Scînteia, decembrie 1989 (Anul 58, nr. 14708-14725)

1989-12-01 / nr. 14708

SCÂNTEIA — vineri 1 decembrie 1989 Trainice împliniri ale muncii şi vieţii Cine trece prin Oaş nu se poate să nu se oprească la Muzeul „Ţara Oaşului“ din Negreşti. Mărturii stră­vechi ale acestei multimi­lenare existenţe se regă­sesc din plin aici : rivna arheologilor, pasiunea isto­ricilor, filologilor, a tutu­ror celor care iubesc locul în care au venit pe lume, se află concretizate în aces­te inestimabile exponate. Un trecut cu profun­de semnificaţii pe care îl purtăm în cugetul şi sim­ţirea noastră, dar şi un prezent strălucitor pe care ni l-a relevat — în parte — o expoziţie de fotografii realizată de artistul-croni­­car al acestui ţinut, Ioniţă G. Andron. Sînt imagini fotografice de o notabilă autenticitate, secvenţe de viaţă, semnificînd deveni­rea prin acest timp a tî­­nărului oraş Negreşti-Oaş. Şi iată o secvenţă re­marcabilă prin forţa ei de sugestie : se săpau funda­ţiile la o nouă întreprin­dere într-o vară, cu oa­meni muncind de zor, cu minecile suflecate, atît de specifice oşenilor cînd se aştern pe lucru. Tînăr, foarte tînăr atunci, Ioan China se afla pe şantie­rul unde avea să se înalţe întreprinderea de In şi Cî­­nepă din Negreşti-Oaş. Era în acei ani de dă­ruire entuziastă de după Congresul al IX-lea al partidului, cind străvechea Ţara Oaşului deschidea larg ochii spre civilizaţia socialistă. După trecerea anilor, mai că nu l-aş fi recunos­cut, dar, revenind asupra imaginii fotografice, i-am descifrat trăsăturile ener­gice, hotărîte, atît de ca­racteristice acestui om destoinic. Lucrarea timpu­lui, trecerea lui inexorabi­lă nu i-au marcat nici tră­săturile chipului şi nici entuziasmul lui funciar ; mai mult, i-au dat o no­bleţe pe care numai o muncă neîntreruptă o poate da. Aşa este şi va rămine primul director al primei întreprinderi de interes re­publican din Ţara Oaşului. Cum de nu s-a acomo­dat cu o stare comună de-a lungul acestor ani ? In sprijinul întrebării stă mărturie un răspuns pe care l-am sesizat în acest timp de cind îl cunosc pe Ioan China : conştiinţa lui de om incomod pentru co­mozi, de neliniştit şi me­reu în avangarda oricărei acţiuni. Se spune — şi cu temei — că omul sfinţeşte locul. Dar cîţi oameni nu ar fi fost în stare — şi un trecut — să-şi sfinţească locurile dacă li s-ar fi creat posibilitatea să-şi a­­rate forţa minţii şi a bra­ţelor ? Mulţi, foarte mulţi­, cum sînt, de fapt, astăzi, în toată Ţara Oaşului. Treceam zilele trecute pe podul Decebal, arcuit peste bătrînul Samus, ad­­mirînd desfăşurarea lui somptuoasă, modelarea fe­lină a oţelului, imaginaţia proiectanţilor şi meşteşu­gul constructorilor. Un pod, în asemenea cazuri, ne face nu numai trecerea spre malul celălalt, dar şi spre o parte din oamenii de dincolo de noi. Şi ast­fel am ajuns la întreprin­derea textilă „Ardeleana“ din Satu Mare, unitate economică remarcabilă în peisajul industrial. Aici se ţese o pînză fină, aici lu­crează sute şi sute de fe­mei. Iat-o pe tînăra Monica Domuţa, ţesătoa­re doar din 1935. Se şi numără printre cele mai destoinice ţesătoare. Are şi un copil cu care — ne spune dînsa — nu prea a avut probleme, în sensul că este sănătos, creşte şi se dezvoltă armonios. Co­legele ei cu mai mare ex­perienţă, Florica Ziman, Elisabeta Ferenczi, Maria Boitor, lucrează la între­prinderea textilă „Arde­leana“ cam de la începutul anilor ’70. Au dobîndit ex­perienţă, la rîndul lor le-au învăţat şi pe altele să devină ţipătoare bine pregătite profesional. „Cine nu are tragere de inimă pentru această meserie, nici să nu vină la noi — ne spune Florica Ziman. Cum şi pe mine m-a aju­tat, la început, Maria Pop, care astăzi este preşedinta noastră de sindicat pe în­treprindere, şi eu îmi dau toată silinţa să le iniţiez în tainele meseriei pe ti­nerele fete care sunt repar­tizate aici. Repet, trebuie doar să-ţi placă să mun­ceşti, pentru că eşti ajutat, colegele manifestă mare a­­tenţie faţă de tineret“. Trecînd iarăşi podul mi-am reamintit că la edi­ţia a V1l-a a Festivalului naţional „Cintarea Româ­niei“ corul de femei de la această întreprindere a entuziasmat juriul con­cursului de la Bistriţa, că în timpul anului au fost prezente la Blaj, la o re­uniune corală unde au luat locul întîi. De pe a­­cum se pregătesc să parti­cipe, anul viitor, la Lugoj, la o altă reuniune corală. Un om care se „confun­dă“ cu însuşi locul în care îşi desfăşoară activitatea este Ionel Pop, inspector­­şef la Inspectoratul Silvic Judeţean Satu Mare. De ani de zile e mereu pre­zent la întreţinerea acestui uriaş templu al naturii care este pădurea. Pădurea care a intrat definitiv în creaţii folclorice, in versuri­le geniale ale lui Eminescu Ori în pridvoarele lui Brân­­cuşi, in vasta