Scînteia Poporului, decembrie 1989 (Anul 1, nr. 1-2)
1989-12-23 / nr. 1
„SCINTEIA POPORULUI" — simbata 23 decembrie 1989 MUNCA FARA PREGET PENTRU TARA LIBERA REPORTERII ŞI CORESPONDENŢII „SCÎNTEII POPORULUI“ TRANSMIT DIN CAPITALĂ ŞI DIN JUDEŢELE ŢĂRII BUZĂU Ceasul mult aşteptat al libertăţii a sunat ieri şi in străvechiul turn al Palatului Comunal din Piaţa Daciei din municipiul Buzău. Soarele a acoperit cu căldură miile de muncitori, ţărani, intelectuali, elevi şi studenţi care şi-au manifestat plenar bucuria şi deplina satisfacţie că dictatura Ceauşescu a fost înlăturată şi începe reconstrucţia societăţii româneşti. Manifestaţia buzoienilor a decurs în mod paşnic. Bucuria libertăţii depline nu a întunecat cugetele şi nu s-au înregistrat distrugeri ale bunurilor pe care ei le-au făurit cu trudă şi cu numeroase sacrificii. Prin cuvinte pornite din Inimă, neprelucrate şi aranjate ca pină mai ieri, numeroşi muncitori şi ingineri, profesori, medici şi studenţi şi-au exprimat hotărirea de a munci şi a apăra bunurile care sunt cu adevărat ale poporului, de a contribui la reconstrucţia ţării pe noi temelii, la organizarea întregii vieţi economice şi sociale, aşa cum ne-o dorim, in libertate, demnitate şi fericire. Evocînd zilele şi nopţile de teroare şi dictatură trăite de locuitorii din Timişoara, Bucureşti şi din alte oraşe, faptul că această victorie a fost plătită cu numeroase jertfe de singeri numai astfel a „putut fi spulberată adevărata temniţă in care a trăit poporul român, numeroşi vorbitori şi-au exprimat hotărirea de a sprijini din toate puterile Comitetul de Salvare Naţională, noile autorităţi locale pentru a făuri viitorul liber al poporului român. Ordinea şi disciplina, caracteristice spiritului muncitoresc, şi-au spus cuvintul. In toate Întreprinderile cu foc continuu din municipiul Buzău şi oraşul Rimnicu Sărat, oamenii muncii s-au prezentat la locurile de muncă, activitatea nefiind întreruptă. In unităţile de industrie alimentară, de care depinde buna aprovizionare a populaţiei, activitatea a reintrat in normal. După cum ne-a informat ing. Ioan Nuţ, directorul întreprinderii de Geamuri, detaşamente de gărzi patriotice apără punctele cheie ale întreprinderii. De asemenea, muncitori din schimbul I s-au prezentat voluntar pentru schimbul III spre a realiza producţii suplimentare. Stalion CHIPER PRAHOVA Colectivul Întreprinderii de rulmenţi grei este astăzi angajat ca niciodată pină acum în puternicul şuvoi revoluţionar pentru a-şi face datoria faţă de ţară. Sunt cu totul pilduitoare munca ce se desfăşoară in viitoarea firească a căutărilor pentru a răspunde nevoilor presante ale economiei naţionale. Cei ce strunesc prin milimetrice mişcări rulmenţii ce se nasc pentru Rovinari sau Motru unde se pun sau se repun în funcţiune puternice centrale electrice trăiesc sentimentul fierbinte al responsabilităţii. Aici, la întreprinderea de Rulmenţi Grei din Ploieşti, nu există şi nici nu putea exista o dorinţă mai puternică decât aceea de a asigura minerilor, energeticienilor tot ce au nevoie pentru ca energia să fie prezentă în fiecare unitate, în fiecare locuinţă. Acum cind transmitem aceste rînduri forjorii, strungarii, reglorii şi montorii, toţi ca unul, străpung orele tîrzii ale serilor şi nopţilor cu sincera dorinţă de a trimite acolo unde este nevoie primii rulmenţi ai repunerii în funcţiune a centralelor. Inginerul Ion Telecoasă, inginerul Constantin Trestioreanu, Cristian Dinescu n-au părăsit şi nici nu puteau părăsi întreprinderea pentru ca aceste produse să fie trimise la timp unităţilor energetice din Rovinari şi Motru. La ora cînd a fost dată această informaţie cel de-al patrulea rulment a fost