Sportul Popular, iunie 1949 (Anul 5, nr. 1372-1401)
1949-06-11 / nr. 1382
NAŢIONALIZAREA, TEMELIE A CONSTRUIRII SOCIALISMULUI Ţara noastră se află în plină operă de construire a soci■ alismului, urmând prevederile Planului de Stat. îndeplinirea şi depăşirea lui, este o sarcină măreaţă, pe care şi-a asumat-o cu elan întreg poporul muncitor. In mine, în uzine şi fabrici, prin eforturi tot mai productive şi întreceri socialiste, oamenii muncii creiază tot mai multe bunuri, atât pentru ridicarea economică a ţării şi asigurarea independenţei sale materiale, cât şi pentru propria îmbunătăţire a traiului lor. Această muncă constructivă se duce cu sprijinul material, politic şi tehnic al Uniunii Sovietice, — în condiţiile democraţiei populare când puterea politică se află în mâinile clasei muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare şi când cea mai mare parte a mijloacelor de producţie se află în mâinile Statului — ca bunuri ale întregului popor. Acest ultim fapt — e vorba de naţionalizarea de acum un an — a lichidat „grava nepotrivire în situaţia internă a ţării noastre, nepotrivire care decurgea din faptul că în timp ce puterea politică se afla în mâinile celor ce muncesc în frunte cu proletariatul, poziţiile economice dominante mai erau deţinute de clasele exploatatoare. Naţionalizarea consolidează temeliile regimului de democraţie populară şi dă o puternică lovitură clasei capitaliste, duşmana cea mai înverşunată a regimului popular“. (Rezoluţia Plenarei a Il-a a C. C. al P. M. R). In adevăr prin istoricul act revoluţionar de la 11 Iunie 1948, — iniţiat de Partidul Muncitoresc Român — care a trecut în proprietatea Statului principalele Întreprinderi industriale, miniere, de transport, bancare şi de asigurări, poporul a smuls din mâinile burgheziei şi puterea economică, devenind cu totul stăpân pe soarta sa. Astfel, naţionalizarea a creat „importante poziţii socialiste în economia noastră, constituind un pas însemnat pe drumul construirii orânduirii socialiste în ţara noastră“. Totodată, naţionalizarea a pus capăt anarhiei din producţie, sabotajului capitaliştilor — care încercau, în acest chip, să submineze puterea politică a clasei muncitoare—şi a făcut cu putinţă luarea măsurilor necesare de reorganizare şi activare a sectorului industrial, bancar şi de circulaţie a mărfurilor. Insă naţionalizarea a făcut posibilă — şi acest lucru trebue subliniat — şi planificarea economică a ţării, condiţie necesară şi lege imperioasă pentru construirea şi desvoltarea socialismului. Ca urmare, primul nostru Plan de Stat a putut fi trasat şi intra în vigoare la 1 ianuarie 1949. Alcătuit in conformitate cu interesele clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, împlinirea lui înseamnă întărirea şi desvoltarea regimului nostru de democraţie populară şi asigurarea bunei stări materiale şi culturale a oamenilor muncii. * Comparând situaţia de azi cu starea de lucruri de acum un an, ne putem da seama de saltul calitativ pe care l-am făcut, pe drumul uriaş pe care l-am parcurs de la naţionalizare încoace. In primul rând, atitudinea socialistă faţă de muncă a cuprins mase tot mai largi, întrecerile socialiste fiind o lege generală a producţiei noastre. Prin eforturile oamenilor muncii, conduşi de Partid, producţia a crescut, productivitatea muncii a atins procente necunoscute până atunci, grija faţă de maşini şi unelte a devenit o sarcină de seamă a tuturor. In al doilea rând, pentru clasa muncitoare s-au creiat noi posibilităţi de ridicare a nivelului de trai, tot mai multe bunuri fiindu-i puse la dispoziţie. Reducerile treptate de preţuri din toamna trecută