operă a lui Sadoveanu... în primăvara unui an eram cu inginerul silvic Ionel Pop in zona Careiului, la împăduriri, în locuri mai dificile, pe nisipuri la Sanislău, Pişcolt şi în alte porţiuni de pe aceste întinderi. Iată cum lucrarea mai vitregă a naturii pune la încer­care voinţa omului de a face fiecare porţiune de pămînt roditoare. Şi iată şi reuşita lui deplină. Cîndva i-am arătat unui pasager de la geamul compartimentului unui tren accelerat porţiuni unde nisipul a fost defini­tiv fixat prin păduri şi cul­turi cerealiere, viţă de vie. Nici nu mi-aş fi dat sea­ma că terenul este nisipos, spunea acesta, văzind pă­duri, lanuri de grîu şi po­rumb. Pădurea românească — Izvor de sănătate, oxigenul existenţei noastre... Pădurile au fost, cîndva, decimate pur şi simplu. Astăzi, iată, se refac sub ochii noştri. Sentimentul prezentului, ca şi al viito­rului sînt atît de puterni­ce, atît de vii în toate ac­ţiunile noastre. Tînăra pă­dure creşte pretutindeni acolo unde oamenii harnici o ocrotesc. Şi iarăşi, revenind in tî­­nărul oraş Negreşti-Oaş nu pentru a-i marca plat­forma industrială de la intrarea dinspre Satu Mare, ci pentru a-i remar­ca o ipostază a tradiţiei sale populare : arta ţesu­tului. La o secţie a coope­rativei „Prestarea“, cam prin 1976 s-a înfiinţat o secţie de ţesături, cu o producţie anuală de două sute de mii de lei la­ început, pentru ca as­tăzi cifra să urce ver­i­tiginos la optsprezece mi­lioane de lei. Cergile, gubele, carpetele de perete sunt preţuite nu numai pe piaţa internă, ci şi în străi­nătate. Ceea ce este fru­mos şi autentic nu se poa­te pierde şi nu se va pier­de niciodată. Luna ţesută de oşence şi lucrată cu mă­iestrie de ele va concura, oricînd, firele sintetice, in­diferent de coloritul aces­tora. Tiparul tradiţional oşenesc se păstrează în absolut tot ce se creează aici. Arhaicele dârăci, vuitori, furci de tors au fost scoase de prin poduri şi utilizate în scopuri pen­tru care au şi fost crea­te. Ioan Ghete, cel care a avut iniţiativa de a crea această secţie de ţe­sut, spunea că avea datoria morală de a pune în func­ţiune aceste războaie de­­ţesut, dărăci şi vuitori pe care lumea le neglijase la un moment dat. Avea datoria morală să reînvie o tradiţie. Astăzi, zeci de Irincuţe, Marii, Ane con­tinuă tradiţia oşenească. Am văzut cum la familia Maria Olteanu, bunica, nora şi nepoata torceau luna dintr-un fuior mai alb decit zăpada, în timp ce suveica alerga cu o iuţeală nebănuită. Aceste stră­vechi războaie de ţesut mi s-au părut că seamănă cu nişte piane aşezate în mij­locul casei. Doar clapele nu se văd sau nu le zărim noi, dar cîntecul există. „Cum a fost la şcoală azi, ai luat note bune ? — o întreabă bunica pe Aha, nepoata ei din clasa a X-a“. „Bine, îi răspunde aceasta, azi am luat­­ la matematică“. Şi imediat se apucă să trebăluiască prin casă, făcînd totul cu plă­cere. Fata se simte de pe acum folositoare, învaţă să toarcă, să mînuiască su­veica, pentru ca, mai tir­­ziu, să fie în stare să-şi înveţe urmaşii. Pretutindeni există oa­meni destoinici, pretutin­deni se lucrează cu tra­gere de inimă. Ei îşi iu­besc munca şi ţara în care s-au născut, ei vor să-i dea o dimensiune acolo unde îşi exprimă vocaţia creatoare. Aşa au făcut şi strămoşii lor, aşa vor face şi ei. Mai dreaptă şi mai bună, societatea socialistă le-a creat toate condiţiile pentru ca în dreptul nu­melui lor să se înscrie cu­­vîntul de inventator, mun­citor, inginer, medic, ţesă­toare... Unde să înveţe, de exemplu, această Ană să facă gube, carpete de pe­rete dacă nu in ţara ei ? Unde să fim noi înşine, a­­devăraţi oameni, cu frun­tea sus, dacă nu In ţara care ne-a crescut ? Aceste posibile secvenţe de viaţă un cineast le-ar putea învesti cu harul creaţiei, le-ar face exem­plare şi le-ar restitui, sub o formă artistică, semeni­lor săi. Important este faptul că aceste imagini sunt de o varietate infini­tă, că ele se derulează sub bolta înaltă, românească. Grigore SCARIAT Oameni şi fapte în judeţul Satu Mare tv 19,00 Telejurnal o înfăptuim hotărîrile marelui forum al comuniştilor români ! 19,30 Congresul al XlV-îea — Congre­sul marilor victorii socialiste . Cu poporul, pentru popor — cale sigură ,de făurire a socialismu­lui și comunismului în România. Documentar 19,50 Unire, unitate —■ idealuri împli­nite, măreţe perspective. Produc­ţie a Studioului de film TV. Do­cumentar 20.15 Deplină unitate în patria română. Spectacol literar-muzical-coregra­fic 20.50 Hotărîrile Congresului al XIV-lea al partidului — mobilizator pro­gram de muncă pentru întregul nostru popor . Dezvoltarea in continuare­ a industriei prelucră­toare şi cu prioritate a sectoare­lor tehnicii de vîrf 21,10 România în lume 21,30 Hotărîrile Congresului al XIV-lea al P.C.R. la temelia perfecţionării învăţămîntului românesc. 