finalizat, gata de expediţie. Poate mâine probele vor începe, iar cei care au această datorie de onoare pentru asigurarea energiei vor simţi sprijinul nemijlocit al constructorilor de rulmenţi grei din Ploieşti. Ion MARINESCU MARAMUREŞ Şi Maramureşul intră pe poarta sărbătorilor de iarnă cu noua lumină, o lumină venită din straturile adinei ale neamului românesc drept şi demn in istorie. O lumină a demnităţii şi a adevărului. O zi de decembrie de răscruce, o zi in care poporul şi-a rostit răspicat cuvintul. Aceşti harnici gospodari ai dealurilor şi văilor, ai oraşelor şi satelor au dat dovadă de înţelepciune, calm şi ordine. Iubitori de ţară şi de prunci, maramureşenii, după ce au manifestat public, au ales calea echilibrului. Încă o dată, prin Veacuri, acest loc voievodal născător de limbă română şi păstrător în lăzile de zestre al unor valori de neconfundat, au înţeles cum nu se poate mai bine acest moment cînd a răsunat ceasul libertăţii pentru ţară. In primul rînd au fost minerii, cei din adîncurile pămintului care şi-au exprimat puternic voinţa de a apăra cu orice preţ libertatea smulsă din mîinile dictatorului. Intr-o ordine desâgirşită şi-au reluat munca, dind dovadă de înţelegere, cumpătare şi dragoste fierbinte pentru ţară. Asta ne-a spus-o şi maistrul principal Dumitru Marian de la Mina Baia Sprie : „Noi, cei care scoatem din adincurile pămintului lumina pentru ţară, am înţeles cu toţii că în acest moment trebuie să dăm dovadă de înalte sentimente patriotice, de aceea am ales calea adevărată a muncii. Ştim că de acum vom munci cu adevărat pentru noi, pentru popor“. Aceeaşi atmosferă de muncă şi la Herja, Cavnic, Săsar şi in alte unităţi economice ale judeţului. La ora la care transmit, situaţia in Maramureş este calmă. Oamenii înţeleg că imensa lor forţă rodeşte pentru ţară, pentru linişte şi calm, prin luciditate şi neapărat prin muncă. Maramureşul s-a alăturat ţării ! Maramureşul este al ţării ! Maramureşenii ştiu că numai prin punerea în valoare, în deplină şi adevărată libertate a profundelor simţăminte care i-au ţinut demni în istorie vom putea izbîndi în continuare. De aici, din nordul istoric, maramureşenii dovedesc prin muncă dragostea de ţară. Un colind pe sub streaşină caselor maramureşene, un colind de lumină, de Înaltă demnitate şi adevăr. Ch. PARJA TELEORMAN In municipiul Alexandria, aseară la ora 18.30, o atmosferă de linişte şi calm. In centrul localităţii, pe principala arteră comercială, activitatea magazinelor. Îndeosebi de bunuri alimentare, care erau deschise la ora respectivă, se desfăşura în mod normal. In faţa sediului politico-administrativ continua adunarea oamenilor muncii începută în a doua parte a zilei. Apelurile patriotice la ordine şi disciplină, hotărirea lor de a apăra cu orice preţ bunurile clădite cu muncă şi sudoare, valori ce se constituie în parte inalienabilă a avuţiei naţionale — iată expresia atitudinii cetăţeneşti, patriotice a oamenilor in aceste momente. La bazinele de apă potabilă care aprovizionează municipiul Alexandria s-a organizat paza armată. De asemenea, s-au luat măsuri pentru o bună aprovizionare a cetăţenilor cu pîine, lapte, apă minerală, zahăr şi alte produse alimentare. Din informaţiile obţinute telefonic din celelalte oraşe din judeţul Teleorman a reieşit că la Turnu Măgurele, Roşiori de Vede, Zimnicea demonstraţiile şi mitingurile oamenilor muncii, de vîrste şi profesii diferite s-au desfăşurat în cursul zilei de ieri în aceeaşi atmosferă. Pretutindeni gărzile patriotice au preluat paza principalelor obiective economico-sociale, iar formaţii de ordine urmăresc permanent buna aprovizionare a populaţiei. In oraşul petroliştilor — Videle, activitatea