şi până acum, precum şi noile contracte colective, de muncă bazate pe principiul socialist, fiecăruia după calitatea și cantitatea muncii sale — au fost elemente care au determinat creșterea bunei stări materiale a muncitorimii. La acea (Continuare în pag■ 4-a col. 1-2) ANUIL 1848 Anul revoluţionar 1848, care a cuprins aproape întreaga Europă, oprindu-se la graniţele Rusiei, a fost, cu adevărat, ,,primăvara popoarelor“. Flacără aprinsă în Februarie în Franţa, s-a întins în Germania, a trecut în Austria, etc. Revoluţile acestea au fost o urmare necesară a situaţiei politice şi economice din ţările amintite, când burghezia, aliată cu proletariatul — cum a fost î Franţa sau Germania — şi-a consolidat definitiv poziţiile, înlăturând, apoi, cu brutalitate pe aliatul ei — muncitorimea — care a dus tot greul luptelor. Focul revoluţiei a cuprins şi Principatele Române (Valahia), Moldova şi Transilvania (aceasta din urmă ceva mai devreme, în urma isbucnirii revoluţiei maghiare). Dar, spre deosebire de revoluţiile din Apus, care au avut un caracter net social,politic, revoluţia din Principatele Române, Moldova şi Transilvania a avut un caracter puternic naţional. In adevăr, în timp ce Transilvania zăcea sub absolutismul feudal austriac, ţările româneşti se aflau sub opresiune turcească. Deo parte şi de alta, ţărănimea în iobăgie. Revoluţia din Valahia şi Moldova s'a prăbuşit în clipa când şi-a pierdut legătura cu ţărănimea şi masele populare. Pornită cu lozinca eliberării din iobăgie şi împroprietăririi clăcaşilor, punctul 13 al „Proclamaţiei de la Islaz”, revoluta a deviat de la scopurile ei iniţiale. Grupul condus de Eliade a trădat interesele maselor şi chiar ale burgheziei, luând apărarea boierilor şi moşierimii. Oare nu colonelul Odobescu, şeful armatei, a arestat pe unii membri ai guvernului revoluţionar, spunându-le: ,,In numele proprietarilor, vă arestez!“ ? Poporul ieşit de două ori în stradă, n‘a putut face nimic, în clipa când trădarea s‘a consumat, prin intervenţia armatelor turceşti, chemate de boieri. In Transilvania, revoluţia românilor s‘a prăbuşit ca şi revoluţia maghiară, din pricina înţelegerii greşite, deoparte şi de alta, a năzuinţelor celor două popoare. In loc ca ungurii şi românii să lupte împreună împotriva absolutismului austriac, s-au războit între ei, uşurând astfel planul Vienei, de a zdrobi revo Luţia prin învrăjbirea celor două popoare conlocuitoare. * Burghezia triumfând, a înţeles să guverneze în folosul propriilor ei interese. Aşadar, revoluţia din 1848 n’a rezolvat problemele pe care şi le-a pus. Desăvârşirea şi ducerea mai departe a sarcinilor revoluţiei din 1848 au fost realizate de clasa muncitoare care a cucerit puterea politică şi a instaurat regimul de democraţie populară. Numai că, de data asta, desăvârşirea nu s’a petrecut în folosul burgheziei, ci IN FOLOSUL PATURILOR MUNCITOARE REVOLUŢIONARE DE LA ORAŞE ŞI SATE, pentru construirea societăţii socialiste. Calendarul de pe perete arăta anul 1910. In cămăruţa unei cocioabe din pustă, sub lumina palidă a lampei de petrol, s’a născut un copilaş plăpând şi plângăreţ. Tatăl său, ţăran care asuda la plugul altuia, îl ridică pe noul născut: „Oare se va face şi el sluga altuia?” — zise cu vocea stinsă, să nu trezească cumva femeia, care a aţipit. Baba Veta, moaşa satului, se văicărea in colţul cămăruţei, dar la auzul acestor cuvinte nu mai putu să tacă: „Dar ce-ar putea să se facă? Primar, episcop, sau ghineral? Şi bunicu-său şi străbunicu-său munceau pământ. Doară cum, să nu se facă şi el ţăran? Dacă se va purta cumsecade, va munci cu râvnă — nu ca tatăl său, răzvrătit de-l ştie tot satul, — va ajunge poate dijmaş la boierul Lonyai, la bătrâneţe”. Ţăranul înalt şi osos se bucura de un renume nu prea vrednic. Nu numai în conacul boierului Lonyai, II cunoşteau şi la ipostul de jandarmi. .Era un om suspect. Chiar şi la parohie a fost pomenit de câteva ori. Preotul l-a pomenit de vreo douăeri in predici, blestemând pe veşnicul răzvrătit, care nu-şi respectă stăpânii Eră prin 1914. împăratul, a cărui poză, cu barba răşchirată’n două părţi, atârnă pe pereţii şcolii şi in sala de festivităţi a primăriei, a declarat războiu. M’am gândit la toate, am desbătut totul”, anunţau afişele şi ţipau titlurile de o şchioapă ale ziarelor. Aşadar, împăratul C’, privirea îmblânzită de dragul pizelor, a desbătut totul şi a hotărît să-şi trimită poporul la măcel. Şi era firesc, ca primii trimişi pe front, să fie cei notaţi de jandarrmi şi poliţişti, cei care nu ascultau poruncile boierilor. Aşa a rămas fără tată şi micul Karoly. II creştea mama, alături de frăţiorii lui mai mici. După ce a plâns amar de vreme, i-au dat voie să măture curtea şi să spele iţarii murdari ai argaţilor , necăsătoriţi, care lucrau la conac. Ii spuse chiar şi preotul satului: „Vezi, fata mea, ce om bun e boierul Lonyai, că oricât de tâlhar şi de răzvrătit era bărbatul tău, el nu te lasă să mori de foame, cum ai merita..." Şi timpul trecea. Şanţuri, păduchi, foamete, rană la plămâni, prizonieri de războiu, fugă, revoluţie, contrarevoluţie, închisoare. Acestea erau staţiile principale în viaţa ţăranului lipsit de pământ şi a tuturor oamenilor săraci din acele vremuri, în Ungaria. Ţăranul înalt şi invalid nu se putea de ogorul strămoşesc. Vroia să boier nu primeşte pe moşie un infirm, care nu-i în stare să muncească de zor. Cum să reziste el cu Plămânii găuriţi la munca câmpului din zori şi până’n noapte? Un cumătru l-a ajutat să ajungă om de serviciu la o instituţie din Budapesta. S’a mutat în Capitală, cu familie, cu tot. Karoly, care creştea din zi in zi, îi era cea mai mare grijă. Ce să facă cu el dacă va creşte mare? Copilul nu se arăta prea atras de vreun meşteşug. Ii plăcea să stea în mijlocul naturii. Dacă putea, împreună cu prietenii săi, sau chiar singur, rătăcea zile întregi pe dealurile de lângă Buda. li erau dragi copacii, florile, câmpiile. Ştia să vorbească ore întregi despre holdele de grâu ce tremurau în hotarul de la Buda. Isbucnea în el, dragostea de ogorul strămoşesc. Vroia să devină ţăran, cum era şi tatăl, şi bunicul, şi străbunicul său. Dar viaţa nouă de orăşean a tatălui nu-i permitea să plece la fără, să devie sluga altora. Pe atunci s’a fondat în Ungaria şcoala de subofiţeri „Jutassy", care era chemată să dea bazele militare ale teroarei hortiste, care să facă din copiii dela ţară şi dela oraşe fiare subofiţereşti, după exemplul celora dela jandarmerie. Educaţia acestor viitori ieniceri ai poporului maghiar întrecea cu mult şi cele mai drastice metode inchizitoriale. Aceşti copii erau chemaţi să transmită metodele acestea „Konve-Ştefan Baroti (Continuare in pag. Sacol* 1—41 IcHUL IV - Mr. 1302 4 PAGINI 5 LEI SÂMBĂTĂ 11 IUNIE 10’9 f Redacția; Str. Const. Miile 12 Centrala Administrația Tipografia 5.30.30 5.30.37 6.14.00 3.84.39 Abonamentele Încep la 1 și 15 ale fiecărei luni. Taxa poștală plătită in numerar 106.523.945. ABONAMENTE Abonament Individual lunar .. 120 lei Instituții ..................................... 5.000 „ ■*9 Puţini dintre spectatorii, care vor asista astăzi şi mâine la întâlnirea femenină internaţională Ungaria—RPR şi la concursul de selecţie pentru desemnarea echipei naţionale, au mai văzut o astfel de manifestaţie sportivă. Pentru acest motiv, este nimerit să dăm unele amănunte tehnice, pe Înţelesul tuturor, cu ajutorul cărora spectatorii să poată înţelege ceea ce se petrece pe teren, timp de trei ore. Când veţi intra pe arena O.S.P. (din spatele arenei UCB-Venus) privirea vă va f'atrasă de o platformă de lemn. de E b.'.ie ca — la începutul unei întâlniri sportive — să cunoaştem gimnastele care apără şansele Ungariei în faţa echipei noastre. SARCANYNE KELETI AGNES Este cea mai bună dintre gimnastele maghiare, având justificate pretenţia la titlul de cea mai valoroasă gimnastă mondială. Keleti Agnes este funcţionară la Oficiul Minelor de cărbuni de la Budapesta. Soţul ei — e căsătorită de cinci ani — este un vechi gimnast. Actualmente, István Sarkany este secretarul Federaţiei Ungare de Ixtie. Pe această platformă, vor fi instalate — pe rând — aparatele din concurs. Tot pe ea se va lucra şi la probele care nu necesită aparate. La ora 17, va începe concursul prin Gimnastică şi redactor al confratelui budapestan „Nep Sport”. A început să practice gimnastica în 1941. A cucerit titlul de campioană naţională doi ani consecutivi, în 1947 şi 1948. (Anul acesta, campionatele nu s’au ţinut încă). Palmaresul ei personal este excepţional: s’a clasat prima la concursul Internaţional dela Belgrad, la Jocurile Balcanice dela Liubliana şi In întâlnirea, recent disputată, Ungaria — Polonia. Din cauza unui (Continuare în pag. 3-a col. 3-4) solemnitatea de deschidere, obişnuita solemnitate a întâlnirilor internaţionale. * Urmează prima probă din cadrul concursuluide selecţie pentru desemnarea echipei naţionale masculine, in vederea viitoarelor întâlniri internaţionale: BARE PARALELE egale. Se numesc egale — spre deosebire de cele pentru concursul feminin — pentru că cele două bare se află la aceeaşi înălţime. Concurentul poate face orice exerciţiu doreşte (pentru acest motiv, exerciţiile se numesc liber alese). Se lucrează cu elan, din forţă, atât cu braţele, cât şi cu picioarele. Proba ... • In căzut când astăzi la ora 5 după amiază va ploua, întâlnirea internaţională de gimnastică, încadrată de concursul de selecţie pentru echipa naţională masculină, se amână cu trei ore, la ora 8 seara. In acest din urmă caz, şi locul disputării se modifică, fîe la terenul O. S. P. la sala C. F. R. Giuleşti, cere multă îndemânare, simţ al echilibrului şi o oarecare forţă va pasiona duelul Botez—Moldovan, în care credem că primul va învinge. Pentru celelalte locuri, vor concura: Drăghici, Neubauer, Kerekes Andrei, Batiz Andrei, etc. Prima probă a întâlnirii internaţionale feminine este cea cu aparate portative. Se lucrează individual. Fiecare concurentă are latitudinea să-şi aleagă exer-Viaţa este mişcare continuă, acţiune. Omul este caracterizat prin activitatea lui în cadrul societăţii, activitate în care face mai multe sau mai puţine mişcări, după specificul muncii sale. Astăzi, în orice câmp al muncii se caută însă eliminarea mişcărilor inutile, mişcări care cer un plus de timp şi de efort dar care nu dau un randament corespunzător acestui timp şi efort. Iată pentru ce fiecare fel de muncă este caracterizat de anumite mişcări absolut necesare. Pe măsură ce munca cere mai puţine mişcări, şi fizicul omului tinde să rămână nedesvoltat, să degenereze, dacă nu se iau măsuri pentru desvoltaAparatele portative sunt una din cele mai spectaculoase probe dintr’un concurs de gimnastică la aparate. N11 cunoaştem sistemul de lucru al re* rea multilaterală a omului. In societatea burgheză, nu există această preocupare pentru sănătatea şi desvoltarea armonioa.să a oamenilor muncii şi de acela, cei care depun o muncă fără prea multe mişcari, fără un efort fizic mai accentuat, rămân cu un corp pipernicit, sunt aduşi de spate, etc. etc. Educaţia fizică, al cărei obiect cuprinde şi studiul, legilor mişcării la om, are ca scop să menţină corpul sănătos, să-l desvolte armonios pentru a face faţă cu mai multă uşurinţă, sarcinilor de Îndeplinit. B. C. Axi şi mâine pe arena O.S. P. MATCHUL DE GIMNASTICĂ FEMENINA UNGARIA-RPR sâ fie o cotitură în desvoltarea gimnasticei la noi în ţară! De la stânga la dreapta : KELETI AGNES, KÁRPÁTI IREN, KOVI MARIA, VÁSÁRHELY JUDIT. PREZENTĂM ECHIPA UNGARIEI careului sau nu respectă timpul de execuţie, va fi depunctată progresiv (depunctarea se face prin scăderea unui număr de zecimi de puncte sau puncte întregi din nota maximă). Pentru întâlnirea Internaţională de gimnastică Ungaria — RPR, se găsesc in vânzare bilete cu preţuri foarte reduse: 30 şi 50 iei. Ele se pot procuna Încă în cursul acestei dimineţi la „Victoria-Sport“, în Pasajul Victoriei, nr. 2 sau înainte de ori 5 d.a. la casa arenei OSP, unde are loc întâlnirea, ciţiile şi aparatul cu care lucrează (un cerc, un disc, o minge, etc.). Se fac exerciţii la pământ, după o melodie oarecare: un vals, o bucată clasică, ş.a. Exerciţiile cer multă grafie şi supleţe. Executanta trebuie să aibe o bună condiţie fizică şi multă imaginaţie în alcătuirea programului. Se apreciază atât dificultatea exerciţiilor, cât şi graţia executării şi varietatea exerciţiilor. Două gimnaste dintr’o echipă nu pot prezenta acelaşi program. Programul se execută pe o suprafaţă de 10x10 m. şi dealungul unei durate de minimum un minut şi maximum două minute. Dacă o gimnastă trece în timpul ...................... . ■ ............ executării. de liniile de demarcaţie ale (Continuare in păg. 3-a col. 1-4-S) Despre importanţa gimnasticei Dela mişcări simple la cele artistica I. Tom eset* Decorat cu «Medalia Muncii» Muncitorul Gh. Georgescu instructor de box a fost ales preşedinte al Sindicatului la «Imprimeria Naţională» Contribuţia pe care sportivii angrenaţi in producţie o aduc în îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat este zi de zi tot mai însemnată. Tablourile de onoare, gazetele de perete şi avizierele întreprinderilor cuprind numeroase nume ale acelora cari n’au întârziat să transforme in vie realitate, lozinca: primii in sport, primii în producţie. De unde în trecutul nu prea îndepărtat, „sportivii” unei întreprinderi erau doar răsfăţaţii conducerii şi figurau în capitolul „cheltueli" alături de celelalte nume destinate publicităţii, sau reclamei personale a patronului veros şi exploatator, astăzi, sportiviiin întreprinderi se înmulţesc şi sunt strâns legaţi de producţie, îmbinând în modul cel mai armonios aceste noţiuni. Iată de pildă, la „IMPRIMERIA NAŢIONALA“, o importantă unitate industrială,inde recentele alegeri sindicale au consfinţit desemnarea ca preşedinte al sindicatului pe evidenţiatul în producţie şi decoratul cu Medalia Muncii, GHEORGHE GEORGESCU, şeful secţiei de monotype. . Iubit şi stimat de tovarăşii lui de muncă, pentru a căror cauză a fost şi este un vajnic luptător, Gheorghe Georgescu este in acelaş timp şi un mare animator al sporturilor, fiind instructor de box, brevetat al şcoalei de instructori federali ai F. R. Box. L-am vizitat pe Gheorghe Georgescu la locul său de muncă. Cu o ■tenacitate proprie fruntaşilor în muncă, Gheorghe Georgescu reuşeşte să fie totdeauna acolo unde este nevoe de el. In momentul vizitei noastre, era ocupat, cu rezolvarea unor hârtii, fapt care nu l-a împiedecat să dea o fugă până în sala de maşini, unde se defectase un monotyp, pe care el ştia să-l repună în funcţiune mai bine ca oricareHui. Tcv. Gheorghe Georgescu a devenit pe rând, ucenic, elev tipograf, muncitor zeţar, muncitor la monotype şi apoi unul din cei mai buni specialişti ai acestor maşini. L-am văzut şi în sala de antrenament, îndemnând cu dragoste pe tpografii de mâine, Hfi-şi Însuşească noţiunile sportive a căror aplicare le fortifică trupurile, le desveltă sănătatea, le sporeşte agilitatea, îndemânarea, curajul şi rezistenţa, făcăndu-i apţi de eforturi sporite în producţie. „Îi vezi pe aceşti băeţi — spune el — sunt cu toţii pătrunşi de importanţa pe care o are pregătirea ■■portivá, pentru a ne face mai tari şi mai rezistenţi în muncă. Ei lucrează cu aceeaşi pasiune, cu aceiaşi dragoste în ateliere, ca şi în sala de antrenament. Ei au posibilitatea şi doresc să devină fruntaşi în producţie”. Două aspecte din timpul antrenamentului de box la Imprimeria Naţională. Condiţiile de admitere în anul I Iile tehnice sportive SCO ! Acum un an din iniţiativa Partidului Muncitoresc Român, care a înţeles nevoia formării de noi cadre technice în toate sectoarele de muncă, prin aplicarea legii pentru reforma învăţământului, s-au înfiinţat şi 6 şcoli technice sportive în următoarele localităţi: Bucureşti, Braşov, Craiova, Galaţi, Tg. Mureş şi Timişoara. Programa analitică a materiilor de cultură generală este la fel cu celelalte şcoli de grad mediu, punându-se accent pe cultura fizică şi sport. Durata cursului este de 4 ani. Examenul de admitere In anul I începe la 26 iunie a.c. La aceste examene se pot prezenta elevii care au absolvit cl. VII-a, ciclul II elementar. Elevii vor înainta cereri de înscriere la Secretariatul Şcoalei însoţite de următoarele acte : 1. Extractul de naştere. 2. Certificat de cetăţenie. 3. Copie matricolă de absolvire. 1. O dovadă din partea şcoalei de taxele la care a fost impus în anul şcolar 1948-1949. 5. O adeverinţă din partea profesorului de educaţie fizică asupra comportării în anul şcolar 1948-49 la această disciplină. Vor mai prezenta certificate de venituri şi impozite la Stat, eliberate de percepţiile unde părinţii îşi au domiciliul. Aceste certificate se vor referi asupra veniturilor ambilor părinţi şi altor membri de familie, care locuesc în aceiaşi gospodărie. Examenul va consta din: lucrare scrisă — Limba Română şi Şt. Naturale — şi oral Limba Română, Matematici, Constituţia R.P.R., Fizico-Chimice şi Istorie. Examinarea la probele practice constă din: Gimnastică — mişcare liber impusă, echilibru la aparat, suspensiune, lovituri la aparat —; Atletism — alergare de viteză, săritura în lungime, săritura în înălţime, alergarea de fond, aruncarea cu mingea, înscrierile se fac la şcolile respective. Elevii își vor aduce materialul necesar probelor scrise (hârtie, cernegiu, etc.). ■aii * Echipa noastr feminină de gimnastică este mult mai tânără. Existenţa ei începe din 1946, la Sofia, unde s-a clasat a 3-a la jocurile balcanice. Anul următor, la Lubliana, echipa noastră se clasează tot pe locul 3. Concurând sub titulatura de echipă a Bucureştiului, ea obţine prima victorie internaţională, în 1948 la Rusciuk învingând gimnastele bulgare. Astăzi în al 4-lea an al existenţei sale, echipa noastră susţine şi cel mai dificil examen. Iată care sunt cele chemate să apere culorile Republicei In această întâlnire: KEREKEŞ MELINDA, campioană naţională, studentă la Facultatea de Artă Dramatică din Cluj. S-a clasat prima la Sofia in 1946 la săritura peste cal, iar în 1948, la Rusciuk a terminat la locul doi în clasamentul general. De 3 ori internaţională. COROBEANU BERTA, campioană nată la I.E.F. A ocupat locul 2 la sol la I. E. F. A ocupat locul doi la