Scînteia Poporului, decembrie 1989 (Anul 1, nr. 1-2)

1989-12-23 / nr. 1

„SCINTEIA POPORULUI" — simbata 23 decembrie 1989 M­UNCA FARA PREGET PENTRU TARA LIBERA R­EPORTERII ŞI CORESPONDENŢII „SCÎNTEII POPORULUI“ TRANSMIT DIN CAPITALĂ ŞI DIN JUDEŢELE ŢĂRII BUZĂU Ceasul mult aşteptat al libertăţii a sunat ieri şi in străvechiul turn al Palatului Comunal din Piaţa Daciei din municipiul Buzău. Soarele a acoperit cu căldură miile de munci­tori, ţărani, intelectuali, elevi şi stu­denţi care şi-au manifestat plenar bucuria şi deplina satisfacţie că dictatura Ceauşescu a fost înlătura­tă şi începe reconstrucţia societăţii româneşti. Manifestaţia buzoienilor a decurs în mod paşnic. Bucuria libertăţii de­­­­pline nu a întunecat cugetele şi nu s-au înregistrat distrugeri ale bunurilor pe care ei le-au făurit cu trudă şi cu numeroase sacrificii. Prin cuvinte pornite din Inimă, ne­prelucrate şi aranjate ca pină mai ieri, numeroşi muncitori şi ingineri, profesori, medici şi studenţi şi-au exprimat hotărirea de a munci şi a­­ apăra bunurile care sunt cu adevărat ale poporului, de a contribui la re­construcţia ţării pe noi temelii, la organizarea întregii vieţi economice­­ şi sociale, aşa cum ne-o dorim, in libertate, demnitate şi fericire. Evocînd zilele şi nopţile de te­roare şi dictatură trăite de locui­torii din Timişoara, Bucureşti şi din alte oraşe, faptul că această victo­­rie a fost plătită cu numeroase jertfe de singe­ri n­umai astfel a „putu­t fi spulberată adevărata tem­niţă in care a trăit poporul român, numeroşi vorbitori şi-au exprimat hotărirea de a sprijini din toate pu­terile Comitetul de Salvare Naţio­nală, noile autorităţi locale pentru a făuri viitorul liber al poporului român. Ordinea şi disciplina, caracteris­tice spiritului muncitoresc, şi-au spus cuvintul. In toate Întreprin­derile cu foc continuu din munici­piul Buzău şi oraşul Rimnicu Sărat, oamenii muncii s-au prezentat la locurile de muncă, activitatea ne­­fiind întreruptă. In unităţile de in­dustrie alimentară, de care depinde buna aprovizionare a populaţiei, activitatea a reintrat in normal. După cum ne-a informat ing. Ioan Nuţ, directorul întreprinderii de Geamuri, detaşamente de gărzi pa­triotice apără punctele cheie ale întreprinderii. De asemenea, munci­tori din schimbul I s-au prezentat voluntar pentru schimbul III spre a realiza producţii suplimentare. Stalion CHIPER PRAHOVA Colectivul Întreprinderii de rul­menţi grei este astăzi angajat ca niciodată pină acum în puternicul şuvoi revoluţionar pentru a-şi face datoria faţă de ţară. Sunt cu totul pilduitoare munca ce se desfăşoară in viitoarea firească a căutărilor pentru a răspunde nevoi­lor presante ale economiei naţio­nale. Cei ce strunesc prin milimetrice mişcări rulmenţii ce se nasc pentru Rovinari sau Motru unde se pun sau se repun în funcţiune puternice cen­trale electrice trăiesc sentimentul fierbinte al responsabilităţii. Aici, la întreprinderea de Rulmenţi Grei din Ploieşti, nu există şi nici nu putea exista o dorinţă mai puternică decât aceea de a asigura minerilor, ener­­geticienilor tot ce au nevoie pentru ca energia să fie prezentă în fiecare unitate, în fiecare locuinţă. Acum cind transmitem aceste rînduri for­jorii, strungarii, reglorii şi montorii, toţi ca unul, străpung orele tîrzii ale serilor şi nopţilor cu sincera dorinţă de a trimite acolo unde este nevoie primii rulmenţi ai repunerii în func­ţiune a centralelor. Inginerul Ion Telecoasă, inginerul Constantin Trestioreanu, Cristian Dinescu n-au părăsit şi nici nu puteau părăsi între­prinderea pentru ca aceste produse să fie trimise la timp unităţilor ener­getice din Rovinari şi Motru. La ora cînd a fost dată această informaţie cel de-al patrulea rulment a fost