Sportul Popular, mai 1949 (Anul 5, nr. 1343-1371)
1949-05-03 / nr. 1343
CICLIŞTI ORĂDENI AU ÎNCEPUT ANTRENAMENTUL PENTRU «CURSA VICTORIEI» In ultimii ani, Oradea a fost îndeajuns de bine reprezentată în marile competiţii, vădind că acolo se depune muncă pentru ridicarea sportului cu pedale. Dar această strădanie aparţine aproape exclusiv unui grup de ciclişti, deoarece dela concursul de ,,cros-Cicio-pedestru”, — disputat pe ziua de 27 Martie, — nu a mai avut loc nici un concurs ciclist. Totuşi, mănunchiul de pedaleuri orădenî, — din care sunt birîe cunoscuţi Naghy, Burian şi Csi-« nu au întrerupt rulajul ci, pregătîţi, s’au deplasat la Bucureşti, participând la cursa de selecţie, Bucureşti — Ploeşti — Bucureşti (3 Aprilie) şi apoi la „Cursa Scânteii” în care Iuliu Naghy şi ICsire au izbutit să se claseze onorabil, la locurile 13 şi 14. IN VEDEREA „CURSEI VICTORIEI” Din lipsa unei activităţi cicliste locale, programul alergătorilor este alcătuit din antrenamente şi pregătiri în vederea întrecerilor de lung kilometraj din Capitală. Astfel, doi ciclişti orădeni, nedespărţiţi în ultima vreme. — Iuliu NAGHY şi Iosif BURIAN. — Pornesc în cursul zilei de azi într’un „raid de peste 700 km., antrenându-se pentru „Cursa Victoriei”. „Raidul” alergătorilor orădeni va decurge după următorul itinerar : Sâmbătă, 30 Aprilie, Oradea — Deva, (prin Vașcău și Brad) 185 km. Duminică, 1 Mai, Deva — Zam — Deva, 80 km. Luni, 2 Mai, Deva — Sibiu, 120 km. Marți, 3 Mai, Sibiu — Cluj, 180 km. Miercuri, 4 Mai, Cluj — Oradea, 150 km. * * » Traseul ales constituie o sarcină serioasă, mai ales că în prima etapă, 135 km. e drum dur de munte. Cicliştii orădeni parcurg acest circuit utilizând roţi grele, demontabile, cu cauciucuri „Banloc” spre a căpăta rezistența cerută de o alergare de med multe zile cum e ,Cursa Victoriei". INTENSĂ ACTIVITATE O SAPTAMANA TRECUTA, un delegat al federaţiei a făcut o vizită unor districte din norduil ţării. Adică, în acele districte cari înainte vreme duceau o activitate foarte slabă, sau chiar deloc. Veştile aduse sunt mai bune de astă drană. 9 IN DISTRICTUL SATU MARE, se duce o muncă planificată. Au fost angrervaţi în activitatea volley-balistică numeroşi muncitori şi elevi. Au fost construite prin muncă voluntară 10 terenuri iar alte 2 sunt aproape gata. In foarte scurt timp echipele din localitate se vor deplasa în comunele apropiate, Arduf şi Garasaii, pentru propagandă. O INOVAŢIE FOARTE importantă va fi folosită la viitoarele competiţiuni. Va fi amenajată o bancă specială pe care vor sta numai cei evidenţiaţi în producţie. • LA 1 MAI a început şcoala de arbitri ale căror cursuri sunt IN NORDUL ŢÂRII predate în limbile maghiară şi română. ■ • VOR FI ŢINUTE şedinţe educative cu responsabilii grupărilor, pentru ca la rândul lor să aplice in întreprinderi învăţăturile căpătate. • IN DISTRICTUL SIGHET MARAMUREŞ vechiul district nu a dus munca prea bine. • NU A ŢINUT şedinţe technice educative iar cele trei terenuri de tennis existente acolo (unde actualmente nu se mai practică acest spot) au fost lăsate în părăsire în loc să fie transformate în terenuri de volley-ball, operaţie foarte uşoară şi puţin costisitoare. • S’au făcut însă promisiuni cari credem că vor fi îndeplinite. • Astfel, pe viitor, matchurile de foot-hold ce se vor disputa în localitate vor avea în deschidere jocuri de volley-ball, vor fi ţinute Şedinţe technico educative, vor fi construite cât mai multe terenuri, se va duce o campanie de popularizare a acestui sport prin presa locală, etc. I MARGARETA REISER, IN FRUNTE LA 100 m. SPATE Proba de 100 m. spate fete, a fost din punct de vedere al performanţelor, una dintre cele mai importante, pentru că a dat ocazie timişorencei Margareta Reiser să îmbunătăţească recordul naţional cu aproape 5 secunde. La standardul nataţiei noastre feminine acest lucru reprezintă ceva e totul deosebit. Timişoreanca posedă un stil destul de curat şi după cele declarate , conducătorul cantonamentului de la Sibiu va conţine -o meargă pe acelaş drum de progres^ 11 Următoarele clasate sunt la distanţă de multe