Scînteia, noiembrie 1989 (Anul 58, nr. 14681-14707)

1989-11-01 / nr. 14681

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LIX Nr. 14 681 6 PAGINI - 50 BANI MARILE RECOLTE, EXPRESIE A SUPERIORITĂŢII AGRICULTURII NOASTRE SOCIALISTE IN­CUVINTAREA ROSTI­TA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU CU PRI­LEJUL SĂRBĂTORIRII „ZILEI RECOLTEI“ au fost subliniate succesele remarcabile obţinute de oamenii muncii din agricultura noastră de stat şi cooperatistă, prin valorificarea superioară a po­tenţialului productiv al marii pro­prietăţi socialiste, prin mii­nea şi hărnicia milioanelor de lucrători ai ogoarelor, sarcinile de maximă răspundere ce revin tuturor lucră­torilor de la sate pentru înfăp­tuirea exemplară, la un nivel cali­tativ superior a obiectivelor noii revoluţii agrare. In atmosfera de vibrantă emu­laţie creatoare cu care întreaga ţă­rănime, alături de întregul popor, strins unit in jurul partidului, al secretarului său general, acţionea­ză pentru înfăptuirea neabătută a programelor de dezvoltare a agri­culturii, cu hotărirea fermă de a întimpina Congresul al XIV-lea al partidului cu cele mai mari reali­zări, această sărbătorire, desfăşura­tă duminică, la Brăila, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului şi preşedintele Republicii Socialiste România,­ şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, a marcat încununarea anului agricol 1989 cu cele mai mari recolte din întreaga istorie a pa­triei. Cu sentimente de înălţătoare preţuire şi profund respect, parti­cipanţii la marea adunare popu­lară, organizată la Brăila, toţi lo­cuitorii judeţului şi-au manifestat imensa bucurie şi satisfacţie de a se reîntîlni cu secretarul general al partidului la acest moment de cel mai rodnic bilanţ al muncii lor pline de hărnicie, pricepere şi dă­ruire, exprimind conducătorului partidului şi statului profunda re­cunoştinţă pentru grija permanen­tă ce o acordă dezvoltării şi mo­dernizării agriculturii, înfloririi necontenite a satului românesc, a tuturor localităţilor patriei, pentru neobosită sa activitate consacrată binelui şi fericirii întregului popor, progresului multilateral al patriei, triumfului socialismului şi comunis­mului pe pămîntul României. In deplin consens cu cele mai înălţătoare gîriduri şi aspiraţii ale întregii naţiuni, participanţii la manifestările prilejuite de sărbăto­rirea „Zilei recoltei“ au reafirmat dorinţa fierbinte a tuturor locui­torilor judeţului Brăila ca to­varăşul Nicolae Ceauşescu — strălucit militant comunist şi pa­triot înflăcărat, genial făuritor al noului destin al ţării şi al celei mai luminoase epoci din istoria patriei — să fie reînvestit, la cel de-al XIV-lea Congres al P.C.R., în funcţia supremă de secretar ge­neral al partidului, subliniind că această opţiune reprezintă garan­ţia cea mai fermă a mersului neabătut al patriei pe drumul lu­minos al comunismului. „Ziua recoltei“ din acest an a prilejuit încă o dată evidenţierea unui adevăr demonstrat puternic prin fapte şi anume că agricultura socialistă a ţării noastre progre­sează în ritmuri ce dovedesc mari­le posibilităţi, marile rezerve ale proprietăţii socialiste în agricul­tură atunci cînd forma de proprie­tate ca atare este puternic susţi­nută printr-o bună organizare, prin mari investiţii materiale pen­tru mecanizare, pentru îmbunătă­ţirea calităţii pămintului, pentru seminţe din soiuri superioare, prin investiţii de muncă şi gîndire creatoare. Subliniind din nou acest fapt, secretarul general al partidu­lui, în cuvîntarea rostită la marea adunare populară consacrată săr­bătoririi „Zilei recoltei“, arăta că succesele obţinute în agricultura judeţului Brăila pot fi întilnite in acest an în întreaga noastră a­­gricultură. La grîu s-a realizat in acest an o producţie medie de peste 8 000 kg la hectar, în timp ce la porumb se va obţine o recol­tă de circa 24 000—25 000 kg la hec­tar. Recolte bune şi foarte bune, mult superioare celor din anii tre­cuţi, s-au obţinut şi la car­tofi, la sfeclă de zahăr, la le­gume, la fasole, la soia, precum şi in pomicultură şi viticultură. „Putem spune — sublinia to­varăşul Nicolae Ceauşescu — că avem o agricultură modernă, îna­intată, corespunzător noilor cerinţe ale ştiinţei în toate domeniile ! A­­ceasta a dus­ la realizarea unei pro­ducţii de cereale de peste 10 mi­lioane tone — grîu, orz, porumb şi celelalte — ceea ce reprezintă, practic, aproape 3 tone de cereale pe locuitor. Aceasta înseamnă marea victorie a revoluţiei agrare, a socialismului în agricultură !