Scînteia, noiembrie 1989 (Anul 58, nr. 14681-14707)
1989-11-01 / nr. 14681
PAGINA 2 ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII Institutionalizate in anii de dună Congresul al IX-lea al partidului, din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adunările generale ale oamenilor muncii constituie momente de referinţă în viaţa fiecărui colectiv muncitoresc. Cadrul extrem de larg al dezbaterilor care au loc cu acest prilej asigură participarea tuturor muncitorilor si specialiștilor, practic a întregului personal muncitor, la conducerea sectoarelor în care isi desfășoară activitatea, la înfăptuirea programelor de dezvoltare economicosocială a patriei.. . Actuala rundă a adunărilor generale ale oamenilor muncii se desfăşoară în atmosfera de puternică angajare patriotică, revoluţionară generată de dezbaterea documentelor pentru Congresul al XIV-lea al partidului, de orientările formulate de tovarăşul Nicolae Ceausescu in magistrala Expunere prezentată la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. Ideile cuprinse în acest document programatic de o inestimabilă valoare teoretică si practică, perspectivele luminoase pe care le deschid proiectul Programului-Directivă si Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului au generat un suflu nou, mobilizator, au determinat şi trebuie să determine creşterea răspunderii tuturor colectivelor de oameni ai muncii in vederea îndeplinirii exemplare a sarcinii de plan pe acest an şi pe întregul cincinal. O asemenea stare de spirit evidenţiază şi dezbaterile din adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii de la Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului din Oradea. EXPORTUL - examenul de fiecare zi al responsabilităţii muncitoreşti Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului Oradea — unitate etalon in industria de profil din ţară, ctitorie a anilor de rodnice împliniri care au urmat Congresului al IX-lea. Stă mărturie in acest sens faptul că fondurile fixe au sporit, faţă de 1965, de 22 de ori, combinatul avind unităţi de producţie nu numai în municipiul de pe Crişul Repede, ci şi in Beiuş, Salonta, oraşul Dr. Petru Groza, Tileagd şi Săcuieni. Semnificativ este şi faptul că producţia de mobilă pentru export a sporit de 33 de ori, in vreme ce ponderea exportului pe devize convertibile s-a dublat. Sunt doar citeva repere care i-au îndreptăţit pe reprezentanţii oamenilor muncii din combinat, întruniţi in adunarea generală, să susţină din adîncul inimii propunerea cu privire la reinvestirea, la Congresul al XIV-lea, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in suprema funcţie de secretar general al partidului, act politic fundamental pentru progresul neîntrerupt al patriei pe calea revoluţionară a socialismului. Colectivul de aici are suficiente motive de satisfacţie pentru activitatea desfăşurată. Pe trei trimestre „ a realizat şi depăşit planul la producţia-marfă, producţia fizică, productivitatea muncii, export, beneficiu. Mai mult, cele mai însemnate ritmuri de creştere le-a înregistrat exportul, în condiţii de eficienţă sporită, lichidîndu-se integral şi stocul de marfă din anii precedenţi. Cu toate acestea, adunarea generală a desprins tocmai acele concluzii din spiritul exigenţelor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recentele şedinţe ale Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. şi la Plenara lărgită , care să determine un nou suflu, acţiuni şi mai decise de perfecţionare pe toate planurile. Este şi motivul pentru care s-a discutat deschis, critic şi autocritic, constructiv. Nu vom face desigur inventarul tuturor ideilor cuprinse în analiza prezentată. Reţinem însă înainte de toate critica la obiect făcută unor subunităţi, compartimente, cadre de conducere. Să concretizăm : • Ritmicitatea necorespunzătoare a producţiei la secţiile din Tileagd şi din oraşul Dr. Petru Groza • Secţiile din Săcuieni, Tileagd şi oraşul. Dr. Petru Groza, în condiţii de dotare similare cu ale celorlalte secţii, nai realizează ... productivităţile şi valorile scontate. • Biroul de programare a dovedit o insuficientă preocupare pentru respectarea lotizării producţiei şi încadrarea în normativele aprobate. • Neajunsuri în organizarea