secunde şi dintre ele, numai pe Hilda Theiss o vedem cu un timp mai acceptabil. Am vrea s'o vedem şi pe Lisbeth Bock la această probă dar cu performanţe mult superioare celei de anul trecut (1.54.2). Iată cele mai bune performanţe din 1918 : 100 M. SPATE 1. Margareta Reiser (lisa) 1.31.8, rec. nat.; 2. Martha Popp (ICO) 1.40.0, 3. Hilda Theiss (A.S. Progresul) 1.40.4 4. Elena Mărgineanu (PMB) 1.41.8, 5. Cucu Lia (U) 1.43,3. (va urma) PORTUL POPULAR îndrumări tehnice pentru GIMNASTICA LA APARATE (I) Zi de zi gimnastica la amirale devine mai populară. Dacă până acum câtva timp, de această disciplină se ocupau numai câţiva tineri din Ardeal şi — oarecum — din Bucureşti, numărul grupărilor afiliate la Federaţia de specialitate şi deci şi al gimnaştilor legitimaţi creşte necontenit Centrele unde se practică acest sport devin tot mai numeroase, cuprinzând şi Moldova, unde până acum aproape nici nu se auzea de aşa ceva. La Iaşi, Bacău, Roman, există acum grupări de gimnastică. Lipsuri sunt — fără îndoială — destule. Sălile şi aparatele existente nu pot satisface cerinţele unei activităţi mai intense. Specialiştii, instructori şi arbitri, sunt încă foarte puţini. Cu deosebire la Bucureşti, aceste lipsuri se evidenţiază mai mult, activitatea din Capitală fiind foarte redusă. Insuficienţele acestea vor fi remediate cu timpul. Sportul gimnasticii va avea la dispoziţie noi săli, noi aparate, iar prin şcolile de îndrumători, lipsa specialiştilor va fi remediată. Găsim necesar să popularizăm în masse anumite măsuri tehnice, pe care Federaţia de gimnastică le-a luat, în vederea unei activităţi mai raţionale, care să asigure sportului acesta un progres cât mai grabnic, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Este absolut necesar ca: * "re tânăr practicant al gimnasticii la aparate să fie controlat în mod regulat de medicul grupării sau al districtului respectiv. Pentru a nu dăuna sănătăţii tinerilor, ştiindu-se faptul că practicarea acestui sport cere un efort mare. In concursurile oficiale nu vor mai putea lua nave decât cei care au împlinit vârsta de 16 ani. Trebue acordată o deosebită atenţie cadrelor noi, începătorilor. Aceştia nu trebue să treacă deodată la aparate, ci mai întâi e necesar să practice gimnastica liberă, care-i formează pentru cea sportivă. Şedinţa de antrenament va fi condusă după următoarele norme, în ordinea desfăşurării lor: 1. Adunare pe două rânduri; 2. Mers prin flanc câte doi; 3. Alergare fără şi în cadenţă; 4. Exerciţii libere, care activează toată muşchiulatura corpului. Se vor executa mişcări mari, foarte ample, mai mult de relaxare. Vor urma apoi mişcări de extensie şi mobilitate articulară. Tot acest program pregătitor, căruia este absolut necesar să i se acorde cea mai mare atenţie, va fi executat de toţi gimnaştii, băeţi şi fete, în acelaşi timp, sub comanda antrenorului. După terminarea programului de mai sus, care trebuie executat atât de începători, cât şi de avansaţi, se va trece la partea esenţială a şedinţei, exerciţiile la aparate. Tot efectivul va fi împărţit în echipe de câte zece gimnaşti sau gimnaste, creindu-se echipe speciale de începători. Acestea din urmă, vor lucra numai sub supravegherea antrenorului, care va trebui să ţină seamă de următoarea recomandare: începătorii vor lucra pe aparate, după ordinea următoare, ordine cerută de legea efortului: sol — sărituri peste cal — bară fixă — paralele — inele — cal cu mânere (băieţi) şi sol — aparat portativ — bârnă — sărituri peste cal — paralele — inele (fete). Antrenamentul va începe în acelaş timp la două aparate, păstrânduse însă ordinea de mai sus. Celelalte echipe, alcătuite din avansaţi, vor putea lucra sub conducerea celor mai buni gimnaşti ai sălii, dar tot după indicațiile antrenorului." împărțirea înotătorilor pe categorii SENIOARE 100 m. LIBER: cat. I (1.27); Bock, Lerea; cat. II (1.30). —; cat. III (1.35); Grigoriţă, Eftimiu, Wiener, Prediger. 400 m. LIBER: cat. I (7.12); Bock; cat. II (7.25) —; cat. III (7.45); Lerea, Eftimiu, Wiener, Orosz, Prediger. 