Scînteia, decembrie 1989 (Anul 58, nr. 14708-14725)
1989-12-01 / nr. 14708
SCÂNTEIA — vineri 1 decembrie 1989 Trainice împliniri ale muncii şi vieţii Cine trece prin Oaş nu se poate să nu se oprească la Muzeul „Ţara Oaşului“ din Negreşti. Mărturii străvechi ale acestei multimilenare existenţe se regăsesc din plin aici : rivna arheologilor, pasiunea istoricilor, filologilor, a tuturor celor care iubesc locul în care au venit pe lume, se află concretizate în aceste inestimabile exponate. Un trecut cu profunde semnificaţii pe care îl purtăm în cugetul şi simţirea noastră, dar şi un prezent strălucitor pe care ni l-a relevat — în parte — o expoziţie de fotografii realizată de artistul-cronicar al acestui ţinut, Ioniţă G. Andron. Sînt imagini fotografice de o notabilă autenticitate, secvenţe de viaţă, semnificînd devenirea prin acest timp a tînărului oraş Negreşti-Oaş. Şi iată o secvenţă remarcabilă prin forţa ei de sugestie : se săpau fundaţiile la o nouă întreprindere într-o vară, cu oameni muncind de zor, cu minecile suflecate, atît de specifice oşenilor cînd se aştern pe lucru. Tînăr, foarte tînăr atunci, Ioan China se afla pe şantierul unde avea să se înalţe întreprinderea de In şi Cînepă din Negreşti-Oaş. Era în acei ani de dăruire entuziastă de după Congresul al IX-lea al partidului, cind străvechea Ţara Oaşului deschidea larg ochii spre civilizaţia socialistă. După trecerea anilor, mai că nu l-aş fi recunoscut, dar, revenind asupra imaginii fotografice, i-am descifrat trăsăturile energice, hotărîte, atît de caracteristice acestui om destoinic. Lucrarea timpului, trecerea lui inexorabilă nu i-au marcat nici trăsăturile chipului şi nici entuziasmul lui funciar ; mai mult, i-au dat o nobleţe pe care numai o muncă neîntreruptă o poate da. Aşa este şi va rămine primul director al primei întreprinderi de interes republican din Ţara Oaşului. Cum de nu s-a acomodat cu o stare comună de-a lungul acestor ani ? In sprijinul întrebării stă mărturie un răspuns pe care l-am sesizat în acest timp de cind îl cunosc pe Ioan China : conştiinţa lui de om incomod pentru comozi, de neliniştit şi mereu în avangarda oricărei acţiuni. Se spune — şi cu temei — că omul sfinţeşte locul. Dar cîţi oameni nu ar fi fost în stare — şi un trecut — să-şi sfinţească locurile dacă li s-ar fi creat posibilitatea să-şi arate forţa minţii şi a braţelor ? Mulţi, foarte mulţi, cum sînt, de fapt, astăzi, în toată Ţara Oaşului. Treceam zilele trecute pe podul Decebal, arcuit peste bătrînul Samus, admirînd desfăşurarea lui somptuoasă, modelarea felină a oţelului, imaginaţia proiectanţilor şi meşteşugul constructorilor. Un pod, în asemenea cazuri, ne face nu numai trecerea spre malul celălalt, dar şi spre o parte din oamenii de dincolo de noi. Şi astfel am ajuns la întreprinderea textilă „Ardeleana“ din Satu Mare, unitate economică remarcabilă în peisajul industrial. Aici se ţese o pînză fină, aici lucrează sute şi sute de femei. Iat-o pe tînăra Monica Domuţa, ţesătoare doar din 1935. Se şi numără printre cele mai destoinice ţesătoare. Are şi un copil cu care — ne spune dînsa — nu prea a avut probleme, în sensul că este sănătos, creşte şi se dezvoltă armonios. Colegele ei cu mai mare experienţă, Florica Ziman, Elisabeta Ferenczi, Maria Boitor, lucrează la întreprinderea textilă „Ardeleana“ cam de la începutul anilor ’70. Au dobîndit experienţă, la rîndul lor le-au învăţat şi pe altele să devină ţipătoare bine pregătite profesional. „Cine nu are tragere de inimă pentru această meserie, nici să nu vină la noi — ne spune Florica Ziman. Cum şi pe mine m-a ajutat, la început, Maria Pop, care astăzi este preşedinta noastră de sindicat pe întreprindere, şi eu îmi dau toată silinţa să le iniţiez în tainele meseriei pe tinerele fete care sunt repartizate aici. Repet, trebuie doar să-ţi placă să munceşti, pentru că eşti ajutat, colegele manifestă mare atenţie faţă de tineret“. Trecînd iarăşi podul mi-am reamintit că la ediţia a V1l-a a Festivalului naţional „Cintarea României“ corul de femei de la această întreprindere a entuziasmat juriul concursului de la Bistriţa, că în timpul anului au fost prezente la Blaj, la o reuniune corală unde au luat locul întîi. De pe acum se pregătesc să participe, anul viitor, la Lugoj, la o altă reuniune corală. Un om care se „confundă“ cu însuşi locul în care îşi desfăşoară activitatea este Ionel Pop, inspectorşef la Inspectoratul Silvic Judeţean Satu Mare. De ani de zile e mereu prezent la întreţinerea acestui uriaş templu al naturii care este pădurea. Pădurea care a intrat definitiv în creaţii folclorice, in versurile geniale ale lui Eminescu Ori în pridvoarele lui