producţiei, care au determinat schimbarea şefilor de secţii la Tileagd şi „Alfa“ Oradea — secţia corp mobilă. Şirul exemplelor ar putea, desigur, continua. S-a cerut însă mai multă fermitate în întărirea răspunderii specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii. Astfel incit să se pună capăt neajunsurilor care mai generează calitatea necorespunzătoare a unor lucrări, un indice sub posibilităţi de folosire a timpului de lucru, a unor utilaje, indisciplina tehnologică, risipa de materiale, unele sincope in cooperarea între secţii şa. Urmare firească a abordării „cu adresă“ a activităţii organului de conducere colectivă, faţă în faţă cu răspunderile producţiei, dezbaterile s-au situat numai pe terenul concretului. Critica şi autocritica au apelat la argumentele realităţii, soluţiile avansate căpătînd astfel o mai mare valabilitate. în acest spirit, ing. Ioan Popa, directorul Fabricii de Mobilă din Beiuş spunea : „Concluzia e limpede, trebuie să fim mai exigenţi cu propria activitate. In luna noiembrie exportul pe devize convertibile al fabricii creşte cu o treime. Avem posibilităţi şi suntem in măsură să realizăm acest spor. Ce ne preocupă ? în conformitate cu studiile făcute de organismele de lucru ale consiliului oamenilor muncii urmărim iutii de toate eliminarea unor locuri înguste la tapiţerie. Avem un program concret de modernizare, lucrare pe care, o dată cu asigurarea utilajelor, ne angajăm să o executăm în regie proprie. Vom reorganiza şi tehnologiile de finisaj in raport cu solicitările partenerilor. Sunt de altminteri acţiuni prioritare şi pentru producţia anului viitor“. „Unitatea noastră este una dintre cele cu tradiţie din combinat, sublinia Cormoş Alexandru, maistru, secretarul comitetului de partid de la Fabrica Tileagd. Bilanţul infătişat a dezvăluit că avem rămîneri în urmă în realizarea planului. Cauza? O insuficientă implicare a conducerii fabricii in asigurarea ritmicităţii producţiei. Multe dintre neajunsuri ar fi putut fi evitate dacă cuvîntul criticii se auzea răspicat şi la timp, dacă nu exista „reţinerea“ de a dezvălui lipsurile. Avem o nouă conducere a unităţii, un nou comitet de partid. Revirimentul se simte, de îndată ce exigenţa a vizat disciplina. Iar saltul de la disciplina în muncă la disciplina calităţii ne este la indemînă. Tradiţia ne obligă“. „Atit în prezent, cit şi in perspectiva anului următor avem comenzi peste capacitatea fabricii, preciza ing. Iosif Matula, secretarul organinizaţiei de partid de la Fabrica din Salonta. Am analizat productivitatea pe care o realizăm. Este sub posibilităţi. Cunoaştem care sunt locurile înguste. Creşterile mari care se prevăd la export pentru anul viitor ne obligă să trecem neîntârziat la reorganizarea unor fluxuri. Un alt aspect. Nu de puţine ori furnizorii ne livrează materiale cu defecte de calitate. Mă refer la unele tipuri de stofă, la o seamă de accesorii, îndeosebi la feronerie. Este de datoria comuniştilor, a întregului compartiment de aprovizionare să nu mai accepte acest lucru, să întărească exigenţa la recepţia materialelor. După cum datoria, comuniştilor din execuţie este să nu adauge defectele muncii lor la aceste defecte“. „Suntem beneficiarii unor amplu studii făcute in secţia noastră de către consiliul oamenilor muncii, prin comisiile pe probleme, spunea T. Giuma, secretarul comitetului de partid de la secţia din oraşul Dr. Petru Groza. în urma creşterii substanţiale a producţiei de mobilă, in detrimentul celei de binare, am redimensionat o bună parte din fluxuri. Din darea de seamă am reţinut însă importanţa acordată utilizării mai eficiente a fondurilor fixe. Este şi motivul pentru care propun înfiinţarea in secţie a unui sector pentru croit panouri, al cărui principal efect il reprezintă creşterea indicelui de folosire a suprafeţelor productive“. „Secţia noastră produce de ani mulţi mobilier pentru aceiaşi parteneri. Avantajele acestei stabilităţi cred că oferă suficiente argumente pentru consiliul oamenilor muncii în a acţiona pentru încheierea de contracte de lungă durată, sublinia Maria Fodor, maistru, secţia „Bihoreana“. în altă ordine de idei aş evidenţia spiritul de iniţiativă al consiliului oamenilor muncii. La două exemple m-aş referi în acest sens : expoziţia privind valorificarea superioară a masei lemnoase prin diverse soluţii constructive, precum şi schimburile de experienţă şi documentare găzduite de chiar secţia unde lucrez pe linia modernizării unor linii şi fluxuri de montaj. Cred însă că organul de conducere colectivă trebuie să dovedească şi mai multă exigenţă şi consecventă in extinderea la maximum a diverselor soluţii de recuperare a masei lemnoase“. „Intr-un combinat pentru care exportul reprezintă covârşitoarea majoritate a producţiei, problema calităţii este, de bună seamă, cardinală, spunea ing. Florian Balmaş, şeful secţiei „Alfa“. Ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei impune organizarea mai bună a finisajului şi a montajului, nu numai pentru asigurarea mai bunei utilizări a capacităţilor, ci şi pentru prevenirea apariţiei unor defecte. Apreciem soluţia consiliului oamenilor muncii ca proiectantul să urmărească în fabricaţie prototipul şi seria zero pentru a rezolva operativ toate problemele care mai apar“. Din intervenţia ing. Vladimir Oros, directorul combinatului, am reţinut că, pe baza datelor furnizate de gestiunea calităţii, organul de conducere colectivă analizează in fiecare lună evoluţia principalilor indicatori calitativi şi ia măsuri pentru reducerea pierderilor tehnologice. Mai mult, pentru a apropia conducerea unităţii de problemele calităţii, fiecare membru al biroului executiv răspunde de cite o fabrică. Am consemnat concentrat citeva din opiniile exprimate în adunarea generală a oamenilor muncii. Ele sunt doar un eşantion. Un eşantion care arată că, atunci cind dezbaterile nu alunecă pe făgaşul unor abordări tehniciste, limitîndu-se doar la evocarea seacă a unor cifre şi date statistice, şi se vorbeşte în spiritul răspunderii comuniste, oamenii lămuresc ce au de lămurit, pornesc la drum cu conştiinţa că ştiu ce au de făcut. Cum s-a putut lesne constata consiliul oamenilor muncii n-a trecut neatins prin „focul criticii“, chiar dacă indicatorii de plan au fost realizaţi „punct cu punct“. N-a fost vorbitor care să nu releve cel puţin un aspect din activitatea secţiei sau fabricii pe care o reprezintă. Se vedea limpede că ei, cei ce primiseră mandatul pentru adunarea generală, meditaseră îndelung la problemele legate de specificul activităţii lor şi erau cu adevărat pur-* tătarii de cuvînt ai subunităţilor combinatului, ai colectivelor lor». Şi încă un lucru defel de neglijat : atit reprezentantul centralei, cit şi cel de la Comitetul de Stat al Planificării au soluţionat în pregătirea adunării o seamă de probleme stringente, dînd apoi — în cadrul forumului — răspunsuri la cea mai mare parte a problemelor ridicate. Citeva idei cu valabilitate mai largă s-au desprins cu acest prilej. Mai intîi de toate că, înaintea participării democratice la cuvînt, reprezentanţii oamenilor muncii au pus democraţia faptelor. Lucru ştiut : nu-i de ajuns să constaţi existenţa lipsurilor, ci trebuie să te angajezi; pentru înlăturarea lor. în al doilea rînd, centrala de profil si ceilalţi factori de răspundere au demonstrat că printr-o cunoaştere temeinică a realităţii, prin prezenţa nemijlocită in unităţi pot fi soluţionate probleme majore de care depinde bunul mers al producţiei. Spirit de angajare care in întâmpinarea apropiatului forum comunist se va materializa în depăşirea substanţială a planului la producţia de export, producţia-marfă vîndută şi încasată, beneficiu, productivitatea muncii, în condiţiile reducerii consumurilor specifice. Ioan LAZA corespondentul „Scînteii" La Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului Oradea întreprinderea de Utilaj Chimic Ploieşti , aspect din secţia cazangerie uşoară, unde se execută repere pentru utilaje tehnologice complexe Foto : E. Dichiseanu (Urmare din pag. I) comitetului de partid, preşedinte al C.O.M. Pină atunci rar mai intervenise cite ceva nou, încolo, aceleaşi produse, aceiaşi beneficiari, aceiaşi furnizori, aceeaşi organizare, aceleaşi operaţii... Şi, dintr-o dată, şocul ăsta! A venit ca un duş rece. Şi ne-am dat seama că, de fapt, mai de mult ar fi trebuit să facem acest pas, oricum, să venim în întâmpinarea lui, că era de aşteptat... Nimeni nu s-a prins, nimeni n-a protestat, nimeni n-a plecat. Deşi tuturor le-a fost mai