100 m. BRASSE: cat. I (1.30): David, Haraszthy; cat. II (1.43): Papp Orosz, Ambrus; cat. III (1.50): Badea (Tel), Mărgineanu, Stanciu (Tel), Prediger, Ghiţă V., Kului (Bermata), Vancu (Arad). 200 m. BRASSE: cat. I (3.38): Haraszthy, David; cat. II (3.45) Orosz, Amburş; cat. III (3.59): Papp, Prediger, Şerban Elena, Ghiţă V., Mărgineanu, Cucu Lucia, Szombathy (Reşiţa). 100 m. SPATE: cat. I (1.35): Reiser; cat. II (1.42): Theiss, Margineanu, Papp; cat. III (1.40): Wieder Malvina, Cucu Lucia, Prediger. JUNIORI 100 m. LIBER: cat. I (1.08): Gherman; cat. II (1.12): Popa, Hospodar; cat. III (1.16): Virág, Lipcsay, Appony C., Cristea II (Arad). 400 m. LIBER: cat. I (5.45) —; cat II (5.55): Gherman, Hospodar; cat. III (6.10) —; 100 BRASSE: cat. (1.25): Mager: cat. II (1.28): Beer, Honig (Arad); cat. III (1-32): B’^a, Mózes, Kugel (Arad). 100 m. SPATE: cat. I (1.24): Iosim; cat. II (1.27): Bogdanovici Csordaş; cat. III (1.31): Rădulescu Dinu. FETIŢE (sub 14 ani) 50 m. LIBER: cat. I (43.0) —; cat. II (48.0): Orosz; cat. III (53.0): Ghiţă C. 50 m. BRASSE: cat. I (50.0): Orosz, Ghiţă C, Reiss; cat. II (540) —; cat. III (59.0): Weinrich, Podeanu. 50 m. SPATE: cat. I (49.0); I: cat. II (53.0); Gros.; Cat. III (58.0) Reuss, RAEŢI (sub 14 ani) 50 m. LIBER: cat. I (37.0): Marchiţin; cat. II (40.0): Kelemen, Borza; cat. III (45.0); Enache, Takács, Luska, Deniel (Reşiţa). 50 m. BRASSE: cat. I (44.0) Lovas, Kelemen; cat. II (48.0): Corpos (Cluj), Pelmuş, Merchiţiu, Welber; cat. III (52.0): Zelinger. - 50 m. SPATE: cat. I (43.): Marchiţiu; cat. II (47.0). I; cat. III (51.0): Kelemen, Lovas, Welber. CENTRE DE ANTRENAMENT IN ALTE PATRU ORASE DIN TARA Faţă de popularitatea din ce in ce mai mare a atletismului în rândul tineretului, Direcţia tehnică OSP, — la propunerea FRA — a hotărit înfiinţarea a patru nouă centre de antrenament, în afara celor existente la Bucureşti şi Timişoara. E vorba de Cluj, Sibiu, Craiova şi Iaşi. Aceste centre vor funcţiona în câteva zile sub conducerea unui instructor federal desemnat de FRA. Independent de aceasta, antrenorul federal Mátyás Farkas va face vizite în fiecare centru, cercetând activitatea locală şi făcând programe de antrenament pentru atletii din centrul respectiv. Natafia in 1948 (VI) La aceste centre vor participa în afara atleţilor legitimaţi, şi orice tânăr doritor să pătrundă in tainele atletismului. COMUNICAT • In vederea începerii campionatului naţional pe echipe care începe sub forma de campionate districtuale, F. R. Tennis a trimis tuturor districtelor regulamentul acestui campionat. Grupările sunt obligate să ceară câte un exemplar din acest regulament, districtului respectiv pe adresa căruia le-au fost trimise. • Următorii jucători vor primi anul acesta rachete contra cost, prin F. R. Tennis: A. Pusztai, D. Gruenwald, H. Benedek, A. Tănăsescu, I. Racoviță, T. Grad, T. Nagy, T. Ivan, St. Anghelescu, C. Chivaru, I. Stăncescu, T. Ovici, I. Dolha, G. Aldea, I. Cerbu, A. Beke, E. Wilier, A. Vătăşescu, St. Loewinger, Gh. Rado, C. Zacopceanu, St. Ujfalvi, I. Nagy, N. Negulescu, St. Paul, I. Rakossi, I. Bogdan, N. Lazăr (Gheorgheni), FI. Marinescu, D. Piroş, I. Peter, G. Ghidrai, I.. Juhasz, S. Mehedinţi, A. Lupescu, Al. Stapciu, A. Tules, I. Manoliu, I. Dancea, R. Bodo, M. Baia, R. Namian, St. Kuhn, B. Barabassi-Zarug, S. Unanian, I. Todorovsky, Matilda Dombora, S. Koltai, P. Winkler, B. Koros, E. Medilanschi, Mariana Niculescu, S. Wellmann, Julietta Namian, via Manoliu, Z. Gabor. F. R. Tennis va anunta prin districte, după sosirea rachetelor, când pot fi ridicate, precum şi preţul lor. • Pentru anul acesta, s-au fixat Următoarele cote de mingi: F.R. TENIS Cat. internaţională câte 18 mingi, cat. I-a bărbaţi, câte 10 mingi, neclasaţi cat. I- a bărbaţi, câte 4 mingi, cat. I-a femei, râte 8 mingi, cat. I-a femei neclasate, câte 4 mingi, cat. Il-a bărbaţi câte 6 mingi, cat. Il-a bărbaţi neclasaţi insuficiente performanţe şi neclasaţi, câte 4 mingi, cat. Ii-a femei câte 4 mingi, cat. II- a femei neclasate câte 2 mingi, cat. IIl-a bărbaţi clasaţi câte 4 mingi, cat. IH-a neclasaţi câte 2 mingi, juniori clasaţi câte 4 mingi, junioare