“. Sunt recolte, randamente care cu ani in urmă erau doar dorinţe, as­piraţii ale lucrătorilor din agricul­tură, devenite realitate datorită în­făptuirii consecvente a politicii de largă perspectivă promovate de partidul nostru in domeniul agri­culturii. Conceptul de nouă revo­luţie agrară, elaborat şi fundamen­tat de secretarul general al parti­dului, traducerea consecventă în practică a măsurilor de natură să asigure înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare au probat că ceea ce cu cîţiva ani în urmă era — aşa cum se exprima tovarăşul Nicolae Ceauşescu — o floare în grădina agriculturii noastre a de­venit şi­ devine o realitate pentru cele mai multe unităţi agricole, pentru întreaga agricultură. Ca urmare a producţiilor mari reali­zate în acest an, cea mai mare parte a cooperativelor agricole şi întreprinderilor agricole de stat­­ vor putea să primească înaltul titlu de „Erou al Noii­ Revoluţii Agrare“, ceea ce înseamnă că real­mente în agricultura noastră s-a obţinut o victorie generală, că — aşa cum se exprima secretarul ge­neral al partidului — „a venit primăvara agriculturii mari, socia­liste, care demonstrează forţa sa de a deveni printre cele mai bune agriculturi din lume“. Ce a asigurat agriculturii româ­neşti acest salt de-a dreptul im­presionant ? Este vorba, în primul rând, de politica consecventă a partidului şi statului nostru, care a urmărit aplicarea cu fermitate a legilor generale ale dezvoltării societăţii omeneşti, a principiilor socialismului ştiinţific la realităţi­le din România, la condiţiile con­crete din agricultura noastră. Un loc cu totul aparte a fost acordat în această perioadă dezvoltării şi consolidării proprietăţii socialiste, care — aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — stă de fapt la baza progresului general al a­­griculturii noastre. Astăzi se poa­te demonstra cu fapte de necon­testat că progresul neîntrerupt al agriculturii noastre este nemijlo­cit legat şi, fireşte, determinat de existenţa marii proprietăţi socia­liste, singura formă de proprieta­te care permite, aşa cum nu asi­gură nici o altă formă de proprie­tate, punerea deplină în valoare a capacităţii de muncă şi creaţie a lucrătorilor din agricultură. Partidul şi statul nostru, cu deo­sebire după Congresul al IX-lea, cînd s-a trecut de fapt şi la re­considerarea locului şi rolului a­­griculturii in strategia dezvoltării economico-sociale a patriei, au a­­cordat un ajutor uriaş, au făcut investiţii de sute de miliarde de lei pentru realizarea unui vast program de transformare a naturii şi pentru chimizare, care au dus la creşterea­ fertiltăţii solului.' p€n- “­tru dotarea tehnică a acestei ra­muri, pentru dezvoltarea şi moder­nizarea zootehniei, pentru dezvol­tarea cercetării ştiinţifice, pentru perfecţionarea tehnologiilor inten­sive şi ridicarea nivelului de pre­gătire profesională a lucrătorilor din agricultură. Nu întîmplător ju­deţul Brăila, care se situează in acest an pe un loc de frunte in a­­gricultura ţării, a obţinut aceste re­zultate. Pentru că aici, datorită sprijinului masiv primit din par­tea statului — fonduri pentru in­vestiţii de peste 25 miliarde lei —, a fost amenajată pentru irigaţii practic întreaga suprafaţă arabilă a judeţului, realizare ce a creat condiţii reale practicării unei agri­culturi intensive, de înalt randa­ment şi eficienţă. Aşa cum arăta secretarul