Scînteia, august 1989 (Anul 58, nr. 14603-14628)
1989-08-01 / nr. 14603
PLANUL ÎN ÎNTREAGA ECONOMIE REALIZAT INTEGRAL — pînă la 23 August pe opt luni, pînă la Congresul al XIV-lea pe întregul an! RĂSPUNSURI MUNCITOREŞTI PRIN FAPTE CHEMĂRII ADRESATE LA MAREA ADUNARE POPULARĂ DIN MUNICIPIUL CONSTANŢA Chemarea adresată de organizaţia judeţeană de partid Constanţa, către toate judeţele şi municipiul Bucureşti de a realiza planul producţiei industriale in profil teritorial pe 8 luni pînă la 23 August şi pe întregul an pină la Congresul al XIV-lea al partidului, ca şi însufleţitorul îndemn al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, către întreaga ţară, de a răspunde acestui patriotic angajament şi de a face totul pentru a obţine rezultate cit mai bune introducţie stimulează noi energii, mobilizează toate colectivele de oameni ai muncii din economie, sporind gradul de participare al acestora la soluţionarea promptă a problemelor de care depinde bunul mers al activităţii, intensificarea muncii in toate sectoarele vieţii economico-sociale. Stau mărturie în acest sens succesele raportate de tot mai multe unităţi economice, realizarea în avans a sarcinilor pe 7 luni, înscrierea unor noi recorduri la extracţia de cărbune şi minereuri, pe şantierele de investiţii, la execuţia şi punerea în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie în nenumărate domenii. Imaginea puternicei efervescenţe revoluţionare, a emulaţiei creatoare declanşate pretutindeni de îndemnurile secretarului general al partidului, de chemarea-angajament a judeţului Constanţa, o regăsim în toate secţiile marilor întreprinderi, în uzinele şi combinatele ţării, la marile şantiere, în clocotul muncii desfăşurate pretutindeni la cote dintre cele mai înalte. Regăsim turnată in fapte durabile, în căutări neobosite pe frontul creaţiei tehnice dorinţa arzătoare, spiritul de dăruire pentru înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor asumate, pentru întimpinarea marilor evenimente politice din viaţa partidului, a întregii ţări cu noi şi importante succese in opera de făurire a unei puternice si înfloritoare civilizaţii pe pămintul României socialiste. Practic, pornind de la realităţile specifice fiecărei unităţi economice, de la obiectivele fiecărui colectiv în parte, pretutindeni s-a trecut la identificarea unor noi căi şi modalităţi de acţiune, la descoperirea şi punerea în valoare a tuturor rezervelor disponibile. Problemele muncii, ale producţiei se dezbat mai aprins ca de obicei. Sunt reţinute toate ideile valoroase, care sunt analizate şi aplicate acolo unde materializarea lor poate însemna un plus de producţie, un spor de productivitate, de eficienţă. Atmosfera intilnită astăzi in secţiile şi atelierele tuturor unităţilor economice, în fiecare din compartimentele marilor întreprinderi este una de continuă căutare, de participare susţinută a tuturor la rezolvarea operativă a problemelor producţiei. In focul acestor frămîntări, al eforturilor desfăşurate pentru intensificarea activităţii în toate sferele producţiei materiale şi înfăptuirea exemplară a planului, pe acest an şi pe întregul cincinal, creativitatea tehnică, spiritul de iniţiativă şi inventivitate devin suporţi temeinici ai întregii munci, pirghii concrete de acţiune pentru obţinerea unor producţii superioare, pentru perfecţionarea organizării muncii şi a producţiei in toate domeniile. Intre nenumăratele colective muncitoreşti aflate acum la început da august sărbătoresc în prima linie a întrecerii pentru producţii tot mai mari şi pentru a realiza prevederile planului pe opt luni pînă la 23 August şi sarcinile pe întregul an în cinstea Congresului al XIV-lea al partidului se află şi cel al Întreprinderii de Radiatoare, Echipament Metalic, Obiecte şi Armături Sanitara Bucureşti, unitate angajată, prin profilul îe fabricaţie, în susţinerea programului construcţiei de locuinţe in patria noastră, dar şi a