colectivului uneia dintre cele mai mari schele de extracţie din ţară se desfăşoară în condiţii normale, hotărirea oamenilor de aici fiind de a aduce la suprafaţă în aceste zile cantităţi cu mai mari de ţiţei, atit de necesare economiei naţionale. La ora 18,45, la cea mai mare unitate industrială din municipiul Alexandria, întreprinderea de Rulmenţi, oamenii muncii din schimbul II, care au participat la adunarea amintită din centrul municipiului, s-au reîntors la lucru şi se pregătesc să-şi reia activitatea. Stan ŞTEFAN Fotografii de Sanda Cristian şi Eugen Dichiseanu Constituirea unor organisme democratice La Alexandria, Brăila, Buzău, Baia Mare, Craiova, Ploieşti, Slobozia, Suceava şi alte reşedinţe de judeţ au fost create comitete provizorii din care fac parte reprezentanţi ai armatei, gărzilor patriotice, oamenilor muncii, altor categorii sociale. Acestea au preluat iniţiativa pentru desfăşurarea normală a activităţii în toate domeniile. Organele de miliţie se supun ordinelor acestor comitete şi colaborează la normalizarea situaţiei. Au fost luate primele măsuri pentru buna aprovizionare cu apă potabilă, agent termic, alimente, medicamente şi alte articole de strictă necesitate. In majoritatea localităţilor celor cinci judeţe activitatea social-economică a fost reluată. Fiecare, la locul său de muncă, se străduie să readucă viaţa pe făgaşul firesc. Elementele criminale ale fostului regim dictatorial au fost neutralizate. Au fost organizate pichete de apărare în Întreprinderi. Ele veghează la asigurarea integrităţii bunurilor obşteşti, la respectarea ordinii şi disciplinei. REPORTAJUL NOSTRU IN VIZUINA OPULENTEI Două bilete improvizate, scrise la repezeală, dar gramat, pe biletele de hîrtie : „Nu devastaţi „Facem un apel paşnic : nu distrugeţi, nu furaţi !“. Erau lipite pe porţile de fier ale celei mai teribil păzite citadele de la Berchtesgarden încoace — „Palatul Primăverii“. Reşedinţa a cărei existenţă paralizase viaţa şi circulaţia intr-un întreg cartier bucureştean, al cărei amplasament paraliza de patru ori pe zi circulaţia intr-un sfert din Capitala ţării, la trecerea maşinilor fricii. De prisos să amintim cit trebuie să fi fost de teribil păzit bîrlogul parvenitismului extrem. Dar, acum, la nici o jumătate de oră de la fuga tiranului, coloane se Îndreaptă nestînjenite intr-acolo. In primele minute, coloanele au avut in frunte citeva blindate (cu flori, cu tricolor, cu ostașii mîncind pe laterale din pîinea dată de oameni) ; mai apoi, aceleaşi coloane au fost „întărite“ cu basculante betoniere, autoturisme cu luminile aprinse şi claxoane cuplate. Cele două bilete simple „străjuiesc“ fosta citadelă a ruşinii naţionale. Dincolo de porţi rămăseseră, în prima oră, cîţiva miliţieni, un ofiţer şi vreo douăzeci de ostaşi din faimoasa, temuta, atotputernica şi atotcorupătoarea gardă prezidenţială. Oamenii păreau să-i ierte. Le strigau „Bravo, armata !“, le arătau semnul victoriei, ei rideau calm şi asistau interzişi la mulţimea de oameni care inunda dincolo de straşnic apăratele ziduri. Cîţiva soldaţi ţineau stingaci crenguţe inmuguriţe, rupte din intangibilul parc şi ■, oferite lor de oamenii. Le priveau pironiţi, cu sentimente de stupoare, cu mîndria de pină acum o oră de a aparţine unor trupe selecţionate, transformată in ruşine. După nici o oră au dispărut cu totul. Păzea tineretul. Fără blindate, fără arme N-am să descriu — ar trebui şi prea multe pagini — încărcătura de lux, bun şi prost-gust amestecate laolaltă, comorile de artă alăturate busturilor şi tablourilor kitsch cu cele două personaje prezente pină ieri în toate expoziţiile, muzeele şi vitrinele de librării din ţară. O vom face, poate, altă dată. Voi transcrie cu toată spontaneitatea notaţiile acestei vizite din prima zi a libertăţii şi a demnităţii naţionale, mărturii istorice ale cristalizării unui nou spirit civic şi unei noi conştiinţe naţionale. Incepînd cu inscripţia cu vopsea roşie abia aşternută pe glazvandul fin (Murano ?) al uşii de la intrare: „Victorie“. Tot ceea ce apare între ghilimele sînt replici ale vizitatorilor : „Nu distrugeţi muzeul ceauşismului!