Brâncuşi, in vasta operă a lui Sadoveanu... în primăvara unui an eram cu inginerul silvic Ionel Pop in zona Careiului, la împăduriri, în locuri mai dificile, pe nisipuri la Sanislău, Pişcolt şi în alte porţiuni de pe aceste întinderi. Iată cum lucrarea mai vitregă a naturii pune la încercare voinţa omului de a face fiecare porţiune de pămînt roditoare. Şi iată şi reuşita lui deplină. Cîndva i-am arătat unui pasager de la geamul compartimentului unui tren accelerat porţiuni unde nisipul a fost definitiv fixat prin păduri şi culturi cerealiere, viţă de vie. Nici nu mi-aş fi dat seama că terenul este nisipos, spunea acesta, văzind păduri, lanuri de grîu şi porumb. Pădurea românească — Izvor de sănătate, oxigenul existenţei noastre... Pădurile au fost, cîndva, decimate pur şi simplu. Astăzi, iată, se refac sub ochii noştri. Sentimentul prezentului, ca şi al viitorului sînt atît de puternice, atît de vii în toate acţiunile noastre. Tînăra pădure creşte pretutindeni acolo unde oamenii harnici o ocrotesc. Şi iarăşi, revenind in tînărul oraş Negreşti-Oaş nu pentru a-i marca platforma industrială de la intrarea dinspre Satu Mare, ci pentru a-i remarca o ipostază a tradiţiei sale populare : arta ţesutului. La o secţie a cooperativei „Prestarea“, cam prin 1976 s-a înfiinţat o secţie de ţesături, cu o producţie anuală de două sute de mii de lei la început, pentru ca astăzi cifra să urce veritiginos la optsprezece milioane de lei. Cergile, gubele, carpetele de perete sunt preţuite nu numai pe piaţa internă, ci şi în străinătate. Ceea ce este frumos şi autentic nu se poate pierde şi nu se va pierde niciodată. Luna ţesută de oşence şi lucrată cu măiestrie de ele va concura, oricînd, firele sintetice, indiferent de coloritul acestora. Tiparul tradiţional oşenesc se păstrează în absolut tot ce se creează aici. Arhaicele dârăci, vuitori, furci de tors au fost scoase de prin poduri şi utilizate în scopuri pentru care au şi fost create. Ioan Ghete, cel care a avut iniţiativa de a crea această secţie de ţesut, spunea că avea datoria morală de a pune în funcţiune aceste războaie deţesut, dărăci şi vuitori pe care lumea le neglijase la un moment dat. Avea datoria morală să reînvie o tradiţie. Astăzi, zeci de Irincuţe, Marii, Ane continuă tradiţia oşenească. Am văzut cum la familia Maria Olteanu, bunica, nora şi nepoata torceau luna dintr-un fuior mai alb decit zăpada, în timp ce suveica alerga cu o iuţeală nebănuită. Aceste străvechi războaie de ţesut mi s-au părut că seamănă cu nişte piane aşezate în mijlocul casei. Doar clapele nu se văd sau nu le zărim noi, dar cîntecul există. „Cum a fost la şcoală azi, ai luat note bune ? — o întreabă bunica pe Aha, nepoata ei din clasa a X-a“. „Bine, îi răspunde aceasta, azi am luat la matematică“. Şi imediat se apucă să trebăluiască prin casă, făcînd totul cu plăcere. Fata se simte de pe acum folositoare, învaţă să toarcă, să mînuiască suveica, pentru ca, mai tirziu, să fie în stare să-şi înveţe urmaşii. Pretutindeni există oameni destoinici, pretutindeni se lucrează cu tragere de inimă. Ei îşi iubesc munca şi ţara în care s-au născut, ei vor să-i dea o dimensiune acolo unde îşi exprimă vocaţia creatoare. Aşa au făcut şi strămoşii lor, aşa vor face şi ei. Mai dreaptă şi mai bună, societatea socialistă le-a creat toate condiţiile pentru ca în dreptul numelui lor să se înscrie cuvîntul de inventator, muncitor, inginer, medic, ţesătoare... Unde să înveţe, de exemplu, această Ană să facă gube, carpete de perete dacă nu in ţara ei ? Unde să fim noi înşine, adevăraţi oameni, cu fruntea sus, dacă nu In ţara care ne-a crescut ? Aceste posibile secvenţe de viaţă un cineast le-ar putea învesti cu harul creaţiei, le-ar face exemplare şi le-ar restitui, sub o formă artistică, semenilor săi. Important este faptul că aceste imagini sunt de o varietate infinită, că ele se derulează sub bolta înaltă, românească. Grigore SCARIAT Oameni şi fapte în judeţul Satu Mare tv 19,00 Telejurnal o înfăptuim hotărîrile marelui forum al comuniştilor români ! 19,30 Congresul al XlV-îea — Congresul marilor victorii socialiste . Cu poporul, pentru popor — cale sigură ,de făurire a socialismului și comunismului în România. Documentar 19,50 Unire, unitate —■ idealuri împlinite, măreţe perspective. Producţie a Studioului de film TV. Documentar 20.15 Deplină unitate în patria română. Spectacol literar-muzical-coregrafic 20.50 Hotărîrile Congresului al XIV-lea al partidului — mobilizator program de muncă pentru întregul nostru popor . Dezvoltarea in continuare a industriei prelucrătoare şi cu prioritate a sectoarelor tehnicii de vîrf 21,10 România în lume 21,30 Hotărîrile Congresului al XIV-lea al P.C.R. la temelia perfecţionării învăţămîntului românesc. 