clasate câte 4 mingi, copii clasaţi câte 2 mingi. Cum mingile comandate din străinătate n’au sosit încă, F. R. Tennis a hotărit să împartă deocamdată câte o cotă redusă de mirigi din cele existente şi anume: categoria internaţională câte 6 mingi, cat. la bărbaţi şi femei câte 4 mingi (numai clasaţi), ceilalţi jucători clasaţi şi neclasaţi la toate categoriile, (figurând în clasamentul oficial), câte 2 mingi. Aceste mingi pot fi ridicate imediat de la F. R. Tennis, prin delegaţii judeţenelor respective. Preţul mingilor nefiind încă fixat, se vor consemna la F. R. Tennis, câte ici 170 de minge şi decontarea se va face după fixarea preţului Pentru restul jucătorilor, in proporţie de 60 la sută din efectivul jucătorilor legitimaţi, se va distribui câte 2 mingi pentru fiecare, între 1-10 iunie a. c. Competiţie rezervată grupărilor din Moldova In Moldova au luat de curând fiinţă o serie de grupări de handball, care şi-au făcut debutul în competiţia oficială „CUPA RPR”. Pentru a da posibilitatea acestor echipe de a-şi măsura forţele şi desigur de a progresa şi face propagandă acestui sport prin disputarea cât mai multor matchuri, regionala de est din Bacău organizează sub îndrumarea FRH o competiţie rezervată grupărilor moldovene. Concursul acesta se va disputa începând de la data de 8 Mai şi va fi eliminatoriu. A fost denumit „CUPA MOLDOVEI” şi la startul său se vor prezenta grupările : ,,CFR” (Bacău), „PARTIZANUL” (Bacău); „VICTORIA TEXTILA” (Bacău); „CFR” (Paşcani); „CFR” (Tecuci); „A. S. METALUL” (Roman); „CELULOZA” (Piatra Neamţ) şi ,,C. F. R.” (Maraşeşti). ŞTIRI • Etapa a II-a a Campionatului Naţional se va disputa in întreaga ţară Duminică 8 Mai. 9 După primele eliminatorii, jocurile următoare din „Cupa RPR” se vor desfăşura la data de 22 Mai. 9 A fost format, sectorul de arbitri din vest care funcţionează la Timişoara, componenţa fiind următoarea : Băumel Iacob (responsabil), Gândi Constantin (secretar), Bălănescu Dumitru, Bărbuiescu Dumitru şi Ciotea Ion (membrii). Gruparea USPTT a fost amendată cu 200 lei pentru lipsă de licenţă la joc oficial. • CSU II întrebuinţând doi jucători de categorie superioară a pierdut jocul cu CSCA prin forfait 4—0. Trebue s’o spunem dintr’un început că n’avem intenţia de a prezenta istoricul concursurilor pentru începători. Deşi ar fi foarte interesant, mai ales prin sublinierea scepticismului cu către au fost pripite la început aceste competiţii. Iniţiate de destul de mult timp, au dat însă cel mai caracteristic randament de a bea în acest an, mai bine spus în ultimele luni. Făcând o comparaţie a activităţii începătorilor şi a consacraţilor în acest interval de timp, încercăm să aducem explicaţii situaţiilor de fapt. Explicaţii care sperăm să însemne un aport şi un îndemn în plus. MEDII BUNE OBŢINUTE DE ÎNCEPĂTORI Chiar din primul concurs, începătorii s’au remarcat, nu atât prin cele câteva răzleţe rezultate bune, cât prin media primilor cinci sau zece trăgători. (In primul concurs, media primilor zece concurenţi a fost de 90—100). Un timp, această medie s’a menţinut cu aproximaţie apoi a început să scadă. Care a fost cauza? Explicaţia este simplă. Noul regulament al concursurilor de carabină serie culcat rezemat nu mai permitea concurentului care depăşise de două ori un anumit punctaj să mai patrticipe la asemenea competiţii. Dar consecinţele acestei restricţii au fost mai îmbucurătoare decât s’au aşteptat chiar organizatorii. S’a creat o emulaţie între trăgători şi în poefes timp s’a obţinut o mai mare mobilizare a maiorilor de tir. Fiindcă prin această restricţie s’a reuşit îndepărtarea acelui „începător perpetuu”, acelui colecţionar de plachete şi premii a cărui mentalitate am criticat-o într’un trecut articol. AU TRECUT OARE ÎNCEPĂTORII IN RÂNDUL CONSACRAŢILOR ? Unul din scopurile concursurilor de începători este de a recruta viitoarele vârfuri ale acestui sport. Bineînţeles că ar fi absurd să pretinzi ca într’o atât de scurtă perioadă un începător să treacă în rândul consacraţilor. Tirul este un sport la care fiecărei poziţii şi fiecărei arme îi este necesar un