altor sarcini, precum exportul, programul energetic nuclear şi altele. Constant, in fiecare din cele 7 luni care au trecut din acest penultim an al cincinalului, muncitorii şi specialiştii prestigioasei uzine, ale cărei produse sunt cunoscute şi apreciate pe multe din meridianele lumii, şi-au îndeplinit sarcinile de plan. Mai mult, pentru onorarea unor comenzi suplimentare şi satisfacerea cerinţelor de armături, radiatoare şi echipament metalic, de alice de sablaj şi tîmplărie metalică, personalul muncitor al unităţii şi-a organizat în aşa mod activitatea incit să poată răspunde prompt tuturor solicitărilor şi să execute mărfurile solicitate peste prevederile planului. Aşa se face că volumul producţiei realizate a cunoscut importante creşteri, în cele mai multe secţii depăşind cu mult nivelul planificat. Baza producţiilor superioare înregistrate în prima parte a anului și în luna iulie, cînd numai la export au fost livrate suplimentar mărfuri in valoare de peste 5 milioane lei, o constituie accentuarea preocupărilor manifestate de întregul colectiv de muncă pentru modernizarea bazei tehnice din dotare, a întregii activităţi. Practic, în locul unor dispozitive simple, acţionate în mare parte manual, în toate secţiile şi atelierele întreprinderii au fost introduse instalaţii de mare productivitate, linii întregi de fabricaţie realizate prin autoutilare, care răspund unor principii tehnice dintre cele mai avansate. Firesc, în aceste condiţii au fost modernizate şi tehnologiile, trecindu-se de la turnarea manuală, de pildă, la procedee moderne de turnare automată la joasă presiune sau la turnarea pe instalaţii carusel, de asemenea proiectate şi construite de specialiştii şi muncitorii uzinei. Aşa cum aflăm de la tovarăşul inginer Virgil Ganea, şeful atelierului de proiectare, pînă în prezent au fost materializate 23 de măsuri din cele 31 stabilite în programul de modernizare pe acest an. De reţinut că in centrul atenţiei s-au situat in primul rind temele mai dificile, complexe, realizarea şi asimilarea acelor utilaje şi tehnologii pe baza cărora s-au asigurat capacităţile necesare onorării sarcinilor mobilizatoare la export, a celorlalte cerinţe. Astfel, sporul de producţie ce se va obţine prin aplicarea în viaţă a tuturor măsurilor din programul de organizare şi modernizare va determina, la nivelul anului 1989, sporirea producţiei cu aproape 22 milioane lei. Totodată, cheltuielile totale vor fi reduse cu 18 milioane lei, iar cheltuielile materiale cu 8 milioane lei. Dar cifrele nu dau, în acest caz, adevărata dimensiune a efectelor promovării pe o scară mereu mai largă a progresului tehnic. Noile maşini, noile tehnologii şi tehnici la care ne-am referit asigură condiţiile necesare trecerii la utilizarea tablei şi a profilelor din oţel la execuţia diferitelor armături şi echipamente metalice in locul alamei, al zamacului şi aluminiului şi al altor materiale deficitare şi scumpe. „Evident — remarca inginerul Virgil Ganea — am soluţionat în acest mod, trecînd la utilizarea oţelului, a fontelor obţinute în cubilouri modernizate care funcţionează fără consum de cocs, multe din problemele întîmpinate în activitatea de aprovizionare tehnicomaterială. Concomitent, au fost eliminate pierderile tehnologice la cele mai multe produse, ştraifurile, capetele de material“. Promovarea largă a progresului tehnic, a tehnicilor şi tehnologiilor moderne constituie principalul sit(Continuare în pag. a II-a) LA I.R.E.M.O.A.S. BUCUREŞTI Noi soluţii, noi iniţiative pentru sporirea producţiei PROLETARI DIN TOATE TÃRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVIII Nr. 14 603 Marți 1 august 1989 4 PAGINI - 50 BANI LA ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII NAVE ŞI UTILAJ TEHNOLOGIC DIN TULCEA Tehnologii noi, moderne, de lucru Acţionind susţinut pentru organizarea ştiinţifică a producţiei, colectivul întreprinderii de Construcţii Nave şi Utilaj Tehnologic din