gene­ral al partidului, experienţa bună dobîndită în domeniul producţiei vegetale trebuie extinsă prin me­tode adecvate în toate celelalte sectoare ale agriculturii, şi îndeo­sebi în zootehnie, unde sunt încă mari rezerve de creştere a pro­ducţiei, a randamentelor. De fapt, aceasta este acum una din cele mai importante sarcini ale organi­zaţiilor de partid de la sate. Refe­­rindu-se pe un plan mai larg la sarcinile ce revin în această pe­rioadă organelor şi organizaţiilor de partid, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că acestea trebuie să-şi ridice nivelul general de activita­te, în strânsă legătură cu oamenii muncii din toate sectoarele, urmă­rind ferm linia generală de con­struire a socialismului cu poporul şi pentru popor. „Oricît ar lucra de bine organizaţia de partid sau co­mitetul judeţean — arăta secreta­rul general al partidului — dacă nu va reuşi să unească şi să lu­creze împreună cu întreaga ţără­nime din fiecare unitate, cu toţi muncitorii din fiecare întreprinde­re, atunci inseamnă că nu poate să realizeze nimic“. Cu exigenţă par­tinică secretarul general al partidu­lui a ţinut să sublinieze de fapt că toate sarcinile ce stau in faţa agriculturii noastre în 1990 impun o Îmbunătăţire substanţială a ac­tivităţii politice, organizatorice, e­­ducative a organelor şi organiza­ţiilor de partid de la sate. Este tot mai mult nevoie de o implicare nemijlocită a tuturor comuniştilor in rezolvarea practică şi eficientă a problemelor la fiecare loc de muncă. Cînd vorbim de atitudinea combativă pe care organizaţiile de partid trebuie să o adopte faţă da anumite neajunsuri în organizarea şi conducerea activităţii, in disci­plina tehnologică şi de muncă, a­­ceasta trebuie să se manifeste, în primul rind, prin exemplul perso­n's­' ai comamytîrof;*' pur fsfcepli­­nirea ireproşabilă a sarcinilor ce le revin. Numai pe un asemenea suport activitatea politică şi edu­cativă a organelor de partid poate şi trebuie să aibă eficienţă. Tot­odată, comitetele judeţene de partid trebuie să acţioneze mai ac­tiv pentru îndeplinirea rolului pe care îl au în a asigura buna des­făşurare a activităţii în toate sec­toarele agriculturii, pentru creşte­rea spiritului de răspundere, de ordine şi disciplină, astfel incît în toate domeniile agriculturii să se acţioneze in spiritul cerinţelor noii revoluţii agrare. ■hhhk tb­-î' Arhitectură modernă în municipiul Oradea Foto : S. Cristian COMUNISTUL, OM AL ATITUDINII REVOLUŢIONARE Un colectiv muncitoresc dintr-o întreprindere crea­tă în urmă cu mai pu­ţin de două decenii, nu­­mărîndu-se printre sutele şi sutele de întreprinderi, de pe noile platforme indus­triale — ctitorii ale „Epocii Nicolae Ceauşescu“... Un colectiv ce-şi defineşte spi­ritul revoluţionar prin fap­te. Pentru că numai faptele definesc atitudinile oameni­lor. In cele ce urmează re­dăm un episod care, judecat in contextul activităţii tu­turor colectivelor noastre muncitoreşti, poate părea obişnuit. Pentru întreprin­derea în cauză, el a însem­nat efortul de a se înscrie operativ în stringentele ce­rinţe ale economiei naţio­nale. A fost, in viaţa lui, un eveniment deosebit... ★ In cele din urmă, ceea ce trebuia să se întimple s-a întimplat... A fost ca o pro­movare, ca o trecere a unui foarte exigent examen. Atî­­ta doar că promovarea nu s-a făcut prin concurs, ci potrivit unor factori ce se numesc interese ale econo­miei naţionale , au contat enorm competenţa dobindi­­tă printr-o îndelungă expe­rienţă şi existenţa unei do­tări tehnice complexe, care putea acum să fie utilizată la un nivel superior... Este vorba despre faptul că întreprinderii de Scu­le şi Elemente Hidraulice (I.S.E.H.) Focşani i-a fost întrucîtva modificat profi­lul... Modificarea se referă la produsele ei de bază. Acum, de exemplu, nu se mai fabrică aici cuţite de strung simple, ci cuţite cu plăcuţe schimbabile şi cu­ţite de strung speciale. Nu se mai produc freze cu plă­cuţe brazate, ci freze cu plăcuţe