Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)

1949-10-14 / nr. 1506

PENTRU O TEMEINICĂ MOBILIZARE! SI ORGANIZARE A MARELUI CROS «SĂ ÎNTÂMPINĂM 7 NOEMBRIE» Oamenii muncii amSKU^B din ţara noa­stră întâmpină ziua de 7 Noem­­& J brie in plin a* un vânt de constru­£*—* ire a socialismu­lui. Forme variate la dragostea şi recunoştinţa poporului muncitor, faţă de măreaţa forţă eliberatoa­re a Uniunii Sovietice la apropie­rea zilei în care clasa muncitoa­re sărbătoreşte in întreaga lume, a 32-a aniversare a Marii Revo­luţii din Octombrie. Sportivii ţării noastre întâmpi­nă ziua de 7 Noembrie în prime­le rânduri ale oamenilor muncii, atât în producţie cât şi pe terenul de sport. Iată-i de pildă pe sportivii In­dustriei Metalurgice Bănăţene, care au constituit la Timişoara o brigadă de producţie, luându-şi angajamente concrete pentru rea­lizarea şi depăşirea planului. la Constanţa, diviziile de muncitori de la PCA s-au prins în întreceri ifi muncă şi sport; la Buzău, spor­tivul Lazăr Dumitru, muncitor ce­ferist, lucrează de pe acum în contul lunei Februarie 1950, luân­­du-şi noui angajamente în cinstea lui 7 Noembrie. Entuziasmul tineretului munci­tor din ţara noastră, la apropie­rea acestei sărbători a muncitori­mii din lumea întreagă, la forme diferite şi pe terenul de sport. Nenumărate întreceri sportive au fost organizate în toate colţurile Republicii. Cea mai populară întrecere sportivă organizată cu acest prilej, este crosul „Să Întâmpinăm ziua de 7 Noembrie“. Această mare ma­nifestaţie sportivă, importantă prin semnificaţia politică pe care o poartă, este un acelaş timp şi un minunat prilej de angrenare a maselor populare în activitatea sportivă. Crosul este forma cea m­ai uşoară de mobilizare şi or­ganizare pe care o cunoaşte o manifestaţie sportivă şi din acea­stă cauză trebue să i se acorde cea mai mare atenţie. Prin crosu­rile anilor precedenţi, au fost a­­trase către sport mase mari de oameni ai muncii, cari au înce­put să îndrăgească astfel activi­tatea sportivă. Prin asemenea crosuri au fost scoase la lumină talente cari s'au remarcat apoi în activitatea sportivă de zi de zi. Crosurile în general şi în special cele festive, au intrat in traditia •j’porktl’ii nostru, zeci de mii de oameni ai m­unc’i fiind angrenaţi în desfăşurarea fiecăruia din ele­ Numărul participanţilor a crescut dela o întrecere la alta, reflec­tând minunat dragostea şi setea poporului muncitor pentru cultu­ră fzică şî sport. Astfel la ultimul cros organizat în ţara noastră şi anume, la cel de 1 Mai, s'a înre­gistrat o participare masivă, ci­frată la peste 200 000 oameni. Pregătirile în vederea marelui cros In cinstea zilei de 7 Noem­brie au început şi în anul acesta, din timp, dar formele de organi­zare şi desfăşurare sunt diferite de cele utilizate la precedentele cro­suri. Anul acesta se pune accent nu numai pe mobilizarea concu­renţilor, ci şi pe mai atenta lor pregătire tehnică, crosul cel ma­re din 6 Noembrie fiind de data a­­ceasta un rezultat al selecţiei care se va face în crosurile preli­­minare. Spre deosebire de sarcinile avu­te la celelalte crosuri, sarcini mari revin acum, în special, co­lectivelor sportive. Anul acesta crosul va lua o amploare neobişnuită nu numai prin numărul mare de concurenţi mobili­zati, CI MAI ALES PRIN NUMĂRUL MARE DE COLEC­TIVE SPORTIVE ANGRENATE IN INTRECFPE, fapt care con­­ttn­ne de altfel BAZA PUTERNI­CA a crosului. Colectivele sporti­­ve au astfel prilejul să-și măsoare posibilităţile de mobilizare §? or­ganizare a unei manifestari spor-­ live de anvToarea crosului actual, folosind cele mai bune m­loace în acest scop. Colectivele trebue să org­anizeze crosul PRIN MIJ­LOACE PROPRR. idilizând toate forţele şi pos!H'ităţil e materiale care ie stau la îndemână, mij­loace de agitare, de propagandă, de mobiliare prin oferite forme, de procurare a echipamentului și organizare a concursurilor fără să ducă însă o muncă sectară, izoletă­în munca lor, aceste colective trebue să primească îndrumări cât mai precise din partea Comite­telor pentru Cultură fizică şi Sport de pe lângă Comitetele Provizorii ale judeţelor, cărora le revin sarcini de bază in această pri­vinţă. Multe din aceste Comitete au şi pornit la lucru, reuşind sa imprime o notă vie pregătirilor care se fac. Exemple sunt Co­mitetele de la Constanţa, Tecuci, Braşov şi altele. Munca dusă de aceste Comitete judeţene se traduce concret şi în activitatea de pe teren, reflectându-se în ac­ţiunile duse de colectivele spor- t tive. Astfel, la Constanţa colecti-­­ vele din întreprinderi, bine îndru- j mate, au început o serioasă mun­ca de agitaţie, tipărind afişe de mână şi împărţindu-le tut-­ror sa­lariaţilor, ţinând meetinguri fulger, în care s-au luat angajamente concrete şi începând chiar pregă-­ tirile pe teren. In schimb, la Timişoara, munca în vederea organizării crosului es­te mai slabă, aşa cum se întâm­plă şi la Tg. Mureş, unde multe colective nici nu au luat cunoştinţă de condiţiile în care se desfăşoară crosul. Comitetele judeţene trebue deci să vegheze permanent ca munca de mobilizare să fie dusă cât mai intens şi în această privinţă nu­mai o colaborare strânsă cu orga­nizaţiile sindicale poate da roade, deoarece în primul rând acestora, prin resoartele lor sportive, le revine sarcina principală a mobili­zării maselor. Colaborarea dintre Comitetul judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport, organizaţiile sindi­cale şi cele de tineret va asigura­­ succesul crosului. Datorită acestei­­ colaborări, judeţenele OSP de la Constanţa şi Sf. Gheorghe au reu­şit anul trecut, la crosurile de 1 Mai şi 7 Noembrie, să câştige premiile pentru cea mai bună mo­bilizare. O altă sarcină care revine Co­mitetelor judeţene este aceea a coordonăr­i activităţii colectivelor sportive. Aceasta este de cea mai mare importanţă, mai ales pentru reuşita crosurilor preliminarii. Co­lectivele trebuesc îndrumate să-şi planifice munca în aşa fel, încât desfăşurarea crosurilor pe unităţi să nu coincidă în ceea ce priveşte data, ora şi traseele. Corectivele sportive trebuesc în­drumate şi din punct de vedere technic, cunoscând faptul că se pune accentul pe buna pregătire a concurenţilor. În acest scop, Co­mitetul judeţean va trebui să dea sprijinul necesar, prin profesori de educaţie fizică, instructori, sau chiar prin sportivi mai ridicaţi, co­lectivelor sportive, pentru ca în ziua desfăşurării marei competiţii acestea să se prezinte cât mai bine din punct de vedere al or­ganizării şi al mobilizării concu­renţilor. Un efort deosebit trebue pus pentru angrenarea cât mai multor ţărani muncitori, a tineretului de la sate, în această competiţie de atletism, care nu cere un echipa­ment special Şi în această direc­ţie, Comitetele judeţene trebue să activeze cu deosebită intensitate, cerând colaborarea responsabililor sportivi ai organizaţiilor UTM din plăşi, a Comitetelor Provizorii şi a sindicatelor agricole. La fel de importantă este parti­ciparea fetelor la cros. Ducând bi­ne la îndeplinire sarcinile ce le re­vin, Comitetele judeţene pot deter­mina o participare masivă a fete­lor la marea competiţie, aceasta contribuind la realizarea impor­tantei sarcini ce le revine pe li­nia celor trasate de către Hotă­­rirea Biroului Politic al . C. al P.M.R. Timpul care a mai rămas până la desfăşurarea primelor crosuri de selecţie, trebue folosit din plin. Justa Îndrumare a colectivelor sportive şi sprijinul continuu dat acestor colective, de către orga­­nele judeţene ale Comitetului pen­tru Cultură Fizică şi Sport, consti­­tue factorul determinant pentru o largă participare şi o bună selec­ţionare a tinerilor sportivi în cro­sul „Să întâmpinăm ziua de 7 No­embrie“. Astfel prin cât mai te­meinica organizare a acestei mari competiţii de mase, tineretul spor­tiv al ţării noastre va avea încă un prilej de a-şi exprima însufleţirea cu care participă la sărbătorirea acelei mari victorii a proletariatu­lui şi tuturor oamenilor muncii, pe care o reprezintă Marea Revoluție Socialistă. PENTRU CAMPIONATUL NAŢIONAL DE VOLEI Echipele provinciale sosesc d­­­in Capitală Mâine dimineaţă îşi începe desfăşurarea­­­ pe terenurile clubului Sportiv univers!, iar — primul Campion­.­ de volei al Re­­publici Populare Române, care întruneşte cele mai bune echipe din întreaga ţară. Azi, începând de la ora 8, concurenţii provincial, încep să sorească în Capitală, urmând a fi cazaţi până mâine când se vor disputa primele jocuri. In Capitală, pregătirile sunt în toi. La „CSCA", de exemplu, o parte din jucători s­unt plecaţi în provincie, astfel că nu pot fi efectuate antrenamente normale. In ‘Orice caz însă, lotul, compus din: Cpt. Da­­r Udov, Cpt. Raianu, Cpt. Iivoraru, Cpt. Da­­nielescu, Lt. Drăgănescu, Lt. Condeescu, Lt. Vichy Henry, Lt. Ma­ghid și probabil Bărbulescu (fost la Petrolul) va fi pre­­zent în Capitală săptămâna viitoare, când va susţine primul joc. ■ CAZAHFA COS.CU­RENŢILOR Echipele provinciale care vor sosi în cursul zilei de azi în Gara de Nord, vor fi găzduite la hotelul „Ambasador”. Pro­­gramul Iniţial a fost modificat, în sensul că deschiderea oficială va avea loc lunul,­nică dimineaţa, iar primele Jocuri se vor disputa începând de Sâmbătă. Pentru asigurarea bunei desfăşurări , competiţiei vor fi instalate megafoane, iar cadrul festiv va fi asigurat de insta­laţiile ce au fost făcute azi dimineaţă. ANUL V - Hr. 15064 PAGINI 5 LEI Redacția: Str. Const. Miile • 12 Centrala telefonică 5.30.36 — 5.30.36 Admit!­shația „ _ „ ... 6.14.08 Tipografi? ___ILM.30 Reclamațîuni — Abonamente 5.21.21 Abonamentele încep le I șî 15 a» fiecărei lu«î Taxa poștală plătită în numerar 10# an.948 .4 Vîrarî 14 OctonH&'ÎG 1£49 abonamente Abonament individual tens* 120 Iei Instituții I an___________ 5.000 „ ABONAMENTE: Telefon 8.31.81 ' •; ' i ' . t . f . , * I - - , • A ÎNCEPUT INSTALAREA COMITETELOR pentru cultură f­iică şi sport ’ DE PE LÂNGĂ COMITETELE PROVIZORII ALE JUDEŢELOR ŞI COMUNELOR URBANE ASIMILATE CU JUDEŢELE — Componenţă comitetelor. Unde se vor înfiinţa • . • •' ' 5 ■ • —*•*»* • ■’ • «• comitete judeţene şi or­ăşeneşti Constituirea comitetului pentru Cultură Fizică­ şi Sport de pe lângă orăşeneşti trebuie să existe, o străzi- Preşedinţia Consiliului de Miniştri, a însem­­nat' o importantă cotitură să colaborare, pentru ca activitatea în mişcarea noastră sportivă. Cultura fizică Şi sportul,' îndrumate 'da să fie cât miei Todmită. Eli trebuia Partid, vor aduce astfel o nouă şi însemnată contribuţie în formarea u- să se bucure de