Tulcea a asimilat de curînd în fabricaţie noi tehnologii de lucru, concepute şi realizate în colaborare cu unităţi de proiectare specializate. Una dintre acestea o reprezintă tehnologia de saturare a secţiunilor corpurilor navelor, în faza de asamblare. Care sunt avantajele acestui nou sistem de lucru ? Cîteva detalii ne sunt oferite de inginerul Silviu Pisică, şeful atelierului de proiectare din întreprindere . „Noua tehnologie asigură echiparea fiecărei secţiuni a corpului de navă cu întregul ei sistem de conducte, precum şi cu galeriile pentru cablajul electric încă din fazele primare de execuţie. Prin aceasta, la construcţia unei nave de 7 500 tdw, de pildă, se economisesc peste 3 000 ore de muncă, ceea ce determină o creştere a productivităţii muncii la montajul final de peste 20 la sută, în condiţiile îmbunătăţirii substanţiale a calităţii lucrărilor şi obţinerii unor importante reduceri ale consumurilor de metale“. O altă realizare recentă o reprezintă mecanizarea operaţiilor de debitat drept, înclinat şi prelucrat tubulatura cu diametre de pînă la 400 mm. Această tehnologie a fost pusă la punct pe un utilaj de prelucrări mecanice complexe realizat în ţară. Unul dintre efectele imediate il reprezintă creşterea substanţială a fiabilităţii instalaţiilor de forţă ale navei. Aplicarea acestor noi tehnologii, precum şi a altora, înscrise in programul de modernizări al întreprinderii a condus la obţinerea, de la începutul anului pină acum, a unui spor al productivităţii muncii de peste 6 la sută. Totodată, întreprinderea a trecut la execuţia unor nave de tonaj sporit Lucrările a două asemenea cargouri sunt în stadii avansate de execuţie. Lingă ele se finalizează alte patru nave de 8 700 tdw şi două tancuri de transport combustibili pentru alimentarea vaselor în larg. In imagine : secţiuni de nave pregătite in vederea montajului după noua tehnologie asimilată de curînd în fabricaţie. (Eugen Dichiseanu). VASLUI. Suplimentar la export — produse de calitate superioară Colectivul întreprinderii „Textila“ din municipiul Vaslui, distins recent cu „Ordinul Muncii“ clasa a II-a, a obţinut şi în perioada ce a trecut din acest an remarcabile rezultate în întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea marilor evenimente politice din viaţa poporului nostru — a 45-a aniversare a zilei de 23 August şi Congresul al XIV- lea al partidului. — Amplificîndu-şi eforturile şi acţionînd cu dăruire, înaltă răspundere şi abnegaţie revoluţionară, ne spunea Florica Năforniţă, preşedintele consiliului oamenilor munci, colectivul nostru, format în cea mai mare parte din femei, a sporit simţitor productivitatea muncii şi a valorificat mai bine materia primă, materialele şi energia, realizînd suplimentar, pină acum, peste 93 de mii mp ţesături din bumbac şi fire tip bumbac, într-o largă paletă coloristică şi de o calitate foarte bună. Pe această bază am reuşit să ne îndeplinim înainte de termen sarcinile contractuale la export pe 7 luni din acest an şi să livrăm peste prevederi partenerilor externi ţesături fine şi extrafine în valoare de 5,8 milioane lei. (Petru Necula). De-aici plecat-au douăşcinci. De-aici, adică de pe la urlele Caragica, Pirlogeni şi Lacu Rezii. Era pe vremea cind satul fugea de oraş ca dracu de tămiie. Şi totuşi cei douăzeci şi cinci s-au prezentat mai intii la garnizoana din Brăila. Apoi, împreună cu cei din Regimentul 9 dorobanţi au mărşăluit spre cimpul de bătaie al războiului de independenţă. Cîţi s-au mai întors s-a uitat. Memoria generaţiilor a păstrat doar faptul că doi dintre cei douăzeci şi cinci au fost decoraţi pentru vitejie : soldatul Lipan Marin şi sergentul Zodilă Stan. Se pare însă că s-au întors destul de puţini de vreme ce, in 1879, cînd dorobanţii veniţi din război au fost împroprietăriţi, a fost nevoie să-i unească pe cei din Cîmpia Călmăţuiului cu cei din Cimpia Brăilei, iar numărul lor să fie sporit cu tinerii căsătoriţi din