amovibile şi freze speciale, intr-o mare varie­tate de tipodimensiuni. S-a diversificat gama şi a cres­­­cut în complexitate şi pro­ducţia de distribuitoare hi­draulice (pînă la cele mai complicate şi pretenţioase cu putinţă). Muncitorilor, tehnicieni­lor, inginerilor de aici li s-a spus : gata, aţi crescut des­tul, aţi ajuns la maturita­tea în măsură­ să se măsoa­re cu o producţie mult su­perioară tehnologic­ă , pre­daţi dumneavoastră fabri­carea produselor simple de pînă acum unei întreprin­deri noi — care, fireşte, nu are experienţa dumnea­voastră — şi preluaţi fabri­caţia produselor din aceeaşi familie, dar de mult mai înaltă tehnicitate. Veţi lu­cra mult pentru export, cu parteneri pretenţioşi. O lungă listă de întrebări îşi cerea imediat răspunsu­rile. Există deja proiectele noilor produse sau va tre­bui să şi le elaboreze sin­guri ? Beneficiarii, cum­părătorii acestor produse există sau va trebui să şi-i caute ? Sunt îndeajuns de pregătiţi oamenii uzinei pentru un asemenea salt tehnologic sau vor trebui să se apuce de învăţat, ca la început ? Maşinile vor răspunde noilor cerinţe de precizie şi tehnicitate ? Cit vor dura asimilarea, pregă­tirea fabricaţiei, realizarea prototipurilor, omologarea? Şi altele, şi altele. Răspun­surile s-au dovedit doar în parte cele pe care și le-ar fi dorit. Da, existau unele proiecte gata elaborate de către institutul de cercetări și inginerie tehnologică de specialitate. Restul trebuiau să şi le realizeze în uzină, împreună cu toate proiec­tele pentru tehnologii. Da, existau unii beneficiari, dar pe majoritatea trebuiau să şi-i găsească singuri. Da, mulţi dintre oamenii uzinei trebuiau să se apuce de în­văţat. Da, durata asimilării noii producţii depinde ex­clusiv de uzină, de operati­vitatea rezolvărilor,­ ince­­pînd cu contractarea, conti­­nuînd cu pregătirea fabri­caţiei şi a oamenilor şi sfirşind cu aprovizionarea... — Dar poate că cel mai greu ne-a fost să învin­gem obişnuinţele — spune acum Ion Leau, secretarul (Continuare în pag. a ll-a). Un colectiv în ascensiune spre adevărata sa valoare VASLUI : Produse de înaltă calitate Hotărîţi să întîmpine cu noi şi remarcabile realizări cel de-al XIV-lea forum al comuniştilor ro­mâni, oamenii muncii de pe plat­formele industriale ale judeţului Vaslui obţin remarcabile rezultate in întreaga activitate productivă, in îndeplinirea şi depăşirea sarci­nilor contractuale la export. Uti­­lizînd la înalţi parametri maşinile şi utilajele din dotare, gospodă­rind mai judicios şi valorificind superior materia primă, materia­lele şi energia, innoind şi moder­­nizînd produsele, colectivele din 21 întreprinderi şi unităţi econo­mice vasluiene au livrat peste pre­vederile de plan ale perioadei, la cererea partenerilor din cele 75 de ţări ale lumii cu care întreţin re­laţii comerciale, produse în valoa­re de aproape 80 milioane lei. Foarte bune rezultate in depăşirea acestui indicator economic au ob­ţinut întreprinderea de­ Rulmenţi din Birlad, întreprinderea de Ma­teriale Izolatoare „Premi“ şi în­treprinderea „Textila" din Vaslui. (Petru Necula). TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, MARELE EROU AL NAŢIUNII, PROFUND OMAGIU, ALEASĂ RECUNOŞTINŢĂ Telegrame adresate secretarului general al partidului de participanţii la conferinţele de dări de seamă şi alegeri ale organizaţiilor orăşeneşti şi municipale de partid . PAGINA A III-A PROPRIETATEA SOCIALISTA la temelia afirmării puternice a democraţiei muncitoresti-revolutionare 7­7 Este necesar să evidenţiem cu putere, în întreaga noastră acti­vitate teoretică, politico-educativă, rolul determinant al proprietă­ţii socialiste, de stat şi cooperatiste, în realizarea marilor progrese în dezvoltarea generală a României şi să subliniem cu toată tăria că făurirea cu succes a socialismului în patria noastră - dar, în general, în lume - nu se poate realiza decât pe baza dezvoltării tot mai pu­ternice a proprietăţii întregului popor, de stat