“, în faţa sălii de tenis şi ping-pong ultraelegante • „Cu valuta dădeau peste fileu !“, In pavilionul piscinei : „Tot 16 grade avea aici ?“. In grădina de iarnă: „Ia uite ce moştenise de la tac-su!“ Tot timpul — apeluri la ordine, la evitarea distrugerilor şi furtişagurilor. Unii copii nu rezistă şi „fură“: unul un pepene turchestan de mărimea unei mingi de rugbi; alţii descoperă pepeni verzi — atit de invhiţi in toamnă — şi-şi fac măcar în preajma Crăciunului pofta. Dar, în general, ordine. Şi o oarecare circumspecţie. Faptul că notez mereu, îmi atrage interpelări ironice : „Faceţi inventarul ?“ Mă declar ziarist şi reacţiile se schimbă, dar nu intru totul, cum ar fi fost de dorit ! „Şi chiar o să scrieţi de astea ?“. „Şi chiar o să se publice ?“ Este fantastic, dar oamenii, care şi-au dat sîngele, care au fraternizat cu armata, care trăiesc satisfacţia tragicomică de a număra costumele, rochiile şi lenjeria dictatorilor — adevărate depozite — incă se tem că e doar un vis, încă nu se simt, in străfundul fiinţei lor, liberi. Ani de teroare psihică, de minciuni date drept adevăr, n-au trecut fără urme in sufletul şi în conştiinţa lor. Doi tineri işi plimbau prin dormitorul imperoparveniţilor căţeluşa lup. M-am legitimat şi am rugat să se prezinte pentru o conotaţie de culoare. N-au avut curajul, n-au avut încă acest curaj de a-mi spune mai mult decit numele căţeluşei: „Lola“. Dar sunt şi destui curajoşi. Adică normali. In primul rînd cei care răspund la telefoanele „fir scurt“ instalate în foarte multe încăperi.Ca şi televizoarele, de altfel, la care grupuri permanente ascultă desfăşurarea evenimentelor şi, mai ales, informaţiile despre hăituirea pe şoselele Dîmboviţei a stăpinilor vilei. Printre aceşti „preşedinţi“ preţ de un „Alo !“ (după care telefoanele erau închise de la capătul necunoscut al firului tot atit de misterios precum sunaseră) fac cunoştinţă cu bucătarul Brănescu Daniel, de la I.A.P.L. Aluniş, şi gospodina Georgeta Răşină. In cabinetul dentar... personal (totul era „personal“ în acest templu al „celui mai devotat fiu al poporului“) directorul adjunct economic al Spitalului Cantacuzino, Vlad, venit cu halatul de molton pe el să invite tinerimea la donaţii de singe, dar şi pentru motivul tragic de a cere să se facă recunoaşterea a trei studente împuşcate, cadavre de la care securitatea luase actele chiar de acolo din spital, acest reprezentant al unităţilor medicale exclama uluit : „Doamne, ce aparatură ! Şi noi cu ce lucrăm !“ Nu l-am mai ascultat deoarece, in altă încăpere, un grup de oameni mai puţin conştienţi descoperiseră cu prea multă încintare o provizie de whisky. Imediat sunt înconjuraţi de mulţime : „Nu pentru asta au murit eroii noştri !“, „Noi am făcut revoluţie, nu anarhie!“, „Tot ce e aici să devină un muzeu al ruşinii !“, „Să vadă tot poporul !“ „La muzeu, că-s de la tiran !“, „Ba să facem parc de distracţii !“, „Ba s-o cedăm copiilor !“. Există şi deosebiri, şi puncte de vedere comune, ca in orice democraţie. O asemenea idee comună: „E munca noastră, fraţilor, s-o păstrăm neatinsă !