profund şi îndelungat studiu. Cu toate acestea s’au obţinut succese în această direcţie. Succese datorite situaţiei generale îmbunătăţite, succese la cari şi-au adus aportul, vârfurile noastre prin sfaturile cari le-au dat, începătorii însăşi prin însuşirea cunoştinţelor primite dela cei cu mai multă experienţă, cu mai multă tehnică Rezultatele numeroase ce depăşesc la băieţi 91% în poziţia culcat nerezemat, acel 83% tot cu arma de serie şi în aceeaşi poziţie obţinut de Renata Slavid — sunt dovezi destul de clare. Şi, în plus, nu sunt singurele. D®şi cu două, trei luni înainte era începător, Aurel Neagu a trecut surprinzător de repede în rândul consacraţilor. El a stabilt un excelent 390-400 la armă libera în poziţia culcat, rezultat confirmat ulterior. LA CONSACRAŢI, UN SLAB ÎNCEPUT, dar apoi... începutul, anul acesta, a fost destul de slab pentru consacraţi. Cauze? Poate temperatura scăzută, poate lipsa de antrenament, poate amândouă Dar, încetul cu încetul, talentaţii noştri trăgători au început să-şi revină şi rezultatele au culminat cu acel 378 de puncte la armă liberă în picioare stabilit de Sorin Cantilli, cu recordul naţional la armă liberă în genunchi — 382-400 — realizat de Iosif Sorim, cu recordurile naţionale stabilite de Elena Cerchez şi Roctica Dabija, cu frumoase rezultate reuşite de Ştefan Popescu. * Dar, esenţialul este progresul general, al masei începătorilor. Şi în această acţiune vârfurile au un important rol de îndeplinit: acela de a servi ca instructori. Şi, — pe cât e posibil, bineînţeles, — de a alcătui un manual tehnic, umplând un gol, ce se face profund simţit în progresul tinerilor începători. M. BĂNUŞ DIN PROBLEMELE TIRULUI ÎNCEPĂTORII: O CONTINUĂ GRIJE A CONSACRAȚILOR CONSACRAȚII: UN CONTINUU EXEMPLU PENTRU ÎNCEPĂTORI O durere puternică în piciorul stâng a trezit-o din somn. Vasăzică e adevărat, vasăzică nu a fost un vis urît. De jur împrejur paturi şi alb. Pe noptiera de alături, stau sticluţe cu doctorii. Peste tot mirosul de iodoform îi gâdila discret norile. Iar acolo unde este durerea, simte ceva greu, bandajat şi pus în gips. Dacă v’ar durea-o, ar zice că-i un picior străin. Elena închide ochii. Ce s’a întâmplat? Dar eri era încă sănătoasă, sărea şi alerga. Aseară, împreună cu colegii şi colegele ei, se îndrepta spre stadion, când acea afurisită de motocicletă, apoi durere sfâşietoare în piciorul stâng, strigătele colegilor şi iat-o aici.. . Maestra sportului, Elena Sergheievna Voit, a fost adusă la spital, şi medicii au constatat o dublă fractură a piciorului stâng. Pentru oricine, un astfel de accident e un lucru extrem de neplăcut, printr-o întorsătură nefavorabilă a bolii, poţi rămâne infirm toată viaţa. Dar mult mai groaznică este fractura dublă a piciorului pentru un sportiv şi încă pentru unul ca Elena Voit. A început să se ocupe de sport încă de pe băncile şcolii. Şi cu fiecare an, şi-a îmbunătăţit nivelul tehnic. Ea a căpătat titlul de maestru al sportului în trei sporturi: atletism, volley şi basket-ball. Elena Voii era o sportivă multilaterală. Ea sărea 1,50 la înălţime, alerge minunat şi juca excieient volley şi basket în echipa clubului M.A.I. Şi iată acum patul de spital, gipsul, nemişcarea. Primele zile, Elena a fost grozav de deprimată. Dar, şi-a revenit repede. Totul se va termina bine. Principalul este să nu-ţi pierzi moralul, trebue să vrei să te faci bine, să te întorci în muncă şi în sport. Elena Voit este aspirantă la institutul de construcţii aviatice şi acest accident stupid a smuls-o şi dintre proectele sale dragi. Clubul sportiv al institutului aviatic a înconjurat-o pe Elena cu dragostea şi atenţia sa. Colegele şi colegii veneau în fiecare zi, iar pe măsuţa sa, florile nu mai încăpeau. Iar când echipa lor pleca în alte oraşe, telegramele o anunţau pe Elena despre rezultatele obţinute. Vindecarea însă mergea greu. Fracturile nu s-au prins bine. A fost nevoie de altă intervenţie chirurgicală, alt gips, alte chinuri. Elena suporta cu dârzenie toate neplăcerile bolii. Ea era gata să suporte noi operaţii, noi procedee numai şi numai să se faică