fi­nalizat, gata de expediţie. Poate mâine probele vor începe, iar cei care au această datorie de onoare pentru asigurarea energiei vor simţi sprijinul nemijlocit al constructori­lor de rulmenţi grei din Ploieşti. Ion MARINESCU MARAMUREŞ Şi Maramureşul intră pe poarta sărbătorilor de iarnă cu noua lumină, o lumină venită din straturile adinei ale neamului românesc drept şi demn in istorie. O lumină a demnităţii şi a adevărului. O zi de decembrie de răscruce, o zi in care poporul şi-a rostit răspicat cuvintul. Aceşti harnici gospodari ai dealurilor şi văilor, ai oraşelor şi satelor au dat dovadă de înţelepciune, calm şi ordine. Iubitori de ţară şi de prunci, maramureşenii, după ce au manifestat public, au­ ales calea echilibrului. Încă o dată, prin Veacuri, acest loc voievodal născător de limbă română şi păstrător în lă­zile de zestre al unor valori de neconfundat, au înţeles cum nu se poate mai bine acest moment cînd a răsunat ceasul libertăţii pentru ţară. In primul rînd au fost minerii, cei din adîncurile pămintului care şi-au exprimat puternic voinţa de a apăra cu orice preţ libertatea smulsă din mîinile dictatorului. Intr-o ordine desâgirşită şi-au reluat munca, dind dovadă de înţelegere, cumpătare şi dragoste fierbinte pentru ţară. Asta ne-a spus-o şi maistrul principal Du­mitru Marian de la Mina Baia Sprie : „Noi, cei care scoatem din adincurile pămintului lumina pentru ţară, am înţeles cu toţii că în acest moment trebuie să dăm dovadă de înalte sen­timente patriotice, de aceea am ales calea adevărată a muncii. Ştim că de acum vom munci cu adevărat pen­tru noi, pentru popor“. Aceeaşi at­mosferă de muncă şi la Herja, Cav­­nic, Săsar şi in alte unităţi economi­ce ale judeţului. La ora la care trans­mit, situaţia in Maramureş este calmă. Oamenii înţeleg că imensa lor forţă rodeşte pentru ţară, pentru li­nişte şi calm, prin luciditate şi neapă­rat prin muncă. Maramureşul s-a alăturat ţării ! Maramureşul este al ţării ! Ma­ramureşenii ştiu că numai prin punerea în valoare, în deplină şi adevărată libertate a profundelor simţăminte care i-au ţinut demni în istorie vom putea izbîndi în conti­nuare. De aici, din nordul istoric, maramureşenii dovedesc prin muncă dragostea de ţară. Un colind pe sub streaşină caselor maramureşene, un colind de lumină, de Înaltă demni­tate şi adevăr. Ch. PARJA TELEORMAN In municipiul Alexandria, aseară la ora 18.30, o atmosferă de linişte şi calm. In centrul localităţii, pe prin­cipala arteră comercială, activitatea magazinelor. Îndeosebi de bunuri ali­mentare, care erau deschise la ora respectivă, se desfăşura în mod nor­mal. In faţa sediului politico-admi­nistrativ continua adunarea oameni­lor muncii începută în a doua parte a zilei. Apelurile patriotice la ordine şi disciplină, hotărirea lor de a apăra cu orice preţ bunurile clădite cu muncă şi sudoare, valori ce se con­stituie în parte inalienabilă a avuţiei naţionale — iată expresia atitudinii cetăţeneşti, patriotice a oamenilor in aceste momente. La bazinele de apă potabilă care aprovizionează municipiul Alexandria s-a organizat paza armată. De ase­menea, s-au luat măsuri pentru o bună aprovizionare a cetăţenilor cu pîine, lapte, apă minerală, zahăr şi alte produse alimentare. Din informaţiile obţinute telefonic din celelalte oraşe din judeţul Te­leorman a reieşit că la Turnu Mă­gurele, Roşiori de Vede, Zimnicea de­monstraţiile şi mitingurile oamenilor muncii, de vîrste şi profesii diferite s-au desfăşurat în cursul zilei de ieri în aceeaşi atmosferă. Pretutindeni gărzile patriotice au preluat paza principalelor obiective economi­­co-sociale, iar formaţii de ordine urmăresc permanent buna aprovizio­nare a populaţiei. In oraşul petroliş­tilor — Videle, activitatea