Sportul Popular, iunie 1949 (Anul 5, nr. 1372-1401)

1949-06-11 / nr. 1382

NAŢIONALIZAREA, TEMELIE A CONSTRUIRII SOCIALISMULUI Ţ­ara noastră se află în plină operă de construire a soci­­■ alismului, urmând prevede­rile Pla­nului de Stat. îndepli­nirea şi depăşirea lui, este o sarcină măreaţă, pe care şi-a asu­mat-o cu elan întreg poporul mun­citor. In mine, în uzine şi fabrici, prin eforturi tot mai productive şi întreceri socialiste, oamenii mun­cii creiază tot mai multe bunuri, atât pentru ridicarea economică a ţării şi asigurarea independenţei sale materiale, cât şi pentru pro­pria îmbunătăţire a traiului lor. Această muncă constructivă se duce cu sprijinul material, politic şi tehnic al Uniunii Sovietice, — în condiţiile democraţiei populare când puterea politică se află în mâinile clasei muncitoare în alian­ţă cu ţărănimea muncitoare şi când cea mai mare parte a mijloacelor de producţie se află în mâinile Sta­tului — ca bunuri ale întregului popor. Acest ultim fapt — e vor­ba de naţionalizarea de acum un an — a lichidat „grava nepotri­vire în situaţia internă a ţării noa­stre, nepotrivire care decurgea din faptul că în timp ce puterea poli­tică se afla în mâinile celor ce muncesc în frunte cu proletaria­tul, poziţiile economice dominante mai erau deţinute de clasele explo­atatoare. Naţionalizarea consoli­dează temeliile regimului de demo­craţie populară şi dă o puternică lovitură clasei capitaliste, duşma­na cea mai înverşunată a regimu­lui popular“. (Rezoluţia Plenarei a Il-a a C. C. al P. M. R). In adevăr prin istoricul act revo­luţionar de la 11 Iunie 1948, — ini­ţi­at de Partidul Muncitoresc Ro­mân — care a trecut în proprie­tatea Statului principalele Între­prinderi industriale, miniere, de transport, bancare şi de asigu­rări, poporul a smuls din mâinile burgheziei şi puterea economică, devenind cu totul stăpân pe soar­ta sa. Astfel, naţionalizarea a cre­at „importante poziţii socialiste în e­­conomia noastră, constituind un pas însemnat pe drumul construi­rii orânduirii socialiste în ţara noa­stră“. Totodată, naţionalizarea a pus capăt anarhiei din producţie, sabotajului capitaliştilor — care încercau, în acest chip, să submi­neze puterea politică a clasei mun­citoare—şi a făcut cu putinţă lua­rea măsurilor necesare de reorga­nizare şi activare a sectorului in­dustrial, bancar şi de circulaţie a mărfurilor. Insă naţionalizarea a făcut posi­bilă — şi acest lucru trebue subli­niat — şi planificarea economică a ţării, condiţie necesară şi lege imperioasă pentru construirea şi desvoltarea socialismului. Ca urmare, primul nostru Plan de Stat a putut fi trasat şi in­tra în vigoare la 1 ianuarie 1949. Alcătuit in conformitate cu intere­sele clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, împlinirea lui înseam­nă întărirea şi desvoltarea regimu­lui nostru de democraţie populară şi asigurarea bunei stări materia­le şi culturale a oamenilor muncii. * Comparând situaţia de azi cu starea de lucruri de acum un an, ne putem da seama de saltul cali­tativ pe care l-am făcut, pe dru­mul uriaş pe care l-am parcurs de la naţionalizare încoace. In pri­mul rând, atitudinea socialistă faţă de muncă a cuprins mase tot mai largi, întrecerile socialiste fiind o