greu. Totuşi, acum, cu prilejul adunărilor generale de dări de seamă şi alegeri, in organizaţiile noastre de partid, cam ăsta a fost subiectul predominant, pentru că preocuparea comuniştilor aceasta este acum. Schimbarea a produs probleme noi, de efort, de participare, de adaptare la noile tehnologii, de ridicare a calificării, de conştiinţă, in ultimă instanţă. Pe unii a trebuit să-i criticăm... De exemplu, la sculări®, intr-un fel atelierul cel mai important in operaţia de care vorbim , aici se realizează SDV- istica, esenţială în pregătirea noii fabricaţii. S-a intîmplat insă ca tocmai acum să ne vină în acest atelier un număr mai mare de tineri, cu o calificare mai slabă, începători. Maiştrii au cerut să se organizeze cursuri de ridicare a calificării pentru aceşti tineri. S-au organizat cursurile, dar maiştrii au aşteptat ca ele să se desfăşoare de la sine şi să rezolve totul. Se dezobişnuiseră să se mai ocupe de tineri. Au fost aspru criticaţi că nu i-au dat pe tineri in răspunderea celor mai vîrstnici, că nu urmăresc frecventa la cursuri şi calitatea predărilor, că nu sint ei, personal, ceea ce ar trebui să fie : cei mai apropiaţi si cei mai eficienţi pedagogi faţă da cei tineri... Dar au mai fost şi mai sunt şi altele... Discutaţi, de exemplu, cu inginerul Teodor Rarinca, şeful atelierului... Ing. Teodor Rarinca : — Intîi ne-am întrebat dacă avem forţele necesare pentru noua producţie. Am văzut că le avem, dar că trebuie altfel organizate, mult mai eficient folosite. Pentru că nu aveam o încărcătură uniformă pe maşini a trebuit să alcătuim altfel de formaţii de lucru, mai mici şi cu o calificare diversă. Strungari, rectificatori, frezori. Pentru ca o formaţie, policalificată, să poată executa toată gama de operaţii şi lucrări, de la cele mai simple la cele mai complexe. Şi să repartizăm aceste microformaţii, echilibrat, în toate cele trei schimburi, înlăuntrul formaţiilor altă echilibrare , mai bine pregătiţi profesional, cu mai slab pregătiţi. Pentru ca aceştia din urmă să poată progresa mai repede... Primul rezultat : un salt calitativ al produselor, un salt extraordinar. Au făcut aceste formaţii lucruri de care nu credeam că vor fi in stare. A fost şi efectul investiţiei de încredere. Dar şi al faptului că noua organizare i-a stimulat pe cei slabi să se depăşească pe sine. Să fie dominaţi de cei buni şi ambiţionaţi să crească. Oricum, mediocritatea nu trebuie lăsată să prolifereze, trebuie încercuită, înăbuşită în ofensiva chiar mai buni, mai dinamici, mai conştienţi şi făcută, in cele din urmă, să-şi părăsească poziţiile. Ce este interesant e că acest proces de trecere la un alt nivel tehnic al producţiei, mult superior, a provocat şi oarecare mici supărări şi controverse, dar, într-o mult mai mare măsură, a dat naştere unei extraordinare înviorări, unui climat de ambiţie şi satisfacţie. Oamenii vor să dovedească ce sint In stare. Parcă de mult aşteptau asta şi sint bucuroşi că a sosit, în sfîrşit, clipa. Pentru că acesta este sensul firesc al lucrurilor în tara noastră. Iar ei aici au crescut, aici trăiesc, acest aer il respiră... Fireşte că am mai discutat si cu alţii. De exemplu, cu inginerul Liviu Livescu, şeful compartimentului prototipuri, autorul multor rezolvări tehnice de excepţie dintre altele, al mandrinei cu schimbare rapidă, produsă acum pentru export, al tamburilor pentru imprimantele de calculator, care economisesc valuta ţării, eliminînd importul , lucrează acum la perfecţionarea unor maşini de prelucrare prin electroeroziune) . — Este minunat cind ţi se cere să urci. Sîntem comunişti, şi acesta este sensul vieţii şi muncii noastre. Personal, cred că momentul prin care trece uzina noastră acum este examenul major de conştiinţă comunistă. Pe care, spre bucuria noastră, îl trecem cu bine. Cu bine, adică făcînd exact ce trebuie să facem , n-am gindit şi n-am spus „nu se poate“, abordăm cu matură chibzuinţă orice situaţie dificilă şi o rezolvăm fără văicăreli... Cred că s-ar cere să fie mai concret susţinută creaţia tehnică, gîndirea tehnică proprie. E tocmai ceea ce ne-ar ajuta ca să depăşim locurile înguste ce apar inerent intr-un asemenea proces. Andrei Bordeanu, inginer-şef cu pregătirea fabricaţiei : — A fost un moment in care am înţeles nu numai că ni se cere nouă să facem, dintr-o dată, un mare pas înainte. Ci şi că aceasta este o cerinţă care reflectă progresul întregii noastre industrii. Am constatat asta foarte concret şi iată cum , ca să ne acoperim planul prin contracte, am alcătuit o mulţime de echipaje din cei mai buni tehnicieni ai nostri care au mers In toată tara străbătmnd 1 800 de întreprinderi. Cu ce concluzii s-au intors acesti oameni : 1. Că era, în tară, o mare nevoie de produsele tehnic superioare pe care ne-am dus să le oferim. Peste tot tehnologiile si produsul industrial au evoluat mult, spre o mult mai înaltă tehnicitate. 