colectivu­lui uneia dintre cele mai mari sche­le de extracţie din ţară se desfăşoară în condiţii normale, hotărirea oame­nilor de aici fiind de a aduce la su­prafaţă în aceste zile cantităţi cu­ mai mari de ţiţei, atit de necesare economiei naţionale. La ora 18,45, la cea mai mare unitate industrială din municipiul Alexandria, întreprin­derea de Rulmenţi, oamenii muncii din schimbul II, care au participat la adunarea amintită din centrul mu­nicipiului, s-au reîntors la lucru şi se pregătesc să-şi reia activitatea. Stan ŞTEFAN Fotografii de Sanda Cristian şi Eugen Dichiseanu Constituirea unor organisme democratice La Alexandria, Brăila, Buzău, Baia Mare, Craiova, Ploieşti, Slobozia, Suceava şi alte reşedinţe de judeţ au fost create comitete provizorii din care fac parte reprezentanţi ai armatei, gărzilor patriotice, oameni­lor muncii, altor categorii sociale. Acestea au preluat iniţiativa pentru desfăşurarea normală a activităţii în toate domeniile. Organele de miliţie se supun ordinelor acestor comitete şi colaborează la normalizarea si­tuaţiei. Au fost­ luate primele măsuri pentru buna aprovizionare cu apă potabilă, agent termic, alimente, me­dicamente şi alte articole de strictă necesitate. In majoritatea localităţi­lor celor cinci judeţe activitatea social-economică a fost reluată. Fie­care, la locul său de muncă, se stră­­duie să readucă viaţa pe făgaşul firesc. Elementele criminale ale fos­tului regim dictatorial au fost neu­tralizate. Au fost organizate pichete de apărare în Întreprinderi. Ele veghează la asigurarea integrităţii bunurilor obşteşti, la respectarea ordinii şi disciplinei. REPORTAJUL NOSTRU IN VIZUINA OPULENTEI Două bilete improvizate, scrise la repezeală, dar gramat, pe biletele de hîrtie : „Nu devastaţi „Facem un apel paşnic : nu distrugeţi, nu fu­raţi !“. Erau lipite pe porţile de fier ale celei mai teribil păzite ci­tadele de la Berchtesgarden încoa­ce — „Palatul Primăverii“. Reşedin­ţa a cărei existenţă paralizase via­ţa şi circulaţia intr-un întreg car­tier bucureştean, al cărei amplasa­ment paraliza de patru ori pe zi circulaţia intr-un sfert din Capita­la ţării, la trecerea maşinilor fricii. De prisos să amintim cit trebuie să fi fost de teribil păzit bîrlogul par­venitismului extrem. Dar, acum, la nici o jumătate de oră de la fuga tiranului, coloane se Îndreaptă nestînjenite intr-acolo. In primele minute, coloanele au avut in frunte citeva blindate (cu flori, cu tricolor, cu ostașii mîncind pe late­rale din pîinea dată de oameni) ; mai apoi, aceleaşi coloane au fost „întărite“ cu basculante betoniere, autoturisme cu luminile aprinse şi claxoane cuplate. Cele două bilete simple „străju­iesc“ fosta citadelă a ruşinii naţio­nale. Dincolo de porţi rămăseseră, în prima oră, cîţiva miliţieni, un ofiţer şi vreo douăzeci de ostaşi din faimoasa, temuta, atotputernica şi atotcorupătoarea gardă prezidenţia­­­­lă. Oamenii păreau să-i ierte. Le strigau „Bravo, armata !“, le ară­tau semnul victoriei, ei rideau calm şi asistau interzişi la mulţimea de oameni care inunda dincolo de straşnic apăratele ziduri. Cîţiva sol­daţi ţineau stingaci crenguţe inmu­­­­guriţe, rupte din intangibilul parc şi ■, oferite lor de oamenii. Le priveau pi­roniţi, cu sentimente de stupoare, cu mîndria de pină acum o oră de a aparţine unor trupe selecţionate, transformată in ruşine. După nici o­­ oră au dispărut cu totul. Păzea tineretul. Fără blindate, fără arme N-am să descriu — ar trebui şi prea multe pagini — încărcătura de lux, bun şi prost-gust amesteca­te laolaltă, comorile de artă alătu­rate busturilor şi tablourilor kitsch cu cele două personaje prezente pină ieri în toate expoziţiile, muze­ele şi vitrinele de librării din ţară. O vom face, poate, altă dată. Voi transcrie cu toată spontaneitatea no­taţiile acestei vizite din prima zi a libertăţii şi a demnităţii naţionale, mărturii istorice ale cristalizării unui nou spirit civic şi unei noi conştiinţe naţionale. Incepînd cu in­scripţia cu vopsea roşie abia aşter­nută pe glazvandul fin (Murano ?) al uşii de la intrare: „Victorie“. Tot ceea ce apare între ghilimele sînt replici ale vizitatorilor : „Nu distru­geţi muzeul ceauşismului!