“. Şi un alt moment de unanimitate. De reală unanimitate: întîmpinarea cu „aplauze şi urale prelungite, cu ovaţii“ nu a cortegiului de limuzine blindate care paraliza circulaţia prin oraşe şi şosele Întregi, ci a unui modest autoturism „Dacia“ de culoare roşie, stropit de noroi şi parcă obosit şi el, dară-mi-te cei patru ocupanţi care coboară vineţi de nesomn la peronul de marmură, avea numărul 5—TM—1248, iar mulţimea scanda : „Ti-mi-şoa-ra, Ti-mi-şoa-ra !“. In chemări izolate : „Veniţi să vedeţi ce-a avut tiranul!“. Iar lumea se plimba şi vedea. Era in dimineaţa de 22 decembrie 1989, la 110 ani şi o zi de la naşterea lui Stalin şi in prima zi a morţii stalinismului în această parte a Europei. Sergiu ANDON Muncitorii din transporturi sunt la datorie Alături de Întregul popor, lucrătorii din cadrul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor — tehnicieni, ingineri şi muncitori — trăiesc cu profundă emoţie patriotică evenimentele istorice de cea mai mare însemnătate pentru neamul românesc — înlăturarea dictaturii singeroase a clanului Ceauşescu şi redobîndirea libertăţii reale de către întregul nostru popor. După cum ne-a informat ing. Constantin Dale de la Direcţia Organizare şi Control din cadrul M.T.T.„ oamenii muncii din acest sector de bază al economiei, credincioşi tradiţiilor de ordine şi disciplină, de slujire devotată a poporului, sînt în aceste momente de mare bucurie, dar şi de confruntare cu rămăşiţele regimului înlăturat, la posturile lor, făcindu-şi pe deplin datoria. Au fost luate toate măsurile suplimentare care se impuneau pentru asigurarea trasportului operativ al materiilor prime şi materialelor pentru unităţile economice, şi pentru centralele electrice, precum şi pentru aprovizionarea promptă a populaţiei. Transporturile nu vor servi decit intereselor poporului şi bunului mers al economiei. Ni s-a comunicat că trenurile de marfă şi de călători circulă normal, potrivit graficelor, contribuind la normalizarea situaţiei din ţară. De asemenea, în noaptea de 22/23 decembrie metroul a circulat toată noaptea. Flota fluvială şi navele comerciale execută transporturile în conformitate cu graficele, iar utilajele şi întreaga activitate din portul Constanţa se desfăşoară normal. Au fost luate măsuri pentru funcţionarea normală a tuturor unităţilor de poştă şi telecomunicaţii. Aviaţia execută, la cererea Consiliului Frontului Salvării Naţionale, toate transporturile de pasageri şi marfă în cooperare cu aviaţia militară. In ceea ce priveşte transportul auto, programul acestuia va acoperi întregul necesar de transport al personalului de la şi la locul de muncă, precum şi cel privind aprovizionarea populaţiei. O atenţie deosebită se va acorda transportului cărbunelui din bazinele carbonifere pentru asigurarea funcţionării normale a termocentralelor ţării. (Agerpres) Măsuri pentru buna funcţionare a serviciilor După cum aflăm de la Comandamentul pentru aprovizionarea populaţiei Capitalei, constituit în cadrul Consiliului popular municipal, s-au luat măsurile necesare în vederea asigurării aprovizionării oraşului cu apă potabilă, în cantitatea şi calitatea corespunzătoare consumului şi se acţionează pentru supravegherea menţinerii debitului şi purităţii apei in funcţie de cerinţe. Totodată, sunt asigurate condiţii pentru alimentarea locuinţelor cu căldură şi apă menajeră, cu gaze naturale şi curent electric. In vederea aprovizionării populaţiei cu principalele produse alimentare, s-a dispus ca pîinea să fie distribuită incepînd de la primele ore ale dimineţii ca si pînă în prezent si să fie aprovizionate unităţile de desfacere cu lapte proaspăt, cu cartofi, morcovi, legume în cantităţi corespunzătoare. Comandamentul face apel la populaţie să nu se supraaprovizioneze cu aceste produse, pentru că sunt rezerve necesare unei aprovizionări zilnice a consumatorilor cu alimente. Laudă