sol la jocurile balcanice de la Lubliana şi s-a clasat prima la matchul Bucureşti ■— Sofia. De 2 ori internaţională. REGOECZI SUZANA, muncitoare la fabrica Ianoş Herbac (Cluj). Debutantă în echipa naţională. POP MARIA, campioană naţională la aparate portative, funcţionară la Uzinele Electrice Cluj. Campioană balcanică la Sofia in 1946, ea s'a clasat prima şi la sol, inele şi bârnă. De 3 ori internaţională. FINTA MAGDALENA, de 3 ori internaţională, este funcţionară la fabrica Ianoş Herbac. S'a clasat pe locul doi la Sofia în 1946. GECZO ODGA elevă la Şcoala Technică Administrativă-Economică, odată internaţională, în 1948 la Rusciuk unde s’a clasat a treia. GIARFAS ILEANA, elevă la Şcoala Technică Administrativl-Economică, debutantă in echipa naţională. MUNTEANU LILY, funcţionară la Uzinele Egiottride Cluj, pentru prima oară internaţională. MUNTEANU OLGA şi ea debutantă in întâlniri internaţionale. După cum se vede, in echipa noastră sunt patru debutante. (Continuare în pag. 3-a col. 6-7) ECHIPA R. P. R. UN JOC CARE STIE MARE INTERES Mâine la Budapesta Ungaria şi Italia se întâlnesc la football Cum au fost alcătuite cele două echipe naţionale Capitala Ungariei gâzdueşte mâine un match internaţional de football, care atrage atenţia cercurilor footballistice europene: Ungaria-Italia. Un match în care se întâlnesc două formaţii cu evoluţie şi titluri diferite. Ungaria este într-o continuă ascensiune şi candidează la un joc de frunte în football-ul mondial. Italia îşi apără titlul de campioană mondială şi parcurge — după nenorocirea întâmplată echipei Torino— o criză de cadre de jucători internaţionali cu repercusiuni şi asupra întregului joc al echipei naţionale. Ultimele jocuri susţinute de cele două ţări, în compania aceluiaş adversar, s-au soldat cu rezultate şi concluzii diferite. In timp ce Ungaria a învins confortabil cu 6-1 şi echipa a marcat un apreciabil salt valoric, italienii au câştigat — tot pe teren propriu — cu 3-1 şi au ajuns în situaţia de a aprecia posibilităţile lotului de jucători care trebue să înlocuiască pe internaţionalii dispăruţi. Cu alte cusute, situaţia se prezintă astfel, ungurii au atins o fază avansată în evoluţie ca joc, italienii sunt în perioada să-i spunem de început, pentru că p reface echipa naţională, înseamnă treabă luată de la început. Există însă, un desavantaj pentru linguri: nu le convine jocul italenilor, şi aceasta poate influenţa evoluţia rezultatului. Acum şi italienii au adoptat jocul modern, pe care ei îl numesc metodă, şi faptul că la baza lui stau viteza şi resursele atletice, poate echilibra jocul tot atât de iute, dar şi extrem de eficace al ungurilor. In orice caz, pentru moment, încă nu se poate face o paralelă între footballul actual maghiar și italian, pentru că este pro. (Continuare in pag. 3.a col. 1) - £ TINERI SPORTIVI! IN curând apare «PIONIERUL» al Comitetului Central aniunii TineretuluiMuncitor LA SIBIU, A FOST SANCŢIONAT UN SPECTATOR PENTRU ATITUDINE NESPORTIVĂ Deoarece în timpul matchului de football dintre Astra (Moreni) şi CSMS Arsenal, de la Sibiu, spectatorul Marinescu Ion, a avut o atitudine nesportivă, intrând pe teren cu scopul de a provoca scandal. Judeţeană DSP a hotărît să sancţioneze acest fapt, în mod exemplar. S-a interzis accesul lui Marinescu Ion, pe oricare arenă sportivă, până la terminarea anchetei, care va decide asupra vinovăţiei recalcitrantului spectator. lată o măsură dreaptă, care trebue să fie un îndreptar, pentru acei care veghează la ordinea de pe terenurile de sport. OH. MOISE corespondent Organ cd Mâine apare in ziarul nostru ! Regulamentul Campionatului Popular de notaţie