21,50 Telejurnal. (Urmare din pag. I) formată, în bună măsură, într-un dialog activ, apropiat, care permi­te cunoaşterea reală a probleme­lor comuniştilor, ale celorlalţi oa­meni ai muncii, determină opţiu­nea pentru o măsură sau alta de soluţionare operativă. încercăm astfel — şi noi socotim că în mare parte am reuşit­­ să transferăm necesitatea creşterii rolului condu­cător al organelor şi organizaţiilor de partid din domeniul teoretic, a­­firmativ, în cel practic, real. Iar faptul că la întreprinderea de Pie­le şi încălţăminte „Străduinţa“, Combinatul de Prelucrare a Lem­nului, întreprinderea Electrocen­­trale, întreprinderea de Reparaţii Auto, Direcţia Judeţeană de Poştă şi Telecomunicaţii, întreprinderea „Integrata“ de Lună, întreprinde­rea de Rulmenţi activează organi­zaţii de partid puternice, care ac­ţionează pe toate căile pentru în­tărirea rolului lor politic condu­cător, a făcut ca şi realizările in producţie ale comuniştilor, ale ce­lorlalţi oameni ai muncii din a-­­ceste unităţi să fie deosebite. La întreprinderea Electrocentrale, de exemplu, acţiunile comune ale co­mitetului de partid şi consiliului oamenilor muncii pentru menţine­rea în stare de bună funcţiona­re a tuturor utilajelor şi asigurarea stocului de cărbune necesar au permis realizarea suplimentară a 76 700 MWh energie electrică. La fel şi tînărul colectiv al întreprin­derii de Rulmenţi, care a avut onoarea de a fi vizitat, in luna septembrie a.c. de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, s-a mo­bilizat exemplar sub conducerea comuniştilor şi a realizat sarcini­le la producţia-marfă industrială, iar în prezent se depun eforturi stăruitoare pentru punerea în funcţiune a celei de a doua ca­pacităţi de producţie. Este un adevăr de necontestat faptul că încrederea in partid — pusă în evidenţă cu o forţă fără precedent în aceste zile, în care ecoul istoricelor hotărîri ale Con­gresului stimulează ample energii, determină mobilizarea exemplară a tuturor oamenilor muncii pen­tru îndeplinirea sarcinilor încredin­ţate, porneşte de la prestigiul ciştigat de fiecare organizaţie de bază în rindul colectivului in care acţionează. Oamenii au devenit în­crezători în partid tocmai datorită sporirii rolului şi influenţei or­ganizaţiilor sale în soluţionarea tu­turor problemelor de pe raza lor de activitate. Iar realizările fără precedent in întreaga istorie na­ţională dobîndite de ţara noastră, îndeosebi după Congresul al IX- lea, sînt suportul real al încrede­rii nemărginite a întregului po­por în partidul nostru comunist, în secretarul său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Adevăruri esenţiale, integrate în activitatea de zi cu zi a partidului, a ţării, pentru edificarea socialis­mului pe pământul patriei. „Partidul nu poate re­nunţa la răspunderea revo­luţionară, nu poate să ce­deze altei forţe politice mi­siunea sa istorică".­­Această idee, desprinsă din Raportul la Congres, reprezintă cheia de bol­tă a mersului nostru înainte pe luminoasa cale a socialismului“, ne-a spus organizatorul de partid, preşedinte al Consiliului Unic Agroindustrial de Stat şi Coopera­tist Pogoanele, judeţul Buzău, to­varăşul Gheorghe Răican. — Concretizaţi cu exemple din sfera dv. de activitate. — Aş începe cu faptul, cunoscut de toţi cei din consiliul nostru, că în măreţele impliniri şi cuteză­toarele perspective ce se deschid dezvoltării multilaterale a scumpei noastre patrii — magistral înfăţi­şate în Raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu — ne-am regă­sit şi noi, cei care plămădim pă­­mîntul, sporindu-i an de an rodni­cia. Nu există împlinire în satul românesc de azi şi, e­­vident, şi în raza de cuprinde­re a consiliului nostru care să nu aibă încorporate munca şi ac­ţiunea comunistă, efortul organelor şi organizaţiilor de partid de a uni energiile maselor, de a stimula iniţiativa, dorinţa de perfecţionare continuă. Aşa am reuşit, sub con­ducerea partidului, să sporim per­manent rodnicia pămîntului, în 1989 obţinînd cele mai mari pro­ducţii din istoria acestor locuri. Aşa am reuşit să asigurăm mersul înainte al satului pe calea progre­sului şi civilizaţiei socialiste. — Un drum care, privit în lu­mina documentelor programatice ale Congresului, mai are încă mul­te etape de străbătut. — Neîndoios. De aceea, pornind de la exigenţele formulate la Con­gres de secretarul general al parti­dului, de la faptul că şi în agricul­tura buzoiană, în contrast cu per­formanţele realizate în majoritatea unităţilor — care au obţinut in 1989 recolte la nivelul obiectivelor noii revoluţii agrare — mai sunt unele cooperative agricole cu re­zultate necorespunzătoare, din cauza propriilor noastre deficienţe organizatorice, pentru