oamenilor muncii din unităţile economice din judeţul Timiş aparţinînd sectoarelor aprovizionării populaţiei, care sînt la lucru zi şi noapte pentru a asigura cu pîine, lapte, carne, preparate de carne şi alte alimente atit de necesare in aceste zile de mari frămîntări, idealuri şi izbinzi de libertate. Laudă, totodată, sutelor şi sutelor de tineri muncitori, intelectuali şi alte categorii de oameni care, purtînd banderole tricolore, constituiţi in echipe, veghează zi şi noapte la buna desfăşurare a activităţilor de prim ordin, la disciplină şi ordine, in unităţile economice şi pe străzi, la asigurarea bunei desfăşurări a transportului în comun. Sunt oameni care — mulţi din ei — şi-au lăsat familiile acasă sau sunt cu ei, şi care se află de zile şi nopţi pe stradă, au învins vitregiile unor forţe dezlănţuite înarmate, slujind cu încredere un crez, o demnitate, demnitatea de român. (Agerpres) PAGINA 3 A triumfat , a triumfat adevârul Dictatura a luat sfîrşit. Vineri, 22 decembrie, în jurul amiezii, trupele armatei române au fraternizat cu demonstranţii din Capitală, care aveau in stăpînire, încă din ziua precedentă, principalele artere din centrul Bucureştilor. Desfăşurarea memorabilelor evenimente din Capitala României, a căror rapiditate a surprins şi uluit şi pe cei mai optimişti observatori politici, s-a întins pe mai bine de 24 de ore, începute joi, 21 decembrie 1989, prin „marea adunare populară" din Piaţa Palatului Republicii, convocată de Ceauşescu, pentru a arăta lumii întregi cit de mult este iubit şi sprijinit de oamenii muncii din Capitală, adunarea s-a transformat intr-un miting de protest împotriva represiunilor sîngeroase de la Timişoara, împotriva dictaturii şi a spolierii, pentru democraţie şi libertate. Disperaţi pentru moment de odioasele instrumente de teroare ale regimului, demonstranţii s-au reunit pe bulevardul Magheru, ocupînd această arteră de la Piaţa Romană pînă la Piaţă Unirii. La ora 14 au sosit primele blindate şi autoamfibii, care au luat în stăpînire porţiuni din bulevard, fracţionînd demonstranţii in vederea dispersării lor. Peste 20 000 de oameni aflaţi la această acţiune, avînd în suflete durerea pentru martirii Timişoarei, ura faţă de cei 24 de ani de regim totalitar, in care au suferit de foame şi de frig, in care au fost spoliaţi de orice drepturi, au scandat : „Jos Ceauşescu !“, „Jos dictatura !“, „Timişoara plinge !“, „Pedeapsă pentru criminali !“. Autoblindatele, la bordul cărora se aflau soldaţi ai armatei naţionale, au tras salve de avertisment, însă fără să atace populaţia. Cordoane de miliţieni şi de trupe speciale ale Ministerului de Interne au blocat accesele spre bulevard, iar tunurile cu apă ale pompierilor au intrat în acţiune împotriva mulţimii. Nimeni nu s-a mişcat. Au fost aduse elicopterele, care au survolat fără să impresioneze pe nimeni. In faţa Hotelului „Intercontinental“ o tanchetă a tras o salvă de tun, care a fost primită cu huiduieli şi strigăte de „Jos fascismul !“. Nimeni nu s-a urnit de aici in tot timpul nopţii. La ora 1 cursul evenimentelor a devenit dramatic. Trupele speciale au primit, de la odiosul dictator, ordin să tragă. S-a tras. Au fost morţi şi răniţi , numărul lor nefiind încă precizat. Dimineaţa uzinele bucureştene şi-au încetat activitatea. Mii de muncitori de la „Griviţa Roşie“, „Vulcan“, „23 August“, ICTB, „Republica“, IMUAB s-au îndreptat spre centrul Capitalei, protestînd cri vehemenţă împotriva represiunii singeroase, cerînd demisia criminalului. Demonstraţii s-au declanşat aproape simultan şi in celelalte mari oraşe ale ţării. Aradul, Oradea, Clujul, Sibiul, Braşovul, Iaşiul, Craiova şi-au unit glasurile de protest cu ale