2. Că, dat fiind acest fapt, n-am mai fi rezistat mult timp cu vechiul nomenclator al produselor noastre. 3. Că eram prea puţin cunoscuţi in ţară tocmai pentru că producţia noastră se cantonase la lucruri prea simple. Deci ceea ce ni s-a cerut este un reflex al dezvoltării atit de rapide pe care o înregistrează economia și societatea noastră în ansamblu. Practic, la noi în uzină, abia acum ajungem să utilizăm la adevărata ei capacitate dotarea tehnică modernă pe care o avem și care a însemnat, pentru societate, un considerabil efort material. Sîntem datori să-l onorăm. Toate aceste lucruri spuse de oameni ai uzinei, toate cite s-au intîmplat în răstimpul reprofilării producţiei, întregul efort si toate frământările au un numitor comun care se numeşte spiritul revoluţionar în acţiune. înţelegerea comandamentelor majore ale acestui timp dominat de magistralele idei ale documentelor pentru Congresul al XIV-lea al partidului, de exigenţele sporite ale procesului dezvoltării din actuala etapă. Uzina urcă spre adevărata ei capacitate de creaţie, spre adevărata ei misiune. Mihai CARANFIL Un colectiv în ascensiune I IN TOATE UNITATIE AGRICOLE - PRODUCŢII MARI, RENTABILITATE SPORITĂ Activitate economică, de mare randament, printr-un dezvoltat spirit gospodăresc In proiectul Programului-Directivă şi vn Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului, documente de inestimabilă valoare teoretică şi practică ce vor fi supuse aprobării apropiatului forum al comuniştilor, se subliniază necesitatea reducerii costurilor, astfel incit să se asigure o rentabilitate ridicată in toate sectoarele, la toate produsele. In agricultură obţinerea de producţii mari, cu cheltuieli cit mai mici, constituie condiţii de mare însemnătate pentru desfăşurarea unei activităţi rentabile. De aceea sarcina primordială a tuturor lucrătorilor din agricultură este ca prin punerea în valoare a pămîntului, promovarea tehnologiilor înaintate,fundamentarea unui complex de măsuri agropedoameliorative, acţiuni corelate cu preocuparea pentru organizarea temeinică a producţiei şi a muncii, să se asigure realizarea unor producţii mari, o rentabilitate ridicată. Redacţia ziarului „Scînteia“, cu sprijinul Comitetului Judeţean Galaţi al P.C.R., a organizat o dezbatere cu activişti de partid, cadre cu munci de răspundere şi specialişti de la organele agricole despre măsurile stabilite pentru rentabilizarea activităţii din agricultura judeţului, pentru sporirea generală a eficienţei activităţii economice. Am solicitat răspuns la întrebarea : Ce s-a întreprins in judeţ pentru ca in unităţile agricole să se obţină rezultate economico-financiare superioare, să crească rentabilitatea ? Dumitru Antonescu, directorul general al direcţiei agricole judeţene : Prima condiţie în acţiunea de rentabilizare a unităţilor este asigurarea unor producţii mari, livrarea unor cantităţi sporite de cereale, plante tehnice şi producţii zootehnice la fondul centralizat al statului, încasînd altfel sume băneşti tot mai mari. Din iniţiativa comitetului judeţean de partid, pe ansamblul fiecărui consiliu agroindustrial, in fiecare unitate agricolă au fost discutate şi analizate, cu participarea largă a cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiştilor şi a activiştilor de partid şi de stat din localităţi, posibilităţile care există pentru asigurarea unei eficienţe sporite în întreaga activitate productivă. Aplicarea măsurilor stabilite se află in plină desfăşurare. Ne-am ocupat, în primul rînd, de repartizarea mai bună a culturilor pe zone, ţinînd seama de condiţiile pedoclimatice, de potenţialul fiecărei culturi, în