Sportul Popular, mai 1948 (Anul 4, nr. 1003-1030)

1948-05-20 / nr. 1019

CUM A PIERDUT NICULICI CEA MAI IMPORTANTĂ PROBĂ A CIRCUITULUI PRIMĂVERII» C­­ontinuăm în numărul nostru de astăzi, comentariile asu­­pra „Circuitului Primăverii”. Categoria maşinilor până la 1000 cmc. a avut şi ea un mare număr de participanţi. După cum era şi de aşteptat, Niculae Niculici a câş­tigat această probă, urmat de Alexe Gheorghiu şi Bob Stoia. La cel de-al doilea clasat, am putut observa din nou un ascen­dent de formă bine conturat. Bob Stoia are mult curaj, însă frec multe greşeli, datorită desigur lipsei de antrenament. In orice caz, a reuşit o performanţă de succes. Victor Stănescu a luptat şi a reuşit să dispună de Niculae Bues­­cu, care a fost într-o zi proastă. I-au urmat în ordine N. Coterbic, Kratochwil (Reşiţa şi I. Umfhert (Braşov). Cursa deschisă motocicletelor cu ataş, a fost moralmente câştigată de I. Spiriu, care din turul al doi­lea rămânând în pană de cauciuc a continuat în cap până în turul opt când a fost nevoit să abando­neze. Este un alergător de clasă înaltă şi, după cum spuneam în avant­­eronica noastră, singurul în stare să umbrească faima lui Otto Pffa­­nigs. Acesta a reuşit să câştige lup­tând din greu cu Victor Geles şi Burg Zoltán (Cluj). Trebue să mai spunem un cu­vânt bun şi pentru acei „anonimi" care au un merit mare în câştiga­rea victoriei. Este vorba de side­­carr-işti, de pasagerii curselor de ataşe. Gh. Tomescu, co-echipierul lui Otto Pffenigs, este un mare specialist în această „meserie” grea şi periculoasă şi se pare, cel mai bun. Un bun side-carl-ist este deasemeni şi F. Brandrupp, pasa­gerul lui V. Geles. Burg Zoltán, neacomodat perfect cu traseul, s-a clasat la locul trei. Pencea C-tin, a mers foarte fru­mos, dar nu a avut nici­ un avantaj din partea maşinii ce pilota. Ultima cursă şi cea mai intere­santă probă a zilei, a fost a cate­goriei curse Niculici, părea da la început câştigător sigur. După ce Alexe Gheorghiu con­duce primele două tururi, Niculici ia conducerea, iar în urma lui se luptă Bob Staia şi Victor Stănescu. In turul şapte, Staia, speculând la maximum un viraj, reuşeşte să ocupe pentru puţin timp locul în­tâi. Dar Niculici şi Gheorghiu îl depăşesc din nou. In turul 8 se în­tâmplă... tragedia, mai precis în­cepe să plouă torenţial. Niculici, Alexe Gheorghiu şi Staia rămân în cursă, mai târziu reintrând şi Victor Stănescu. Cel de-al treilea reuşeşte să ocupe locul doi. Spre sfârşit, Iul Niculici, care îşi păstrase locul prim, i se înţepeneşte acceleraţia şi, normal, cade. Bob Staia conti­nuă cu mult curaj, cucerind vic­toria. Alexe Gheorghiu şi Victor Stănescu, sunt următorii clasaţi. * Cel mai rapid tur al zilei, a fost efectuat de Niculae Niculici (BMW) şi Alexe Gheorghiu (BMW) cu timpul 1’06”. IV Mîhai Sărăţeanu Rezultate teh­nice 125 cmc. (10 tururi) Ştefan Nicu (Puch) 14’52” 3/100 V. Ghircoiaş (Puch) 15’12” 1/10 250 cmc. (15 tururi) Traian Matei (TWN) 19’38" Emeric Somlo (M. Guzzi) 19­ 43”8 Gh. Gali (TWN) 19’46”3 N. Bârza (Iawa) 21’3" V. Bogdan (Iawa) Stefan Nicu (DRW 125) V. Ghircoias (Puch 125) 350 cmc. (15 tururi) Ion Craioveanu jr. (Zündapp) 20' 14” 4/10 Traian Matei (TWN) 20’19"4 Gh. Gali (TWN) 20’19”5 Gh. Badea (TWN) 20’54”7 Lt. Col. I. Stănescu (AJS) 20’58”9 Mândroiu (Jap) 500 cmc.­ (15 tururi) Kirkor Beiazdgian (BMW) 17’55” Niculae Coterbic (BMW) 17’56”2 P. Crăsnaru (BMW) 18’32”4 Gh. Munteanu (BMW) 18’37” Anton Dumitrescu (BMW) Ion Dimitrovici (DKW). 1000 cmc. (15 tururi) Niculae Niculici (BMW) 17TO Alexe Gheorghiu (BMW) 17’24”8 Bob Staia (BMW) 17’25”8 Victor Stănescu (BMW) 17’26”1 N. Buescu (BMW) 18’09”2 N. Coterbic (BMW) I. Kratochwil (BMW) I. Umfhert (BMW), Atas (10 tururi) Otto Pffenigs (Zündapp) 13’51”8 Victor Geles (NSU) 13’52” Zoltán Burg (BMW) 14’17”9 Jeep-uri 1) Marin Dumitrescu; 2) Mihai Pe­­trescu; 3) Theodor Mihail. IN TURUL ITALIEI PARMA. — A treia etapă a Tu­rului ciclist al Italiei, Genova— Parma, a fost câștigată de Luciano Maggini înaintea lui Vincenzo Magni ,și Gino Bartali. GIORDANO COTTTJR rămâne primul în clasa­ încăntare 15 ani şi deţine recorduri­ trei tute strălucite la Sparakiada de a­­tletism de la Tbilisi. Ea a stabilit trei nou recorduri georgiene şi un record al URSS. Perfomanţa ei la săritura în lungime la care a atins 5 m. 32 cm. este cel mai bun rezultat al se­zonului actual pentru sportivii sovl®. Hei, Elena Gokieri, campioană a Uniunii Sovietice, care a luat parte la competiţii hors concurs a sărit 5 m. 25 cm. Nad­ejda Knykina nu are încă 15 ani. Ea practică sportul de mai pu­ţin de un an. MOSCOVA. — Tânăra sportiva Nadejda Khnykîra a obţinut rezul- «Numai sărac o vedetă spunea poţi deveni in sport» Nurmi •­­ • Reportaj atletic scandinav STOCKHOLM. PAAVO NUR­MI spunea intr’o zi: „numai sărac poţi deveni o vedetă în sport”. El a urmat cu sfinţenie acest princi­piu şi... s’a îmbogăţit. Dar să ve­dem în fond cum stăm cu amatorii lumii? Cum a fost la Saint Mo­ritz ? Aci au venit skiori din diferite ţări, cari de 6 luni au stat numai în tabere de antrenament, patina­tori cari de luni de zile s’au ţinut numai de patinaj neavând timp să muncească, aci au venit patinatori din Corea plecaţi din patrie în No­­em,bine pentru a concura în Febru­arie la St. Moritz şi în fine chiar două „echipe naţionale” de hockey din USA cari s’au înjurat reciproc cu calificativul de profesionişti. Rândurile de mai sus — oarecum Melancolice — sunt traduse din­tr'un mare ziar suedez, care se în­treabă in concluzie: de ce oare nu pot concura atunci atleţii noştri Arne Andersson şi Gunnar Hägg la Londra? Se ştie, că aceşti mari fondişti suedezi au fost discalifi ■ caţi pentru profesionism.­­ ARNE ANDERSSON a fost re­calificat de federaţia suedeză, dar numai pentru uz intern, el nepu­tând concura peste graniţă. De atunci el a participat la o serie de concursuri de cross country câşti­­gându-le în stil de mare campion, mărind durerea sportivilor suedezi pentru lipsa acestuia de la J. O. Arne Andersson participă activ şi la conducerea clubului său ceace este considerat un mare câştig pentru atletismul suedez. Heino la Londra ? HELSINKI. — Antrenorul fede­raţiei finlandeze de atletism a de­clarat unui ziarist, că Viljo Heino nu a fost descalificat şi că va face parte din echipa atleţilor finlan­dezi la J. O. El va participa la 3 ■jirob , dar nu se ştie încă dacă a­ceste props vor fi: 5000 m., 10.000 m. şi maratonul sau 5000 m., 10.000 m. şi 3000 m. obstacole.­­ „CAZUL” HEINO va fi ridicat în conferinţa sportivă nordică, cu atât mai mult cu cât suedezii con­sideră, că acest „caz” este în strân­să legătură cu cazurile Andersson şi Hogg şi că ei nu înţeleg să tacă atunci când Heino continuă să a­lerge. „Nu înţelegem de ce Heino să rămână amator atunci când campionii noştri — vinovaţi in a­­ceeaş măsură ca el — să fie excluşi de la J. O.? Ar fi o nedreptate stri­gătoare la cer faţă de atleţii noştri, dacă am accepta amatorismul lui Heino numai de dragul relaţiilor de bună vecinătate”. Cele de mai sus reprezintă ecou­rile suedeze în problema amatoris­mului discutate foarte neprincipial într’un caz concret. In orice caz aceste frământări dovedesc clar, că problema amatorismului în ţă­rile capitaliste a ajuns la un punct critic. Toate discuțiile internațio­nale în jurul acestei probleme nu fac decât să accentueze criza din care pare-se că nu mai găsesc nici-o esire corectă. —­owt — ZORIG! DIN NOU ÎNVINGĂTOR BELGRAD. — Campionatul cic­list al Serbiei pe anul acesta a fost cucerit de Alexandru Zonei, învingătorul marei curse interna­ționale Fraga—Varşovia—Fraga. Zorici a parcurs cei 154 km. de la Belgrad la Topola și retur în 4 ore, 36 minute, 54 secunde. DIFICULTĂŢI FINANCIARE PENTRU «OAMENII IUI BRUNDAGE» NEW YORK. — Comitetul olim­pic american mai are nevoe de circa 300.000 dolari pentru a putea trimite o echipă complectă la Lon­dra vara aceasta, a declarat BUSH NELL,­­ secretarul comitetului. „Situaţia noastră financiară nu este bună” — a afirmat Bush­­nell. «DEMOCRAŢII» INTRE Ela­d a RIO DE JANEIRO. — Consi­liul naţional sportiv, care este au­toritatea supremă sportivă din Brazilia, a hotărât să interzică echipelor de football portugheze fie a juca în Brazilia, din cauza "Atitudinii de neintenss a federa­ţiei sportive portugheze care a împiedicat în ultimii ani vizitele cluburilor portugheze în Brazilia“. In consecință, Portugalia nu va mai participa la a 50-a aniver­sare a clubului „Vasco di Gama” Despre turneul international de tennis de masă dela Timişoara — ...ŞI DESPRE ALTELE CAR! S’AR PUTEA REAUZA — C­ititorii noştri au fost ţinuţi tea sonorităţi ale tennisului de ma­sa curent cu amănunte asu­pra turneului internaţional­­de­ tennis de m­asa care va avea loc la Timişoara la finele lunii Mai. Se ştie că la acest turneu, regio­nala OSP—Timişoara in acord cu Federaţia de Tennis de Masă nu au precupeţit, nici un efort pentru a asigura acestui, concurs o partici­­pare ,7% mai selectă. Gl­o­­par­caş, campioana mon­dială a u ultimilor doi ani se află in fruntea invitaţilor. Alături de ca SIDO SOOS, KOCZIAN, KIRÁLY BABA (Unga­ria), DOLLINAR şi HARANGOZÓ şi încă un jucător şi o jucătoare iugoslavă, iată o listă impresio­nantă de participanţi. Şi dacă mai adăugăm că se con­tează şi pe participarea slovacilor TOKÁR şi MARINKO, veţi înţelege de ce am scris la început că organi­zatorii au făcut toate sforţările po­sibile pentru a asigura p­temnisului de masă autohton o nouă ocazie pentru o nouă afirmare. Dar jucătorii noştri? Nerăbdători să arate că şi ei au un cuvânt de spus, chiar faţă de aca­să mondial, jucătorii noştri se pre­­gătesc cu seriozitate într'un sezon care altădată era ..mort” și echiva­la cu un „dolce farm­ent­e” din par­tea lor. Astăzi, ANGELICA ROZEANU, SARI KOLOS VARI NICU NAU­­MESCU. V, VLADONE PANETH GARABEDLA.N. NEGREANU. etc sunt în frigurile antrenamentelor şi mai ales ale aşteptării. ft siwjsstîe care se peat® realiza Profităm de faptul că mai, sunt aproape 2 săptămâni până la Ince­putul acestui concurs pentru a pro­­pune forurilor de resort o sugestie pe care o­­socotim de maximă im­portantă pentru propagarea tenni­­sului de masă in provincie. Propunem... anume, ca să se orga­­nizeze un turneu de propagandă cu participarea jucătorilor străini şi români, la Arad, Oradea şi Cluj, după terminarea turneului de la Ti­mişoara. Ocazia unii propagande cu jucă­tori atât de buni se iveşte, deseori, şi FRTM nu ar trebui să ezite în a pune in practică sugestia noastră, bineînțeles dacă și jucătorii străini vor fi de acord. CUM S’A DISPUTAT «MARELE PREMIU MOTOCICLST AL UNGARIEI» MARELE PREMIU motoctelist al Un­gariei organizat pentru a doua oară după răsboiu, a înregistrat un mare succes de­­public. Dar numai atât întrucât cei peste 180.000 de spectatori, care au asistat dea­­ lungul șoselelor asfaltate din jurul aero­­ peia corespondentul­­ nostru la Ir­uda­pesta .­­ B. HOMAR a portului Budaörs, u­ne s-a disputat «Grand Prix»-ul rezervat motocicletelor de 350 şi 500 cmc, precum şi automobi­lelor, au plecat oarecum decepţionaţi, de pace au înfruntat arşiţa soarelui primă­văratec şi duşul scurt, furnizat de o nea­şteptată ploaie. La start au fost prezenţi aşii sportului motorizat din Anglia, Aus­tria, Cehoslovacia, Italia, Iugoslavia şi bineînţeles Ungaria. S’a dovedit încă odată, că într’o aserm­e­nea întrecere motorizată rolul preponde­rent îl joasă maşina, şi nu omul. In za­dar sunt înzestraţi concurenţii cu cele mai alese calităţi, în zadar dispun de teh­nică, prezenţă de spirit, curaj etc. toate acestea nu folosesc la nimic, dacă nu sunt ajutate de motor. Gazdele prevăzăt­­oare au comandat două maşini de la casa Norton din Anglia, maşini care au sosit cu un avion special, cu câteva zile îna­intea concursului, dar aceiaşi casă Nor­ton a avut grijă, ca reprezentanţii An­gliei, care au pilotat produsele casei, să aibă maşini mai rapide. In felul acesta au câştigat cei cu motoare mai rapide. Proba zileî aceea rezervată motocicle­telor de 500, a revenit italianului Lorin­­z­­ti (Guzzi-Gambalunga), care cu... zâm­betul pe buze s’a plimbat cu o medie o­­rară de 122 km, în cel mai rapid tur rea­lizând chiar 135 km. La cat. 350 englezul Walton a ieșit pri­mul pe Norton, cu o medie orară de 115 km, urmat de unguri: Szabó şi Szalkay. Acesta din urmă a câştigat recent Mare­le Premiu al Cehoslovaciei la cat. 350, şi a mers bine şi de data aceasta dar Nor­tonul său, adus cu mari sacrificii, n’a răspuns la comenzi, aşa cum trebuia. De altfel la această categorie el a fost acela, care a realizat cel mai rapid tur (128 km, pe oră). La motociclete cu ataş a câştigat Sura­nyi (Ungaria) pe un BMW diluvial. Cursa rezervată automobilelor a fost o parodie, care a produs ilaritate generală. Mulţi dintre spectatori au strigat «Taxi» (Trebue ştiut că taxiurile de la Budapesta sunt cele mai nenorocite din lume, ast­fel că a gratifica cu un asemenea com­pliment( o maşină, înseamnă cum ai spu­ne la Bucureşti de pildă unui cal, mâr­­ţoagă). S’au văzut la start Bugatti-uri de curse, care au fost maşini de c curse cu două decenii în urmă şi au fost reconstru­ite din ruine. Apoi «Aero» şi «Adler» aşa zise cu compresor, aşişderea. In felul a­­cesta îşi poate închipui oricine, ce fel de cursă a fost. Foarte nimerit a spus un spectator lângă noi, că mai repede merg taxiurile pe Andrassy-ul. In general organizarea a fost bună, şi deşi abandonări au fost din belșug, acci­dente nu au fost înregistrate, astfel că lumea s’a.. plictisit copios! A­i­P­O­l OFEftIT 0 ECHIPE! DE AGAPĂ IN CASTEI TENIS POLONEZE La sediul asociaţiei rom­ano-polone din Bul. Dacia, a avut loc cri la orele 12, o agapă oferită de ARPOL in cinstea e­­chipei naţionale de tennis a Republicei Populare Polone care a întâlnit la Bucu­reşti reprezentativa români Au luat parte — într-un cadru de mare prietenie — în afara oaspeţilor polonezi d. general PARVULESCU, preşedintele ARPOL, d. general DOMBROVSCHI, Primarul general al Capitalei, d. ing. N. HODOŞ, secreter general al asociaţiei, d. SERGIU PETROVICI, preşedintele Organizaţiei Sportului Popular, d. GEL­­BERT, ataşat de presă al Ambasadei Po­loneze, d-na prof. Dr. Nicolau, d-na prof. IORGU IORDAN, d. CRISTESCU, d. prof. WEINSBERG, directorul Institutu­lui Polon, d. PAUL RĂZUŞ, preşedintele FRLT, d. SUl­IŢEANU, secretarul sec­ţiei tineret ARPOL, etc. Luând cuvântul de general PARVU­LESCU, subliniază activitatea ARPQL-u­­lui şi in cuvinte bine simţite redă prie­tenia de veacuri a popoarelor vecine ro­mâne şi polone,, înfrăţite astăzi in ace­leaşi idealuri. D-sa vorbeşte apoi de importanţa ce se acordă sportului în Republica­­Popu­lară Română — consfinţită prin Con­­stitute — încheind prîntr'o urare de vrîtr fericit ambelor republici populare. !) urmează la cuvânt d. CHALIER care în numele echipei poloneze mulţu­meşte tuturor pentru primirea cord'ală ce le.a fost făcută, o priîmtre care is­­vorişte dîn­­irmă. Vorbind ele sportul din Polonia, d. CHALIER, spune că astăzi el se adre­sează masselor şi cu toţi­ lucrează In acest , sens amintind deasemeni că mat­­eriul de la Bucureşti constitue prma lor întâlnire internaţională de tenuri de război. D. Chalier sfârşeşte — sperând in prosperitatea tinerețe* Republici populare saiong ( sémán*­­N. N-) Un interview al noului­­campi­on mondial de şah Botwinnik­­­ D­UPĂ terminarea match­ului turneu pentru campionatul bre­mii, noul campion mondial, marele maestru MIHAIL­­ BOTWINNIK, a acordat un interview corespondentului a­­genţiei TARS, răspunzând le următoarele întrebări: , — „Cum apreciaţi turneul din punct de vedere sportiv şi teo-­ retic?­­ — „Acest turneu a constituit cea mai mare competiţie spor­­­tivă de după război. Importanţă sa a fost în special sportivă, dar i se poate spune că toate partide­le jucate la tu­rneu prezintă un in­­teres considerabil şi din punct de vedere teoretic. Aş vrea dea-­­ semenea, să subliniez că în istoria federaţiei internaţionale de şah,­­ acest turneu este primul care s’a jucat pentru campionatul lumii”. — „Cum apreciaţi jocul marilor maeştri sovietici?”. — „Smîslov a jucat foarte bine. El ar fi putut juca şi mait f bine, dar avea adversari foarte puternici. A jucat m­ai bine in j ? partea dela Moscova a turneului d­ecât in acea dela Haga unde a ’ i pierdut două partide la Keres. Trebue să subliniez că Smîslov j s are nervii mai solizi decât Reshevsky şi Keres. El s’a apărat mai­ bine decât aceştia”. — „Cum explicaţi insuccesul lui Euwe?” — „Euwe nu este in formă, el a jucat sub posibilităţile sale] şi după trei ore şi jumătate de joc el, comitea deobicei greşeli . Euwe s’a dovedit insuficient pregătit, din punct de vedere al des- ] chiderilor şi făcea experienţă în cursul turneului”. : — „Sunteţi mulţumit de jocul d-voastră?" — „Au fost turnee in care am jucat mai bine din punct del vedere a­ 1 efortului creator. Am jucat acest turneu cu, încordare,­­ dar îmi pare că n’am făcut greşeli şi am obţinut frumoase rezul-* tate sportive. : . — „Care este părerea d-voastră asupra organizării turneului?’­­ — „În Olanda, ca și la Moscova, turneul a fost bine organi-­­zat, totuși organizarea la Moscova a fost mai bună”. # «CUBURILE NOASTRE NU CAUTĂ SĂ-ŞI FORMEZE PEPINIERE DE JUNIORI» Problema cadrelor n­u numai la Bucureşti, ci în ma­joritatea centrelor footbalistice in cară există pe prim plan preo­cuparea faţa de una din cele mai impor­tante probleme: cadrele. Este o problemă a cărui rezolvare de­pinde — este foarte adevărat — de fe­deraţie, dar mai ales de grupări. FRFA are menirea să dirijeze, să coordoneze şi să impună măsurile necesare mişcării foot­balistice. Dar eforturile acesteia ră­mân ca şi zadarnice dacă grupările nu în­ţeleg să se conformeze