“, în faţa sălii de tenis şi ping-pong ultraele­gante • „Cu valuta dădeau peste fileu !“, In pavilionul piscinei : „Tot 16 grade avea aici ?“. In grădina de iarnă: „Ia uite ce moştenise de la tac-su!“ Tot timpul — apeluri la ordine, la evitarea distrugerilor şi furtişagurilor. Unii copii nu rezistă şi „fură“:­ unul un pepene turchestan de mă­rimea unei mingi de rugbi; alţii descoperă pepeni verzi — atit de invhiţi in toamnă — şi-şi fac măcar în preajma Crăciunului pofta. Dar, în general, ordine. Şi o oarecare circumspecţie. Faptul că notez me­reu, îmi atrage interpelări ironice : „Faceţi inventarul ?“ Mă declar zia­rist şi reacţiile se schimbă, dar nu intru totul, cum ar fi fost de dorit ! „Şi chiar o să scrieţi de astea ?“. „Şi chiar o să se publice ?“ Este fantas­tic, dar oamenii, care şi-au dat sîngele, care au fraternizat cu ar­mata, care trăiesc satisfacţia tragi­comică de a număra costumele, ro­chiile şi lenjeria dictatorilor — ade­vărate depozite — incă se tem că e doar un vis, încă nu se simt, in străfundul fiinţei lor, liberi. Ani de teroare psihică, de minciuni date drept adevăr, n-au trecut fără urme in sufletul şi în conştiinţa lor. Doi tineri işi plimbau prin dormito­rul imperoparveniţilor căţeluşa lup. M-am legitimat şi am rugat să se prezinte pentru o conotaţie de culoa­re. N-au avut curajul, n-au avut încă acest curaj de a-mi spune mai mult decit numele căţeluşei: „Lola“. Dar sunt şi destui curajoşi. Adică normali. In primul rînd cei care răspund la telefoanele „fir scurt“ in­stalate în foarte multe încăperi.­­Ca şi televizoarele, de altfel, la care grupuri permanente ascultă desfăşu­rarea evenimentelor şi, mai ales, in­formaţiile despre hăituirea pe şose­lele Dîmboviţei a stăpinilor vilei.­ Printre aceşti „preşedinţi“ preţ de un „Alo !“ (după care telefoanele erau închise de la capătul necu­noscut al firului tot atit de miste­rios precum sunaseră) fac cunoştin­ţă cu bucătarul Brănescu Daniel, de la I.A.P.L. Aluniş, şi gospodina Georgeta Răşină. In cabinetul den­tar... personal (totul era „personal“ în acest templu al „celui mai devo­tat fiu al poporului“) directorul ad­junct economic al Spitalului Canta­­cuzino, Vlad, venit cu halatul de molton pe el să invite tinerimea la donaţii de singe, dar şi pentru mo­tivul tragic de a cere să se facă recunoaşterea a trei studente îm­puşcate, cadavre de la care securita­tea luase actele chiar de acolo din spital, acest reprezentant al unită­ţilor medicale exclama uluit : „Doamne, ce aparatură ! Şi noi cu ce lucrăm !“ Nu l-am mai ascultat deoarece, in altă încăpere, un grup de oameni mai puţin conştienţi descoperiseră cu prea multă încintare o provizie de whisky. Imediat sunt înconjuraţi de mulţime : „Nu pentru asta au murit eroii noştri !“, „Noi am făcut revoluţie, nu anarhie!“, „Tot ce e aici să devină un muzeu al ru­şinii !“, „Să vadă tot poporul !“ „La muzeu, că-s de la tiran !“, „Ba să facem parc de distracţii !“, „Ba s-o cedăm copiilor !“. Există şi deo­sebiri, şi puncte de vedere comune, ca in orice democraţie. O asemenea idee comună: „E munca noastră, fraţilor, s-o păstrăm neatinsă !