noul an a­­gricol şi în viitorul cincinal vom asigura temelii trainice obţinerii unor producţii mari, sigure şi sta­bile. în prezent, insistăm pentru perfecţionarea radicală a muncii organizaţiilor de partid, astfel in­cit ele să cuprindă toate domenii­le, să rezolve, într-o viziune uni­tară şi in condiţii cit mai bune, toate problemele satului. Cu alte cuvinte, să acţionăm astfel incit, prin creşterea rolului politic con­ducător al organizaţiilor de partid, al tuturor comuniştilor, să de­terminăm la fiecare loc de rotuică un nou avint, sporirea răspunderii pentru lucrul bine făcut, ordine şi disciplină desăvîrşite. Mobilizind exemplar forţele, ridicînd nivelul de pregătire politico-ideologică şi profesională al tuturor comunişti­lor, al tuturor celor ce mun­cesc în agricultură,­ vom des­făşura o astfel de activitate Incit să demonstrăm, prin noi argumen­te, celor care mai au îndo­ieli sau denigrează realizările României de astăzi, cit de necesară este afirmarea rolului politic con­ducător al partidului,­in societate, ce înseamnă socialismul şi proprie­tatea socialistă obştească, ce în­seamnă să munceşti liber şi demn intr-o ţară liberă şi demnă. „Partidul nostru s-a situ­at întotdeauna ferm în fruntea luptei pentru apă­rarea intereselor vitale ale clasei muncitoare, ale oa­menilor muncii" - desprinde această idee, din Raportul to­varășului Nicolae Ceaușescu la Congres, un alt participant la pre­zenta anchetă social-politică, arhi­tectul Ioan Fisus, secretarul co­mitetului de partid de la Institutul de Proiectare al Judeţului Mureş. — Urmărind, la fel cu întreaga ţară, lucrările Congresului al XIV-lea — m-am convins, o dată in plus, de adevărul că Parti­dul Comunist Român este ex­ponentul autentic al interese­lor majore ale clasei munci­toare, ale întregului popor. El a dovedit, prin întreaga politică de construcţie a socialismului in România, că face totul pentru fău­rirea noii orinduiri cu poporul şi pentru popor. Ca arhitect şi comunist, ce-mi desfăşor activitatea intr-un mare institut de proiectare, afirm cu toată convingerea că, şi în dome­niul meu de activitate, toate mă­surile luate de partid în ultimii 10 ani de cînd lucrez aici au vizat ridicarea continuă a calităţii vieţii tuturor celor care muncesc cu bra­ţele şi cu mintea. Să apelez, în a­­ceastă ordine de idei, doar la un singur exemplu : cele 14 000 de apartamente proiectate de noi în actualul cincinal pentru judeţul Mureş pun în valoare grija stator­nică a partidului pentru ca — prin creşterea calităţii şi a spaţiilor lo­cuinţelor, a finisajelor interioare şi exterioare — să înfrumuseţăm continuu viaţa oamenilor. In ce ne priveşte, noi toţi cei 370 de arhitecţi, ingineri şi tehni­cieni, în frunte cu comuniştii, din Institutul de Proiectare al judeţu­lui Mureş ne angajăm ca, la locul nostru de muncă, să facem totul pentru a contribui din plin la realizarea măreţelor obiective sta­bilite de istoricul Congres al XIV- lea al partidului. Tot la adevăruri ce-i stau la îndemină apelează şi mais­trul Ioan Puia, secretar al comite­tului de partid de la întreprin­derea de Materiale de Construcţii Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud . — în 1965 zestrea edilitară a unei întregi zone ca a noastră nu cuprin­dea decît două blocuri cu 40 de apartamente. In acest an, al Con­gresului al XIV-lea al partidului, numărul lor întrece 26 580 aparta­mente, la care se cer adăugate mai bine de 13 000 case noi, majo­ritatea cu parter şi etaj, ridicate în toate aşezările rurale din această parte de ţară. Am citit că, prin alte părţi de lume, unii şi-au propus să facă un bloc înalt de un kilometru. Cinste lor, deşi... Deşi, in acelaşi timp, milioane şi milioane de oa­meni din aceste ţări cu recorduri... kilometrice nu au un acoperiş dea­supra capului — dacă avem în ve­dere că un pod sau o staţie de metrou nu reprezintă, totuşi, o... locuinţă. în schimb, eu ştiu tot atît de bine că aici, la noi, în mai puţin de un sfert de veac, imensa ma­joritate a locuitorilor judeţului au cunoscut bucuria mutării în lo­cuinţă nouă. Aşa cum prevăd do­cumentele Congresului al XIV-lea al comuniştilor români, pină la fi­nele mileniului aproape toată populaţia României va avea aceas­tă mare satisfacţie. Constructorii in mijlocul cărora muncesc şi tră­iesc sunt absolut siguri că această realitate se va împlini mai curînd, mult mai curînd la Bistriţa. Cum , înfăptuind întocmai obiectivele măreţe stabilite de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român, partid care, pentru prima dată in istorie, şi-a propus drept cel mai inart ţel slujirea interese­lor vitale ale poporului. Iată de ce poporul nostru recunoaşte pe deplin meritul partidului de a-i conduce destinele, opera de edifi­care