Bucureştiului şi ale Timişoarei, cerînd demisia dictatorului, judecarea acestuia şi a întregii clici pentru omorurile săvîrşite, pentru modul cum a oprimat întregul popor, pentru abuzuri şi greşelile comise in conducerea economiei, pentru corupţie şi îmbogăţire pe seama poporului, pentru dezastrul in care au adus ţara atit pe plan intern, cit şi international. Retras la început în sediul Comitetului Central, Nicolae Ceauşescu, văzind că armata a fraternizat cu demonstranţii, a încercat cu disperare să se cramponeze de putere, decretind stare excepţională pe întreg teritorul ţării. A fost anunţată, totodată, sinuciderea ministrului apărării, Vasile Milea, pe care l-a acuzat de trădare. Cînd a văzut că barca se scufundă, Nicolae Ceauşescu a reuşit să fugă la bordul unui elicopter, pierind spre aeroportul Otopeni cu intenţia de a părăsi ţara in care credea că este atît de iubit. Din surse informate s-a aflat că tentativa lui a dat greş. S-a Îndreptat apoi cu un elicopter la aeroportul militar Boteni. Anumite surse l-au detectat apoi la bordul unui autoturism Dacia şi ultima dată a unui Aro cu care se îndrepta spre Piteşti. Capturarea lui, pentru a fi judecat, nu avusese loc. In paralel, Nicu Ceauşescu, la Sibiu, după ce a dat ordin să se tragă in mulţime şi armată, a încercat să ia ostateci pentru a-şi proteja propria fiinţă. Intervenţia fermă a localnicilor a făcut posibilă prinderea şi dezarmarea lui. In cursul serii, posturile de radio şi televiziune au anunţat constituirea şi întrunirea Comitetului Naţional de Salvare. Rînd pe rînd au apărut, în faţa microfoanelor televiziunii şi ale mitingului organizat în Piaţa Republicii, Ion Iliescu, fost secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Mazilu, reprezentantul României la O.N.U. în Comisia pentru drepturile omului, Ion Minzatu, fost adjunct de ministru, profesor universitar, şi alţii. Concetăţeni, avem datoria să ne organizăm. Steagul ţării trebuie să fie cel care a fost dintotdeauna, fără nici un fel de semne. România rămîne România ! Declaraţia Frontului Democratic Român din Timişoara In Piaţa Teatrului Naţional din Timişoara s-a dat citire declaraţiei Frontului Democratic Român din localitate. Declaraţia a fost citită, în numele comitetului, de către Radu Bălan. Iubiţi compatrioţi, Vă vorbesc din Timişoara, capitala istorică a Banatului, mare oraş românesc, unde s-a aprins flacăra eroică a idealului şi sacrificiului naţional suprem, care a spulberat, prin jertfele pruncilor şi tinerilor, ale locuitorilor săi, una dintre cele mai groaznice tiranii cunoscute in istoria umanităţii, care a întunecat şi terorizat criminal, timp de aproape un sfert de secol, bunul, domnul şi generosul nostru popor. Această tiranie incredibilă, fundamentată pe minciună, dezbinare între semeni, trădare a celor mai sfinte interese ale naţiunii şi pe întuneric, spiritul absolut a escaladat treptele bestialităţii şi ale demnităţii, ducindu-le pină la odiosul asasinat in masă şi exterminarea oamenilor nevinovaţi. Cînd auzea cuvintele libertate, dreptate şi pîine, această monstruoasă hidră cu două capete paranoice spumega de furie, împroşcind cu noroi o minunată tradiţie de muncă şi spirituală, o înălţătoare istorie naţională, un brav şi atit de Încercat popor. Iubiţi compatrioţi, In acest ceas de cumpănă şi adevăr, mă simt dator să vă spun că vărsările de singe care au fost declanşate din ordine demente emise de ultimele zvircoliri ale tiranului, în speranţa nebună de a-şi salva jalnicul castel de joc, clădit pe nisipul amarnic al celei mai negre perioade din sfintul nostru trecut, au fost date, cu aroganţa-i şi sfidarea-i atit de caracteristice, autorităţilor locale din