21,50 Telejurnal. (Urmare din pag. I) formată, în bună măsură, într-un dialog activ, apropiat, care permite cunoaşterea reală a problemelor comuniştilor, ale celorlalţi oameni ai muncii, determină opţiunea pentru o măsură sau alta de soluţionare operativă. încercăm astfel — şi noi socotim că în mare parte am reuşit să transferăm necesitatea creşterii rolului conducător al organelor şi organizaţiilor de partid din domeniul teoretic, afirmativ, în cel practic, real. Iar faptul că la întreprinderea de Piele şi încălţăminte „Străduinţa“, Combinatul de Prelucrare a Lemnului, întreprinderea Electrocentrale, întreprinderea de Reparaţii Auto, Direcţia Judeţeană de Poştă şi Telecomunicaţii, întreprinderea „Integrata“ de Lună, întreprinderea de Rulmenţi activează organizaţii de partid puternice, care acţionează pe toate căile pentru întărirea rolului lor politic conducător, a făcut ca şi realizările in producţie ale comuniştilor, ale celorlalţi oameni ai muncii din a-ceste unităţi să fie deosebite. La întreprinderea Electrocentrale, de exemplu, acţiunile comune ale comitetului de partid şi consiliului oamenilor muncii pentru menţinerea în stare de bună funcţionare a tuturor utilajelor şi asigurarea stocului de cărbune necesar au permis realizarea suplimentară a 76 700 MWh energie electrică. La fel şi tînărul colectiv al întreprinderii de Rulmenţi, care a avut onoarea de a fi vizitat, in luna septembrie a.c. de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, s-a mobilizat exemplar sub conducerea comuniştilor şi a realizat sarcinile la producţia-marfă industrială, iar în prezent se depun eforturi stăruitoare pentru punerea în funcţiune a celei de a doua capacităţi de producţie. Este un adevăr de necontestat faptul că încrederea in partid — pusă în evidenţă cu o forţă fără precedent în aceste zile, în care ecoul istoricelor hotărîri ale Congresului stimulează ample energii, determină mobilizarea exemplară a tuturor oamenilor muncii pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate, porneşte de la prestigiul ciştigat de fiecare organizaţie de bază în rindul colectivului in care acţionează. Oamenii au devenit încrezători în partid tocmai datorită sporirii rolului şi influenţei organizaţiilor sale în soluţionarea tuturor problemelor de pe raza lor de activitate. Iar realizările fără precedent in întreaga istorie naţională dobîndite de ţara noastră, îndeosebi după Congresul al IX- lea, sînt suportul real al încrederii nemărginite a întregului popor în partidul nostru comunist, în secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Adevăruri esenţiale, integrate în activitatea de zi cu zi a partidului, a ţării, pentru edificarea socialismului pe pământul patriei. „Partidul nu poate renunţa la răspunderea revoluţionară, nu poate să cedeze altei forţe politice misiunea sa istorică".Această idee, desprinsă din Raportul la Congres, reprezintă cheia de boltă a mersului nostru înainte pe luminoasa cale a socialismului“, ne-a spus organizatorul de partid, preşedinte al Consiliului Unic Agroindustrial de Stat şi Cooperatist Pogoanele, judeţul Buzău, tovarăşul Gheorghe Răican. — Concretizaţi cu exemple din sfera dv. de activitate. — Aş începe cu faptul, cunoscut de toţi cei din consiliul nostru, că în măreţele impliniri şi cutezătoarele perspective ce se deschid dezvoltării multilaterale a scumpei noastre patrii — magistral înfăţişate în Raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu — ne-am regăsit şi noi, cei care plămădim pămîntul, sporindu-i an de an rodnicia. Nu există împlinire în satul românesc de azi şi, evident, şi în raza de cuprindere a consiliului nostru care să nu aibă încorporate munca şi acţiunea comunistă, efortul organelor şi organizaţiilor de partid de a uni energiile maselor, de a stimula iniţiativa, dorinţa de perfecţionare continuă. Aşa am reuşit, sub conducerea partidului, să sporim permanent rodnicia pămîntului, în 1989 obţinînd cele mai mari producţii din istoria acestor locuri. Aşa am reuşit să asigurăm mersul înainte al satului pe calea progresului şi civilizaţiei socialiste. — Un drum care, privit în lumina documentelor programatice ale Congresului, mai are încă multe etape de străbătut. — Neîndoios. De aceea, pornind de la exigenţele formulate la Congres de secretarul general al partidului, de la faptul că şi în agricultura buzoiană, în contrast cu performanţele realizate în majoritatea unităţilor — care au obţinut in 1989 recolte la nivelul obiectivelor noii revoluţii agrare — mai sunt unele cooperative agricole cu rezultate necorespunzătoare, din cauza propriilor noastre deficienţe organizatorice, pentru noul an agricol şi în viitorul cincinal vom asigura temelii trainice obţinerii unor producţii mari, sigure şi stabile. în prezent, insistăm pentru perfecţionarea radicală a muncii organizaţiilor de partid, astfel incit ele să cuprindă toate domeniile, să rezolve, într-o viziune unitară şi in condiţii cit mai bune, toate problemele satului. Cu alte cuvinte, să acţionăm astfel incit, prin creşterea rolului politic conducător al organizaţiilor de partid, al tuturor comuniştilor, să determinăm la fiecare loc de rotuică un nou avint, sporirea răspunderii pentru lucrul bine făcut, ordine şi disciplină desăvîrşite. Mobilizind exemplar forţele, ridicînd nivelul de pregătire politico-ideologică şi profesională al tuturor comuniştilor, al tuturor celor ce muncesc în agricultură, vom desfăşura o astfel de activitate Incit să demonstrăm, prin noi argumente, celor care mai au îndoieli sau denigrează realizările României de astăzi, cit de necesară este afirmarea rolului politic conducător al partidului,in societate, ce înseamnă socialismul şi proprietatea socialistă obştească, ce înseamnă să munceşti liber şi demn intr-o ţară liberă şi demnă. „Partidul nostru s-a situat întotdeauna ferm în fruntea luptei pentru apărarea intereselor vitale ale clasei muncitoare, ale oamenilor muncii" - desprinde această idee, din Raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu la Congres, un alt participant la prezenta anchetă social-politică, arhitectul Ioan Fisus, secretarul comitetului de partid de la Institutul de Proiectare al Judeţului Mureş. — Urmărind, la fel cu întreaga ţară, lucrările Congresului al XIV-lea — m-am convins, o dată in plus, de adevărul că Partidul Comunist Român este exponentul autentic al intereselor majore ale clasei muncitoare, ale întregului popor. El a dovedit, prin întreaga politică de construcţie a socialismului in România, că face totul pentru făurirea noii orinduiri cu poporul şi pentru popor. Ca arhitect şi comunist, ce-mi desfăşor activitatea intr-un mare institut de proiectare, afirm cu toată convingerea că, şi în domeniul meu de activitate, toate măsurile luate de partid în ultimii 10 ani de cînd lucrez aici au vizat ridicarea continuă a calităţii vieţii tuturor celor care muncesc cu braţele şi cu mintea. Să apelez, în această ordine de idei, doar la un singur exemplu : cele 14 000 de apartamente proiectate de noi în actualul cincinal pentru judeţul Mureş pun în valoare grija statornică a partidului pentru ca — prin creşterea calităţii şi a spaţiilor locuinţelor, a finisajelor interioare şi exterioare — să înfrumuseţăm continuu viaţa oamenilor. In ce ne priveşte, noi toţi cei 370 de arhitecţi, ingineri şi tehnicieni, în frunte cu comuniştii, din Institutul de Proiectare al judeţului Mureş ne angajăm ca, la locul nostru de muncă, să facem totul pentru a contribui din plin la realizarea măreţelor obiective stabilite de istoricul Congres al XIV- lea al partidului. Tot la adevăruri ce-i stau la îndemină apelează şi maistrul Ioan Puia, secretar al comitetului de partid de la întreprinderea de Materiale de Construcţii Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud . — în 1965 zestrea edilitară a unei întregi zone ca a noastră nu cuprindea decît două blocuri cu 40 de apartamente. In acest an, al Congresului al XIV-lea al partidului, numărul lor întrece 26 580 apartamente, la care se cer adăugate mai bine de 13 000 case noi, majoritatea cu parter şi etaj, ridicate în toate aşezările rurale din această parte de ţară. Am citit că, prin alte părţi de lume, unii şi-au propus să facă un bloc înalt de un kilometru. Cinste lor, deşi... Deşi, in acelaşi timp, milioane şi milioane de oameni din aceste ţări cu recorduri... kilometrice nu au un acoperiş deasupra capului — dacă avem în vedere că un pod sau o staţie de metrou nu reprezintă, totuşi, o... locuinţă. în schimb, eu ştiu tot atît de bine că aici, la noi, în mai puţin de un sfert de veac, imensa majoritate a locuitorilor judeţului au cunoscut bucuria mutării în locuinţă nouă. Aşa cum prevăd documentele Congresului al XIV-lea al comuniştilor români, pină la finele mileniului aproape toată populaţia României va avea această mare satisfacţie. Constructorii in mijlocul cărora muncesc şi trăiesc sunt absolut siguri că această realitate se va împlini mai curînd, mult mai curînd la Bistriţa. Cum , înfăptuind întocmai obiectivele măreţe stabilite de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român, partid care, pentru prima dată in istorie, şi-a propus drept cel mai inart ţel slujirea intereselor vitale ale poporului. Iată de ce poporul nostru recunoaşte pe deplin meritul partidului de a-i conduce destinele, opera de edificare socialistă şi comunistă a patriei. Am pus alături de tovarăşii mei — comunişti şi necomunişti — minte şi efort în miile de apartamente date în folosinţă din 1985 pină azi, în judeţul nostru. Mai avem de împlinit pină la finele lui 1990 alte 1 758 apartamente. Le vom edifica. Din 1991 pină în 1995 avem de ridicat cel puţin 6 000 de apartamente. Şi le vom face. Pină la Congres, noi, făuritorii de case şi alte materiale pentru construcţii din Bistriţa, am îndeplinit planul anual la toate sortimentele fizice. Schimburile noastre record în producţie, din zilele desfăşurării lucrărilor Congresului, s-au înscris drept autentice adeziuni la tot ce a hotărît marele forum comunist al ţării. Adeziune pe care o însoţim cu fapta care, „tradusă“ concret, înseamnă, pină la finele anului în curs, o producţie suplimentară cifrată la cel puţin 12 milioane Iei. Concluzia nu poate fi decît una, la care şi noi, constructorii, ţinem foarte mult : zid de monolit în jurul partidului, ai secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înălţăm noi ctitorii, împreună cu ţara, tocmai pentru că politica Partidului Comunist Român este politica Ţării. Tocmai pentru că, la examenul istoriei, această politică s-a dovedit viabilă, calea românească de construcţie socialistă dovedindu-se victorioasă. Zid de monolit in jurul gloriosului şi încercatului partid, al conducătorului iubit. Zid de monolit al clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, al întregului, eroicului nostru popor. Pe frontispiciul acestei indestructibile unităţi, al marilor victorii în construcţia socialistă a acestor ani, numele Partidului Comunist Român, organizatorul şi conducătorul uriaşei opere de edificare a celei mai drepte şi umane orinduiri — orînduirea socialistă — rămine gravat pentru istorie cu strălucitoare litere de aur. Ilie TANASACHE cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii“ Organizaţia de partid - factor dinamizator vremea Prognoza meteorologică pentru intervalul 1 decembrie, ora 16 — 4 decembrie, ora 20. In țară . Vremea se va încălzi treptat, îndeosebi In zonele deluroase. Cerul va fi variabil, cu innorâri mai accentuate în regiunile nordice şi estice, unde, pe alocuri, va ninge slab. Vintul va sufla slab pînâ la moderat. Temperaturile minime vor Cronica zilei Cu prilejul Zilei naţionale a Regatului Thailanda, joi a avut loc in Capitală o manifestare culturală, organizată de Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, in cadrul căreia au fost prezentate aspecte ale dezvoltării economico-sociale din această ţară şi s-au prezentat filme documentare thailandeze. Au participat membri ai conducerii I.R.R.C.S., reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, un numeros public. A fost prezent Praphot Narinthrangura Na Ayutiya, ambasadorul Regatului Thailanda la Bucureşti. (Agerpres) COMUNICATUL şedinţei Comitetului miniştrilor apărării ai statelor participante la Tratatul de la Varşovia In perioada 27—29 noiembrie 1989, în capitala Republicii Ungare, Budapesta, a avut loc şedinţa Comitetului miniştrilor apărării ai statelor participante la Tratatul de la Varşovia. La lucrările şedinţei au luat parte: general de armată D. Djurov, ministrul apărării populare al Republicii Populare Bulgaria, general-locotenent E. Liska, locţiitor al ministrului apărării naţionale al Republicii Socialiste Cehoslovace, amiral T. Hoffmann, ministrul apărării naţionale al Republicii Democrate Germane, general de armată F. Siwycki, ministrul apărării naţionale al Republicii Populare Polone, general-colonel V. Milea, ministrul apărării naţionale al Republicii Socialiste România, general-colonel F. Kárpáti, ministrul apărării al Republicii Ungare, general de armată D.T. Iazov, ministrul apărării al U. R.S.S., general de armată P.G. Lusev, comandantul-şef al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, general de armată V.N. Lobot, şeful Statului Major al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia. La şedinţă au fost prezenţi, de asemenea, reprezentanţi din conducerile ministerelor apărării ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi Comandamentul Unificat al Forţelor Armate Unite. Şedinţa a fost prezidată de ministrul apărării al Republicii Ungare. Participanţii la şedinţă au făcut un schimb de păreri cu privire la situaţia politico-militară în Europa şi au examinat perspectivele de perfecţionare pe mai departe a Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia ţinind seama de hotărîrile guvernelor statelor aliate de reorganizare a forţelor lor armate şi de