“. Şi un alt moment de unanimitate. De­ reală unanimitate: întîmpinarea cu „aplauze şi urale prelungi­te, cu ovaţii“ nu a cortegiu­lui de limuzine blindate care pa­raliza circulaţia prin oraşe şi şosele Întregi, ci a unui modest autoturism „Dacia“ de culoare roşie, stropit de noroi şi parcă obosit şi el, dară-mi-te cei patru ocupanţi care coboară vi­neţi de nesomn la peronul de mar­mură, avea numărul 5—TM—1248, iar mulţimea scanda : „Ti-mi-şoa-ra, Ti-mi-şoa-ra !“. In chemări izolate : „Veniţi să vedeţi ce-a avut tiranul!“. Iar lumea se plimba şi vedea. Era in dimineaţa de 22 decembrie 1989, la 110 ani şi o zi de la naşterea lui Stalin şi in prima zi a morţii stali­­nismului în această parte a Europei. Sergiu ANDON Muncitorii din transporturi sunt la datorie Alături de Întregul popor, lucrăto­rii din cadrul Ministerului Transpor­turilor şi Telecomunicaţiilor — teh­nicieni, ingineri şi muncitori — tră­iesc cu profundă emoţie patriotică evenimentele istorice de cea mai mare însemnătate pentru neamul ro­mânesc — înlăturarea dictaturii sin­­geroase a clanului Ceauşescu şi re­­dobîndirea libertăţii reale de către întregul nostru popor. După cum ne-a informat ing. Con­stantin Dale de la Direcţia Organi­zare şi Control din cadrul M.T.T.„ oamenii muncii din acest sector de bază al economiei, credincioşi tradi­ţiilor de ordine şi disciplină, de slu­jire devotată a poporului, sînt în a­­ceste momente de mare bucurie, dar şi de confruntare cu rămăşiţele regi­mului înlăturat, la posturile lor, fă­­cindu-şi pe deplin datoria. Au fost luate toate măsurile suplimentare care se impuneau pentru asigurarea trasportului operativ al materiilor prime şi materialelor pentru unită­ţile economice, şi pentru centralele electrice, precum şi pentru aprovizio­narea promptă a populaţiei. Trans­porturile nu vor servi decit intere­selor poporului şi bunului mers al economiei. Ni s-a comunicat că tre­nurile de marfă şi de călători circulă normal, potrivit graficelor, contri­buind la normalizarea situaţiei din ţară. De asemenea, în noaptea de 22/23 decembrie metroul a circulat toată noaptea. Flota fluvială şi navele comerciale execută transporturile în conformita­te cu graficele, iar utilajele şi întrea­ga activitate din portul Constanţa se desfăşoară normal. Au fost luate măsuri pentru func­ţionarea normală a tuturor unităţilor de poştă şi telecomunicaţii. Aviaţia execută, la cererea Consi­liului Frontului Salvării Naţionale, toate transporturile de pasageri şi marfă în cooperare cu aviaţia mili­tară. In ceea ce priveşte transportul auto, programul acestuia va acoperi întregul necesar de transport al personalului de la şi la locul de muncă, precum şi cel privind apro­vizionarea populaţiei. O atenţie deosebită se va acorda transportului cărbunelui din bazi­nele carbonifere pentru asigurarea funcţionării normale a termocentra­lelor ţării. (Agerpres) Măsuri pentru buna funcţionare a serviciilor După cum aflăm de la Comanda­mentul pentru aprovizionarea popu­laţiei Capitalei, constituit în cadrul Consiliului popular municipal, s-au luat măsurile necesare în vederea asigurării aprovizionării oraşului cu apă potabilă, în cantitatea şi calita­tea corespunzătoare consumului şi se acţionează pentru supravegherea menţinerii debitului şi purităţii apei in funcţie de cerinţe. Totodată, sunt asigurate condiţii pentru alimentarea locuinţelor cu căldură şi apă menajeră, cu gaze naturale şi curent electric. In vederea aprovizionării popu­laţiei cu principalele produse ali­mentare, s-a dispus ca pîinea să fie distribuită incepînd de la primele ore ale dimineţii ca si pînă în pre­zent si să fie aprovizionate unităţile de desfacere cu lapte proaspăt, cu cartofi, morcovi, legume în cantităţi corespunzătoare. Comandamentul face apel la populaţie să nu se supraaprovizio­­neze cu aceste produse, pentru că sunt rezerve necesare unei aprovizio­nări zilnice a consumatorilor cu