Timişoara, fiind constrinse, sub ameninţarea teroarei, să nu poată acţiona. Cînd sîngele unor nevinovaţi. In primul rînd al sutelor de copii, a început să îngroaşe pămîntul oraşului, in ciuda ordinelor repetate transmise de aceeaşi sursă iresponsabilă, oamenii de bună credinţă, adevăraţii patrioţi din rîndurile ofiţerilor şi forţelor noastre armate, înţelegând cine sînt adevăraţii duşmani ai poporului, au dispus încetarea focului. In acest fel, pînă la izbînda finală, manifestaţia, cu care s-a solidarizat întreaga populaţie, colectivele de oameni ai muncii din toate întreprinderile şi instituţiile municipiului şi localităţile învecinate, a decurs paşnic şi în deplină ordine. Prin această comportare s-a demonstrat că ei nu sunt huligani, , fascişti, trădători de ţară şi neam, aşa cum, jignitor şi odios i-a caracterizat călăul, că prin forţa unită a tuturor pot apăra bunurile şi avuţia societăţii, valorile etice şi morale ce caracterizează spiritul civic. Iubiţi compatrioţi. Am învins. Timişoara, locuitorii acestui mîndru şi demn colţ de ţară românească trăiesc acum bucuria adevăratei izbinzi. Pentru ca activitatea economică şi socială să reintre în normal, pe adevăratul făgaş al libertăţii de afirmare a forţei şi capacităţii de muncă şi creaţie, s-au înfiinţat şi acţionează formaţii de autoapărare, iar la apelul adresat Frontului Democratic Român au răspuns cu toţii la buna desfăşurare a muncii în obiectivele cu foc continuu, in unităţile alimentare, serviciile publice şi de asistenţă medicală. Mulţimile au izbucnit morale, ovaţii de adeziune totală la conţinutul declaraţiei, la condamnarea şi înfierarea tiraniei, a clicii ceauşiste. MESAJUL MARINEI COMERCIALE MARITIME Vorbesc in numele flotei, al marinarilor români, care in momentele cruciale ale poporului român, în lupta pentru libertate, pentru adevărul libertăţii sîntem alături de poporul şi armata română in lupta pentru democraţie pe vechiul pămint al României, apărat cu singe împotriva cotropitorilor străini. Ne pare bine, sîntem fericiţi că acum putem exprima liber simţămintele noastre de oameni liberi, lucru pe care toţi marinarii români de pe toate meridianele lumii au făcut-o şi pină acum, în condiţii mai vitrege de muncă. Ne bucurăm că acum, împreună cu întregul popor, avem ocazia să privim drept către celelalte popoare care, în nenumărate rinduri, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de situaţia din România. încă o dată sîntem conştienţi că trebuie să fim uniţi pentru ca imaginea ţării şi a poporului să nu fie pătată de acţiuni pripite, de oameni care nu se ridică la nivelul evenimentelor pe care le trăim. Cerem poporului să dea dovadă de Înţelegere, de calm, să se abţină de la acţiuni de vandalism şi de pedepsire fără judecată a celor vinovaţi. Ei vor fi judecaţi pentru crimele comise în conformitate cu legile democratice ale ţării. Informăm populaţia Constanţei, ca şi întreaga ţară că la bordul navelor româneşti aflate in portul Constanţa domnesc calmul şi liniştea, şi că marinarii, aşa cum am dori să o facă întreaga ţară, au înţeles că aceste evenimente nu trebuie să împiedice desfăşurarea normală a activităţii din toate domeniile. întreaga flotă se desolidarizează de acţiunile anumitor oameni care s-au gindit să se dedea la acţiuni de vandalism asupra bunurilor noastre. Flota maritimă comercială mulţumeşte armatei române pentru sprijinul acordat împotriva elementelor reacţionare ale dictaturii ceauşiste. Marinarii români cer instaurarea unui guvern democratic care să reprezinte poporul. In numele marinarilor români, semnează Constantin IANCU comandant în cadrul întreprinderii de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanţa