Scînteia, noiembrie 1989 (Anul 58, nr. 14681-14707)

1989-11-01 / nr. 14681

PAGINA 2 ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII Institutionalizate in anii de dună Congresul al IX-lea al partidului, din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adunările generale ale oa­menilor muncii constituie momente de referinţă în viaţa fiecărui colectiv muncitoresc. Cadrul extrem de larg al dezbaterilor care au loc cu acest prilej asigură participarea tuturor muncitorilor si specialiștilor, practic a întregului personal muncitor, la conducerea sectoarelor în care isi desfă­șoară activitatea, la înfăptuirea programelor de dezvoltare economico­­socială a patriei.. . Actuala rundă a adunărilor generale ale oamenilor muncii se des­făşoară în atmosfera de puternică angajare patriotică, revoluţionară generată de dezbaterea documentelor pentru Congresul al XIV-lea al partidului, de orientările formulate de tovarăşul Nicolae Ceausescu in magistrala Expunere prezentată la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. Ideile cuprinse în acest document programatic de o inestimabilă valoare teore­tică si practică, perspectivele luminoase pe care le deschid proiectul Programului-Directivă si Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidu­lui au generat un suflu nou, mobilizator, au determinat şi trebuie să de­termine creşterea răspunderii tuturor colectivelor de oameni ai muncii in vederea îndeplinirii exemplare a sarcinii de plan pe acest an şi pe întregul cincinal. O asemenea stare de spirit evidenţiază şi dezbaterile din adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii de la Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului din Oradea. EXPORTUL - examenul de fiecare zi al responsabilităţii muncitoreşti Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului Oradea — unitate etalon in industria de profil din ţară, cti­torie a anilor de rodnice împliniri care au urmat Congresului al IX-lea. Stă mărturie in acest sens faptul că fondurile fixe au sporit, faţă de 1965, de 22 de ori, combinatul a­vind unităţi de producţie nu numai în municipiul de pe Crişul Repede, ci şi in Beiuş, Sa­lonta, oraşul Dr. Petru Groza, Tileagd şi Săcuieni. Semnifi­cativ este şi faptul că producţia de mobilă pentru export a sporit de 33 de ori, in vreme ce ponderea ex­portului pe devize convertibile s-a dublat. Sunt doar citeva repere care i-au îndreptăţit pe reprezentanţii oamenilor muncii din combinat, în­truniţi in adunarea generală, să susţină din adîncul inimii propune­rea cu privire la reinvestirea, la Congresul al XIV-lea, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in suprema funcţie de secretar general al parti­dului, act politic fundamental pentru progresul neîntrerupt al patriei pe calea revoluţionară a socialismului. Colectivul de aici are suficiente motive de satisfacţie pentru activi­tatea desfăşurată. Pe trei trimestre „ a realizat şi depăşit planul la pro­­ducţia-marfă, producţia fizică, pro­ductivitatea muncii, export, be­neficiu. Mai mult, cele mai însem­nate ritmuri de creştere le-a înre­gistrat exportul, în condiţii de efi­cienţă sporită, lichidîndu-se integral şi stocul de marfă din anii prece­denţi. Cu toate acestea, adunarea generală a desprins tocmai acele concluzii d­in spiritul exigen­ţelor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recentele şedinţe ale Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al­ P.C.R. şi la Plenara lărgită , care să determine un nou suflu, acţiuni şi mai decise de per­fecţionare pe toate planurile. Este şi motivul pentru care s-a discutat deschis, critic şi autocritic, construc­tiv. Nu vom face desigur inventarul tuturor ideilor cuprinse în analiza prezentată. Reţinem însă înainte de toate critica la obiect făcută unor subunităţi, compartimente, cadre de conducere. Să concretizăm : • Ritmicitatea necorespunzătoare a producţiei la secţiile din Tileagd şi din oraşul Dr. Petru Groza • Secţiile din Săcuieni, Tileagd şi oraşul. Dr. Petru Groza, în condiţii de dotare similare cu ale celorlalte secţii, nai realizează ... productivităţile şi valorile scontate. • Biroul de programare a dovedit o insuficientă preocupare pentru res­pectarea lotizării producţiei şi înca­drarea în normativele aprobate. • Neajunsuri în organizarea produc­ţiei, care