şi totuşi cei douăzeci şi cinci s-au prezentat mai intii la garnizoana din Brăila. Apoi, împreună cu cei din Regimentul 9 doro­banţi au mărşăluit spre cimpul de bătaie al războ­iului de independenţă. Cîţi s-au mai întors s-a uitat. Memoria generaţiilor a păstrat doar faptul că doi dintre cei douăzeci şi cinci au fost decoraţi pen­tru vitejie : soldatul Li­pan Marin şi sergentul Zodilă Stan. Se pare însă că s-au întors destul de puţini de vreme ce, in 1879, cînd dorobanţii veniţi din război au fost împro­prietăriţi, a fost nevoie să-i unească pe cei din Cîmpia Călmăţuiului cu cei din Cimpia Brăilei, iar numărul lor să fie sporit cu tinerii căsătoriţi din acel an. Pămintul primit era o priloagă — o dovadă în plus a ancestralei cîr­­pănoşenii boiereşti — al­­ternind cu dune de nisi­puri zburătoare, motiv pentru care i-au zis satu­lui Pirlogeni. Apoi, ca oa­meni care ştiau să facă haz de necaz, au schimbat toponimul în Parladeni. In iulie 1882, cînd au fost de­claraţi comună, şi-au zis ÎNSURĂŢEI. Şi-aşa le-a rămas numele. Războiul le lăsase moş­tenire o comună. Una ca multe alte sute din vremea aceea. Adică ajunsă ra­pid in sapă de lemn. Do­vadă că la 1907, ţăranii conduşi de Cristea Ciocoi — ironia soartei : să te cheme „Ciocoi“ şi să fii sărac lipit ! — şi Nicolae Glăvan au pornit cale de 45 kilometri spre Brăila, înarmaţi cu furci şi topoa­re, ca să ceară pămint de la prefect. Ce-au obţinut se ştie. Necazurile se ţi­neau lanţ. La 15 august 1916 din comună au fost mobilizaţi 534 de ostaşi. Jertfe în primul, jertfe în al doilea război mondial. „Apoi lumea a început să se schimbe, căutînd mereu spre o viaţă nouă, demnă“ — ne spune coautorul mo­nografiei „însurăţei“, pen­sionarul Gheorghe M. Gro­­su, fost, timp de 34 de ani, profesor de istorie-geogra­­fie în localitate. „Căutînd“ — e bine spus. Anul 1945. Satul continua să fugă de oraş. In schimb, duminicile, din Brăila, îşi luaseră obiceiul să vină şi prin însurăţei camioane cu muncitori. Le mai schimbau unora un fier de plug, mai schimbau o vorbă-două, aduceau ga­zete, afişe cu secera şi ciocanul. Cu astea, cu gazetele, nu se prea descurcau oamenii. Le a­­duceau şi le puneau purcoi pe măsuţa din frizeria lui Gică Raicu, iar noul pri­mar, Radu T. Dumitru, zi­cea unuia sau altuia : „Du-te mă, şi adu-l pe-al lui Nicolae să ne citească“. Ne spune acum Eroul Muncii Socialiste, Nicolae S. Nicolae, preşedintele C.A.P. „Scinteia“ (la însu­răţei cealaltă cooperativă agricolă se numeşte „Gri­­viţa Roşie“) . „Eram abia copil, nu pricepeam o iotă din ce le citeam. Ţin min­te că, o dată, după o ast­fel de lectură l-am auzit pe unul vorbind că la în­surăţei o să fie oraş. Eu fusesem pe la Brăila, vă­zusem cum arăta un oraş. L-am comparat în gînd cu comuna noastră. M-a puf­nit rîsul. Şi pentru că nu mă mai opream, s-au su­părat şi m-au alungat din ■ T*R" 1" frizerie. A doua zi m-au chemat iar...“. Vară sau iarnă, umblind prin însurăţei înghiţi atita vînt cit probabil, cîndva, suporta o pinză ca să-şi împingă corabia de la Brăila tocmai la Bosfor. Nu de puţine ori astfel de vinturi au aşezat peste se­mănături straturi de nisip care, uneori, depăşeau douăzeci de centimetri. Localitatea pare a fi­ pla­sată la o cumpănă termi­că : iarna, minima înregis­trată a fost de minus 30° C, vara, maxima, nu departe de aici, la Ion Sion, de plus 44.5° C­­ efectul este totdeauna acelaşi : pămîn­­tul devine o adevărată zgură cosmică, parcă abia revărsată din oţelăriile ce­rului , adăugaţi la acestea, iarna, un crivăţ cum îl ştiu pentru că-l simt nu­mai locuitorii uriaşei pîlnii formate intre cotul carpa­tic şi tocitele culmi ale Măcinului. După o zi de alergătură, seara, ne-am răsfoit notele luate de pe unde umbla­­sem. Ne-am dat seama că nu căldura excesivă, nici vintul nu fusese acel ceva care ne nedumerise, ci fi­rescul şi calmul cu care ne vorbiseră oamenii. Să fim înţeleşi : este normal ca oamenii să-şi vorbească fără afectare, calm, politi­cos. Dar de unde acea notă de nonşalanţă, aproape frizînd detaşarea, atunci cind işi şi iţi vorbesc ? Exemple ? Eram în bi­roul tovarăşului George Dănăilă — primul primar al noului, incepind cu data de 5 mai 1989, oraş agroin­dustrial însurăţei — şi vorbeam despre fosta... comună. Ne