bine, să se poată întoarce în institut şi pe stadion. In spital, a trebuit să stea aproape şapte luni. Nenorocirea s’a întâmplat în toamna lui 1947 iar din united Voita a ieşit deabea în Martie 1948. Piciorul era încă într’o cizmă ortopedică. Şi iată, sprijinindu-se ’n cârje, Elena Voit intră într’o zi de primăvară în sala clubului sportiv al institutului. Ce bucurie a fost. Câte strigăte, îmbrăţişări şi sărutări! întreg institutul se bucura de întoarcerea Elenei, însă pentru clubul sportiv era o adevărată sărbătoare, căci Elena nu era numai o excelentă sportivă, dar şi o eminentă organizatoare. Peste câteva zile, Elena Voit a asistat la matchul dintre echipele Spartac şi MAI. Colegele ei jucau excelent. După fiecare acţiune, ele se uitau în tribună la spectatoarea din rândul întâi, Elena Voit, ca şi cum ar vreri să spună : „Nu-i aşa că am jucat bine? Nu fi tristă, peste puţin timp vei juca şi tu cu noi”. Când va veni acest timp ? Şi va putea oare Elena Voit să mai joace basket ? Problema era că din cauza lungii inactivităţi, articulaţia genunchiului îşi pierise flexibilitatea. Ligamentele se întăriseră. Genunchiul nu vroia să se îndoaie. Nici operaţia şi nici medicamentele nu ar putea face ceva. Medicii au spus că numai prin exerciţii, cât mai multe exerciţii, se va putea căpăta flexibilitatea ligamentelor. Şi Elena Voit a început exerciţiile, imediat ce a putut abandona cârjile. Cu dinţii strânşi, înăbuşindu-şi lacrimile, Elena Voit căuta să îndoaie şi să desdoaie genunchiul, care nu o asculta. La începutul lunii Mai, basketbal listele au plecat în Sud, la Alust. Cu ele a plecat şi Elena. La Alust, după o pauză de 10 luni. Elena Voit a păşit pe terenul de basket. Piciorul stâng încă mai era în cizmuliţă. Ce înceată şi neîndemânatică li s’a părut ea colegelor sale. Ele au făcut însă tot posibilul să o ajute, au vegheat să nu-şi obosească piciorul. La plecarea din Aluşt, piciorul se întărise aşa de bine, încât cizma ortopedică n’a mai fost necesară. Fetele împreună cu Elena, au înecat cizmuliţa în Marea Neagră. Piciorul s’a întărit şi cizma a fost înecată, însă genunchiul nu se vindecase complect. Voit continua fără înd trei apere exerciţiile. Ea încerca mereu să îndoaie piciorul, măcar cu un milimetru mai mult ca înainte. Astfel zi de zi, săptămână de săptămână, luni întregi a continuat ?■rercitiile. Elena Voit s’a întors şi în munca sa din institut. S’a cufundat din nou în lumea cifrelor şi a calculelor. Şezând insă la masa de lucru, s’a obişnuit încontinuu să îndoaie şi să desdoiască piciorul. Până la urmă trebue să cedeze ! Eu asta vreau şi asta voi obţine ! Şi încet, încet, articulaţia a început să se îndoaie şi ligamentele să-şi revină în faţa voinţei de nesdruncinat a sportivei sovietice. In toamnă Elena Voit a început să pace basket. Dar asta nu mai este antrenament şi concurs pentru campionatul sindical. La început, ce-i drept, ea a jucat în echipa jucătorilor de categoria I-a şi nu în cea de maeştri. Dar asta nu-i nimic. Antrenorul i-a acordat o atenţie deosebită. Elena a învăţat să tragă la coş cu mâna stângă, pentru a cădea pe piciorul sănătos. Cu fiecare pas, se vedea cum îşi intră în formă. La recentul campionat de bosket al Moscovei, echipa institutului a învins. In această echipă a jucat şi Elena Voit dar de data aceasta în echipa maeştrilor. Voinţa, dârzenie, moralul, nesdruncinat, al sportivilor sovietici nu se arată numai în sport. Aceste minunate calităţi sunt strălucit demonstrate în muncă, în învăţătură, în viaţa de toate zilele a omului sovietic. Elena Voit a învins, arătând voinţa generaţiei sale, arătând forţele creatoare ale prieteniei. VOINȚĂ OMULUI SOVIETIC de EVGHENIE VASILIEV HUM Paginai Sa . DOI TINERI MUNCITORI, ARĂDANUITURA ION ŞI ANA GHEORGHE NE VORBESC DESPRE SCRIMA întotdeauna după o întâlnire dintre două echipe, se obişnueşte o revenire. O revenire în care să se sublinieze comportările concurenţilor respectivi Ceea ce ar trebui să facem şi cu ultimul match disputat în Capitală cel dintre echipele GODEANU şi ARAD matcriela care mentă remarcat rezultatul egal de la