au determinat schimbarea şefilor de secţii la Tileagd şi „Alfa“ Oradea — secţia corp­ mobilă. Şirul exemplelor ar putea, desigur, continua. S-a cerut însă mai multă fermitate în întărirea răspunderii specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii. Astfel incit să se pună capăt neajunsurilor care mai generează calitatea necorespunzătoare a unor lucrări, un indice sub posibilităţi de folosire a timpului de lucru, a unor utilaje, indisciplina tehnologică, risipa de materiale, unele sincope in cooperarea între secţii ş­a. Urmare firească a abordării „cu adresă“ a activităţii organului de conducere colectivă, faţă în faţă cu răspunderile producţiei, dezbaterile s-au situat numai pe terenul con­cretului. Critica şi autocritica au apelat la argumentele realităţii, so­luţiile avansate căpătînd astfel o mai mare valabilitate. în acest spirit, ing. Ioan Popa, directorul Fabricii de Mobilă din Beiuş spunea : „Concluzia e limpede, tre­buie să fim mai exigenţi cu propria activitate. In luna noiembrie expor­tul pe devize convertibile al fabricii creşte cu o treime. Avem posibili­tăţi şi suntem in măsură să realizăm acest spor. Ce ne preocupă ? în conformitate cu studiile făcute de organismele de lucru ale consiliu­lui oamenilor muncii urmărim iutii de toate eliminarea unor locuri în­guste la tapiţerie. Avem un program concret de modernizare, lucrare pe care, o dată cu asigurarea utilajelor, ne angajăm să o executăm în regie proprie. Vom reorganiza şi tehnolo­giile de finisaj in raport cu solici­tările partenerilor. Sunt de altmin­teri acţiuni prioritare şi pentru pro­ducţia anului viitor“. „Unitatea noastră este una dintre cele cu tra­diţie din combinat, sublinia Cormoş Alexandru, maistru, secretarul co­mitetului de partid de la Fabrica Tileagd. Bilanţul infătişat a dezvă­luit că avem rămîneri în urmă în realizarea planului. Cauza? O insufi­cientă implicare a conducerii fabricii in asigurarea ritmicităţii producţiei. Multe dintre neajunsuri ar fi putut fi evitate dacă cuvîntul criticii se auzea răspicat şi la timp, dacă nu exista „reţinerea“ de a dezvălui lipsurile. Avem o nouă conducere a unităţii, un nou comitet de partid. Revirimentul se simte, de îndată ce exigenţa a vizat disciplina. Iar sal­tul de la disciplina în muncă la disciplina calităţii ne este la indemî­­nă. Tradiţia ne obligă“. „Atit în prezent, cit şi in perspec­tiva anului următor avem comenzi peste capacitatea fabricii, preciza ing. Iosif Matula, secretarul organi­­nizaţiei de partid de la Fabrica din Salonta. Am analizat productivita­tea pe care o realizăm. Este sub posibilităţi. Cunoaştem care sunt locurile înguste. Creşterile mari care se prevăd la export pentru anul viitor ne obligă să trecem neîntâr­ziat la reorganizarea unor fluxuri. Un alt aspect. Nu de puţine ori furnizorii ne livrează materiale cu defecte de calitate. Mă refer la unele tipuri de stofă, la o seamă de accesorii, îndeosebi la feronerie. Este de datoria comuniştilor, a în­tregului compartiment de aprovizio­nare să nu mai accepte acest lucru, să întărească exigenţa la recepţia materialelor. După cum datoria, comuniştilor din execuţie este să nu adauge defectele muncii lor la aces­te defecte“. „Suntem­ beneficiarii unor amplu studii făcute in secţia noastră de către consiliul oamenilor muncii, prin comisiile pe probleme, spunea T. Giuma, secretarul comitetului de partid de la secţia din oraşul Dr. Petru Groza. în urma creşterii substanţiale a producţiei de mobilă, in detrimentul celei de binare, am redimensionat o bună parte din fluxuri. Din darea de seamă am reţinut însă importanţa acordată uti­lizării mai eficiente a fondurilor fixe. Este şi motivul pentru care propun înfiinţarea in secţie a unui sector pentru croit panouri, al cărui principal efect il reprezintă creşterea indicelui de folosire a suprafeţelor productive“. „Secţia noastră produce de ani mulţi mobilier pentru aceiaşi parte­neri. Avantajele acestei stabilităţi cred că oferă suficiente argumente pentru consiliul oamenilor muncii în a acţiona pentru încheierea de con­tracte de lungă durată, sublinia Ma­ria Fodor, maistru, secţia „Biho­reana“. în altă ordine de idei aş evidenţia spiritul de iniţiativă al consiliului oamenilor muncii. La două exemple m-aş referi în acest sens : expoziţia privind valorificarea su­perioară a masei lemnoase prin di­verse soluţii constructive, precum şi schimburile de experienţă şi docu­mentare găzduite de chiar secţia unde lucrez pe linia modernizării unor li­nii şi fluxuri de montaj. Cred însă că organul de conducere colectivă trebuie să dovedească şi mai multă exigenţă şi consecventă in extinde­rea la maximum a diverselor soluţii de recuperare a masei lemnoase“. „Intr-un combinat pentru care ex­portul reprezintă covârşitoarea ma­joritate a producţiei, problema ca­lităţii este, de bună seamă, cardi­nală, spunea ing. Florian Balmaş, şeful secţiei „Alfa“. Ridicarea nive­lului tehnic şi calitativ al produc­ţiei impune organizarea mai bună a finisajului şi a montajului, nu nu­mai pentru asigurarea mai bunei u­­tilizări a capacităţilor, ci şi pentru prevenirea apariţiei unor defecte. Apreciem soluţia consiliului oameni­lor muncii ca proiectantul să urmă­rească în fabricaţie prototipul şi se­ria zero pentru a rezolva operativ toate problemele care mai apar“. Din intervenţia ing. Vladimir Oros, directorul combinatului, am reţinut că, pe baza datelor furnizate de gestiunea calităţii, organul de conducere colectivă analizează in fiecare lună evoluţia principalilor indicatori calitativi şi ia măsuri pen­tru reducerea pierderilor tehnologice. Mai mult, pentru a apropia conduce­rea unităţii de problemele calităţii, fiecare membru al biroului executiv răspunde de cite o fabrică. Am consemnat concentrat citeva din opiniile exprimate în adunarea generală a oamenilor muncii. Ele sunt doar un eşantion. Un eşantion care arată că, atunci cind dezbaterile nu alunecă pe făgaşul unor abordări tehniciste, limitîndu-se doar la evo­carea seacă a unor cifre şi date sta­tistice, şi se vorbeşte în spiritul răs­punderii comuniste, oamenii lămu­resc ce au de lămurit, pornesc la drum cu conştiinţa că ştiu ce au de făcut. Cum s-a putut lesne constata consiliul oamenilor muncii n-a tre­cut neatins prin „focul criticii“, chiar dacă indicatorii de plan au fost realizaţi „punct cu punct“. N-a fost vorbitor care să nu releve cel puţin un aspect din activitatea sec­ţiei sau fabricii pe care o repre­zintă. Se vedea limpede că ei, cei ce primiseră mandatul pentru adunarea generală, meditaseră îndelung la problemele legate de specificul acti­vităţii lor şi erau cu adevărat pur-* tătarii de cuvînt ai subunităţilor combinatului, ai colectivelor lor». Şi încă un lucru defel de neglijat : atit reprezentantul centralei, cit şi cel de la Comitetul de Stat al Planifi­cării au soluţionat în pregătirea a­­dunării o seamă de probleme strin­gente, dînd apoi — în cadrul foru­mului — răspunsuri la cea mai mare parte a problemelor ridicate. Citeva idei cu valabilitate mai lar­gă s-au desprins cu acest prilej. Mai intîi de toate că, înaintea participă­rii democratice la cuvînt, reprezen­tanţii oamenilor muncii au pus de­mocraţia faptelor. Lucru ştiut : nu-i de ajuns să constaţi existenţa lipsu­rilor, ci trebuie să te angajezi; pen­tru înlăturarea lor. în al doilea rînd, centrala de profil si ceilalţi factori de răspundere au demonstrat că printr-o cunoaştere temeinică a re­alităţii, prin prezenţa nemijlocită in unităţi pot fi soluţionate probleme majore de care depinde bunul mers al producţiei. Spirit de angajare care in întâmpinarea apropiatului forum comunist se va materializa în depă­şirea substanţială a planului la pro­ducţia de export, producţia-marfă vîndută şi încasată, beneficiu, pro­ductivitatea muncii, în condiţiile re­ducerii consumurilor specifice. Ioan LAZA corespondentul „Scînteii" La Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului Oradea întreprinderea de Utilaj Chimic Ploieşti , aspect din secţia cazangerie uşoară, unde se execută repere pentru utilaje tehnologice complexe Foto : E. Dichiseanu (Urmare din pag. I) comitetului de partid, pre­şedinte al C.O.M. Pină atunci rar mai interveni­se cite ceva nou, încolo, aceleaşi produse, aceiaşi beneficiari, aceiaşi furni­zori, aceeaşi organizare, a­­celeaşi operaţii... Şi, din­­tr-o dată, şocul ăsta! A ve­nit ca un duş rece. Şi ne-am dat seama că, de fapt, mai de mult ar fi trebuit să fa­cem acest pas, oricum, să venim în întâm­pinarea lui, că era de aş­teptat... Nimeni nu s-a prins, nimeni n-a protestat, nimeni n-a plecat. Deşi tuturor le-a fost mai greu. Totuşi, acum, cu