lege generală a producţiei noastre. Prin eforturile oamenilor muncii, conduşi de Partid, producţia a cre­scut, productivitatea muncii a a­­tins procente necunoscute până a­­tunci, grija faţă de maşini şi unel­te a devenit o sarcină de seamă a tuturor. In al doilea rând, pentru clasa muncitoare s-au creiat noi posibili­tăţi de ridicare a nivelului de trai, tot mai multe bunuri fiindu-i puse la dispoziţie. Reducerile treptate de preţuri din toamna trecută şi până acum, precum şi noile con­tracte colective, de muncă bazate pe principiul socialist, fiecăruia du­pă calitatea și cantitatea muncii sale — au fost elemente care au determinat creșterea bunei stări materiale a muncitorimii. La acea­ (Continuare în pag■ 4-a col. 1-2) A­NUIL 184­8 Anul revoluţionar 1848, care a cuprins aproape întreaga Europă, oprindu-se la graniţele Rusiei, a fost, cu­ adevărat, ,,primăvara popoarelor“. Flacără aprin­să în Februarie în Franţa, s-a întins în Ger­mania, a trecut în Austria, etc. Revoluţ­ile acestea au fost o urmare necesară a situaţiei politice şi econo­mice din ţările amintite, când burghezia, aliată cu proletariatul — cum a fost î­­ Franţa sau Germania — şi-a conso­lidat definitiv poziţiile, înlăturând, apoi, cu brutalitate pe aliatul ei — muncito­­rimea — care a dus tot greul luptelor. Focul revoluţiei a cuprins şi Princi­­patele Române (Valahia), Moldova şi Transilvania (aceasta din urmă ceva mai devreme, în urma isbucnirii revoluţiei maghiare). Dar, spre deosebire de re­­voluţiile din Apus, care au avut un ca­racter net social,politic, revoluţia din Principatele Române, Moldova şi Tran­silvania a avut un caracter puternic naţional. In adevăr, în timp ce Transil­­vania zăcea sub absolutismul feudal au­striac, ţările româneşti se aflau sub o­­presiune turcească. Deo parte şi de alta, ţărănimea în iobăgie. Revoluţia din Valahia şi Moldova s'a prăbuşit în clipa când şi-a pierdut legă­tura cu ţărănimea şi masele populare. Pornită cu lozinca eliberării din io­băgie şi împroprietăririi clăcaşilor, punc­­tul 13 al „Proclamaţiei de la Islaz”, re­voluta a deviat de la scopurile ei iniţiale. Grupul condus de Eliade a trădat inte­resele maselor şi chiar ale burgheziei, luând apărarea boierilor şi moşierimii. Oare nu colonelul Odobescu, şeful ar­matei, a arestat pe unii membri ai gu­vernului revoluţionar, spunându-le: ,,In numele proprietarilor, vă arestez!“ ? Po­­porul ieşit de două ori în stradă, n‘a putut face nimic, în clipa când trăda­­rea s‘a consumat, prin intervenţia arma­telor turceşti, chemate de boieri. In Transilvania, revoluţia românilor s‘a prăbuşit ca şi revoluţia maghiară, din pricina înţelegerii greşite, deoparte şi de alta, a năzuinţelor celor două popoa­re. In loc ca ungurii şi românii să lupte împreună împotriva absolutismului au­striac, s-au războit între ei, uşurând astfel planul Vienei, de a zdrobi revo­ Luţia prin învrăjbirea celor două po­poare conlocuitoare. * Burghezia triumfând, a înţeles să gu­verneze în folosul propriilor ei interese. Aşa­dar, revoluţia din 1848 n’a rezol­vat problemele pe care şi le-a pus. Desăvârşirea şi ducerea mai departe a sarcinilor revoluţiei din 1848 au fost realizate de clasa muncitoare care a cucerit puterea politică şi a instaurat regimul de democraţie popu­lară. Numai că, de data asta, desăvâr­şirea nu s’a petrecut în folosul burghe­ziei, ci IN FOLOSUL PATURILOR MUNCITOARE REVOLUŢIONARE DE LA ORAŞE ŞI SATE, pentru construi­rea societăţii socialiste. C­alendarul de pe perete arăta anul 1910. In cămăruţa unei cocioabe din pustă, sub lumi­na palidă a lampei de petrol, s’a născut un copilaş plăpând şi plân­găreţ. Tatăl său, ţăran care asuda la plugul altuia, îl ridică pe noul născut: „Oare se va face şi el slu­ga altuia?” — zise cu vocea stinsă, să nu trezească cumva femeia, care a aţipit. Baba Veta, moaşa satului, se văi­cărea in colţul cămăruţei, dar la auzul acestor cuvinte nu mai putu să tacă: „Dar ce-ar putea să se facă? Primar, episcop, sau ghineral? Şi bunicu-său şi străbunicu-său mun­ceau pământ. Doară cum, să nu se facă şi el ţăran? Dacă se va purta cumsecade, va munci cu râvnă — nu ca tatăl său, răzvrătit de-l ştie tot satul, — va ajunge poate dij­­maş la boierul Lonyai, la bătrâ­neţe”. Ţăranul înalt şi osos se bucura de un renume nu prea vrednic. Nu numai în conacul boierului Lonyai, II cunoşteau şi la ipostul de­­ jan­darmi. .Era un om suspect. Chiar şi la parohie a fost pomenit de câteva ori. Preotul l-a pomenit de vreo două­­eri in predici, blestemând pe veşnicul răzvrătit, care nu-şi res­­pectă stăpânii Eră prin 1914. împăratul, a cărui poză, cu barba răşchirată’n două părţi, atârnă pe pereţii şcolii şi in sala de festivităţi a primăriei, a declarat războiu. M’am gândit la toate, am desbătut totul”, anunţau afişele şi ţipau titlurile de o şchioa­pă ale ziarelor. Aşa­dar, împăratul C’, privirea îmblânzită de dragul pizelor, a desbătut totul şi a hotă­­rît să-şi trimită poporul la măcel. Şi era firesc, ca primii trimişi pe front, să fie cei notaţi de jandarrmi şi poliţişti, cei care nu ascultau po­runcile boierilor. Aşa a rămas fără tată şi micul Karoly. II creştea mama, alături de frăţi­orii lui mai mici. După ce a plâns amar de vreme, i-au dat voie să măture curtea şi să spele iţarii murdari ai argaţilor , necăsătoriţi, care lucrau la conac. Ii spuse chiar şi preotul satului: „Vezi, fata mea, ce om bun e boierul Lonyai, că ori­cât de tâlhar şi de răzvrătit era bărbatul tău, el nu te lasă să mori de foame, cum ai merita..." Şi timpul trecea. Şanţuri, păduchi, foamete, rană la plămâni, prizonieri de războiu, fugă, revoluţie, contra­revoluţie, închisoare. Acestea erau staţiile principale în viaţa ţăranu­lui lipsit de pământ şi a tuturor oamenilor săraci din acele vre­muri, în Ungaria. Ţăranul înalt şi invalid nu se pu­tea de ogorul strămoşesc. Vroia să boier nu primeşte pe moşie un in­firm, care nu-i în stare să mun­cească de zor. Cum să reziste el cu Plămânii găuriţi la munca câmpu­lui din zori şi până’n noapte? Un cumătru l-a ajutat să ajungă om de serviciu la o instituţie din Budapesta. S’a mutat în Capitală, cu familie, cu tot. Karoly, care creştea din zi in zi, îi era cea mai mare grijă. Ce să facă cu el dacă va creşte mare? Copilul nu se arăta prea atras de vreun meşteşug. Ii plăcea să stea în mijlocul naturii. Dacă putea, îm­preună cu prietenii săi, sau chiar singur, rătăcea zile întregi pe dea­lurile de lângă Buda. li erau dragi copacii, florile, câmpiile. Ştia să vorbească ore întregi despre holde­le de grâu ce tremurau în hotarul de la Buda. Isbucnea în el, dragos­tea de ogorul strămoşesc.­­ Vroia să devină ţăran, cum era şi tatăl, şi bunicul, şi străbunicul său. Dar via­ţa nouă de orăşean a tatălui nu-i permitea să plece la fără, să devie sluga altora. Pe atunci s’a fondat în Ungaria şcoala de subofiţeri „Jutassy", care era chemată să dea bazele militare ale teroarei hortiste, care să facă din copiii dela ţară şi dela oraşe fiare subofiţereşti, după exemplul celora dela jandarmerie. Educaţia acestor viitori ieniceri ai poporului maghiar întrecea cu mult şi cele mai drastice metode inchizi­toriale. Aceşti copii erau chemaţi să transmită metodele acestea „Konve-Ştefan Baroti (Continuare in pag. S­a­col* 1—41 IcHUL IV - Mr. 1302 4 PAGINI 5 LEI SÂMBĂTĂ 11 IUNIE 10’9 f Redacția; Str. Const. Miile 12 Centrala Administrația Tipografia 5.30.30 5.30.37 6.14.00 3.84.39 Abonamentele Încep la 1 și 15 ale fiecărei luni. Taxa poștală plătită in numerar 106.523.945. ABONAMENTE Abonament Individual lunar .. 120 lei Instituții ..................................... 5.000 „ ■*9 Puţini dintre spectatorii, care vor a­­sista astăzi şi mâine la întâlnirea feme­­nină internaţională Ungaria—RPR şi la concursul de selecţie pentru desemnarea echipei naţionale, au mai văzut o astfel de manifestaţie sportivă. Pentru acest motiv, este nimerit să dăm unele amănunte tehnice, pe Înţele­sul tuturor, cu ajutorul cărora specta­torii să poată înţelege ceea ce se petrece pe teren, timp de trei ore. Când veţi intra pe­ arena O.S.P. (din spatele arenei UCB-Venus) privirea vă va f'atrasă de o platformă de lemn. de E b.'.ie ca — la începutul unei întâlniri sportive — să cunoaştem gimnastele care apără şansele Un­gariei în faţa echipei noastre. SARCANYNE KELETI AGNES Este cea mai bună dintre gimnas­tele maghiare, având justificate pre­tenţia la titlul de cea mai valoroa­să gimnastă mondială. Keleti Agnes este funcţionară la Oficiul Minelor de cărbuni de la Bu­dapesta. Soţul ei — e căsătorită de cinci ani — este un vechi gimnast. Actualmente, István Sarkany este secretarul Federaţiei Ungare de I­xti­e. Pe această platformă, vor fi instalate — pe rând — aparatele din concurs. Tot pe ea se va lucra şi la pro­bele care nu necesită aparate. La ora 17, va începe concursul prin Gimnastică şi redactor al confrate­lui budapestan „Nep Sport”. A în­ceput să practice gimnastica în 1941. A cucerit titlul de campioană na­ţională doi­ ani consecutivi, în 1947 şi 1948. (Anul acesta­, campionatele nu s’au ţinut încă). Palmaresul ei personal este ex­cepţional: s’a clasat prima la con­cursul Internaţional dela Belgrad, la Jocurile Balcanice dela Liubliana şi In întâlnirea, recent disputată, Ungaria — Polonia. Din cauza unui (Continuare în pag. 3-a col. 3-4) solemnitatea de deschidere, obişnuita so­lemnitate a întâlnirilor internaţionale. * Urmează prima probă din cadrul con­cursului­­de selecţie pentru desemnarea echipei naţionale masculine, in vederea viitoarelor întâlniri internaţionale: BARE PARALELE egale. Se numesc egale — spre deosebire de cele pentru concursul feminin — pentru că cele două bare se află la aceeaşi înălţime. Concurentul poate face orice exerciţiu doreşte (pentru acest motiv, exerciţiile se numesc liber alese). Se lucrează cu elan, din forţă, a­­tât cu braţele, cât şi cu picioarele. Proba .­.. • In căzut când astăzi la ora 5 după amiază va ploua, întâlnirea internaţională de gimnastică, încadrată de concursul de selecţie pentru echipa naţională masculină, se amână cu trei ore, la ora 8 seara. In acest din urmă caz, şi locul disputării se modifică, fîe la terenul O. S. P. la sala C. F. R. Giuleşti, cere multă îndemânare, simţ al echili­brului şi o oarecare forţă va pasiona duelul Botez—Moldovan, în care credem că primul va învinge. Pentru celelalte locuri, vor concura: Dră­­ghici, Neubauer, Kerekes Andrei, Batiz Andrei, etc. Prima probă a întâlnirii internaţionale feminine este cea cu aparate portative. Se lucrează individual. Fiecare concu­rentă are latitudinea să-şi aleagă exer-Viaţa este mişcare continuă, acţiune. Omul este caracterizat prin activitatea lui în cadrul societăţii, activitate în care face mai multe sau mai puţine mişcări, după specificul muncii sale. Astăzi, în orice câmp al muncii se caută însă eliminarea mişcărilor inutile, mişcări care cer un plus de timp şi de efort dar care nu dau un randament co­­respunzător acestui timp şi efort. Iată pentru ce fiecare fel de muncă este ca­­racterizat de anumite mişcări absolut necesare. Pe măsură ce munca cere mai puţine mişcări, şi fizicul omului tinde să ră­mână nedesvoltat, să degenereze, dacă nu se iau măsuri pentru desvolta­Aparatele portative sunt una din cele mai spectaculoase probe dintr’un concurs de gimnastică la aparate. N11 cunoaştem sistemul de lucru al re* rea multilaterală a omului. In societatea burgheză, nu există această preocupare pentru sănătatea şi desvoltarea armonioa.­­să a oamenilor muncii şi de acela, cei care depun o muncă fără prea multe miş­­cari, fără un efort fizic mai accentuat, rămân cu un corp pipernicit, sunt aduşi de spate, etc. etc. Educaţia fizică, al cărei obiect cuprin­­de şi studiul, legilor mişcării la om, are ca scop să menţină corpul sănătos, să-l desvolte armonios pentru a face faţă cu mai multă uşurinţă,­ sarcinilor de Înde­plinit. B. C. Axi şi mâine pe arena O.S. P. MATCHUL DE GIMNASTICĂ FEMENINA UNGARIA-RPR sâ fie o cotitură în desvoltarea gimnasticei la noi în ţară! De la stânga la dreapta : KELETI AG­NES, KÁRPÁTI IREN, KOVI MARIA, VÁSÁRHELY JUDIT. PREZENTĂM ECHIPA UNGARIEI careului sau nu respectă timpul de exe­cuţie, va fi depunctată progresiv (de­­punctarea se face prin scăderea unui nu­măr de zecimi de puncte sau puncte în­tregi din nota maximă).­­ Pentru întâlnirea Internaţio­nală de gimnastică Ungaria — RPR, se găsesc in vânzare bi­lete cu preţuri foarte reduse: 30 şi 50 iei. Ele se pot procuna Încă în cursul acestei dimineţi la „Vic­­toria-Sport“, în Pasajul Victo­riei, nr. 2 sau înainte de ori 5 d.a. la casa arenei OSP, unde are loc întâlnirea, ciţiile şi aparatul cu care lucrează (un cerc, un disc, o minge, etc.). Se fac e­­xerciţii la pământ, după o melodie oa­recare: un vals, o bucată clasică, ş.a. E­­xerciţiile cer multă grafie şi supleţe. E­­xecutanta trebuie să aibe o bună condi­ţie fizică şi multă imaginaţie în alcătui­rea programului. Se apreciază atât difi­­cultatea exerciţiilor, cât şi graţia execu­tării şi varietatea exerciţiilor. Două gim­naste dintr’o echipă nu pot prezenta a­­celaşi program. Programul se execută pe o suprafaţă de 10x10 m. şi dealungul unei durate de minimum un minut şi maximum două minute. Dacă o gimnastă trece în timpul ...................... . ■ ............ executării. de liniile de demarcaţie ale (Continuare in păg. 3-a col. 1-4-S) Despre importanţa gimnasticei Dela mişcări simple la cele artistica I. Tom eset* Decorat cu «Medalia Muncii» Muncitorul Gh. Georgescu instructor de box a fost ales preşedinte al Sindicatului la «Imprimeria Naţională» C­ontribuţia pe care sportivii angrenaţi in producţie o aduc în îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat­­ este zi de zi tot mai însemnată. Tablourile de onoare, gazetele de perete şi avizierele întreprinderilor cuprind numeroase nume ale acelora cari n’au întârziat să transforme in vie realitate, lozinca: primii in sport, primii în producţie. De unde în trecutul nu prea în­depărtat, „sportivii” unei între­prinderi erau doar răsfăţaţii condu­cerii şi figurau în capitolul „chel­­tueli" alături de celelalte nume des­tinate publicităţii, sau reclamei per­sonale a patronului veros şi exploa­tator, astăzi, sportivii­i­n între­prinderi se înmulţesc şi sunt strâns legaţi de producţie, îmbinând în mo­dul cel mai armonios aceste no­ţiuni. Iată de pildă, la „IMPRIMERIA NAŢIONALA“, o importantă unita­te industrială,­­inde recentele ale­geri sindicale au consfinţit desem­narea ca preşedinte al sindicatului pe evidenţiatul în producţie şi deco­ratul cu Medalia Muncii, GHEOR­­GHE GEORGESCU, şeful secţiei de monotype. . Iubit şi stimat de tovarăşii lui de muncă, pentru a căror cauză a fost şi este un vajnic luptător, Gheorghe Georgescu este in acelaş timp şi un mare animator al sporturilor, fiind instructor de box, brevetat al şcoa­­lei de instructori federali ai F. R. Box. L-am vizitat pe Gheorghe Geor­gescu la locul său de muncă. Cu o ■tenacitate proprie fruntaşilor în muncă, Gheorghe Georgescu reuşe­şte să fie totdeauna acolo unde este nevoe de el. In momentul vizitei noastre, era ocupat, cu rezolvarea unor hârtii, fapt care nu l-a împie­decat să dea o fugă până în sala de maşini, unde se defectase un mo­­notyp, pe care el ştia să-l repună în funcţiune mai bine ca ori­care­­Hui. Tcv. Gheorghe Georgescu a deve­nit pe rând, ucenic, elev tipograf, muncitor zeţar, muncitor la mono­type şi apoi unul din cei mai buni specialişti ai acestor maşini. L-am văzut şi în sala de antrena­­ment, îndemnând cu dragoste pe t­­pografii de mâine, Hfi-şi Însuşească noţiunile sportive a căror aplicare le fortifică trupurile, le desveltă sănătatea, le sporeşte agilitatea, în­demânarea, curajul şi rezistenţa, fă­­căndu-i apţi de eforturi sporite în producţie. „Îi vezi pe aceşti băeţi — spune el — sunt cu toţii pătrunşi de im­­portanţa pe care o are pregătirea ■■portivá, pentru a ne face mai tari şi mai rezistenţi în muncă. Ei lu­crează cu aceeaşi pasiune, cu aceiaşi dragoste în ateliere, ca şi în sala de antrenament. Ei au posibilitatea şi doresc să devină fruntaşi în pro­ducţie”. Două aspecte din timpul antre­namentului de box la Imprimeria Naţională. Condiţiile de admitere în anul I Iile tehnice sportive SCO ! Acum un an din iniţiativa Partidului Muncitoresc Român, care a înţeles ne­voia formării de noi cadre technice în toate sectoarele de muncă, prin aplica­rea legii pentru reforma învăţământului, s-au înfiinţat şi 6 şcoli technice sportive în următoarele localităţi: Bucureşti, Braşov, Craiova, Galaţi, Tg. Mureş şi Timişoara. Programa analitică a materiilor de cul­tură generală este la fel cu celelalte şcoli de grad mediu, punându-se accent pe cultura fizică şi sport. Durata cursu­lui este de 4 ani. Examenul de admitere In anul I în­cepe la 26 iunie a.c. La aceste examene se pot prezenta elevii care au absolvit cl. VII-a, ciclul II elementar. Elevii vor înainta cereri de înscriere la Secretariatul Şcoalei însoţite de urmă­toarele acte : 1. Extractul de naştere. 2. Certificat de cetăţenie. 3. Copie matricolă de absolvire. 1. O dovadă din partea şcoalei de ta­­xele la care a fost impus în anul şcolar 1948-1949. 5. O adeverinţă din partea profesorului de educaţie fizică asupra comportării în anul şcolar 1948-49 la această disciplină. Vor mai prezenta certificate de veni­turi şi impozite la Stat, eliberate de per­cepţiile unde părinţii îşi au domiciliul. A­­ceste certificate se vor referi asupra ve­niturilor ambilor părinţi şi altor membri de familie, care locuesc în aceiaşi gospo­dărie. Examenul va consta din: lucrare scrisă — Limba Română şi Şt. Naturale — şi oral Limba Română, Matematici, Con­stituţia R.P.R., Fizico-Chimice şi Istorie. Examinarea la probele practice constă din: Gimnastică — mişcare liber impusă, echilibru la aparat, suspensiune, lovituri la aparat —; Atletism — alergare de vi­teză, săritura în lungime, săritura în înălţime, alergarea de fond, aruncarea cu mingea, înscrierile se fac la şcolile respective. Elevii își vor aduce materialul necesar probelor scrise (hârtie, cernegiu, etc.). ■aii * Echipa noastr feminină de gimnastică este mult mai tânără. Existenţa ei în­cepe din 1946, la Sofia, unde s-a clasat a 3-a la jocurile balcanice. Anul următor, la­ Lubliana, echipa noastră se clasează tot pe locul 3. Concurând sub titulatura de echipă a Bucureştiului, ea obţine prima vic­torie internaţională, în 1948 la Rusciuk învingând gimnastele bulgare. Astăzi în al 4-lea an al existenţei sale, echipa noastră susţine şi cel mai dificil examen. Iată care sunt cele chemate să apere culorile Republicei In această întâlnire: KEREKEŞ MELINDA, campioană naţională, studentă la Facultatea de Artă Dramatică din Cluj. S-a clasat prima la Sofia in 1946 la săritura pe­ste cal, iar în 1948, la Rusciuk a ter­minat la locul doi în clasamentul ge­neral. De 3 ori internaţională. COROBEANU BERTA, campioană na­­tă la I.E.F. A ocupat locul 2 la sol la I. E. F. A ocupat locul doi la sol la jocurile balcanice de la Lubliana şi s-a clasat prima la matchul Bucureşti ■— Sofia. De 2 ori internaţională. REGOECZI SUZANA, muncitoare la fabrica Ianoş Herbac (Cluj). Debutantă în echipa naţională. POP MARIA, campioană naţională la aparate portative­, funcţionară la Uzi­nele Electrice Cluj. Campioană balca­nică la Sofia in 1946, ea s'a clasat pri­ma şi la sol, inele şi bârnă. De 3 ori internaţională. FINTA MAGDALENA, de 3 ori in­ternaţională, este funcţionară la fabri­ca Ianoş Herbac. S'a clasat pe locul doi la Sofia în 1946. GECZO ODGA elevă l­a Şcoala Technică Administrativă-Economică, odată internaţională, în 1948 la Rusciuk unde s’a clasat a treia. GIARFAS ILEANA, elevă la Şcoala Technică Administrativl-Economică, de­butantă in echipa naţională. MUNTEANU LILY, funcţionară la Uzinele Egiottride Cluj, pentru prima oară internaţională. MUNTEANU OLGA şi ea debutantă in întâlniri internaţionale. După cum se vede, in echipa noa­stră sunt patru debutante. (Continuare în pag. 3-a col. 6-7) ECHIPA R. P. R. UN JOC CARE ST­IE MARE INTERES Mâine la Budapesta Ungaria şi Italia se întâlnesc la football Cum au fost alcătuite cele două echipe naţionale Capitala Ungariei gâzdu­eşte mâine un match internaţional de football, care atrage atenţia cercurilor footballistice europene: Ungaria-Italia. Un match în care se întâlnesc două formaţii cu evoluţie şi titluri diferite. Ungaria este într-o continuă ascensiune şi candi­dează la un joc de frunte în football-ul mondial. Italia îşi apără titlul de cam­pioană mondială şi parcurge — după nenorocirea întâmplată echipei Torino— o criză de cadre de jucători interna­ţionali cu repercusiuni şi asupra în­tregului joc al echipei naţionale. Ultimele jocuri susţinute de cele două ţări, în compania aceluiaş ad­versar, s-au soldat cu rezultate şi con­cluzii diferite. In timp ce Ungaria a învins confortabil cu 6-1 şi echipa a marcat un apreciabil salt valoric, ita­lienii au câştigat — tot pe teren pro­­priu — cu 3-1 şi au ajuns în situaţia de a aprecia posibilităţile lotulu­i de ju­cători care trebue să înlocuiască pe internaţionalii dispăruţi. Cu alte cu­sute, situaţia se prezintă astfel, ungu­rii au atins o fază avansată în e­volu­­ţie ca joc, italienii sunt în perioada să-i spunem de început, pentru că p reface echipa naţională, înseamnă trea­­bă luată de la început. Există însă, un desavantaj pen­tru lin­guri: nu le convine jocul italenilor, şi aceasta poate influenţa evoluţia rezul­tatului. Acum şi italienii au adoptat jocul modern, pe care ei îl numesc metodă, şi faptul că la baza lui stau viteza şi resursele atletice, poate echi­libra jocul tot atât de iute, da­r şi ex­trem de eficace al ungurilor. In orice caz, pentru moment, încă nu se poate face o paralelă între footballul actual maghiar și italian, pentru că este pro. (Continuare in pa­g. 3.­a col. 1) - £ TINERI SPORTIVI! IN curând apare «PIONIERUL» al Comitetului Central a­niunii Tineretu­­­lui­­Muncitor LA SIBIU, A FOST SANCŢIONAT UN SPECTATOR PENTRU ATITUDINE NESPORTIVĂ Deoarece în timpul matchului de foot­ball dintre Astra (Moreni) şi CSMS Ar­senal, de la Sibiu, spectatorul Marinescu Ion, a avut o atitudine nesportivă, in­trând pe teren cu scopul de­ a provoca scandal. Judeţeană DSP a hotărî­t să sancţioneze acest fapt, în mod exem­­plar. S-a interzis accesul lui Marinescu Ion, pe oricare arenă sportivă, până la ter­­minarea anchetei, care va decide asupra vinovăţiei recalcitrantului spectator. lată o măsură dreaptă, care trebue să fie un îndreptar, pentru acei care ve­ghează la ordinea de pe terenurile de sport. OH. MOISE corespondent Organ cd Mâine apare in ziarul nostru ! Regulamentul Campionatului­ Popular de notaţie

Next