şi să se supună intereselor sportului. Pentru că un club a încetat de a mai fi capriciul unui singur om, al unui Mecena — cum a fost pe vremuri, — ci un organism viu, din co­lectiv care serveşte cauza sportivă, are o raţiunee precisă, de întărire şi desvol­­tare a muncitorimii prin sport şi educa­ţie fizică. Astfel fiind, cluburile, au datoria să con­tribue ele întâi la rezolvarea problemei cadrelor, problemă care nu înseamnă alt­ceva decât adâncirea sportului de masse. Şi, în momentul de faţă, preocuparea aceasta este prezentă acolo unde trebue. Dovezile ni le furnizează desbaterile publice dîn provincie. Vorbeşte m ©fî©5a! D. prof. dr. Russu Gabriel, preşedin­tele Regionalei ill-a O. S . şi arbitru in­ternaţional, a declarat — printre altele — in cadrul ultei anchete, ziarului Tribu­na Nouă — ediţia de Sport (Nr. 745) ur­mătoarele: — «Cluburile, noastre în general nu caută să-şi formeze pepiniere de juniori din care să-şi recruteze viitoarele elec­tu­ente. Goana după vedetele din ţară şi străinătate a molipsit mai aproape toate martie noastre cluburi. Vedetismul, acea­stă mare racilă a footbalului nostru, tre­bue să dispară. Iniţiativa FIFA de a for­ma centre de juniori şi mai ales recenta Cupă Naţională a Juniorilor, îşi vor da roadele în viitor­ul apropiat. «...Urmând pildele, cadrele, noastre vor fi mereu reîmprospătate cu elemente nou­­ şi tinere, cand vor ridica prestigiul foot­­balului nostru la locul pe care ii merita» ,unde duce lipsa de cadre «Patriotul Sportiv» (în Nr. 1177) scrie: «...E prea greu pentru conducătorii u­­nor grupări de a-şi creşte elementele ca­re sa facă cinste echipei respective. Şi a­­tunci, ochii aţintiţi asupra talentelor por­nesc o adevărată ofensivă pentru aduce*­ re a neglijat CFR. T* Din «Sportul Popular Bănăţean» Nr. 3­ (163), reproducem următorul pasaj respectiv: «In tot ansamblul o mare importanţi mai are şi ridicarea de nftui cadre, care să reînoiască echipa, fapt care în ultimul timp la feroviari a fost complect negli­jat». Afirmaţa este făcută în cadrul unui re­pormat, în care se descrie situaţia de la C. F. R. (Timişoara) după cele trei înfrân­­geri suferite la sfârşitul campionatului. Ne oprim aici cu citatele pentru că ele ne sunt suficiente pentru a trage conclu­ita logică: problema cadrelor agită majo­ritatea grupărilor care pot avea un rol decisiv în rezolvarea problemei. Rămâne ca preocuparea să fie transpusă pe plan practic pentru ca să­ nu avem impresia că — pentru interesul lor propriu — aşteap­tă totul dela federaţie. în dissufia statelor fi oficialitar provinciali rea lor in cadru­l grupărilor pe care le reprezintă». Szabó conduce în clasamentul turneului de şah de la Budapesta BUDAPESTA. — Rezultatele din a­ 12-a zi a turneului international de şah: Szabó câștigă la: Wood; Fuester la Bakonyi; Gereben la Fachmann; Foltys la Gligorid. Par­­ tida, Tartakovar — Szily a fost re­miză. Clasamentul: 1) Szabó 10'A per; 2) GH gotici 3 puncte; 3) Pachmann 8 puncte; 4) Fad­ys 7­­. puncte; 5) Trifunovics; 6) Tartakover. Q VIETTE JANY FE­MILE F­RAT­E­L­E­­ SĂU TOULOUSE. — In localitate, s'a disputat o mare reuniune de nota­ţie ■ în cadrul căreia s’au obţinut câteva rezultate, excelente: 100 m. liber: Alex. Jany 57”. 100 m: spate: G. Vallerey 1'7"3 200 m„ brasse.: Ngkgchg 2?47”Z. DO'AMNE I00m.. liber: Gisele Valler ey 1’13”8. 100 m spate: Ginette Jany V17”3 (nou record francezţ. De remarcat excelenta perforr­manță a Gi­nettei Jany, sora cele­brului Alex., care pare a călca pe urmele consacratului său frate.

Next