un sprijin efectiv şi nui om nou, luptător , hotărît şi activ gientru construirea socialismului. . permanent din partea . Comitetelor _ „ ... . ... •'' ’ ‘ ' . . ' •Provizorii, pentru a-Și putea advice După constituirea Comitetului pen­tim al Comitetului Central • jndet­iîniVe ' sartehtte.' dp ram le După constituirea Comitetului pen­tru Cultură Fizică și Sport s’a tre­cut în mod hotărît la organizarea comisiilor centrale sportive,­­ foruri centrale de conducere şî îndrumare a activităţii sportive. Zilele acestea, conţinu­ându-se ac­­tivitatea organizatorica, au plecat în toate judeţele din ţară instructo­­r­ii Comitetului pentru Cultură Fi­zică şi Sport, care se vor preocupa cu instalarea■ noilor Comitete pentru Cultură Fizică şî Sport de pe lângă Comitetele Provizorii­­ Judeţene Şi Comitetele Provizorii ale comunelor , urbane asimilate cu judeţul, care vor coordona şî îndruma ,întreagă activitate sportivă din judeţul res­pectiv. Intrarea în plină activitate a Co­mitetelor Judeţene pentru Cultură, Fizică­ şi Sport va însemna încă un pas înainte pe drumul realizării sar­cinilor trasate de Hotărîrea Birou­,­iul Politic al C. C. al P.M.R. asupra , problemei, stimulării şi desvoltării­ continue a culturii­­ fizice şi sportu­lui care arătă ea: „Pe lângă Comitetele Provizorii (un viitor pe lângă Sfaturile Popu­lare) judeţene, vor funcţiona Comi­tete Judeţene pentru Cultură ,Fizică şi Sport, iar pe lângă cele de plasă vor funcţiona delegaţi pentru cultu­ră fizică şi sport". Numirea noilor comitete judeţene este de o mare importanţă pentru progresul mişcării sportive din ţara noastră. Constituirea unui­ for local, dore­­s­e să preocupe permanent de toate problemele activităţii sportive şi care cu sprijinul, efectiv al Sfâ. Uliul Popular să coordoneze şi să îndrume­­această activitate locală, reprezintă cu adevărat o cotitură însemnată în viaţa noastră sportivă. Sie se vor preocupa permanent de realizarea sarcinilor care le-au fost trasate prin Hotarîrea Biroului PO, pentru :a asigura o largă desvoltare a culturii­­fizice ş­i sportului în rân­durile oamenilor muncii, 1 COMPONENTA COMITETELOR JUDEŢENE PENTRU CULTURA FIZICA­ ŞI SPORT Pentr­u ca , într’adevăr- Comitetele, pentru Cultură Fizică-ŞÎ Sport de­­pe lângă Comitetele Provizorii de la ju­deţe şi comunele­­urbane asimilate cu judeţele să fie strâns legate de realităţile din regiunea respectivă pentru a rndruma efectiv activita­tea sportivă,­ ele vor fi­ compuse şi din delegaţii organizaţiilor de­­ masă. Astfel in­ componenţa unui Comitet judeţean, pentru ,Cultură Fizică şî Sport", vor intra delegaţi ai U.T..M.,, Confederaţiei Generale a Muncii, M. A.. V. şi M. A. I., etc. În afara reprezentanţilor, acestor organizaţii şi instituţii Comitetele Judeţene pentru Cultură Fizică şi Sport vor avea un­ birou, care va fi compus din câte un responsabil de secţie. Astfel constituite, Comitetele Ju­deţene pentru Cultură Fizică Şi Sport sprijină şi răspund de întrea­ga activitate sportivă din judeţul respectiv. ■ COMITETE JUDEŢENE SI COMI­TETE ORĂŞENEŞTI In judeţele ale căror capitale sunt asimilate cu judeţele se vor consti­tui atât comitete judeţene, cât si Comitete , orăşeneşti pentru Cultură Fizicâ­ şi Sport. în aceste localităţi Comitetele pentru Cultură Fizică­, şî Sport de pe lângă Comitetul Provizoriu Jude­­ţean vor îndruma activitatea spor­­th­â din judeţ, iar cele de pe lângă Comitetul­ Provizoriu orăşenesc, vor îndruma activitatea sportivă dîn­ oraşul respectiv. Intre comitetele