prilejul adunărilor generale de dări de seamă şi alegeri, in organizaţiile noastre de partid, cam ăsta a fost su­biectul predominant, pen­tru că preocuparea comu­niştilor aceasta este acum. Schimbarea a produs pro­bleme noi, de efort, de participare, de adaptare la noile tehnologii, de ri­dicare a calificării, de con­ştiinţă, in ultimă instanţă. Pe unii a trebuit să-i cri­ticăm... De exemplu, la sculări®, intr-un fel atelie­rul cel mai important in operaţia de care vorbim , aici se realizează SDV- istica, esenţială în pregă­tirea noii fabricaţii. S-a intîmplat insă ca tocmai acum să ne vină în acest atelier un număr mai mare de tineri, cu o cali­ficare mai slabă, începă­tori. Maiştrii au cerut să se organizeze cursuri de ridicare a calificării pentru aceşti tineri. S-au organi­zat cursurile, dar maiştrii au aşteptat ca ele să se desfăşoare de la sine şi să rezolve totul. Se dezobiş­nuiseră să se mai ocupe de tineri. Au fost aspru criticaţi că nu i-au dat pe tineri in răspunderea ce­lor mai vîrstnici, că nu ur­măresc frecventa la cursuri şi calitatea predărilor, că nu sint ei, personal, ceea ce ar trebui să fie : cei mai apropiaţi si cei mai eficienţi pedagogi faţă da cei tineri... Dar au mai fost şi mai sunt şi altele... Discutaţi, de exemplu, cu inginerul Teodor Rarinca, şeful atelierului... Ing. Teodor Rarinca : — Intîi ne-am întrebat dacă avem forţele necesa­re pentru noua producţie. Am văzut că le avem, dar că trebuie altfel organiza­te, mult mai eficient folo­site. Pentru că nu aveam o încărcătură uniformă pe maşini a trebuit să alcătu­im altfel de formaţii de lucru, mai mici şi cu o calificare diversă. Strun­gari, rectificatori, frezori. Pentru ca o formaţie, po­­licalificată, să poată exe­cuta toată gama de ope­raţii şi lucrări, de la cele mai simple la cele mai complexe. Şi să repartizăm aceste microformaţii, e­­chilibrat, în toate cele trei schimburi, înlăuntrul for­maţiilor altă echilibrare , mai bine pregătiţi profe­sional, cu mai slab pregă­tiţi. Pentru ca aceştia din urmă să poată progresa mai repede... Primul rezul­tat : un salt calitativ al produselor, un salt extra­ordinar. Au făcu­t aceste formaţii lucruri de care nu credeam că vor fi in stare. A fost şi efectul investi­ţiei de încredere. Dar şi al faptului că noua orga­nizare i-a stimulat pe cei slabi să se depăşească pe sine. Să fie dominaţi de cei buni şi ambiţionaţi să crească. Oricum, mediocri­tatea nu trebuie lăsată să prolifereze, trebuie încer­cuită, înăbuşită în ofensi­va chiar mai buni, mai di­namici, mai conştienţi şi făcută, in cele din urmă, să-şi părăsească poziţiile. Ce este interesant e că acest proces de trecere la un alt nivel tehnic al pro­ducţiei, mult superior, a provocat şi oarecare mici supărări şi controverse, dar, într-o mult mai mare măsură, a dat naştere unei extraordinare înviorări, un­ui climat de ambiţie şi satisfacţie. Oamenii vor să dovedească ce sint In stare. Parcă de mult aş­teptau asta şi sint bucuroşi că a sosit, în sfîrşit, clipa. Pentru că acesta este sen­sul firesc al lucrurilor în tara noastră. Iar ei aici au crescut, aici trăiesc, acest aer il respiră... Fireşte că am mai dis­cutat si cu alţii. De exem­plu, cu inginerul Liviu Li­­vescu, şeful compartimen­tului prototipuri, autorul multor rezolvări tehnice de excepţie dintre altele, al mandrinei cu schimbare rapidă, produsă acum pen­tru export, al tamburilor pentru imprimantele de calculator, care economisesc valuta ţării, eliminînd im­portul , lucrează acum la perfecţionarea unor maşini de prelucrare prin electro­­eroziune) . — Este minunat cind ţi se cere să urci. Sîntem co­munişti, şi acesta este sen­sul vieţii şi muncii noas­tre. Personal, cred că mo­mentul prin care trece u­­zina noastră acum este examenul major de conşti­inţă comunistă. Pe care, spre bucuria noastră, îl trecem cu bine. Cu bine, adică făcînd exact ce tre­buie să facem , n-am gin­­dit şi n-am spus „nu se poate“, abordăm cu matură chibzuinţă orice situaţie di­ficilă şi o rezolvăm fără văicăreli... Cred că s-ar cere să fie mai concret sus­ţinută creaţia tehnică, gîn­­direa tehnică proprie. E tocmai ceea ce ne-ar ajuta ca să depăşim locurile în­guste ce apar inerent in­tr-un asemenea proces. Andrei Bordeanu, ingi­­ner-şef cu pregătirea­ fa­bricaţiei : — A fost un moment in care am înţeles nu numai că ni se cere nouă să fa­cem, dintr-o dată, un mare pas înainte. Ci şi că aceas­ta este o cerinţă care re­flectă progresul întregii noastre industrii. Am con­statat asta foarte concret şi iată cum , ca să ne aco­perim planul prin contrac­te, am alcătuit o mulţime de echipaje din cei mai buni tehnicieni ai nostri care au mers In toată tara străbătmnd 1 800 de între­prinderi. Cu ce concluzii s-au intors acesti oameni : 1. Că era, în tară, o mare nevoie de produsele tehnic superioare pe care ne-am dus să le oferim. Peste tot tehnologiile si produsul in­dustrial au evoluat mult, spre o mult mai înaltă teh­­nicitate. 2. Că, dat fiind a­­cest fapt, n-am mai fi re­zistat mult timp cu vechiul nomenclator al produselor noastre. 3. Că eram prea puţin cunoscuţi in ţară tocmai pentru că produc­ţia noastră se cantonase la lucruri prea simple. Deci ceea ce ni s-a cerut este un reflex al dezvoltării atit de rapide pe care o înre­gistrează economia și so­cietatea noastră în ansam­blu. Practic, la noi în uzi­nă, abia acum ajungem să utilizăm la adevărata ei capacitate dotarea tehnică modernă pe care o avem și care a însemnat, pentru societate, un considerabil efort material. Sîntem da­tori să-l onorăm. Toate aceste lucruri spu­se de oameni ai uzinei, toate cite s-au intîmplat în răstimpul reprofilării pro­ducţiei, întregul efort si toate frământările au un numitor comun care se nu­meşte spiritul revoluţionar în acţiune. înţelegerea co­mandamentelor majore ale acestui timp dominat de magistralele idei ale docu­mentelor pentru Congresul al XIV-lea al partidului, de exigenţele sporite ale procesului dezvoltării din actuala etapă. Uzina urcă spre adevă­rata ei capacitate de crea­ţie, spre adevărata ei mi­siune. Mihai CARANFIL Un colectiv în ascensiune I IN TOATE UNITATIE AGRICOLE - PRODUCŢII MARI, RENTABILITATE SPORITĂ Activitate economică, de mare randament, printr-un­ dezvoltat spirit gospodăresc In proiectul Programului-Directivă şi vn Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului, documente de inestimabilă valoare teoretică şi practică ce vor fi supuse aprobării apropiatului forum al comuniştilor, se subliniază necesitatea reducerii costurilor, astfel incit să se asigure o rentabilitate ridicată in toate sectoarele, la toate produsele. In agricul­tură obţinerea de producţii mari, cu cheltuieli cit mai mici, constituie condiţii de mare însemnătate pentru desfăşurarea unei activităţi renta­bile. De aceea sarcina primordială a tuturor lucrătorilor din agricultură este ca prin punerea în valoare a pămîntului, promovarea tehnologiilor înaintate,­­fundamentarea unui complex de măsuri agropedoameliorative, acţiuni corelate cu preocuparea pentru organizarea temeinică a produc­ţiei şi a muncii, să se asigure realizarea unor producţii mari, o rentabi­litate ridicată. Redacţia ziarului „Scînteia“, cu sprijinul Comitetului Judeţean Galaţi al P.C.R., a organizat o dezbatere cu activişti de partid, cadre cu munci de răspundere şi specialişti de la organele agricole despre măsurile stabili­te pentru rentabilizarea activităţii din agricultura judeţului, pentru spori­rea generală a eficienţei activităţii economice. Am solicitat răspuns la întrebarea : Ce s-a întreprins in judeţ pentru ca in unităţile agricole să se obţină rezultate economico-financiare superioare, să crească rentabilitatea ? Dumitru Antonescu, directorul­ general al direcţiei agricole jude­ţene : Prima condiţie în acţiunea de rentabilizare a unităţilor este asi­gurarea unor producţii mari, livra­rea unor cantităţi sporite de cereale, plante tehnice şi producţii zooteh­nice la fondul centralizat al statu­lui, încasînd altfel sume băneşti tot mai mari. Din iniţiativa comitetului judeţean de partid, pe ansamblul fiecărui consiliu agroindustrial, in fiecare unitate agricolă au fost dis­cutate şi analizate, cu participarea largă a cooperatorilor, mecanizatori­lor, specialiştilor şi a activiştilor de partid şi de stat din localităţi, po­sibilităţile care există pentru asigu­rarea unei eficienţe sporite în în­treaga activitate productivă. Apli­carea măsurilor stabilite se află in plină desfăşurare. Ne-am ocupat, în primul rînd, de repartizarea mai bună a culturilor pe zone, ţinînd seama de condiţiile pedoclimatice, de potenţialul fiecărei culturi, în funcţie