socialistă şi comunistă a pa­triei. Am pus alături de tovarăşii mei — comunişti şi necomunişti — minte şi efort în miile de apartamen­te date în folosinţă din 1985 pină azi, în judeţul nostru. Mai avem de împlinit pină la finele lui 1990 alte 1 758 apartamente. Le vom edifica. Din 1991 pină în 1995 avem de ridicat cel puţin 6 000 de apar­tamente. Şi le vom face. Pină la Congres, noi, făuritorii de case şi alte materiale pentru construcţii din Bistriţa, am îndeplinit planul anual la toate sortimentele fizice. Schimburile noastre record în pro­ducţie, din zilele desfăşurării lu­crărilor Congresului, s-au înscris drept autentice adeziuni la tot ce a hotărît marele forum comunist al ţării. Adeziune pe care o înso­ţim cu fapta care, „tradusă“ con­cret, înseamnă, pină la finele anu­lui în curs, o producţie suplimen­tară cifrată la cel puţin 12 mili­oane Iei. Concluzia nu poa­te fi decît una, la care şi noi, constructorii, ţinem foar­te mult : zid de monolit în jurul partidului, ai secretarului său ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înălţăm noi ctitorii, împreună cu ţara, tocmai pentru că politica Partidului Comunist Român este politica Ţării. Tocmai pentru că, la examenul istoriei, această politică s-a dovedit viabilă, calea româ­nească de construcţie socialistă dovedindu-se victorioasă. Zid de monolit in jurul gloriosu­lui şi încercatului partid, al conducătorului iubit. Zid de monolit al clasei munci­toare, ţărănimii, intelectualităţii, al întregului, eroicului nostru popor. Pe frontispiciul acestei indestruc­tibile unităţi, al marilor victorii în construcţia socialistă a acestor ani, numele Partidului Comunist Român, organizatorul şi conducă­torul uriaşei opere de edificare a celei mai drepte şi umane orin­duiri — orînduirea socialistă — ră­mine gravat pentru istorie cu stră­lucitoare litere de aur. Ilie TANASACHE cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii“ Organizaţia de partid - factor dinamizator vremea Prognoza meteorologică pentru in­tervalul 1 decembrie, ora 16 — 4 de­cembrie, ora 20. In țară . Vremea se va încălzi treptat, îndeosebi In zonele deluroase. Cerul va fi variabil, cu innorâri mai accentuate în regiunile nordice şi estice, unde, pe alocuri, va ninge slab. Vintul va sufla slab pînâ la moderat. Temperaturile minime vor Cronica zilei Cu prilejul Zilei naţionale a Re­gatului Thailanda, joi a avut loc in Capitală o manifestare cultura­lă, organizată de Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străi­nătatea, in cadrul căreia au fost prezentate aspecte ale dezvoltării e­­conomico-sociale din această ţară şi s-au prezentat filme documentare thailandeze. Au participat membri ai conduce­rii I.R.R.C.S., reprezentanţi ai Mi­nisterului Afacerilor Externe, un numeros public. A fost prezent Praphot Narin­­thrangura Na Ayutiya, ambasadorul Regatului Thailanda la Bucureşti. (Agerpres) COMUNICATUL şedinţei Comitetului miniştrilor apărării ai statelor participante la Tratatul de la Varşovia In perioada 27—29 noiembrie 1989, în capitala Republicii Ungare, Bu­dapesta, a avut loc şedinţa Comi­tetului miniştrilor apărării ai state­lor participante la Tratatul de la Varşovia. La lucrările şedinţei au luat parte: general de armată D. Djurov, mi­nistrul apărării populare al Repu­blicii Populare Bulgaria, general-lo­­cotenent E. Liska, locţiitor al minis­trului apărării naţionale al Republi­cii Socialiste Cehoslovace, amiral T. Hoffmann, ministrul apărării na­ţionale al Republicii Democrate Germane, general de armată F. Si­­wycki, ministrul apărării naţionale al Republicii Populare Polone, ge­neral-colonel V. Milea, ministrul apărării naţionale al Republicii So­cialiste România, general-colonel F. Kárpáti, ministrul apărării al Republicii Ungare, general de arma­tă D.T. Iazov, ministrul apărării al U. R.S.S., general de armată P.G. Lu­­sev, comandantul-şef al Forţelor Armate Unite ale statelor partici­pante la Tratatul de la Varşovia, ge­neral de armată V.N. Lobot­, şeful Statului Major al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia. La şedinţă au fost prezenţi, de asemenea, reprezentanţi din condu­cerile ministerelor apărării ale sta­telor participante la Tratatul de la Varşovia şi Comandamentul Unifi­cat al Forţelor Armate Unite. Şedinţa a fost prezidată de mi­nistrul apărării al Republicii Un­gare. Participanţii la şedinţă au făcut un schimb de păreri cu privire la si­tuaţia politico-militară în Europa şi au examinat perspectivele de per­fecţionare pe mai departe a Forţe­lor Armate Unite ale statelor parti­cipante la Tratatul de la Varşovia ţinind seama de hotărîrile guverne­lor statelor aliate de reorganizare a forţelor lor armate şi de evoluţia negocierilor de la Viena,privind for­ţele armate şi armamentele conven­ţionale în Europa. Comitetul miniştrilor apărării a relevat progresul obţinut în ultima vreme în îmbunătăţirea relaţiilor in­ternaţionale, nn reducerea încordă­rii şi a confruntării. O mare însem­nătate o au paşii practici ai state­lor participante la Tratatul de la Varşovia în domeniul dezarmării, care deschid perspectivele unor noi măsuri pentru întărirea păcii, secu­rităţii şi încrederii. Măsurile întreprinse de statele participante la Tratatul de la Varşo­via in aplicarea principiilor doctri­nei lor militare, de reducere unila­terală a forţelor lor armate, de în­tărire a caracterului defensiv al a­­cestora, precum şi de diminuare a producţiei de armament şi a cheltu­ielilor militare, Comitetul miniştri­lor apărării le consideră ca un aport deosebit, constructiv la crearea pre­miselor favorabile­ pentru dezvol­tarea, în continuare, a procesului de limitare a armamentelor şi de re­ducere a nivelului confruntării mi­litare în Europa. La şedinţă a fost exprimată sa­tisfacţia in legătură cu noile ini­ţiative privind reducerea armamen­telor strategice ofensive, limitarea experienţelor nucleare, interzicerea armelor chimice şi distrugerea tu­turor rezervelor acestora. Rezultatele obţinute, precum şi perspectivele negocierilor de la Vie­na în domeniul reducerii forţelor ar­mate şi armamentelor convenţiona­le în Europa se apreciază pozitiv. Comitetul miniştrilor apărării a subliniat importanţa orientării rela­ţiilor dintre Tratatul de la Varşo­via şi Alianţa Nord-Atlantică pe un făgaş de neconfruntare, a stabilirii unui dialog constructiv şi pe linie militară. S-au apreciat pozitiv re­zultatele întilnirilor ce au avut loc între reprezentanţii conducerii su­perioare militare a statelor partici­pante la Tratatul de la Varşo­via şi statelor membre ale N.A.t­o. Totodată, participanţii la şedinţă au subliniat in mod deosebit că sunt necesare eforturi, in continuare, de ambele părţi, pentru ca procesul po­zitiv început să capete caracter ireversibil. Bugetele militare şi programele de dezvoltare, în perspectivă, a forţelor armate ale S.U.A. şi altor ţări ale N.A.T.O. sunt orientate, deocamdată, spre menţinerea forţei militare ca instrument principal pentru reali­zarea scopurilor lor politice externe. Nu poate să nu neliniştească inten­ţiile N.A.T.O. de a folosi, ca şi pină acum, strategia descurajării nuclea­re, de a lăsa forţele maritime mili­tare în afara negocierilor privind reducerea forţelor armate şi arma­mentelor. S-a subliniat că evoluţia situaţiei pe continentul european impune in mod imperios începerea negocierilor de reducere şi apoi de lichidare a ar­melor nucleare tactice. A fost salu­tată cu satisfacţie disponibilitatea U.R.S.S. de a reduce considerabil, in mod unilateral, rachetele sale tacti­ce nucleare din Europa, in cazul a­­cordului statelor N.A.T.O. de a în­cepe astfel de negocieri. Comitetul miniştrilor apărării, pornind de la analiza situaţiei poli­­tico-militare, a stabilit direcţiile de perfecţionare, în continuare, a For­ţelor Armate Unite in conformitate cu doctrina militară a statelor parti­cipante la Tratatul de la Varşovia şi cu doctrinele militare naţionale. A­­ceasta se va realiza ţinînd seama de necesitatea de a asigura o apărare fermă şi de a menţine Forţele Ar­­mate Unite bine pregătite, capabile să garanteze apărarea ţărilor mem­bre ale Tratatului de la Varşovia. Asupra problemelor analizate au fost adoptate hotărîri puse de acord. Şedinţa s-a desfăşurat intr-o at­mosferă de lucru, de prietenie şi în­ţelegere reciprocă. Următoarea şe­dinţă va avea loc la Berlin. fi cuprinse intre minus l0 si minus 6 grade, mai coborlte In depresiunile intramontane, dar uşor mai ridicate in sudul ţării, iar valorile maxime se vor situa intre minus 5 şi plus 5 grade, mai ridicate în zonele deluroase. Pe alocuri se va produce ceaţă asociată trecător şi cu chiciură. In Bucureşti. Vremea se va încălzi treptat. Cerul va fi variabil. Condiţii reduse de ninsoare slabă spre sfirşitul intervalu­lui. Vintul va sufla slab. Temperatu­rile minime se vor situa între minus 10 şi minus 6 grade, iar cele maxime între minus 1 şi plus 4 grade. Politica de (Urmare din pag. I) starea prin războaie, exploatare sau prin alte forme de însuşire fraudu­loasă a bunurilor şi valorilor naţio­nale ale altor popoare. Tot ceea ce avem este rodul propriului efort, materializat în alocarea unei însem­nate părţi din venitul naţional reali­zat pentru crearea, dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a societăţii noastre. Astăzi, cînd dezvoltarea întregii economii se întemeiază preponde­rent pe factorii calitativi, de esenţă intensivă, politica de acumulare urmăreşte, înainte de toate, moder­nizarea structurală şi tehnologică, pe seama