Sămănătorul, 1907 (Anul 6, nr. 1-52)
1907-07-22 / nr. 30
Anul VI. — No. 30. •22 Iulie 190/. LAMÂNĂTORUL REVISTĂ LITERARA SAPTAMÎNALA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : ABONAMENTUL ANUAL B-dul Academiei, 3, în țară.................................... . 10 lei Strada Edgar Quinet, No. 4. BUCUREȘTI in străinătate......................... . 12 » STUDENȚII ȘI POPORUL III. Fără a prenumăra toate coloniile studențești, descriind activitatea lor socială în mijlocul poporului englez, după materialul ce am pe biuroul meu de lucru, mă voi mărgini, mai întîiu de toate, a rezuma tendințele de care se conduc studenții englezi, cînd părăsesc viața lor obișnuită cu comfortul ei și se așează cu locuința între mulțimea nevoiașă, incultă și bădărană, foarte neîncrezătoare în furtucari sau albăstrime. Ce ascunse stimule, ce motive au dat naștere acestui pelerinagiu adevărat, asemănător atît prin energie și idealuri, cît și prin forța morală cu mișcarea misionară din evul mediu? «Motivele, care au împins pe un om unăr și pe o femee cultă, tînără «și adeseori frumoasă, a-și căuta locuință în cartierele care n’au «absolut nimic necesar pentru o viață comformabilă, sînt diverse, zice Sir Drems Horst, membru al parlamentului englez, în discursul sau «rostit în aula universității din Glasgow. Aceste motive poate că nu se «analizează tocmai adînc nici chiar de unii din studenții coloniști, «adauge oratorul. Aici în întîiul loc, domnilor, trebue să menționăm «setea firească a activităței sociale atît de inerenta fiecărei inteligențe tinere, «sănătoase și în adevăr culte. Elita studențimei noastre universitare, «bărbați și femei, cari învață la Universitate, nu găsesc în profesiunile lor destulă activitate pentru energia lor intelectuală, și «atunci munca lor în popor, munca in straturile muncitorime le dă «această satisfacțiune pentru exercițiul prisosului forței lor psihice. «Această putere morală a creat mișcarea universitară (University Extension) și coloniile studențești sînt urmarea sa logică. Ce e drept, «coloniile acestea n’au de scop răspîndirea culturei propriu zis, ci un «tel pur social, dar cu toate astea efectul lor a fost și unul și altul». Printre celelalte motive, Horst indică și tendința oamenilor superiori de a abdica la privilegii de naștere, la pozițiune socială, și