şi cooperatiste, pu­­nînd la bază cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, în toate domeniile. NICOLAE CEAUŞESCU Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la pro­blemele socialismului, ale activităţii ideologice, politico-educative, de dez­voltare a conştiinţei revoluţiona­re, de formare a omului nou, con­structor conştient al socialismului şi comunismului în România, reali­zează o amplă şi strălucită sinteză, unitară şi coerentă, a principalelor probleme, orientări, obiective şi sar­cini de ordin teoretic şi practic ce stau în faţa societăţii româneşti, an­gajată pe traiectoria mereu ascen­dentă a devenirii sale socialiste şi comuniste. Din acest document pro­gramatic de înaltă valoare teoretică şi practică se degajă un autentic spi­rit creator ce reliefează perspectiva profilu­i ştiinţifică der abordare,­­ ana­liză şi interpretare a multiplelor co­relaţii şi interferenţe dialectice, o­­biectiv determinate dintre diversele domenii şi niveluri ale vieţii econo­­mico-sociale, dintre principiile fun­damentale ale socialismului ştiinţi­fic şi realităţile concret-istorice şi naţionale, dintre forţele şi relaţiile de producţie, dintre baza economi­­co-socială şi suprastructura politico­­ideologică a societăţii noastre. A­­ceasta permite fundamentarea judi­cioasă a unor obiective, soluţii şi concluzii de certă valoare teoretică şi practică, menite să asigure con­tinuarea neabătută a procesului re­voluţionar de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în­­tr-o fază calitativ superioară, dez­voltarea şi perfecţionarea noii orîn­­duiri în patria noastră, pe baza şi in concordanţă cu propriile sale le­gităţi obiective. In lumina orientărilor formula­te de documentele pentru Con­gresul al XIV-lea, de această ex­punere — documente aflate acum în centrul dezbaterii publice, a între­gului partid şi popor — o importan­ţă cardinală prezintă, îndeosebi în actualul context internaţional, mar­cat de intense confruntări ideologice, căutări şi experimente de tot felul, abordarea teoretică de care bene­ficiază, precum şi soluţiile practice propuse problematicii raporturilor complexe dintre baza economico-so­­cială a societăţii socialiste şi ansam­blul organismelor, instituţiilor, prin­cipiilor şi valorilor ce alcătuiesc sis­temul democraţiei muncitoreşti. Ex­perienţa construirii noii orînduiri în ţara noastră, ca şi în alte ţări, vali­dează întru totul teza materialismu­lui dialectic şi istoric potrivit căreia geneza, dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului politic al oricărei socie­tăţi poartă, inevitabil, amprenta spe­cifică a interacţiunii permanente dintre diferitele domenii, procese şi fenomene ce caracterizează structu­ra economico-socială a acesteia. Sis­temul politic dă, astfel, expresie și este totodată rezultatul reflectării complexe a rolului determinant al bazei economico-sociale în raport cu suprastructura din care face parte integrantă. Ca și în cazul unor for­me anterioare sau existente de or­ganizare socială şi chiar într-o mă­sură mai mare, în societatea socia­listă rolul determinant al bazei eco­nomice în raport cu suprastructura politico-juridică, instituţională, ideo­logică etc., coexistă şi se intercon­­diţionează cu rolul şi influenţa ac­tive ale acesteia din urmă asupra relaţiilor economice şi sociale. Feno­men ilustrat, între altele, de faptul că baza economico-socială a socie­tăţii noastre socialiste — şi deci a sistemului său politic, deşi determi­nată, la rîndul ei, de legităţile obiec­tive ale revoluţiei şi construcţiei noii orînduiri — este în mod precum­pănitor rezultatul activităţii conşti­ente, programatic concepute şi siste­matic realizate, ca parte compo­nentă, inseparabilă a procesului re­voluţionar de transpunere în viaţă, prin intermediul statului socialist, a strategiei partidului comunist — am­bele reprezentînd instituţii politice centrale ale sistemului politic, de conducere democratică a