funcţie de soiurile şi hibrizii cultivaţi, de tehnologiile ce se cer aplicate cu deosebire pe terenurile amenajate pentru irigat, adică acolo unde se pot realiza producţii mari şi rentabile. Cu precădere au fost cultivate plante prăşitoare în zonele din sud, unde şi terenul şi posibilităţile pentru irigat au fost asigurate. In al doilea rînd, ca o condiţie esenţială pentru obţinerea de producţii agricole mari la hectar, specialiştii din unităţi asigură respectarea cu stricteţe a asolamentelor, a rotaţiei culturilor în vederea prevenirii imburuienării, evitîndu-se astfel consumul de substanţe chimice. Am organizat în aşa fel asolamentele incit în 4—5 ani agricultura judeţului nostru să apeleze mai puţin la substanţele chimice. De asemenea, majoritatea culturilor intensive au fost amplasate pe terenurile amenajate pentru irigat, cunoscînd foarte bine aportul deosebit pe care-l poate avea asupra producţiilor, apa dată la timp plantelor. Petre Botezatu, preşedintele Cooperativei Agricole de Producţia Schela : Creşterea rentabilităţii în zootehnie este legată strîns de obţinerea unor producţii mari de lapte şi carne. In anul 1972 unitatea noastră a realizat o producţie de lapte de 2 732 litri, ca anul trecut să ajungă la 4 809 litri de la fiecare vacă. Anul acesta vom depăşi 5 000 de litri. Ca atare, zootehnia ne aduce nu numai venituri mari, ci şi satisfacţii morale. Noi am pornit de la ideea că, pentru a avea un sector, zootehnic rentabil, trebuie să ne ocupăm cu toată răspunderea de producerea furajelor. La noi, fiecare fermă vegetală produce obligatoriu şi furaje. In timp ce unii s-au plîns că-i mai greu cu vremea secetoasă, noi am luat cinci coase de pe cele 300 hectare cu lucernă. Am avut şi pentru consum masă verde, dar am făcut şi 1 500 tone de fin de cea mai bună calitate. Am semănat porumb pentru furaje cu semănătoarea de griu pentru a realiza o bună densitate şi astfel am obţinut 40—50 tone de masă verde la hectar. Avînd furaje Îndestulătoare de la vacile noastre obţinem zilnic 17—20 litri de lapte. In al doilea rînd, o zootehnie dezvoltată asigură şi sporirea producţiei vegetale, spun aceasta întrucît sporirea fertilităţii pămîntului depinde într-o mare măsură şi de un cooperative agricole din judeţul Galaţi cantităţile foarte mari de îngrăşăminte organice ce trebuie administrate pe fiecare sală de teren, altfel se ajunge la o secătuire a solului, la scăderea fertilităţii lui. După părerea mea, mai sunt oameni in agricultură care dau o interpretare simplistă noţiunii de eficientă. Calculul eficientei se reduce la ceea ce se cheltuieşte si se obţine imediat, fără a se gîndi în perspectivă. Faptul că în unele unităţi sunt cantităţi mari de gunoi de grajd nu se datorează numai greutăţilor de transport în cîmp, ci si unor motivaţii eronate, potrivit cărora se cheltuieşte mult cu lucrările de administrare. Da, se cheltuieşte mult cind trebuie să calce un hectar 30—40 tone de gunoi de grajd, dar trebuie avut in vedere că in acest fel sporeşte rodnicia pămîntului, creşte randamentul la hectar. Aceste cheltuieli se acoperă prin sporurile de producţie. Iată, de ce consider necesar ca specialiştii şi cadrele de conducere din unităţi să gîndească, să chibzuiască un timp asupra celor mai bune soluţii privind îmbinarea ramurilor de producţie, să fie combătută părerea greşită că zootehnia nu poate “să fie rentabilă. Din cele peste 20 milioane de lei pe care unitatea noastră le are un cont la bancă, mai bine de jumătate provin din zootehnie. Valeriu Constantin, director economic al direcţiei judeţene pentru agricultură . Vorbind despre zootehnie, trebuie să arăt că, in acest an, ca urmare a măsurilor întreprinse în fiecare unitate agricolă privind furajarea, ca şi a acţiunilor sanitar-veterinare, producţiile de lapte au crescut cu peste 30 la sută faţă de anul trecut. In al doilea rînd, prin aplicarea indicaţiei comitetului judeţean de partid, o suprafaţă de 31 000 hectare de păşuni naturale a fost dată în grija cooperativelor agricole pentru a se ocupa direct de ridicarea potenţialului lor productiv şi pentru exploatarea lor raţională. Ca urmare, prin scoaterea animalelor la păşunat pe aceste suprafeţe, unităţile au economisit importante sume băneşti ce trebuiau