acel an. Pămintul primit era o priloagă — o dovadă în plus a ancestralei cîrpănoşenii boiereşti — alternind cu dune de nisipuri zburătoare, motiv pentru care i-au zis satului Pirlogeni. Apoi, ca oameni care ştiau să facă haz de necaz, au schimbat toponimul în Parladeni. In iulie 1882, cînd au fost declaraţi comună, şi-au zis ÎNSURĂŢEI. Şi-aşa le-a rămas numele. Războiul le lăsase moştenire o comună. Una ca multe alte sute din vremea aceea. Adică ajunsă rapid in sapă de lemn. Dovadă că la 1907, ţăranii conduşi de Cristea Ciocoi — ironia soartei : să te cheme „Ciocoi“ şi să fii sărac lipit ! — şi Nicolae Glăvan au pornit cale de 45 kilometri spre Brăila, înarmaţi cu furci şi topoare, ca să ceară pămint de la prefect. Ce-au obţinut se ştie. Necazurile se ţineau lanţ. La 15 august 1916 din comună au fost mobilizaţi 534 de ostaşi. Jertfe în primul, jertfe în al doilea război mondial. „Apoi lumea a început să se schimbe, căutînd mereu spre o viaţă nouă, demnă“ — ne spune coautorul monografiei „însurăţei“, pensionarul Gheorghe M. Grosu, fost, timp de 34 de ani, profesor de istorie-geografie în localitate. „Căutînd“ — e bine spus. Anul 1945. Satul continua să fugă de oraş. In schimb, duminicile, din Brăila, îşi luaseră obiceiul să vină şi prin însurăţei camioane cu muncitori. Le mai schimbau unora un fier de plug, mai schimbau o vorbă-două, aduceau gazete, afişe cu secera şi ciocanul. Cu astea, cu gazetele, nu se prea descurcau oamenii. Le aduceau şi le puneau purcoi pe măsuţa din frizeria lui Gică Raicu, iar noul primar, Radu T. Dumitru, zicea unuia sau altuia : „Du-te mă, şi adu-l pe-al lui Nicolae să ne citească“. Ne spune acum Eroul Muncii Socialiste, Nicolae S. Nicolae, preşedintele C.A.P. „Scinteia“ (la însurăţei cealaltă cooperativă agricolă se numeşte „Griviţa Roşie“) . „Eram abia copil, nu pricepeam o iotă din ce le citeam. Ţin minte că, o dată, după o astfel de lectură l-am auzit pe unul vorbind că la însurăţei o să fie oraş. Eu fusesem pe la Brăila, văzusem cum arăta un oraş. L-am comparat în gînd cu comuna noastră. M-a pufnit rîsul. Şi pentru că nu mă mai opream, s-au supărat şi m-au alungat din ■ T*R" 1" frizerie. A doua zi m-au chemat iar...“. Vară sau iarnă, umblind prin însurăţei înghiţi atita vînt cit probabil, cîndva, suporta o pinză ca să-şi împingă corabia de la Brăila tocmai la Bosfor. Nu de puţine ori astfel de vinturi au aşezat peste semănături straturi de nisip care, uneori, depăşeau douăzeci de centimetri. Localitatea pare a fi plasată la o cumpănă termică : iarna, minima înregistrată a fost de minus 30° C, vara, maxima, nu departe de aici, la Ion Sion, de plus 44.5° C efectul este totdeauna acelaşi : pămîntul devine o adevărată zgură cosmică, parcă abia revărsată din oţelăriile cerului , adăugaţi la acestea, iarna, un crivăţ cum îl ştiu pentru că-l simt numai locuitorii uriaşei pîlnii formate intre cotul carpatic şi tocitele culmi ale Măcinului. După o zi de alergătură, seara, ne-am răsfoit notele luate de pe unde umblasem. Ne-am dat seama că nu căldura excesivă, nici vintul nu fusese acel ceva care ne nedumerise, ci firescul şi calmul cu care ne vorbiseră oamenii. Să fim înţeleşi : este normal ca oamenii să-şi vorbească fără afectare, calm, politicos. Dar de unde acea notă de nonşalanţă, aproape frizînd detaşarea, atunci cind işi şi iţi vorbesc ? Exemple ? Eram în biroul tovarăşului George Dănăilă — primul primar al noului, incepind cu data de 5 mai 1989, oraş agroindustrial însurăţei — şi vorbeam despre fosta... comună. Ne vorbea despre trecutele eforturi ale oamenilor de aici pentru a stabiliza nisipurile zburătoare. Cum ? „Intii, prin anii ’50, cu toporul şi cazmaua am defrişat mărăcinii, pirul, costreiul, cornuţii. După care am plantat sute şi sute de hectare cu viţă de vie“. Transcriem frazele aşa cum le-am notat. Ele pot fi oricînd autentice argumente ale unei noi monografii, de astă dată a ORAŞULUI ÎNSURĂŢEI. Deci, acum, la