judeţene şi ■ cele la. Îndeplinire sarcinile, pe care le au. Menite să contribuie prin activi­tatea lor la făurirea sportului­­ de­­mase. Comitetele judeţene şi orăşe­neşti pentru Cultură Fizică şi Sport trebuie să devină­­factori activi în realizarea sarcinilor­ trasate de ho­­tărîrea partidului­ . ' ' Având ■ sprijinul permanent al or­ganizaţiilor de partid, al Comitete­lor Provizorii şi al organizaţiilor de mase, Comitetele pentru Cultură Fi­­zică şi Sport' trebue să-şi desfăşoare în aşa fel activitatea, încât'să ajute în mod efectiv sportul ca să devină un important mijloc de educaţie co­­munistă şi patriotică, un factor care să­ contribuie activ la sănătatea poporului muncitor şi la pregătirea tineretului pentru c­ir­tnică,­­ pe­ntru apărarea Patriei noastre dragi,­ Re­­­publica, Populară Română. ASPIRANŢII LA INSIGNA DE POLISPORTIV SE PREZINTĂ BINE PREGĂTIŢI LA EXAMENUL TEORETIC — Tovarăşe Iosipesen, fă-ne d-ta e­u disrparaţie între Constituţia R.P.R. şî Constituţia din trecut. Tânărul aspirant la Insigna de Poli­sportiv ascultă cu atenţie întrebarea comisiei şi îşi organizează răspunsul. Ca şi ceilalţi aspiranţi care au obţinut standardurile, Iosipescu Simion, strun­gar la atelierul de prototipuri al Minis­­terului Industriei a venit­eri la sediul Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport al Comitetului Provizoriu Jude­­ţean Ilfov, pentru a susţine examenul teoretic. Probele practice le-a susţinut cu succes pe terenurile de sport, obţinând toate standardurile pentru insigna de bronz. Dar un sportiv de­ tip nou trebuie să fie în totul ,conştient de sarcinile ce-i stau în faţă. Şi el nu­­ le poate­­înţelege, nu poate corespunde pe deplin in activi­tatea sa din producţie şi de pe terenurile de sport, decât ridicăndu-şi necontenit nivelul ideologic şi politic. Iar exame­nul teoretic pe care îl dă acum este un prilej de a arăta că nu a stat deoparte de frământările de zi cu zi ale clasei muncitoare, de lupta ei politică şi so­cială. P­losipescu s’a gândit câteva clipe şi apoi a răspuns: — Constituţia din trecut, ca orice con­stituţie burgheză, era făcută in interesul claselor exploatatoare. Ea consfinţea dreptul unor oameni de a exploata pe alţii şi avea ca scop permanentizarea conducerii burgheze, indiferent de por ti­d­u­ care ar fi venit la cârma Statutul. Armata, justiţia, şcoala, erau puse in slujba intereselor burgheziei. Constituţia R.R.R. emană de la popor şi ea a fost întocmită în folosul celor ce nmncesc. Următorul aspirant, elevul Rădulescu Gheorghe, este mai puţin pregătit. Poate că , şi emoţionat. Membrii comisiei îl examinează însă cu multă bunăvoinţă, îi luminează drumul spre răspunsul just şi încet-incet, tânărul aspirant prinde curaj şi, răspunde satisfăcător. Primii aspiranţi care au terminat exa­menul ■ teoretic, sunt asaltaţi cu între­bări la eşirea din sala de examene. ~ Cam ce întreabă? — Pun întrebări ^ grele? — Nu v’aţi încurcat la răspunsuri? (Continuare în pag. ♦, col 4-5) JUCĂTORI­ ALBANEZI LA SOSIREA IN GARA DE NORD „NIMENI NU TREBUE SA RĂMÂNĂ IN AFARA CAMPANIEI DE SUBSCRIERI PENTRU CONSTRUIREA CASEI SCÂNTEII*"... SPUNE INTERNAŢIONALUL DE BASCHET VASILE POPESCU, FUNCŢIONAR LA TELECOMUNICAŢII ŞI SPORTIV DE FRUNTE Vasile Popescu este unul dintre cei vor fi astfel lărgite căile spre luminile mai buni jucători de baschet din ţară, ştiinţei şi culturii celei mai înaintate. Echipier al clubului USPTT el a isst ied şi sute de mii de cărţi şi manuale în repetate rânduri internaţional. Dar