alocării prioritare a investi­ţiilor în domeniile şi subramurile de vîrf ale progresului tehnic, care asigură un grad inait de­ valorificare a resurselor materiale şi de forţă de muncă. în acest context, creşterea răspunderii faţă de eficienţa cu care este folosit fiecare leu investit de­vine un imperativ esenţial al dezvol­tării în continuare a proprietăţii so­cialiste. Este bine ştiut că şi pină acum au fost depuse eforturi în direcţia obţinerii unei eficienţe cit mai mari de pe urma fiecărei inves­tiţii realizate. In etapa actuală, această preocupare trebuie să se oglindească, intr-o şi mai mare mă­sură, deopotrivă în ceea ce priveşte orientarea fondurilor de investiţii preponderent spre lucrări de moder­nizare şi reutitare a capacităţilor de producţie existente, pe baza celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, creşterea substanţială a pro­ducţiei şi a venitului naţional pe unitatea de fonduri fixe, sporirea mai rapidă a productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie şi ridicarea rentabilităţii. Din perspectiva obiectivului stra­tegic care se află in prezent in faţa economiei româneşti — dezvoltarea intensivă a tuturor sectoarelor de activitate —, creşterea eficienţei efortului de acumulare trebuie să însemne implicit reducerea costului produselor, concomitent cu ridicarea parametrilor calitativi ai valorilor de întrebuinţare respective la cote su­perioare. Ambele cerinţe — redu­cerea costurilor şi creşterea calităţii INFORMAŢII SPORTIVE ŞAH. — în runda a cincea a Campionatului european masculin de şah pe echipe, de la Haifa, au fost consemnate următoarele rezul­tate : România — Norvegia 3,5—2,5; Iugoslavia — Bulgaria 3,5—2,5 ; An­glia — Ungaria 3,5—2,5 ; U.R.S.S. — R. F. Germania 4,5—1,5 ; Israel — Suedia 3—2 (1) ; Grecia — Elveţia 4—2 ; Cehoslovacia — Polonia 3—2 (1) ; Franţa — Ţara Galilor 5,5 — 0,5 ; Italia — Belgia 4—2 ; Austria — Spania 4—2. In clasament condu­ce Iugoslavia cu 21,5 puncte, urma­tă de U.R.S.S. (19 puncte), Anglia (18,5 p). Echipa României ocupă lo­cul 10, cu 16 puncte. BASCHET. — Rezultate înregis­trate în grupele semifinale ale cam­pionatului european masculin de baschet : Suedia — România 85—81 (45—47) ; Bulgaria — Grecia 84—78 (39—44) ; Spania — Iugoslavia 97— 108 (44—60) ; Cehoslovacia — Israel 93—81 (51—38); R.F. Germania — Anglia 110—87 (50—41) ; Olanda — Italia 83—84 (44—43) ; Franța — U.R.S.S. 86—96 (44—50); Belgia — Polonia 96—80 (46—30). LUPTE. — „Cupa Mondială“ la lupte greco-romane s-a încheiat in localitatea norvegiană Fredrikstad cu succesul selecţionatei U.R.S.S. (5 victorii) urmată în clasamentul final de Cuba, S.U.A., Japonia, Sue­dia și Norvegia. PATINAJ. — La Colorado Springs (Colorado) au început campiona­tele mondiale de patinaj artistic pentru juniori. După prima zi de întreceri, în proba de dansuri con­duce cuplul sovietic Marina Anisina — Ilia Averbuk, urmat de perechea franceză Marina Morel — Gwendal Peizerat, acumulare — ţin de competitivitatea mărfurilor, iar pe un plan mai larg de exigen­ţele mecanismului economico-finan­­ciar. De aici concluzia, pe care o pune puternic în lumină Raportul, că procesul acumulării şi, derivat din el, procesul investiţional, ca prin­cipală cale de dezvoltare a proprie­tăţii socialiste, nu pot fi tratate distinct de problematica autogestiu­­nii şi autofinanţării, ci in strinsă le­gătură cu acestea, ca parte inte­grantă a ei. Una din direcţiile importante de acţiune in vederea sporirii funcţiilor acumulării in consolidarea şi dezvol­tarea proprietăţii socialiste o consti­tuie reducerea decalajului dintre momentul cheltuirii resurselor şi cel al obţinerii efectelor economice şi sociale scontate ; cu alte cuvinte, evitarea imobilizării unei părţi din proprietatea socialistă, ceea ce im­plică accelerarea procesului de in­corporare a acumulării in noi fonduri fixe. Desigur, procesul trebuie privit în lumina adevărului că proprietatea socialistă îşi dovedeşte valenţele ei de factor decisiv al progresului eco­nomic şi social nu atît prin acumu­larea unui mare volum de mijloace fixe,d­in bună parte depăşite din­­ punct de vedere tehnic, ci prin ca­pacitatea ei de a asimila rapid progresul tehnologic şi de a favoriza, după aceea, afirmarea lui. în această , optică, Programul-Directivă, adop-­­ tat de Congresul al XIV-lea, pre-­­ cizează că, în cadrul fondurilor de in- ? vestiţii alocate industriei în viitorul cincinal, o pondere importantă va reveni realizării programelor de mo­dernizare a utilajelor şi instalaţiilor, iar în activitatea de investiţii se vor urmări reducerea la strictul necesar a cheltuielilor pentru construcţii,­­ sporirea gradului de tipizare şi in­dustrializare a lucrărilor, promovarea tehnologiilor de execuţie