evoluţia negocierilor de la Viena,privind forţele armate şi armamentele convenţionale în Europa. Comitetul miniştrilor apărării a relevat progresul obţinut în ultima vreme în îmbunătăţirea relaţiilor internaţionale, nn reducerea încordării şi a confruntării. O mare însemnătate o au paşii practici ai statelor participante la Tratatul de la Varşovia în domeniul dezarmării, care deschid perspectivele unor noi măsuri pentru întărirea păcii, securităţii şi încrederii. Măsurile întreprinse de statele participante la Tratatul de la Varşovia in aplicarea principiilor doctrinei lor militare, de reducere unilaterală a forţelor lor armate, de întărire a caracterului defensiv al acestora, precum şi de diminuare a producţiei de armament şi a cheltuielilor militare, Comitetul miniştrilor apărării le consideră ca un aport deosebit, constructiv la crearea premiselor favorabile pentru dezvoltarea, în continuare, a procesului de limitare a armamentelor şi de reducere a nivelului confruntării militare în Europa. La şedinţă a fost exprimată satisfacţia in legătură cu noile iniţiative privind reducerea armamentelor strategice ofensive, limitarea experienţelor nucleare, interzicerea armelor chimice şi distrugerea tuturor rezervelor acestora. Rezultatele obţinute, precum şi perspectivele negocierilor de la Viena în domeniul reducerii forţelor armate şi armamentelor convenţionale în Europa se apreciază pozitiv. Comitetul miniştrilor apărării a subliniat importanţa orientării relaţiilor dintre Tratatul de la Varşovia şi Alianţa Nord-Atlantică pe un făgaş de neconfruntare, a stabilirii unui dialog constructiv şi pe linie militară. S-au apreciat pozitiv rezultatele întilnirilor ce au avut loc între reprezentanţii conducerii superioare militare a statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi statelor membre ale N.A.to. Totodată, participanţii la şedinţă au subliniat in mod deosebit că sunt necesare eforturi, in continuare, de ambele părţi, pentru ca procesul pozitiv început să capete caracter ireversibil. Bugetele militare şi programele de dezvoltare, în perspectivă, a forţelor armate ale S.U.A. şi altor ţări ale N.A.T.O. sunt orientate, deocamdată, spre menţinerea forţei militare ca instrument principal pentru realizarea scopurilor lor politice externe. Nu poate să nu neliniştească intenţiile N.A.T.O. de a folosi, ca şi pină acum, strategia descurajării nucleare, de a lăsa forţele maritime militare în afara negocierilor privind reducerea forţelor armate şi armamentelor. S-a subliniat că evoluţia situaţiei pe continentul european impune in mod imperios începerea negocierilor de reducere şi apoi de lichidare a armelor nucleare tactice. A fost salutată cu satisfacţie disponibilitatea U.R.S.S. de a reduce considerabil, in mod unilateral, rachetele sale tactice nucleare din Europa, in cazul acordului statelor N.A.T.O. de a începe astfel de negocieri. Comitetul miniştrilor apărării, pornind de la analiza situaţiei politico-militare, a stabilit direcţiile de perfecţionare, în continuare, a Forţelor Armate Unite in conformitate cu doctrina militară a statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi cu doctrinele militare naţionale. Aceasta se va realiza ţinînd seama de necesitatea de a asigura o apărare fermă şi de a menţine Forţele Armate Unite bine pregătite, capabile să garanteze apărarea ţărilor membre ale Tratatului de la Varşovia. Asupra problemelor analizate au fost adoptate hotărîri puse de acord. Şedinţa s-a desfăşurat intr-o atmosferă de lucru, de prietenie şi înţelegere reciprocă. Următoarea şedinţă va avea loc la Berlin. fi cuprinse intre minus l0 si minus 6 grade, mai coborlte In depresiunile intramontane, dar uşor mai ridicate in sudul ţării, iar valorile maxime se vor situa intre minus 5 şi plus 5 grade, mai ridicate în zonele deluroase. Pe alocuri se va produce ceaţă asociată trecător şi cu chiciură. In Bucureşti. Vremea se va încălzi treptat. Cerul va fi variabil. Condiţii reduse de ninsoare slabă spre sfirşitul intervalului. Vintul va sufla slab. Temperaturile minime se vor situa între minus 10 şi minus 6 grade, iar cele maxime între minus 1 şi plus 4 grade. Politica de (Urmare din pag. I) starea prin războaie, exploatare sau prin alte forme de însuşire frauduloasă a bunurilor şi valorilor naţionale ale altor popoare. Tot ceea ce avem este rodul propriului efort, materializat în alocarea unei însemnate părţi din venitul naţional realizat pentru crearea, dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a societăţii noastre. Astăzi, cînd dezvoltarea întregii economii se întemeiază preponderent pe factorii calitativi, de esenţă intensivă, politica de acumulare urmăreşte, înainte de toate, modernizarea structurală şi tehnologică, pe seama alocării prioritare a investiţiilor în domeniile şi subramurile de vîrf ale progresului tehnic, care asigură un grad inait de valorificare a resurselor materiale şi de forţă de muncă. în acest context, creşterea răspunderii faţă de eficienţa cu care este folosit fiecare leu investit devine un imperativ esenţial al dezvoltării în continuare a proprietăţii socialiste. Este bine ştiut că şi pină acum au fost depuse eforturi în direcţia obţinerii unei eficienţe cit mai mari de pe urma fiecărei investiţii realizate. In etapa actuală, această preocupare trebuie să se oglindească, intr-o şi mai mare măsură, deopotrivă în ceea ce priveşte orientarea fondurilor de investiţii preponderent spre lucrări de modernizare şi reutitare a capacităţilor de producţie existente, pe baza celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, creşterea substanţială a producţiei şi a venitului naţional pe unitatea de fonduri fixe, sporirea mai rapidă a productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie şi ridicarea rentabilităţii. Din perspectiva obiectivului strategic care se află in prezent in faţa economiei româneşti — dezvoltarea intensivă a tuturor sectoarelor de activitate —, creşterea eficienţei efortului de acumulare trebuie să însemne implicit reducerea costului produselor, concomitent cu ridicarea parametrilor calitativi ai valorilor de întrebuinţare respective la cote superioare. Ambele cerinţe — reducerea costurilor şi creşterea calităţii INFORMAŢII SPORTIVE ŞAH. — în runda a cincea a Campionatului european masculin de şah pe echipe, de la Haifa, au fost consemnate următoarele rezultate : România — Norvegia 3,5—2,5; Iugoslavia — Bulgaria 3,5—2,5 ; Anglia — Ungaria 3,5—2,5 ; U.R.S.S. — R. F. Germania 4,5—1,5 ; Israel — Suedia 3—2 (1) ; Grecia — Elveţia 4—2 ; Cehoslovacia — Polonia 3—2 (1) ; Franţa — Ţara Galilor 5,5 — 0,5 ; Italia — Belgia 4—2 ; Austria — Spania 4—2. In clasament conduce Iugoslavia cu 21,5 puncte, urmată de U.R.S.S. (19 puncte), Anglia (18,5 p). Echipa României ocupă locul 10, cu 16 puncte. BASCHET. — Rezultate înregistrate în grupele semifinale ale campionatului european masculin de baschet : Suedia — România 85—81 (45—47) ; Bulgaria — Grecia 84—78 (39—44) ; Spania — Iugoslavia 97— 108 (44—60) ; Cehoslovacia — Israel 93—81 (51—38); R.F. Germania — Anglia 110—87 (50—41) ; Olanda — Italia 83—84 (44—43) ; Franța — U.R.S.S. 86—96 (44—50); Belgia — Polonia 96—80 (46—30). LUPTE. — „Cupa Mondială“ la lupte greco-romane s-a încheiat in localitatea norvegiană Fredrikstad cu succesul selecţionatei U.R.S.S. (5 victorii) urmată în clasamentul final de Cuba, S.U.A., Japonia, Suedia și Norvegia. PATINAJ. — La Colorado Springs (Colorado) au început campionatele mondiale de patinaj artistic pentru juniori. După prima zi de întreceri, în proba de dansuri conduce cuplul sovietic Marina Anisina — Ilia Averbuk, urmat de perechea franceză Marina Morel — Gwendal Peizerat, acumulare — ţin de competitivitatea mărfurilor, iar pe un plan mai larg de exigenţele mecanismului economico-financiar. De aici concluzia, pe care o pune puternic în lumină Raportul, că procesul acumulării şi, derivat din el, procesul investiţional, ca principală cale de dezvoltare a proprietăţii socialiste, nu pot fi tratate distinct de problematica autogestiunii şi autofinanţării, ci in strinsă legătură cu acestea, ca parte integrantă a ei. Una din direcţiile importante de acţiune in vederea sporirii funcţiilor acumulării in consolidarea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste o constituie reducerea decalajului dintre momentul cheltuirii resurselor şi cel al obţinerii efectelor economice şi sociale scontate ; cu alte cuvinte, evitarea imobilizării unei părţi din proprietatea socialistă, ceea ce implică accelerarea procesului de incorporare a acumulării in noi fonduri fixe. Desigur, procesul trebuie privit în lumina adevărului că proprietatea socialistă îşi dovedeşte valenţele ei de factor decisiv al progresului economic şi social nu atît prin acumularea unui mare volum de mijloace fixe,din bună parte depăşite din punct de vedere tehnic, ci prin capacitatea ei de a asimila rapid progresul tehnologic şi de a favoriza, după aceea, afirmarea lui. în această , optică, Programul-Directivă, adop- tat de Congresul al XIV-lea, pre- cizează că, în cadrul fondurilor de in- ? vestiţii alocate industriei în viitorul cincinal, o pondere importantă va reveni realizării programelor de modernizare a utilajelor şi instalaţiilor, iar în activitatea de investiţii se vor urmări reducerea la strictul necesar a cheltuielilor pentru construcţii, sporirea gradului de tipizare şi industrializare a lucrărilor, promovarea tehnologiilor de execuţie de mare randament, reducerea accentuată a consumurilor de materiale energointensive, asigurarea condiţiilor pentru intrarea mai rapidă in funcţiune a noilor obiective. Concepută pe termen lung, intr-o concepţie unitară, dar cu caracter stabil, politica partidului nostru de alocare a unei părţi importante din venitul naţional pentru acumulare are permanent în vedere satisfacerea la un nivel tot mai inart a nevoilor de viaţă materială şi spirituală ale întregului popor, prin creşterea puternică a forţelor de producţie, repartizarea lor armonioasă pe întreg teritoriul ţării, ca premise ale valorificării superioare a efortului propriu de gîndire şi creaţie al tuturor oamenilor muncii. O politică fundamentată ştiinţifică şi urmată cu neslăbită consecvenţă, spre binele ţării şi al poporului, avînd drept finalitate ridicarea României în rîndul ţărilor dezvoltate ale lumii. Ioan ERHAN teatre • Teatrul Naţional (14 71 71, sala Mare): Bădăranii — 18; (sala Amateatru): Capcana — 18; (sala Atelier) : Ultimul set — 18 V ( Harmonica „George Enescu“ tra 88 73, Ateneul Roman): concert simfonic. Dirijor: Cristian Mancha), sonst Daniel Toulovscni — 18; (sala studio): „trepteie afirmarii artistice, dinastoia — vioară. La pian Doina Dacian (Beethoven, Calo, Valeuiawski, Lnescu) — 17 V Opera itojrânâ (13 16 37); Freisenitz — 18 • Teatrul de Operetă (13 63 48); Silvia — 18# Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu, 14 75 46), secretul familiei Josket 7- 18; (sala Grădina Icoanei, 11 93 44) : Dimineaţa pierdutâ — 18 • Teatrul Mic (14 70 81): Nişte ţărani — 18,30 • Teatrul Foarte Mic (14 08 03): Draga Joey — 19 • Teatrul de comedie (16 64 60): scaiul — 18 • Teatrul „Nottara“ (59 31 03, sala studio): Al patrulea anotimp — 18,36 • Teatrul Giuleşti (sala Majestic, 14 72 34): Să nu-ți faci prăvălie cu scară — 18 • Teatrul satiric-muzical „C. Tanase“ (sala Savoy, 15 56 78), Savoy, Savoy — 18 (sala Victoria, 50 58 65); Cavalcada risului — 18 • Ansamblul artistic „Rapsodia Românâ“ (13 13 00) De tine dorul mă leagă — 18 • Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55): De la Stan şi Bran la... Muppets — 9; Albă ca Zăpada şi cei 7 pitici — 18 • Teatrul „Ţăndărică“ (15 23 77, sala Victoria): Dumbrava minunată — 10; Mănuşa — 15; (sala Cosmonauţilor, II 12 04): Anotimpurile minzului — 15 • Circul Bucureşti (10 41 95): „Arena atracţiilor“ (B.P. Bulgaria) — 18:30 • Studioul de teatru I.A.T.C. (15 72 59): Camera de alături — 18 PAGINA 5 Domnului ANDRE KOLINGBA Preşedintele Republicii Centrafricane, • . ~ Şef al statului ^ BANGUÎ Sărbătorirea Zilei naţionale a Republicii Centrafricane îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate pentru poporul centrafrican prieten. Exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi cooperaredintre Republica Socialistă România şi Republica Centrafricană se vor dezvolta şi diversifica în continuare,din interesul poporului român şi al poporului centrafrican, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele ai Republicii Socialiste România LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. Ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 30 noiembrie 1989 Ciştigurile întregi revin obligaţiunilor de 200 de lei. în valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşite ciştigătoare. Plata ciştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele curente cuprinse între 81—225, la confruntarea cu lista oficială primul Zero de la serie nu se ia în considerare. Numărul ciştigurilor Seria obligațiunii M C fij Ä c L y 3 s ~ £ w .2 Z 0 Valoarea cîştigului 1 97582 216 50 000 1 10419 211 50 000 1 58999 193 50 000 1 30971 160 50 000 1 72075 158 40 000 1 68732 174 40 000 1 77350 82 40 000 1 82541 221 40 000 1 71169 133 40 000 1 05296 203 30 000 1 55895 61 30 000l 82300 88 30 000l 82784 63 30 000 1 22043 71 30 000 1 97940 210 30 000 1 11872 144 20 000 1 17685 136 20 000 1 92191 60 20 000 1 20286 103 20 000 1 28423 155 20 00O 1 66289 75 20 000 1 01883 69 20 000 1 15929 83 10 000 1 67728 158 10 000 1 79449 43 10 000 1 27883 209 10 000 1 81431 79 10 000 1 53048 178 10 000 1 68835 173 10 000 I 79702 84 10 000 1 59290 101 5 000 X 64231 131 5 000 1 07075 141 5 900 1 91737 197 5 000 1 45893 94 5 000 1 14516 213 5 000 1 85633 05 5 000 1 63196 140 5 000 1 Terminația seriei obligațiunilor 0 181 5 000 100 747 123 3 000 100 981 1242 000 100 079 032 000 1 000 86 90 1 000 1 000 54 114 800 1 000 22 117 800 1 000 80 105 800 1 000 07 108 800 1 000 78 201 800 1 000 15 100 800 7 339 TOTAL 7 345 000