alimente. Laudă oamenilor muncii din uni­tăţile economice din judeţul Timiş aparţinînd sectoarelor aprovizionării populaţiei, care sînt la lucru zi şi noapte pentru a asigura cu pîine, lapte, carne, preparate de carne şi alte alimente atit de necesare in a­­ceste zile de mari frămîntări, idea­luri şi izbinzi de libertate. Laudă, totodată, sutelor şi sutelor de tineri muncitori, intelectuali şi alte cate­gorii de oameni care, purtînd bande­role tricolore, constituiţi in echipe, veghează zi şi noapte la buna des­făşurare a activităţilor de prim or­din, la disciplină şi ordine, in uni­tăţile economice şi pe străzi, la asi­gurarea bunei desfăşurări a trans­portului în comun. Sunt oameni care — mulţi din ei — şi-au lăsat fami­liile acasă sau sunt cu ei, şi care se află de zile şi nopţi pe stradă, au învins vitregiile unor forţe dezlăn­ţuite înarmate, slujind cu încredere un crez, o demnitate, demnitatea de român. (Agerpres) PAGINA 3 A triumfat , a triumfat adevârul Dictatura a luat sfîrşit. Vineri, 22 decembrie, în jurul amiezii, trupele armatei române au fraternizat cu demonstranţii din Capitală, care aveau in stăpînire, încă din ziua precedentă, principalele artere din centrul Bucureştilor. Desfăşurarea memorabilelor eveni­mente din Capitala României, a căror rapiditate a surprins şi uluit şi pe cei mai optimişti observatori politici, s-a întins pe mai bine de 24 de ore, începute joi, 21 decem­brie 1989, prin „marea adunare populară" din Piaţa Palatului Repu­blicii, convocată de Ceauşescu, pen­tru a arăta lumii întregi cit de mult este iubit şi sprijinit de oa­menii muncii din Capitală, adunarea s-a transformat intr-un miting de protest împotriva represiunilor sîn­­geroase de la Timişoara, împotriva dictaturii şi a spolierii, pentru de­mocraţie şi libertate. Disperaţi pen­tru moment de odioasele instrumente de teroare ale regimului, demons­tranţii s-au reunit pe bulevardul Magheru, ocupînd această arteră de la Piaţa Romană pînă la Piaţă Unirii. La ora 14 au sosit primele blindate şi autoamfibii, care au luat în stăpînire porţiuni din bulevard, fracţionînd demonstranţii in vederea dispersării lor. Peste 20 000 de oameni aflaţi la această acţiune, avînd în suflete durerea pentru martirii Timişoarei, ura faţă de cei 24 de ani de regim totalitar, in care au suferit de foame şi de frig, in care au fost spoliaţi de orice drepturi, au scandat : „Jos Ceauşescu !“, „Jos dictatura !“, „Timişoara plinge !“, „Pedeapsă pentru criminali !“. Autoblindatele, la bordul cărora se aflau soldaţi ai armatei naţiona­le, au tras salve de avertisment, însă fără să atace populaţia. Cor­doane de miliţieni şi de trupe spe­ciale ale Ministerului de Interne au blocat accesele spre bulevard, iar tunurile cu apă ale pompierilor au intrat în acţiune împotriva mulţimii. Nimeni nu s-a mişcat. Au fost aduse elicopterele, care au survolat fără să impresioneze pe nimeni. In faţa Hotelului „Intercontinental“ o tan­chetă a tras o salvă de tun, care a fost primită cu huiduieli şi strigăte de „Jos fascismul !“. Nimeni nu s-a urnit de aici in tot timpul nopţii. La ora 1 cursul evenimente­lor a devenit dramatic. Trupele spe­ciale au primit, de la odiosul dictator, ordin să tragă. S-a tras. Au fost morţi şi răniţi , nu­mărul lor nefiind încă preci­zat. Dimineaţa uzinele bucureştene şi-au încetat activitatea. Mii de muncitori de la „Griviţa Roşie“, „Vulcan“, „23 August“, ICTB, „Re­publica“, IMUAB s-au îndreptat spre centrul Capitalei, protestînd cri vehemenţă împotriva represiunii singeroase, cerînd­ demisia crimina­lului. Demonstraţii s-au declanşat a­­proape simultan şi in celelalte mari oraşe ale ţării. Aradul, Oradea, Clujul, Sibiul, Braşovul, Iaşiul, Cra­iova şi-au unit glasurile de protest cu ale