capitolul există : 7 815 locuitori şi o suprafaţă teritorial-administrativă de 21 297 hectare; volumul activităţii economice pe fiecare locuitor este de 67 680 lei. In perimetrul localităţii funcţionează două cooperative agricole de producţie cu peste 8 360 ha, o întreprindere agricolă de (Continuare in pag. a III-a) MOŞTENIRE PENTRU VIITOR -ORAŞUL! TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a acordat un interviu pentru revista americană „Newsweek“ Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit luni, 31 iulie, pe Kenneth Auchincloss, director executiv al revistei americane „Newsweek“, şi pe Michael Meyer, corespondent pentru Europa al acestei reviste. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru revista „Newsweek“. ÎN TELEGRAME ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU • OAMENI AI MUNCII DE PE OGOARE RAPORTEAZĂ ÎNCHEIEREA RECOLTĂRII INULUI PENTRU ULEI, ORZOAICEI DE TOAMNĂ, ORZOAICEI DE PRIMĂVARĂ, INULUI DE FUIOR ŞI REALIZAREA UNOR PRODUCŢII MARI LA HECTAR ■ 9 • Colective de oameni ai muncii din numeroase întreprinderi raportează îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan , in pagina a Ill-a al XIV-lea al partidului, noi și cutezătoare orizonturi dezvoltării socialiste, multilaterale a patriei PARTIDUL -promotor permanent, determinant al perfecţionării societăţii Proiectul Programului-Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea al P.C.R., precum şi cuvintarea de excepţională importanţă teoretică şi practică rostită de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 27—28 iunie a.c. pun puternic în evidenţă ideea că îndeplinirea importantelor programe de dezvoltare, prefigurate, cu clarviziune ştiinţifică, pînă dincolo de pragul celui de-al III-lea mileniu, trebuie asigurată prinperfecţionarea tuturor domeniilor de activitate din societatea românească. „Stabilind obiectivele privind dezvoltarea economico-sociala a patriei noastre — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — trebuie să acţionăm cu inaltă răspundere revoluţionară pentru perfecţionarea întregii activităţi şi pentru unirea întregului popor în lupta şi munca de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare fermă a României spre comunism — visul de aur al omenirii !“ In concepţia partidului nostru, a secretarului său general, sensul major al acestui amplu proces de perfecţionare este asigurarea unei concordanţe cit mai depline între formele de organizare şi conducere ale societăţii, ale diferitelor sale domenii de activitate, cu dezvoltarea forţelor de producţie, a relaţiilor sociale, cu noile cuceriri ale ştiinţei şi cunoaşterii umane. Tocmai această imensă capacitate a noii orînduiri de a acţiona în sensul legilor obiective ale dezvoltării, ale progresului social, în deplin acord cu mereu înnoitele realităţi ale vieţii şi cu mereu mai înaltele aspiraţii ale oamenilor asigură superioritatea categorică a socialismului faţă de capitalism, oricîte resurse de supravieţuire, bazate pe anacronicele relaţii de exploatare şi jaf, ar mai avea, deocamdată, acesta din urmă. Tocmai în vasta şi profunda sferă de înnoire şi continuă regenerare se manifestă, cu excepţională pregnantă, rolul conducător al partidului, strategul, organizatorul şi dinamizatorul întregului proces al transformărilor revoluţionare care au schimbat din temelii înfăţişarea ţării noastre şi chezăşuiesc neîntrerupta sa devenire în viitor. In mod firesc, proiectul Programului-Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea al P.C.R. evidenţiază faptul că soluţionarea in cele mai bune condiţii a problemelor complexe ale edificării noii orinduiri, ale perfecţionării acesteia depinde, în mod hotăritor, de însăşi perfecţionarea întregii activităţi a partidului nostru. Acest proces a dobîndit un caracter programatic, organizat îndeosebi după Congresul al IX-lea, cind — depăşindu-se cu îndrăzneală revoluţionară dogme, închistări, teoria