de soiurile şi hibrizii culti­vaţi, de tehnologiile ce se cer apli­cate cu deosebire pe terenurile ame­najate­­ pentru irigat, adică acolo unde se pot realiza producţii mari şi rentabile. Cu precădere au fost cultivate plante prăşitoare în zonele din sud, unde şi terenul şi posibili­tăţile pentru irigat au fost asigurate. In al doilea rînd, ca o condiţie esen­ţială pentru obţinerea de producţii agricole mari la hectar, specialiştii din unităţi asigură respectarea cu­ stricteţe a asolamentelor, a rotaţiei culturilor în vederea prevenirii im­­buruienării, evitîndu-se astfel con­sumul de substanţe chimice. Am or­ganizat în aşa fel asolamentele in­cit în 4—5 ani agricultura judeţului nostru să apeleze mai puţin la sub­stanţele chimice. De asemenea, majoritatea culturilor intensive au fost amplasate pe terenurile amena­jate pentru irigat, cunoscînd foarte bine aportul deosebit pe care-l poa­te avea asupra producţiilor, apa dată la timp plantelor. Petre Botezatu, preşedintele Coo­perativei Agricole de Producţia Schela : Creşterea rentabilităţii în zootehnie este legată strîns de obţinerea unor producţii mari de lapte şi carne. In anul 1972 unitatea noastră a realizat o pro­ducţie de lapte de 2 732 litri, ca anul trecut să ajungă la 4 809 litri de la fiecare vacă. Anul acesta vom depăşi 5 000 de litri. Ca atare, zoo­tehnia ne aduce nu numai venituri mari, ci şi satisfacţii morale. Noi am pornit de la ideea că, pentru a avea un sector, zootehnic rentabil, trebuie să ne ocupăm cu toată răs­punderea de producerea furajelor. La noi, fiecare fermă vegetală pro­duce obligatoriu şi furaje. In timp ce unii s-au plîns că-i mai greu cu vremea secetoasă, noi am luat cinci coase de pe cele 300 hectare cu lu­­cernă. Am avut şi pentru consum masă verde, dar am făcut şi 1 500 tone de fin de cea mai bună cali­tate. Am semănat porumb pentru furaje cu semănătoarea de griu pen­tru a realiza o bună densitate şi astfel am obţinut 40—50 tone de masă verde la hectar. Avînd furaje Îndestulătoare de la vacile noastre obţinem zilnic 17—20 litri de lapte. In al doilea rînd, o zootehnie dez­voltată asigură şi sporirea producţiei vegetale, spun aceasta întrucît sporirea fertilităţii pămîntului de­pinde într-o mare măsură şi de un cooperative agricole din judeţul Galaţi cantităţile foarte mari de îngră­şăminte organice ce trebuie admi­nistrate pe fiecare sală de teren, alt­fel­ se ajunge la o secătuire a solului, la scăderea fertilităţii lui. După părerea mea, mai sunt oameni in agricultură care dau o interpre­tare simplistă noţiunii de eficientă. Calculul eficientei se reduce la ceea ce se cheltuieşte si se obţine ime­diat, fără a se gîndi în perspectivă. Faptul că în unele unităţi sunt can­tităţi mari de gunoi de grajd nu se datorează numai greutăţilor de transport în cîmp, ci si unor motiva­ţii eronate, potrivit cărora se chel­tuieşte mult cu lucrările de admi­nistrare. Da, se cheltuieşte mult cind trebuie să calc­­e un hectar 30—40 tone de gunoi de grajd, dar trebuie avut in vedere că in acest fel spo­reşte rodnicia pămîntului, creşte randamentul la hectar. Aceste chel­tuieli se acoperă prin sporurile de producţie. Iată, de ce consider nece­sar ca specialiştii şi cadrele de con­ducere din unităţi să gîndească, să chibzuiască un timp asupra celor mai bune soluţii privind îmbinarea ramurilor de producţie, să fie combătută părerea greşită că zoo­tehnia nu poate “să fie rentabilă. Din cele peste 20 milioane de lei pe care unitatea noastră le are un cont la bancă, mai bine de jumătate provin din zootehnie. Valeriu Constantin, director econo­mic al direcţiei judeţene pentru agricultură . Vorbind despre zooteh­nie, trebuie să arăt că, in acest an, ca urmare a măsurilor întreprinse în fiecare unitate agricolă privind fu­rajarea, ca şi a acţiunilor sanitar-ve­­terinare, producţiile de lapte au cres­cut cu peste 30 la sută faţă de anul trecut. In al doilea rînd, prin apli­carea indicaţiei comitetului jude­ţean de partid, o suprafaţă de 31 000 hectare de păşuni naturale a fost dată în grija cooperativelor agricole pentru a se ocupa direct de ridi­carea potenţialului lor productiv şi pentru exploatarea lor raţională. Ca urmare, prin scoaterea animalelor la păşunat pe aceste suprafeţe, unită­ţile au economisit importante sume băneşti ce trebuiau cheltuite cu