Bucureştiului şi ale Timişoa­rei, cerînd demisia dictatorului, ju­decarea acestuia şi a întregii clici pentru omorurile săvîrşite, pentru modul cum a oprimat întregul popor, pentru abuzuri şi greşelile comise in conducerea economiei, pentru co­rupţie şi îmbogăţire pe seama po­porului, pentru dezastrul in care au adus ţara atit pe plan intern, cit şi international. Retras la început în sediul Comi­tetului Central, Nicolae Ceauşescu, văzind că armata a fraternizat cu demonstranţii, a încercat cu dispera­re să se cramponeze de putere, de­­cretind stare excepţională pe întreg teritorul ţării. A fost anunţată, tot­odată, sinuciderea ministrului apără­rii, Vasile Milea, pe care l-a acuzat de trădare. Cînd a văzut că barca se scufundă, Nicolae Ceauşescu a reuşit să fugă la bordul unui elicopter, pierind spre aeroportul Otopeni cu intenţia de a părăsi ţara in care credea că este atît de iubit. Din surse informate s-a aflat că tentativa lui a dat greş. S-a Îndreptat apoi cu un elicopter la aeroportul militar Boteni. Anumite surse l-au detectat apoi la bordul unui autoturism Dacia şi ultima dată a unui Aro cu care se îndrepta spre Piteşti. Capturarea lui, pentru a fi judecat, nu avusese loc. In paralel, Nicu Ceauşescu, la Si­biu, după ce a dat ordin să se tragă in mulţime şi armată, a încercat să ia ostateci pentru a-şi proteja pro­pria fiinţă. Intervenţia fermă a lo­calnicilor a făcut posibilă prinderea şi dezarmarea lui. In cursul serii, posturile de radio şi televiziune au anunţat constitui­rea şi întrunirea Comitetului Na­ţional de Salvare. Rînd pe rînd au apărut, în faţa microfoanelor televi­ziunii şi ale mitingului organizat în Piaţa Republicii, Ion Iliescu, fost secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Mazilu, reprezentantul României la O.N.U. în Comisia pentru drepturi­le omului, Ion Minzatu, fost ad­junct de ministru, profesor univer­sitar, şi alţii. Concetăţeni, avem datoria să ne organizăm. Steagul ţării trebuie să fie cel care a fost dintotdeauna, fără nici un fel de semne. România rămî­­ne România ! Declaraţia Frontului Democratic Român din Timişoara In Piaţa Teatrului Naţional din Timişoara s-a dat citire declaraţiei Frontului Democratic Român din localitate. Declaraţia a fost citită, în numele comitetului, de către Radu Bălan. Iubiţi compatrioţi, Vă vorbesc din Timişoara, capi­tala istorică a Banatului, mare oraş românesc, unde s-a aprins flacăra eroică a idealului şi sacrificiului naţional suprem, care a spulberat, prin jertfele pruncilor şi tinerilor, ale locuitorilor săi, una dintre cele mai groaznice tiranii cunoscute in istoria umanităţii, care a întu­necat şi terorizat criminal, timp de aproape un sfert de secol, bunul, domnul şi generosul nostru popor. Această tiranie incredibilă, fun­damentată pe minciună, dezbinare între semeni, trădare a celor mai sfinte interese ale naţiunii şi pe în­tuneric, spiritul absolut a escaladat treptele bestialităţii şi ale demni­tăţii, ducindu-le pină la odiosul asasinat in masă şi exterminarea oamenilor nevinovaţi. Cînd auzea cuvintele libertate, dreptate şi pîine, această monstruoa­să hidră cu două capete paranoice spumega de furie, împroşcind cu noroi o minunată tradiţie de muncă şi spirituală, o înălţătoare istorie naţională, un brav şi atit de Încercat popor. Iubiţi compatrioţi, In acest ceas de cumpănă şi ade­văr, mă simt dator să vă spun că vărsările de singe care au fost de­clanşate din ordine demente emise de ultimele zvircoliri ale tiranului, în speranţa nebună de a-şi salva jalnicul castel de joc, clădit pe ni­sipul amarnic al celei mai negre pe­rioade din sfintul nostru trecut, au fost date, cu aroganţa-i şi sfidarea-i atit de caracteristice, autorităţilor locale din Timişoara, fiind