politice, ideologice, tehnice şi literare ! Vasile Popescu nu este numai un spor- vor ieşi din marea tipografie care se va­­­tîr de frunte, ci şî un destoinic func, instala aci, cu sprijinul frăţesc al mi­­ţionar Ia ,direcţia contabilităţii din „Te­­rei Uniuni Sovietice care ne pune cu recom­unicaţii”. dragoste la dispoziţie maşinile moderne 3 L-am găsit pe Vasile Popescu, apte. de care avem nevoie. Setea de cultură 2 cat asupra mașinei de calculat, însemna a poporului nostru va fi astfel împlinită, niște cifre intr’un registru, când ne-ah­. Prin construirea „Casei Scânteii’’, c­asi­c oprit lângă biroul lui. Venisem să-i în­ muncitoare din Republica Populară Ro­­­ trebăm ce va face el ca sportiv f.un. mână va înregistra încă o victorie de a­taş pentru a Contribui la campania de preţ pe drumul realizării societăţii sa. » subscrieri în vederea construirii „Casei ciaiîste­ , Scânteii”, măreţul edificiu de cultură a! !m! la„ angajamentul să arăt tuturor­­ clasei muncitoare, tovarăşilor mei de muncă şi de sport Ne-a privit o clipă cu seriozitate şi care este însemnătatea creării acestui , apoi, entuziast, a început să vorbească: măreţ focar de cultură care va fi „Casa " „Ce facem noi, sportivii, pentru „Ca­ Scânteii”, lini iau deasemeni ,angaja. B sa Scânteii? Dar ce putem face noi alt­­mentul să dinamizez pe toţi tovarăşii ceva decât toţi oamenii muncii din ţara mei pentru o cât mai numeroasă parii­­■ noastră? Putem noi sta cu mâinile'n cipare la realizarea unui fond bogat î i ", sân atunci când toţi, de la mic şi pân’la vederea ridicării celui mai uriaş palat , mare, tineri şi bătrâni, participă cu în. de cultură din ţara noastră. Aduc un a- i sufleţire la campania pentru construirea pel tovărăşesc către sportivii care —­­ „Casei Scânteii”? Sunt convins că fie, pe stadioane şi terenuri — duc o luptă­­ care sportiv, fiecare activist al mişcării necontenită pentru pace, progres şi o­m de cultură fizică şi sport, va contribui viaţă mai fericită, spunându-le:­ TOVA_ 1 cu elan la subscrierile ce se vor face RAS!, NIMENI NU TREBUE SA RA­ ! începând dela­­5 Octombrie. Construi- MANA IN­ AFARA CAMPANIEI DE -• rea acestui mare palat a! culturii este SUBSCRIPT!» PENTRU CONSTFM‘1- în interesul clasei muncitoare căreia îi REA „CASEI SCÂNTEII!”. SO. m CORPUL ZIARULUI O PAGINA DE CROS1 DESCHIDEMI EXPOZIŢIEI «INDUSTRIA SOVIETICA» DIN PARCUL NAŢIONAL Deschiderea Expozi­ţiei Industriei Sovie­tice din Parcul Naţio­nal, va avea loc în­­tr'un cadru fest ! Sâmbătă 15 Octom­brie, începând de Dumi­nică 16 Octombrie, Ex­poziţia, va fi deschisă zilnic pentru public, între orele 1O dimi­neata si 7 seara. (A­­gerpres)­ Echipa de fotbal a R. P. Albania a sosit aseară în Capitali Entuziasta primire făcută oaspeţilor în ţară. Festivitatea din Gara de Nord După mai bine de un an de Republicei Populare Albania ne vi peţilor noştri dragi a fost aşteptata fivii ţării noastre, care păstrează cu sportivii cei mai de seamă ai Din aceasta se desprind puter dintre cele două popoare, înfrăţite eialismului, unite strâns in lupta zei păcii. încercările mârşavele elicei lui Tito de a izola poporul albanez, s’au dovedit zadarnice, izbindu-se de voinţa şi unitatea de nezdrunci­nat a lagărului păcii, condus de Primire entuzias Pe întregul parcurs, de la frontieră, şi până în Capitală, oaspeţii noştri dragi au fost întâmpinaţi cu multă însufleţire de sportivii şi sportivele n­oastre, care şi-au manifestat dragostea pentru eroicul po­por albanez şi exponenţii lui