transportul furajelor la iesle. O altă acţiune de amploare prevăzută în programele de rentabilizare a fost aceea a creării posibilităţilor ca o serie de unităţi din zona secetoasă a judeţului să cultive­ze o supra­faţă de 20 000 hectare, amenajate pentru irigat, porumb în cultură dublă, pentru asigurarea furajelor necesare stabulaţiei. In alte con­diţii, aceste unităţi trebuiau să cumpere furajele. Un bilanţ sumar pe cele 10 luni care au trecut din acest an poate sublinia în bună parte rezultatele economice bune ale majorităţii unităţilor agricole. Ele au realizat in jur de 30 de milioane lei beneficii suplimentare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Printre exemplele foarte bune se situează unităţile din co­munele Nicoreşti, Schela, Sivita, Tulucesti si, in mod deosebit, 12 asociaţii economice intercoopera­­tiste. Pe baza indicaţiilor comitetu­lui judeţean de partid sunt organi­zate, decadal, analize cu contabilii­­şefi de unităţi pentru cunoaşterea­ exactă a situaţiei economico-finan­ciare. Urmărim înlocuirea sisteme­lor învechite de analiză a activităţii economice, prin cunoaşterea temei­nică a tuturor mijloacelor de renta­bilizare a unităţilor. Modul in care se lucrează acum ne oferă garanţia rentabilizării activităţii din unităţile noastre agricole, sporirea veniturilor provenite din valorificarea produ­selor vegetale şi animaliere, cit şi a celor obţinute în sectoarele de in­dustrie mică. Se estimează că in­dustria mică va aduce unităţilor agricole beneficii de peste 200 mi­lioane lei. Pintilie Dimofte, preşedintele Coo­perativei Agricole de Producţie din comuna Cuca : La baza rentabiliză­rii unităţilor agricole trebuie să stea. In primul rind, obţinerea unor pro­ducţii mari. Pornind de la această cerinţă, in ultimii ani ne-am ocu­pat cu răspundere de aplicarea teh­nologiilor noi la toate culturile. Con­­fruntîndu-ne şi în acest an cu lipsa precipitaţiilor, punem, în continua­re, întrebarea : cind va fi dat în exploatare sistemul de irigaţii din Cîmpia Covurluiului ? Noi avem pre­văzut în plan să obţinem recolte la nivelul culturilor irigate, dar nu putem iriga. Pe de altă parte, plă­tim deja, an de an, amortismente pentru lucrările de amenajări. Avem un sector zootehnic destul de mare şi trebuie să producem o cantitate însemnată de furaje. Una este să produci furaje în teren iri­gat, asigurind producţii mari şi alta este să te confrunţi cu lipsa preci­pitaţiilor. Anul acesta am semănat in cultură dublă 400 de hectare cu po­rumb, din care numai 92 hectare au fost în sistem irigat. Pe supra­faţa irigată am realizat o can­titate de masă verde mai mare decit pe celelalte 308 hectare. Cred că, aşa după cum se arată si in documentele pentru cel de-al XIV-lea Congres al partidului, pri­vitor la asigurarea unor mari su­prafeţe irigate, trebuie să se urgen­teze finalizarea lucrărilor si la acest sistem de interes national După cum a rezultat din dezba­terea noastră, măsurile si acţiunile întreprinse in unităţile agricole din judeţul Galaţi pentru asigurarea creşterii de ansamblu a eficientei activităţii din agricultură si, impli­cit, pentru obţinerea de venituri cit mai mari cuprind o paletă largă de preocupări evidenţiate si in aceste zile în cadrul adunărilor generale si conferinţelor de dări de seamă si alegeri. Rezultatele înregistrate pină acum in activitatea economico-finan­­ciară a unităţilor agricole dovedesc că multe din acţiunile Întreprinse prezintă un interes deosebit, iar cu­noaşterea si generalizarea lor in toate cooperativele agricole si aso­ciaţiile intercooperatiste vor conduce la asigurarea eficientei economice in toate sectoarele de producţie agri­colă. Petre CRISTEA Dan PLAIEŞU corespondentul „Scînteii1* SANTEIA - miercuri 1 noiembrie 1989 Pentru creşterea producţiilor în zootehnie — furaje multe şi de bună calitate Concomitent cu celelalte lucrări din această perioadă, în unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Arad se acţionează în ve­derea asigurării furajelor in canti­tăţile prevăzute şi creării condiţiilor necesare pentru buna iernare a ani­malelor. „Săptămînal comandamen­tul judeţean pentru agricultură, îm­preună cu factorii de răspundere din zootehnie analizează, la faţa locului în unităţile agricole, măsurile con­crete întreprinse pentru realizarea ■ ' ■■ ————■ stocurilor de fu­raje necesare în perioada de sta­­bulaţie — ne spu­ne tovarăşul Pe­tru Moru, direc­tor adjunct la di­recţia agricolă. Măsurile între­prinse au făcut ca majoritatea u- —u­nităţilor agrico­le să-şi asigure cantităţile pre­văzute de fin, suculente şi gro­siere. In scopul economisirii fu­rajelor, in acest an s-a prelungit pă­­şunarea pe mirişti şi pe păşunile montane. Faptul că nu peste tot s-au realizat stocurile de fin planificate ne-a determinat să acţionăm pentru suplimentarea celorlalte furaje. De exemplu, la suculente vom realiza şi depăşi programul cu 25 la sută in unităţile agricole de stat şi cu 5,6 la sută in cele cooperatiste“. La cele de mai sus adăugăm că organele de specialitate sprijină unităţile care nu şi-au asigurat in totalitate furajele, pentru a depozita suculente de cali­tate bună, folosindu-se o serie de ingrediente şi preparate menite să contribuie la ridicarea valorii nutri­tive a acestora. De asemenea, în­treaga cantitate de furaje este dată in primire şefilor de ferme zooteh­nice, se stabilesc reţete şi raţii zil­nice de furajare. Cum se acţionează în unităţi ? La Cooperativa Agricolă de Producţie din Şiclău forţele erau repartizate riguros. De ce ? Pentru că trebuia transportată cantitatea de 100 tone de tăiţei de sfeclă care tocmai so­sise în gară, iar din cîmp se adu­ceau, cu mijloace hipo, fin de mei şi coceni de porumb. „In loc­ de 1 300 tone fin am realizat doar 1150 tone, spune tovarăşul Dimitrie Chiş, pre­şedintele unităţii. Aceasta ne obligă să acţionăm pentru suplimentarea celorlalte furaje. La suculente, de pildă, planul este de 3 175 tone, din care am realizat peste 2 700 tone, insă mai dispunem de mai bine de 2 000 tone sfeclă furajeră şi 250 tona tăiţei de sfeclă de zahăr. Ca atare, in perioada de stabulaţie nu vom avea probleme cu furajele“. De alt­fel, această unitate, printr-o bună hrănire şi îngrijire a animalelor, a reuşit să obţină o creştere a produc­ţiei de lapte pe cap de vacă fura­jată faţă de anul trecut. Demne de consemnat, vădind preo­cupare şi o gîndire de oameni gos­podari, sunt măsurile şi acţiunile des­făşurate la întreprinderea Agricolă de Stat din Nădlac. Pe baza expe­rienţei din anii trecuţi, accentul s-a pus, în acest an, pe producerea fi­nului din lucernă şi a porumbului pentru siloz. „La ora actuală avem un stoc 3 700 tone fin şi semifîn, cu peste 1 000 tone mai mult decât în anul trecut — ne spune tovarăşul Ştefan Bogar, directorul întreprin­derii. Şi la suculente producem cu 6 600 tone mai mult faţă de prevede­rile din program. Stocul de grosiere este şi el mai mare, cu 600 tone, decit era prevăzut. Zilnic nnsilozăm şi acum 300 tone de furaje. Am reu­şit să asigurăm toate furajele nece­sare pentru perioada de stabulaţie“. Aici, în scopul asigurării şi bu­nei gospodăriri a furajelor, comple­xul de taurine a preluat o parte din suprafaţa bazei furajere, cu utilajele şi maşinile aferente. Mai exact, din cele două ferme (zootehnică şi ve­getală) s-a ajuns la una singură. Care sunt rezultatele ? „Cei care se ocupă de baza furajeră au acum tot interesul să obţină producţii mari, deoarece sunt legaţi prin a­­cordul global şi de sporul în gre­utate realizat la animale — preci­zează tovarăşul Vasile Boroianu. .................... 11 —■ -1 ni» • contabil-şef al u­nităţii. Oamenii au înţeles că asigurind furaje mai multe şi mai ieftine costurile la spo­rurile in greutate vor fi mai mici. Semnificativ este faptul că acum ki­logramul de spor în greutate este de 14,98 lei faţă de 31,45 lei, cit era în urmă cu numai un an. Aceasta şi pentru faptul că am redus costurile pe unitatea nutritivă de la 0,88 lei la 0,67 lei“. Includerea bazei furajere in ferma de taurine a dus şi la creş­terea răspunderii pentru lucră­rile de recoltare, transport, de­pozitare şi furajare, iar cel mai mare ciştig îl reprezintă schimbarea men­talităţii oamenilor, în sensul că acum produsul finit nu-i mai constituia furajele, ci sporurile în greutate“. Trebuie acţionat, în continuare, în toate unităţile agricole pentru a se asigura cantităţile de furaje nece­sare în perioada de stabulaţie, ast­fel incit şi in sezonul rece al anului să fie obţinute producţii zootehnica ridicate. Tristan MIHUŢA corespondentul „Scînteii" Nutreţurile­­ adunate şi depozitate cu grijă

Next