sabie reuşit de Godeanu. In plus aceasta ar fi putut şi câştiga, dacă arbitrul întâlnirii dintre Marinescu şi Nemeth, n’ar fi refuzat primului victoria în mod cu totul ciudat. Şi dacă mai spunem că trăgătorii de la Glodeanu şi-au recăpătat forma şi condiţia fizică pierdute în urma lipsei de sală, încheiem în mod succint obişnuitele comentarii. Le continuăm însă, cu o discuţie avută cu cei doi tineri muncitori din echipa Aradului, TOMKA IOAN şi ANA GHEORGHE. CINE VREA SA ÎNVEŢE SCRIMA ? Acesta a fost primul contact cu scrima al tinerilor muncitori Tomka Ioan şi Ana Gheorghe amândoi din Arad. Nu auziseră despre scrimă aproape nimic. Iar de văzut, au văzut doar câteva dueluri în filme. „Bine, dar scrima este un sport care necesită, pentru a fi învăţat, ani şi ani de zile” — susţin toţi trăgătorii de frunte, toată aşa zisă „vechea gardă a scrimei”. Fără discuţie că tehnica acestui sport este una dintre cele mai subtile. Experienţa anterioară a dovedit că sunt necesari mulţi ani pentruca un trăgător să o asimileze, tatr’atât încât să poată participa la concursuri de categoria I, sau cum e cazul de faţă la un campionat naţional. ŞI TOTUŞI E POSIBIL.-- ‘ Cei doi tineri muncitori arădani Tomka I, strungar la „Flamura Roşie” şî Ana Gheorghe, strungar la „Victoria”, sunt mai tineri decât îşi închipuie mulţi dintre cititori. Primul are 17 ani, al doilea 18 ani, şi ambii, tineri UTM-işti, urmează ,,Şcoala Metalurgică” din Arad pentru ridicarea nivelului profesional. Cu ocazia întâlnirii cu Godeanu au venit în Bucureşti Şi dintr’o discuţie cu ei se pot afla lucruri interesante şi car ar putea servi ca exemple. De urmat bineînţeles, TOMKA a început scrima acum 11 luni şi nu cunoştea înainte nici cele mai elementare noţiuni ale acestui sport. Deasemeni ANA, cu deosebire că el a început mai târziu, trecând de atunci numai 7 luni. Şi în acest scurt interval, ambii au reuşit să facă parte din echipa Aradului la sabie, echipa care ocupă locul cinci în clasamentul campionatuluinaţional. Când au fost chemaţi să înveţe scrima cu profesorul N. Pellegrini — care le conduce antrenamentele — ei nu arătaseră cu absolut nimic că vor progresa atât de repede. „Acesta este un puternic motiv să credem că mai sunt mulţi, foarte mulţi tineri, tovarăşi de-ai noştri din ateliere, cari ar putea învăţa scrima” — ne declară ambii resprezentanţi ai echipei Aradului. PENTRU POPULARIZARE SUNT FOARTE NECESARE DEMONSTRAŢIILE „Dar pentru a se atrage, concursurile oficiale nu sunt de ajuns. In dispute unde interesează rezultatul, mișcările sunt mult prea repezi pentru că cel venit pentru prima oară la scrima să priceapă ceva. „Ori, pentru a realiza popularizarea sportului cu arme albe, sunt necesare demonstraţiile la care spectatorii vor putea vedea mişcarea încetinită, deci şi tot complexul ei. „Totodată, cu aceste demonstraţii se mai realizează şi o educare a publicului. Care în marea majoritate necunoscând tehnica scrimei şi deci neputând judeca competent hotărârile arbitrilor,are de multe ori atitudine complect nelalocul ei într’o sală sportivă. Ceeace însă nu scuză deloc slaba pregătire a arbitrilor, cari aduc pe lângă incompetenţă şî rea credinţă in hotărâri”. Acestea sunt problemele care îi frământă pe cei doi tineri şi pentru care au dat în general soluţiile cele mai juste. Un nou curent, o nouă mentalitate începe să-şi facă drum în scrima românească• Intr’adevăr cu multă greutate, poate chiar cu prea multa. Invăluind-o cu o perdea „nobilă”, vechii scrumeuri aveau grije să nu permită acces către sportul cu armele albe decât reprezentanţilor burgheziei. „Muncitorii între noi? N’au ce căuta. Să-şi vadă de treaba lor” — se indignau mărimile de atunci ale scrimei- Lucrurile s’au schimbat. Totuşi, mai este necesară încă multă muncă, mai sunt necesare încă multe îndemnuri. Și unul dintre acestea este, ca Aradul să fie un exemplu pentru toate grupările. Exemplu care trebue grabnic urmat. (ns. b.) ŞTIRI 9 LA GIURGIU a luat fiinţă recent gruparea „Metachimic” care s’a afiliat la F. R. C. * 9 LA ORA actuală, este gata o treime din lucrările de construire a velodromului din Giurgiu. & • ,,F. R. C.” reaminteşte grupărilor că nu se va elibera nici o licenţă dacă cererea de licenţă nu e îmsoţită Şi de fișa medicală. Vizita medicală se face în fiecare Vineri, orele 16—18 la cabinetul medical din str. A. Briand Nr. 21. 