vorbea despre trecutele eforturi ale oa­menilor de aici pentru a stabiliza nisipurile zbură­toare. Cum ? „Intii, prin anii ’50, cu toporul şi caz­maua am defrişat mără­cinii, pirul, costreiul, cor­nuţii. După care am plan­tat sute şi sute de hectare cu viţă de vie“. Transcriem frazele aşa cum le-am no­tat. Ele pot fi oricînd au­tentice argumente ale unei noi monografii, de astă dată a ORAŞULUI ÎNSU­RĂŢEI. Deci, acum, la capitolul există : 7 815 lo­cuitori şi o suprafaţă teri­­torial-administrativă de 21 297 hectare; volumul ac­tivităţii economice pe fie­care locuitor este de 67 680 lei. In perimetrul localită­ţii funcţionează două co­operative agricole de pro­ducţie cu peste 8 360 ha, o întreprindere agricolă de (Continuare in pag. a III-a) MOŞTENIRE PENTRU VIITOR -ORAŞUL! TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a acordat un interviu pentru revista americană „Newsweek“ Preşedintele Republicii Socialis­te România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit luni, 31 iulie, pe Kenneth Auchincloss, di­rector executiv al revistei americane „Newsweek“, şi pe Michael Meyer, corespondent pentru Europa al aces­tei reviste. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un in­terviu pentru revista „Newsweek“. ÎN TELEGRAME ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU • OAMENI AI MUNCII DE PE OGOARE RAPORTEAZĂ ÎNCHEIEREA RECOLTĂRII INULUI PENTRU ULEI, ORZOAICEI DE TOAMNĂ, ORZOAICEI DE PRIMĂVARĂ, INULUI DE FUIOR ŞI REALIZAREA UNOR PRODUCŢII MARI LA HECTAR ■ 9 • Colective de oameni ai muncii din numeroase întreprinderi raportează îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan , in pagina a Ill-a al XIV-lea al partidului, noi și cutezătoare orizonturi dezvoltării socialiste, multilaterale a patriei PARTIDUL -promotor permanent, determinant al perfecţionării societăţii Proiectul Programului-Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea al P.C.R., precum şi cuvintarea de excepţională importanţă teoretică şi practică rostită de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara Co­mitetului Central al P.C.R. din 27—28 iunie a.c. pun puternic în evidenţă ideea că îndeplinirea importantelor programe de dezvoltare, prefigurate, cu clarviziune ştiinţifică, pînă dinco­lo de pragul celui de-al III-lea mi­leniu, trebuie asigurată prin­­perfec­ţionarea tuturor domeniilor de acti­vitate din societatea românească. „Stabilind obiectivele privind dez­voltarea economico-sociala a pa­triei noastre — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — trebuie să acţionăm cu inaltă răspundere revoluţionară pentru perfecţionarea întregii activităţi şi pentru unirea întregului popor în lupta şi munca de făurire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi de înaintare fermă a României spre comunism — visul de aur al omenirii !“ In concepţia partidului nostru, a secretarului său general, sensul ma­jor al acestui amplu proces de per­fecţionare este asigurarea unei concordanţe cit mai depline între formele de organizare şi conducere ale societăţii, ale diferitelor sale domenii de activitate, cu dezvoltarea forţelor de producţie, a relaţiilor so­ciale, cu noile cuceriri ale ştiinţei şi cunoaşterii umane. Tocmai această imensă capacitate a noii orînduiri de a acţiona în sensul legilor obiec­tive ale dezvoltării, ale progresului social, în deplin acord cu mereu în­noitele realităţi ale vieţii şi cu me­reu mai înaltele aspiraţii ale oa­menilor asigură superioritatea cate­gorică a socialismului faţă de ca­pitalism, oricîte resurse de supra­vieţuire, bazate pe anacronicele relaţii de exploatare şi jaf, ar mai avea, deocamdată, acesta din urmă. Tocmai în vasta şi profunda sferă de înnoire şi continuă regenerare se manifestă, cu excepţională pregnan­tă, rolul conducător al partidului, strategul, organizatorul şi dinami­zatorul întregului proces al trans­formărilor revoluţionare care au schimbat din temelii înfăţişarea ţării noastre şi chezăşuiesc neîntrerupta sa devenire în viitor. In mod firesc, proiectul Pro­gramului-Directivă şi Tezele pen­tru Congresul al XIV-lea al P.C.R. evidenţiază faptul că so­luţionarea in cele mai bune con­diţii a problemelor complexe ale edi­ficării noii orinduiri, ale perfecţionă­rii acesteia depinde, în mod hotări­­tor, de însăşi perfecţionarea întregii activităţi a partidului nostru. Acest proces a dobîndit un caracter pro­gramatic, organizat îndeosebi după Congresul al IX-lea, cind — depăşin­­du-se cu îndrăzneală revoluţionară dogme, închistări, teoria perimată a „modelului unic“ — au fost adopta­te măsuri de perfecţionare a activi­tăţii organelor şi organizaţiilor de partid, de dezvoltare a democraţiei interne de partid — ca parte a de­mocraţiei muncitoreşti-revoluţionare, de manifestare puternică a spiritului critic şi autocritic, ca cerinţă vitală pentru îndeplinirea în bune condiţii a rolului conducător al partidului in toate domeniile de activitate. Por­nind de la realităţile concrete ale ţării noastre, regîndind şi reelaborînd în funcţie de aceste condiţii, de realităţile lumii contemporane, o serie de teze, concepte şi interpre­tări, dînd un răspuns ştiinţific, ori­ginal întrebărilor ridicate de viaţă, de continua dezvoltare a noii orîn­duiri, partidul nostru a pus în va­loare uriaşul potenţial de progres al socialismului, imensele sale resurse de autoperfecţionare. Aceasta de­monstrează, cu puterea de necontes­tat a faptelor, că — aşa cum sublinia secretarul general al partidului — nu există şi nu poate exista perfec­ţionarea şi dezvoltarea socialismului fără un partid unic al clasei munci­toare, cu o concepţie revoluţionară despre lume şi viaţă, care să acţio­neze cu fermitate pentru unirea în­tregului popor in apărarea cuceriri­lor socialismului, pentru dezvoltarea socialismului, ridicarea bunăstării popoarelor, întărirea independenţei şi suveranităţii, pentru pace şi co­laborare intre toate naţiunile lumii. Realităţile ţării noastre şi ale lumii în care trăim pun in eviden­ţă faptul că existenţa în cadrul ţă­rilor socialiste, al ţărilor care trec spre dezvoltarea economico-socială independentă a unor partide unice, puternice, cu o concepţie revolu­ţionară sau progresistă, care să asi­­gure acţiunea unită a fiecărui popor în realizarea obiectivelor construc­ţiei socialiste, ale dezvoltării econo­­mico-sociale independente, constituie un proces logic. Sunt cu atît mai de neînţeles şi de neconceput tendin­ţele — din unele ţări — de slăbire a rolului conducător al partidului, precum şi unele concepţii de reîn­toarcere la aşa-zisul „sistem pluri­­partit“, specific împărţirii societăţii în clase antagoniste şi reprezentînd deci o etapă revolută, depăşită pen­tru ţările socialiste. Ar trebui să dea de gîndit faptul că aceste tendinţe sunt aplaudate frenetic de cercurile reacţionare din ţările capitaliste care, sub lozinca creării mai multor parti­de, acţionează în fapt pentru slăbirea şi lichidarea partidelor co­muniste, aşa cum au mai procedat — cu grave consecinţe şi eşecuri — de-a lungul istoriei. In acest context, este cu atît mai importantă şi mai salutară concepţia limpede, fermă, deschizătoare de largi perspective, reafirmată la Plenara C.C. al P.C.R. din 27—28 iu­nie de secretarul general al partidu­lui : „Avînd în vedere obiectivele măreţe de dezvoltare socialistă şi comunistă a patriei noastre, este necesar să perfecţionăm continuu activitatea partidului, să întărim rolul său conducător în toate dome­niile, să acţionăm cu toată fermita­tea pentru ridicarea nivelului politic, ideologic, a combativităţii, a spiritu­lui revoluţionar, pentru perfecţio­narea democraţiei de partid şi întă­rirea continuă a legăturilor partidu­lui cu clasa muncitoare, cu masele largi populare, cu întregul popor“. Acest strălucit ansamblu concep­tual exprimă sintetic unitatea indiso­lubilă dintre perfecţionarea societă­ţii socialiste şi creşterea rolului conducător al partidului, precum şi relaţia dialectică dintre perfecţio­narea activităţii de partid şi cea a vieţii sociale. Desigur, perfecţionarea activităţii organizatorice, ideologice şi politico-educative se întemeiază atît pe rezultatele şi experienţa deja dobindite, pe formele şi metodele muncii de partid care şi-au dovedit viabilitatea, cit şi pe iniţiativele va­loroase promovate în munca organe­lor şi organizaţiilor de partid. Avînd drept scop cunoaşterea şi transpu­nerea în viaţă a hotărîrilor partidu­lui şi a legilor ţării, a programelor (Continuare in pag. a 111-a)

Next