societăţii. Este cunoscut că, în ansamblul re­laţiilor de producţie şi sociale ce formează baza economică a societăţii socialiste şi a sistemului său politic, relaţiile de proprietate ocupă un loc central. Ele penetrează, prin amploa­rea şi implicaţiile lor, întreaga ţesă­tură a relaţiilor economice şi sociale, determinînd condiţiile şi cadrul des­făşurării producţiei, relaţiile de re­partiţie şi de schimb şi, prin aceas­ta, împărţirea societăţii în clase, ca­racterul relaţiilor dintre clase, mij­loacele politice prin care diferitele clase acţionează în vederea promo­vării intereselor lor fundamentale. Experienţa istorică a omenirii de­monstrează că relaţiilor sociale ba­zate pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie le cores­pund inegalitatea şi asuprirea soci­ală, exploatarea omului de către om, raporturi de dominaţie — subordo­nare pe plan politic — între clasele deţinătoare ale puterii economice şi politice şi cele lipsite de proprie­tate —, lupta de clasă dintre asu­priţi şi asupritori, existenţa şi acţiu­nea unor forţe şi partide politice multiple şi diferite care organizează şi apără interesele grupurilor şi cla­selor sociale în lupta pentru cuce­rirea şi exercitarea puterii de stat. Cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare în alianţă cu alte clase şi categorii de oameni ai mun­cii, sub conducerea partidului, in­staurarea proprietăţii socialiste asu­pra mijloacelor de producţie au dus la crearea unei noi baze economico­­sociale, socialiste, a unor relaţii so­ciale de tip superior, înlăturînd ex­ploatarea şi instituind un nou sta­tut economic şi social pentru toţi membrii societăţii — acela de oa­meni ai muncii proprietari, produ­cători şi beneficiari ai avuţiei na­ţionale. Poziţiei egale a tuturor oamenilor muncii faţă de mijloacele de pro­ducţie ii corespund, in virtutea pro­prietăţii socialiste a întregului popor, relaţii de colaborare, ajutor reciproc şi unitate, locul divergenţelor şi an­tagonismelor sociale — specifice o­­rînduirilor întemeiate pe proprieta­tea privată — luîndu-i unitatea in­tereselor sociale fundamentale, con­cordanta dintre aceste interese ge­nerale şi cele specifice diferitelor grupuri şi colective, precum şi inte­resele individuale ale fiecăruia. Importanţa covirşitoare a instau­rării şi dezvoltării noului tip de pro­prietate socială este clar ilustrată atît de transformările pe care le-au antrenat pe plan economic şi social, cit şi de implicaţiile lor asupra sis­temului organizării politice. Aşa cum se subliniază în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, viaţa, practica revoluţionară au demonstrat, atît în condiţiile ţării noastre, cit şi pe plan mondial, rolul fundamental, hotărîtor al proprietăţii socialiste a întregului popor şi cooperatiste, în făurirea noii orînduiri sociale. „Trebuie să demonstrăm ştiinţific, teoretic — sublinia secretarul general al parti­dului — că numai şi numai marea proprietate asigură dezvoltarea gene­rală a societăţii noastre socialiste — ca, de altfel, a oricărei societăţi — şi trebuie să facem totul pentru asi­gurarea intăririi şi dezvoltării con­tinue a marii proprietăţi socialiste“. Tocmai de aceea dezvoltarea şi întă­rirea ei continuă constituie o necesi­(Continuare în pag. a IV-a) INVĂŢĂMINTUL ROMÂNESC factor de educaţie socialistă, patriotică a tinerei generat Racordat pe deplin la cerinţele dezvoltării economico-sociale a pa­triei noastre, în actuala etapă, in­­văţămîntul românesc cunoaşte un moment de deosebită însemnătate pentru întreaga sa evoluţie : genera­lizarea, începind cu anul 1989—1990, a şcolii de 12 ani, treaptă calitativ superioară în procesul de Instruire şi educare a tinerei generaţii, în pre­gătirea întregului tineret pentru muncă şi viaţă, în formarea de ca­dre cu temeinică pregătire profesio­nală, tehnico-ştiinţifică, dar şi poli­­tico-ideologică, cu ridicat nivel de cultură generală, capabile să înţe­leagă profund problemele complexe ale