1 MAI A FOST SĂRBĂTORIT (Urmare din pagina Naţionale: Marin Florea Ionescu, Secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. De asemeni, dr. Petru Groza, "Preşedintele Consiliului de Miniştri, Gh. Gheorghiu Dej, Prim Vice-Preşedinte al Consiliului de Miniştri, Secretar General al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ana Pauker, Vice- Preşedinte al Consiliului de Miniştri, Ministrul Afacerilor Externe, Secretar al CC al PMR, Vasile Luca, Vice-Preşedinte al Consiliului de Miniştri, Ministrul Finanţelor, Secretar al CC al PMR, Teohari Georgescu, Ministrul Afacerilor Interne, Secretar al CC al PMR, Lotai Rădăceanu, ministrul Muncii şi Prevederilor Sociale, Secretar al CC al PMR, I. Chişincutschi şi Al. Moghionoş, Secretari ai CC al PMR, Şt. Voitec, membru în Biroul Politic al CC al PMR, Preşedintele Comisiei de Organizare a Cooperaţiei, Em. Bodnăraş, ministrul Apărării Naţionale, Gh. Vasilichi, ministrul Minelor şi Petrolului, Miron Constantinescu, Preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, Teodor Iordăchescu, ministrul Construcţiilor, membri în Biroul Politic al CC al PMR, Chivu Stoica, ministrul Industriei, Iosif Rangheţ, Vasile Vaida, ministrul Agriculturii, Mihail Moraru şi Zaharia Tănase, membri supleanţi ai Biroului Politic al CC al PMR. Din partea Corpului Diplomatic au fost de faţă S. I. Kavtaradze, Ambasadorul Uniunii Sovietice, Boris Manolov, Ambasadorul Republicii Populare Bulgaria, Lubomir Linhart, Ambasadorul Cehoslovaciei, Eugen Szell, Ministrul Ungariei, Tadeus Finzinski, însărcinatul cu Afaceri al Poloniei, Lufter Hoxza, Însărcinatul cu Afaceri al Albaniei. Uriaşa demonstraţie a început prin intonarea „Internaţionalei” şi a Imnului Republicii Populare Române. D. D. Petrescu, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a rostit apoi o cuvântare in care a arătat puternica semnificaţie a zilei de 1 Mai, strâns legată de cuceririle clasei muncitoare din RPR şi lupta unită a oamenilor muncii din toate lumea pentru pace, împotriva aţâţătorilor imperialişti la un nou război. Cuvântarea tov. D. Petrescu a fost deseori întreruptă de ovaţiile entuziaste şi de aplauzele puternice ale manifestanţilor. După cuvântarea tov. D. Petrescu a urmat defilarea. Grandioasa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii manuare şi intelectuale din Capitală s’a încheiat prin intonarea Imnului RPR, Imnului Sovietic şi Internaţionalei. (Rador). Soter a stabilit un nou record naţional (Urmare din pct. inc l-a) ŞI FOARTE BUNI MUNCITORI". Sublinierea nu ne aparţine. Ea se datoreşte contabilului şef al uzinei, tov.. Magdi, care esteşi superiorul celor în cauză şi în măsură sa le aprecieze munca, aşa cum noi suntem in măsură să le apreciem performanţele sportive. * Iată acum şi rezultatele concursului timişorean din ziua de 1 Mai: BAEŢI 80 m. BAEŢI seria I: 1- Lupaş (El) 9,0 sec. 2. Wiesenmeyer (El) 9,3 sec. 3. Gârneanu (El) 9,4 sec. Seria II: 1. Neuhior (El.) 9,2 sec., 2. Poenaru (El.) 9,4 sec., 3. Puşcaşii (El) 9,6 sec . Seria III: 1. Raica II (Spartak 9,5 sec., 2. Strecov (Spartak) 10,2 sec., 3. Bran (CFR) 10,3 sec. 1500 m.: 1. Mihailovici (CFR) 4:21.0, 2. Fenesan (Spartak) 4:24.8, 3. I. Pascu (CFR) 4:28.1. GREUTATE: 1. Raica Mihai (El) 14.57 m., 2. Raica Aurel (II) Spartak 11.89 m., 3. Wiesenmayer (Bl.) 11.32 m. 4x100: 1. Electrica I (Neuhror, Wiesenmeyer, Poenaru, Lupşa) 45,9 sec., 2. Electrica II (Gârlaşiu, Kapier, Schneider, Partos) 48,0 sec, 3. Spartak. FETE 60 m. plat seria I: 1. Magdin II (Spartak) 8,9 sec., 2. Bran (Spartak) 9,2 sec., 3. Şerban (Spartak) 9,5 sec. Seria II: 1. Ernst (EL) 8,8 sec., 2. Receanu (El) 8,8 sec., 3. Schutz (Spartak) 9.0 sec. 490 m. plat 1. Edith Treybal (El.) 3.060 (la două zecimi de rec. nat. 1:05.8 Elena Dinescu 1946),2. Bo ciort (Sp) 1:10.Ţ 3. rata (Spartak) 1:14.8.