constrin­­se, sub ameninţarea teroarei, să nu poată acţiona. Cînd sîngele unor nevinovaţi. In primul rînd al sutelor de copii, a început să îngroaşe pămîntul oraşu­lui, in ciuda ordinelor repetate transmise de aceeaşi sursă irespon­sabilă, oamenii de bună credinţă, a­­devăraţii patrioţi din rîndurile ofi­ţerilor şi forţelor noastre armate, în­ţelegând cine sînt adevăraţii duş­mani ai poporului, au dispus înceta­rea focului. In acest fel, pînă la izbînda finală, manifestaţia, cu care s-a solidarizat întreaga populaţie, colectivele de oameni ai muncii din toate întreprinderile şi instituţiile municipiului şi localităţile învecina­te, a decurs paşnic şi în deplină or­dine. Prin această comportare s-a demonstrat că ei nu sunt huligani, , fascişti, trădători de ţară şi neam, aşa cum, jignitor şi odios i-a carac­terizat călăul, că prin forţa unită a tuturor pot apăra bunurile şi avuţia societăţii, valorile etice şi morale ce caracterizează spiritul civic. Iubiţi compatrioţi. Am învins. Timişoara, locuitorii acestui mîndru şi demn colţ de ţară românească trăiesc acum bucuria adevăratei izbinzi. Pentru ca activi­tatea economică şi socială să reintre în normal, pe adevăratul făgaş al libertăţii de afirmare a forţei şi ca­pacităţii de muncă şi creaţie, s-au înfiinţat şi acţionează formaţii de autoapărare, iar la apelul adresat Frontului Democratic Român au răs­puns cu toţii la buna desfăşurare a muncii în obiectivele cu foc continuu, in unităţile alimentare, serviciile publice şi de asistenţă medicală. Mulţimile au izbucnit m­­orale, ovaţii de adeziune totală la conţinu­tul declaraţiei, la condamnarea şi înfierarea tiraniei, a clicii ceauşiste. MESAJUL MARINEI COMERCIALE MARITIME Vorbesc in numele flotei, al ma­rinarilor români, care in momentele cruciale ale poporului român, în lupta pentru libertate, pentru ade­vărul libertăţii sîntem alături de poporul şi armata română in lupta pentru democraţie pe vechiul pă­­mint al României, apărat cu singe împotriva cotropitorilor străini. Ne pare bine, sîntem fericiţi că acum putem exprima liber simţămintele noastre de oameni liberi, lucru pe care toţi marinarii români de pe toate meridianele lumii au făcut-o şi pină acum, în condiţii mai vitrege de muncă. Ne bucurăm că acum, îm­preună cu întregul popor, avem o­­cazia să privim drept către celelalte popoare care, în nenumărate rinduri, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de situaţia din România. încă o dată sîntem conştienţi că trebuie să fim uniţi pentru ca imaginea ţării şi a poporului să nu fie pătată de ac­ţiuni pripite, de oameni care nu se ridică la nivelul evenimentelor pe care le trăim. Cerem poporului să dea dovadă de Înţelegere, de calm, să se abţină de la acţiuni de van­dalism şi de pedepsire fără jude­cată a celor vinovaţi. Ei vor fi ju­decaţi pentru crimele comise în con­formitate cu legile democratice ale ţării. Informăm populaţia Constanţei, ca şi întreaga ţară că la bordul na­velor româneşti aflate in portul Con­stanţa domnesc calmul şi liniştea, şi că marinarii, aşa cum am dori să o facă întreaga ţară, au înţeles că aceste evenimente nu trebuie să îm­piedice desfăşurarea normală a ac­tivităţii din toate domeniile. întrea­ga flotă se desolidarizează de acţiu­nile anumitor oameni care s-au gin­­dit să se dedea la acţiuni de van­dalism asupra bunurilor noastre. Flota maritimă comercială mulţu­meşte armatei române pentru spriji­nul acordat împotriva elementelor reacţionare ale dictaturii ceauşiste. Marinarii români cer instaurarea u­­nui guvern democratic care să re­prezinte poporul. In numele marinarilor români, semnează Constantin IANCU comandant în cadrul întreprinderii de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanţa

Next