cheltuite cu transportul furajelor la iesle. O altă acţiune de amploare prevăzută în programele de rentabilizare a fost aceea a creării posibilităţilor ca o serie de unităţi din zona secetoasă a judeţului să cultiveze o suprafaţă de 20 000 hectare, amenajate pentru irigat, porumb în cultură dublă, pentru asigurarea furajelor necesare stabulaţiei. In alte condiţii, aceste unităţi trebuiau să cumpere furajele. Un bilanţ sumar pe cele 10 luni care au trecut din acest an poate sublinia în bună parte rezultatele economice bune ale majorităţii unităţilor agricole. Ele au realizat in jur de 30 de milioane lei beneficii suplimentare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Printre exemplele foarte bune se situează unităţile din comunele Nicoreşti, Schela, Sivita, Tulucesti si, in mod deosebit, 12 asociaţii economice intercooperatiste. Pe baza indicaţiilor comitetului judeţean de partid sunt organizate, decadal, analize cu contabiliişefi de unităţi pentru cunoaşterea exactă a situaţiei economico-financiare. Urmărim înlocuirea sistemelor învechite de analiză a activităţii economice, prin cunoaşterea temeinică a tuturor mijloacelor de rentabilizare a unităţilor. Modul in care se lucrează acum ne oferă garanţia rentabilizării activităţii din unităţile noastre agricole, sporirea veniturilor provenite din valorificarea produselor vegetale şi animaliere, cit şi a celor obţinute în sectoarele de industrie mică. Se estimează că industria mică va aduce unităţilor agricole beneficii de peste 200 milioane lei. Pintilie Dimofte, preşedintele Cooperativei Agricole de Producţie din comuna Cuca : La baza rentabilizării unităţilor agricole trebuie să stea. In primul rind, obţinerea unor producţii mari. Pornind de la această cerinţă, in ultimii ani ne-am ocupat cu răspundere de aplicarea tehnologiilor noi la toate culturile. Confruntîndu-ne şi în acest an cu lipsa precipitaţiilor, punem, în continuare, întrebarea : cind va fi dat în exploatare sistemul de irigaţii din Cîmpia Covurluiului ? Noi avem prevăzut în plan să obţinem recolte la nivelul culturilor irigate, dar nu putem iriga. Pe de altă parte, plătim deja, an de an, amortismente pentru lucrările de amenajări. Avem un sector zootehnic destul de mare şi trebuie să producem o cantitate însemnată de furaje. Una este să produci furaje în teren irigat, asigurind producţii mari şi alta este să te confrunţi cu lipsa precipitaţiilor. Anul acesta am semănat in cultură dublă 400 de hectare cu porumb, din care numai 92 hectare au fost în sistem irigat. Pe suprafaţa irigată am realizat o cantitate de masă verde mai mare decit pe celelalte 308 hectare. Cred că, aşa după cum se arată si in documentele pentru cel de-al XIV-lea Congres al partidului, privitor la asigurarea unor mari suprafeţe irigate, trebuie să se urgenteze finalizarea lucrărilor si la acest sistem de interes national După cum a rezultat din dezbaterea noastră, măsurile si acţiunile întreprinse in unităţile agricole din judeţul Galaţi pentru asigurarea creşterii de ansamblu a eficientei activităţii din agricultură si, implicit, pentru obţinerea de venituri cit mai mari cuprind o paletă largă de preocupări evidenţiate si in aceste zile în cadrul adunărilor generale si conferinţelor de dări de seamă si alegeri. Rezultatele înregistrate pină acum in activitatea economico-financiară a unităţilor agricole dovedesc că multe din acţiunile Întreprinse prezintă un interes deosebit, iar cunoaşterea si generalizarea lor in toate cooperativele agricole si asociaţiile intercooperatiste vor conduce la asigurarea eficientei economice in toate sectoarele de producţie agricolă. Petre CRISTEA Dan PLAIEŞU corespondentul „Scînteii1* SANTEIA - miercuri 1 noiembrie 1989 Pentru creşterea producţiilor în zootehnie — furaje multe şi de bună calitate Concomitent cu celelalte lucrări din această perioadă, în unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Arad se acţionează în vederea asigurării furajelor in cantităţile prevăzute şi creării condiţiilor necesare pentru buna iernare a animalelor. „Săptămînal comandamentul judeţean pentru agricultură, împreună cu factorii de răspundere din zootehnie analizează, la faţa locului în unităţile agricole, măsurile concrete întreprinse pentru realizarea ■ ' ■■ ————■ stocurilor de furaje necesare în perioada de stabulaţie — ne spune tovarăşul Petru Moru, director adjunct la direcţia agricolă. Măsurile întreprinse au făcut ca majoritatea u- —unităţilor agricole să-şi asigure cantităţile prevăzute de fin, suculente şi grosiere. In scopul economisirii furajelor, in acest an s-a prelungit păşunarea pe mirişti şi pe păşunile montane. Faptul că nu peste tot s-au realizat stocurile de fin planificate ne-a determinat să acţionăm pentru suplimentarea celorlalte furaje. De exemplu, la suculente vom realiza şi depăşi programul cu 25 la sută in unităţile agricole de stat şi cu 5,6 la sută in cele cooperatiste“. La cele de mai sus adăugăm că organele de specialitate sprijină unităţile care nu şi-au asigurat in totalitate furajele, pentru a depozita suculente de calitate bună, folosindu-se o serie de ingrediente şi preparate menite să contribuie la ridicarea valorii nutritive a acestora. De asemenea, întreaga cantitate de furaje este dată in primire şefilor de ferme zootehnice, se stabilesc reţete şi raţii zilnice de furajare. Cum se acţionează în unităţi ? La Cooperativa Agricolă de Producţie din Şiclău forţele erau repartizate riguros. De ce ? Pentru că trebuia transportată cantitatea de 100 tone de tăiţei de sfeclă care tocmai sosise în gară, iar din cîmp se aduceau, cu mijloace hipo, fin de mei şi coceni de porumb. „In loc de 1 300 tone fin am realizat doar 1150 tone, spune tovarăşul Dimitrie Chiş, preşedintele unităţii. Aceasta ne obligă să acţionăm pentru suplimentarea celorlalte furaje. La suculente, de pildă, planul este de 3 175 tone, din care am realizat peste 2 700 tone, insă mai dispunem de mai bine de 2 000 tone sfeclă furajeră şi 250 tona tăiţei de sfeclă de zahăr. Ca atare, in perioada de stabulaţie nu vom avea probleme cu furajele“. De altfel, această unitate, printr-o bună hrănire şi îngrijire a animalelor, a reuşit să obţină o creştere a producţiei de lapte pe cap de vacă furajată faţă de anul trecut. Demne de consemnat, vădind preocupare şi o gîndire de oameni gospodari, sunt măsurile şi acţiunile desfăşurate la întreprinderea Agricolă de Stat din Nădlac. Pe baza experienţei din anii trecuţi, accentul s-a pus, în acest an, pe producerea finului din lucernă şi a porumbului pentru siloz. „La ora actuală avem un stoc 3 700 tone fin şi semifîn, cu peste 1 000 tone mai mult decât în anul trecut — ne spune tovarăşul Ştefan Bogar, directorul întreprinderii. Şi la suculente producem cu 6 600 tone mai mult faţă de prevederile din program. Stocul de grosiere este şi el mai mare, cu 600 tone, decit era prevăzut. Zilnic nnsilozăm şi acum 300 tone de furaje. Am reuşit să asigurăm toate furajele necesare pentru perioada de stabulaţie“. Aici, în scopul asigurării şi bunei gospodăriri a furajelor, complexul de taurine a preluat o parte din suprafaţa bazei furajere, cu utilajele şi maşinile aferente. Mai exact, din cele două ferme (zootehnică şi vegetală) s-a ajuns la una singură. Care sunt rezultatele ? „Cei care se ocupă de baza furajeră au acum tot interesul să obţină producţii mari, deoarece sunt legaţi prin acordul global şi de sporul în greutate realizat la animale — precizează tovarăşul Vasile Boroianu. .................... 11 —■ -1 ni» • contabil-şef al unităţii. Oamenii au înţeles că asigurind furaje mai multe şi mai ieftine costurile la sporurile in greutate vor fi mai mici. Semnificativ este faptul că acum kilogramul de spor în greutate este de 14,98 lei faţă de 31,45 lei, cit era în urmă cu numai un an. Aceasta şi pentru faptul că am redus costurile pe unitatea nutritivă de la 0,88 lei la 0,67 lei“. Includerea bazei furajere in ferma de taurine a dus şi la creşterea răspunderii pentru lucrările de recoltare, transport, depozitare şi furajare, iar cel mai mare ciştig îl reprezintă schimbarea mentalităţii oamenilor, în sensul că acum produsul finit nu-i mai constituia furajele, ci sporurile în greutate“. Trebuie acţionat, în continuare, în toate unităţile agricole pentru a se asigura cantităţile de furaje necesare în perioada de stabulaţie, astfel incit şi in sezonul rece al anului să fie obţinute producţii zootehnica ridicate. Tristan MIHUŢA corespondentul „Scînteii" Nutreţurile adunate şi depozitate cu grijă