dezvoltării economico-sociale, pentru a putea acţiona, în toate îm­prejurările, ca adevăraţi revoluţio­nari. Totodată, prin trecerea la în­­văţămîntul generalizat de 12 ani se adînceşte caracterul democratic al învăţămîntului românesc. Şcoala o­­feră tuturor tinerilor, în deplină e­­galitate, condiţii de acces la infor­maţie, la cultură, de formare pentru muncă şi viaţă, în ultimă instanţă , de civilizaţie. Acestea pun in evi­denţă superioritatea orînduirii socia­liste, superioritatea concepţiei asu­pra funcţionalităţii, a eficienţei pro­cesului inst­ructiv-educativ, a­­grijii faţă de tinărul în care societatea in­vesteşte încredere prin asigurarea pregătirii sale în condiţii de gene­ralizare a învăţămintului gratuit — superioritate şi maii marcantă in con­trast cu realităţile din multe ţări ale lumii, in care o mare parte a tine­retului nu are acces la învăţătură sau, absolvind o treaptă de învăţă­­mint, este lipsită de perspectiva unui loc de muncă. Semnificativ este faptul că în România contemporană circa 25 la sută din populaţia ţării este cuprinsă în procesul de invăţămint, în con­diţii de acces democratic şi gratuit la toate formele de învăţătură, avînd la dispoziţie o bază materială di­dactică puternică şi modernă. Dar, ca şi în alte domenii, a­­ceste succese ale sistemului e­­ducaţional din România, mate­rializate în formarea unui tineret cu larg orizont ştiinţific, tehnic-profe­­sional, educat in spirit revoluţionar, nu numai că nu exclud posibilitatea perfecţionării continue a procesului instructiv-educativ, ci ridică noi e­­xigenţe, sporite, în faţa întregii ac­tivităţi educative. „Cind vom ajunge la perfecţiune — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al partidului, in magistrala Ex­punere la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 24—25 octombrie a.c. — nu vom mai avea ce face şi vom putea să ne odihnim, dar mai este mult pină atunci — şi probabil gene­raţia noastră şi următoarele cîteva generaţii vor trebui încă să munceas­că serios pentru a înţelege şi a dez­volta socialismul corespunzător cerin­ţelor poporului nostru, dar şi princi­piilor socialiste, pentru a asigura dez­voltarea generală a patriei noastre". In general, in activitatea de edu­caţie, in realizarea unor obiective majore cum sunt formarea multilate­rală a personalităţii, formarea unor oameni cu conştiinţă înaintată, revo­luţionară, starea de automulţumire, rutina, îngăduirea unui comporta­ment mediocru sunt inacceptabile. Ele duc mai devreme sau mai tirziu la ratarea actului educaţional şi efec­tele pot avea o înm­urire negativă asupra unor categorii largi de tineri. Actuala etapă de dezvoltare a ţării noastre, cum a subliniat în nenumă­rate rinduri secretarul general al partidului, pune în faţa şcolii, a în­văţământului de toate gradele, a tu­turor factorilor educaţionali, cerinţe crescînde, în primul rind în munca de educaţie comunistă, revoluţiona­ră. „Incepînd de la grădiniţă şi pînă la terminarea liceului de 12 ani, copiii, întregul tineret urmează 14—15 ani cursurile de invăţămint, apoi învă­­ţămintul profesional, invăţămintul superior şi diferite forme de recali­ficare şi pregătire. Pornind de la această realitate, este necesar să acţionăm pentru per­fecţionarea activităţii învăţămintului de toate gradele, pentru creşterea rolului său educativ, de formare a tineretului in spiritul concepţiilor re­voluţionare despre lume şi viaţă, ale patriotismului şi dragostei de mun­că, al luptei neîmpăcate pentru pro­gres, pentru construcţia socialismu­lui, pentru a fi gata întotdeauna să apere patria, socialismul, indepen­denţa ţării !“ — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Expunerea la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. Principală instituţie de educaţie, şco­lii de toate gradele îi revin răspun­deri sporite in educarea revoluţiona­ră a întregului tineret Activitatea da instruire propriu-zisă, într-un dome­(Continuare in pag. a V-a)

Next