perimată a „modelului unic“ — au fost adoptate măsuri de perfecţionare a activităţii organelor şi organizaţiilor de partid, de dezvoltare a democraţiei interne de partid — ca parte a democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, de manifestare puternică a spiritului critic şi autocritic, ca cerinţă vitală pentru îndeplinirea în bune condiţii a rolului conducător al partidului in toate domeniile de activitate. Pornind de la realităţile concrete ale ţării noastre, regîndind şi reelaborînd în funcţie de aceste condiţii, de realităţile lumii contemporane, o serie de teze, concepte şi interpretări, dînd un răspuns ştiinţific, original întrebărilor ridicate de viaţă, de continua dezvoltare a noii orînduiri, partidul nostru a pus în valoare uriaşul potenţial de progres al socialismului, imensele sale resurse de autoperfecţionare. Aceasta demonstrează, cu puterea de necontestat a faptelor, că — aşa cum sublinia secretarul general al partidului — nu există şi nu poate exista perfecţionarea şi dezvoltarea socialismului fără un partid unic al clasei muncitoare, cu o concepţie revoluţionară despre lume şi viaţă, care să acţioneze cu fermitate pentru unirea întregului popor in apărarea cuceririlor socialismului, pentru dezvoltarea socialismului, ridicarea bunăstării popoarelor, întărirea independenţei şi suveranităţii, pentru pace şi colaborare intre toate naţiunile lumii. Realităţile ţării noastre şi ale lumii în care trăim pun in evidenţă faptul că existenţa în cadrul ţărilor socialiste, al ţărilor care trec spre dezvoltarea economico-socială independentă a unor partide unice, puternice, cu o concepţie revoluţionară sau progresistă, care să asigure acţiunea unită a fiecărui popor în realizarea obiectivelor construcţiei socialiste, ale dezvoltării economico-sociale independente, constituie un proces logic. Sunt cu atît mai de neînţeles şi de neconceput tendinţele — din unele ţări — de slăbire a rolului conducător al partidului, precum şi unele concepţii de reîntoarcere la aşa-zisul „sistem pluripartit“, specific împărţirii societăţii în clase antagoniste şi reprezentînd deci o etapă revolută, depăşită pentru ţările socialiste. Ar trebui să dea de gîndit faptul că aceste tendinţe sunt aplaudate frenetic de cercurile reacţionare din ţările capitaliste care, sub lozinca creării mai multor partide, acţionează în fapt pentru slăbirea şi lichidarea partidelor comuniste, aşa cum au mai procedat — cu grave consecinţe şi eşecuri — de-a lungul istoriei. In acest context, este cu atît mai importantă şi mai salutară concepţia limpede, fermă, deschizătoare de largi perspective, reafirmată la Plenara C.C. al P.C.R. din 27—28 iunie de secretarul general al partidului : „Avînd în vedere obiectivele măreţe de dezvoltare socialistă şi comunistă a patriei noastre, este necesar să perfecţionăm continuu activitatea partidului, să întărim rolul său conducător în toate domeniile, să acţionăm cu toată fermitatea pentru ridicarea nivelului politic, ideologic, a combativităţii, a spiritului revoluţionar, pentru perfecţionarea democraţiei de partid şi întărirea continuă a legăturilor partidului cu clasa muncitoare, cu masele largi populare, cu întregul popor“. Acest strălucit ansamblu conceptual exprimă sintetic unitatea indisolubilă dintre perfecţionarea societăţii socialiste şi creşterea rolului conducător al partidului, precum şi relaţia dialectică dintre perfecţionarea activităţii de partid şi cea a vieţii sociale. Desigur, perfecţionarea activităţii organizatorice, ideologice şi politico-educative se întemeiază atît pe rezultatele şi experienţa deja dobindite, pe formele şi metodele muncii de partid care şi-au dovedit viabilitatea, cit şi pe iniţiativele valoroase promovate în munca organelor şi organizaţiilor de partid. Avînd drept scop cunoaşterea şi transpunerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi a legilor ţării, a programelor (Continuare in pag. a 111-a)