de mare randament, reducerea accentuată a consumurilor de materiale energo­­intensive, asigurarea condiţiilor pen­tru intrarea mai rapidă in funcţiune a noilor obiective. Concepută pe termen lung, intr-o concepţie unitară, dar cu caracter stabil, politica partidului nostru de alocare a unei părţi importante din venitul naţional pentru acumulare are permanent în vedere satisfacerea la un nivel tot mai inart a nevoilor de viaţă materială şi spirituală ale întregului popor, prin creşterea pu­ternică a forţelor­ de producţie, repartizarea lor armonioasă pe întreg teritoriul ţării, ca premise ale valo­rificării superioare a efortului pro­priu de gîndire şi creaţie al tuturor oamenilor muncii. O politică fundamentată ştiinţific­ă şi urmată cu neslăbită consecvenţă, spre binele ţării şi al poporului, avînd drept finalitate ridicarea României în rîndul ţărilor dezvoltate ale lumii. Ioan ERHAN teatre • Teatrul Naţional (14 71 71, sala Mare): Bădăranii — 18; (sala Ama­­teatru): Capcana — 18; (sala Ate­lier) : Ultimul set — 18 V ( Harmonica „George Enescu“ tra 88 73, Ateneul Roman): concert simfonic. Dirijor: Cristian Mancha), sonst Daniel Toulovscni — 18; (sala studio): „trepteie afirmarii artis­tice­, d­ina­st­oia — vioară. La pian Doina Dacian (Beethoven, Calo, Va­leuiawski, Lnescu) — 17 V Opera itojr­ânâ (13 16 37); Frei­­senitz — 18 • Teatrul de Operetă (13 63 48); Sil­via — 18­­# Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu, 14 75 46), secretul familiei J­osket 7- 18; (sala Grădina Icoanei, 11 93 44) : Dimineaţa pierdutâ — 18 • Teatrul Mic (14 70 81): Nişte ţă­rani — 18,30 • Teatrul Foarte Mic (14 08 03): Draga Joey — 19 • Teatrul de comedie (16 64 60): scaiul — 18 • Teatrul „Nottara“ (59 31 03, sala studio): Al patrulea anotimp — 18,36 • Teatrul Giuleşti (sala Majestic, 14 72 34): Să nu-ți faci prăvălie cu scară — 18 • Teatrul satiric-muzical „C. Ta­­nase“ (sala Savoy, 15 56 78), Savoy, Savoy — 18­ (sala Victoria, 50 58 65); Cavalcada risului — 18 • Ansamblul artistic „Rapsodia Românâ“ (13 13 00) De tine dorul mă leagă — 18 • Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55): De la Stan şi Bran la... Muppets — 9; Albă ca Zăpada şi cei 7 pitici — 18 • Teatrul „Ţăndărică“ (15 23 77, sala Victoria): Dumbrava minunată — 10; Mănuşa — 15; (sala Cosmonauţilor, II 12 04): Anotimpurile minzului — 15 • Circul Bucureşti (10 41 95): „Arena atracţiilor“ (B.P. Bulgaria) — 18:30 • Studioul de teatru I.A.T.C. (15 72 59): Camera de alături — 18 PAGINA 5 Domnului ANDRE KOLINGBA Preşedintele Republicii Centrafricane, • . ~ Şef al statului ^ BANGUÎ Sărbătorirea Zilei naţionale a Republicii Centrafricane îmi oferă plă­cutul prilej de a vă adresa calde felicitări, împreună cu­ cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate pentru poporul centrafrican prieten. Exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi cooperare­­dintre Repu­blica Socialistă România şi Republica Centrafricană se vor dezvolta şi diver­sifica în continuare,din interesul poporului român şi al poporului centrafri­can, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU­­ Preşedintele ai Republicii Socialiste România LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. Ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 30 noiembrie 1989 Ciştigurile întregi revin obligaţiu­nilor de 200 de lei. în valoarea cişti­­gurilor este cuprinsă şi valoarea no­minală a obligaţiunilor ieşite ciştigă­toare. Plata ciştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţi­ile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele cu­rente cuprinse între 81—225, la con­fruntarea cu lista oficială primul Zero de la serie nu se ia în consi­derare. Numărul ciştigurilor Seria obligațiunii M C fij Ä c L y 3 s ~ £ w .2 Z 0 Valoarea cîştigului 1 97582 216 50 000 1 10419 211 50 000 1 58999 193 50 000 1 30971 160 50 000 1 72075 158 40 000 1 68732 174 40 000 1 77350 82 40 000 1 82541 221 40 000 1 71169 133 40 000 1 05296 203 30 000 1 55895 61 30 000l 82300 88 30 000l 82784 63 30 000 1 22043 71 30 000 1 97940 210 30 000 1 11872 144 20 000 1 17685 136 20 000 1 92191 60 20 000 1 20286 103 20 000 1 28423 155 20 00O 1 66289 75 20 000 1 01883 69 20 000 1 15929 83 10 000 1 67728 158 10 000 1 79449 43 10 000 1 27883 209 10 000 1 81431 79 10 000 1 53048 178 10 000 1 68835 173 10 000 I 79702 84 10 000 1 59290 101 5 000 X 64231 131 5 000 1 07075 141 5 900 1 91737 197 5 000 1 45893 94 5 000 1 14516 213 5 000 1 85633 05 5 000 1 63196 140 5 000 1 Terminația se­­­­riei obligațiu­­­­nilor 0 181 5 000 100 747 123 3 000 100 981 1242 000 100 079 032 000 1 000 86 90 1 000 1 000 54­­ 114 800 1 000 22 117 800 1 000 80 105 800 1 000 07 108 800 1 000 78 201 800 1 000 15 100 800 7 339 TOTAL 7 345 000

Next