sportivi, şi au aclamat prietenia trainică dintre cele două Republici Populare, în tren sau în gări — pe unde şi-au făcut apariţia — jucătorii albanezi au fost înconjuraţi de simpatia şi dragostea tuturor călătorilor. La intrarea în ţară au fost primiţi de un delegat oficial şi de un grup numeros de sportivi, pentru ca la Oradea mani­festaţia spontană să cuprindă masele de sportivi care i-au aşteptat. Au fost de faţă în afară de oficialităţile locale, foar­te mulţi tineri sportivi din grupările oră­­dene. Entuziasmul a fost acelaş­­i la Cluj, ca şî în restul oraşelor. In special a impresionat primirea la Braşov unde un foarte numeros grup de sportive şi-au aşteptat tovarăşii albanezi de care se simt înfrăţite prin munca pen­tru o viaţă mai bună şi prin lupta dârză şî neînfricată pentru pace şî împotriva aţâţătorilor la războiu. Tineri muncitori, elevi şi studenţi braşoveni, şi împreună izitează din nou ţara. Sosirea pas­­ă cu deosebită nerăbdare de spor­­ambitiri de neuitat din întâlnirile minunatului popor albanez, midie legături cari animă prietenia e pe acelaş drum al construirii so­­lor comună pentru apărarea cau* Marea Uniune Sovietică- Sportivii albanezi sunt de i­eri seară oaspeţi dragi ai Republicii Populare Române. Solii ai sportului albanez, fiţi bine veniţi, stă in prov­incie cu ei jucătorii albanezi, au strigat lozinci prin care şi-au exprimat sentimentele lor calde faţă de cele două Republici Populare. în sfârşit, la Ploeşti Vest, noaptea, s’au ridicat acordurile unei fanfare şi uralele nesfârşite ale tinerilor sportivi pleşteni, frumos încolonaţi şi purtând, steaguri. Din tren, oaspeţii noştri au răspuns salutului cu trigăta de Trăiască Republica Populară Română. #■ Deşi au făcut o lungă călătorie şi deşi erau obosiţi, jucătorii albanezi şi-au pă­strat vioiciunea care-i caracterizează. S’au simţit adânc impresionaţi de primirea care lî s’a făcut până la Bucureşti şî, mai ales, s’au simţit ca între fraţi, în mijlocul spor­tivilor din R.P.R. Lotul albanez cuprinde doi conducători, tov. LAZAR LIPIVANI, preşedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport din Republica Populară Albania, şi tov. ANTON MAZREK, din Comitet, precum şi jucătorii: Portari: KEMAL VOGLI şi MIHALAQ RITA. Fundaşi: REXEP LACEJ, MUM­A MET DIBRA ?i REXEP SPAHIU. Mijlocaşi: SLLAVE LLAMBI, XHF.V­­DET SHAQIRI, BAHRI KAVAJA <\ BESI.M BORÎC1. înaintaşi: CIAMIL TELITI, ARISTÎDK PARA PANI, ZIHNI GJIMALL LORO BORICI, LUFTI LUCIA, VASIL BICA­RU, REFIK RESNJA şi SKENCEP JARECI. Sosirea în Bucureşti ! La ora 21, Gara de Nord era mai a­­nimată ca oricând. Grupuri compacte de sportiv­ îm­pânzeau peronul în aşteptarea­ echipei de fotbal a R. P. Albania. Nerăbdarea — cauzată de o mică întârziere a trenului — s’a transformat într’o explozie de bucurie, la revederea oaspeţilor noştri. Delegaţiile muncitoreşti, venite în în­tâmpinarea reprezentanţilor sportului al­­banez au manifestat pentru prietenia din­tre cele două popoare, pentru conducă­torii clasei muncitoare din cele două ţări şi pentru marele învăţător al oame­nilor muncii din toată lumea. I. V. Statin Din partea conducerii sportului romă­­nesc oaspeţii au fost întâmpinaţi de că­tre tov. GH. VIDRAŞCU, preşedintele Comitetului Central pentru Cultură Fi­zică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri al RPR, tov. EGON HORN, Di­rectorul Relaţiilor cu Străinătatea a CC FS, tov. S. BÁRÁNY, Directorul Di­recţiei Concursurilor şi Tehnicei Spor­tive a CC. FS, TUDOR VASILE, Dl­■ţcior Adjunct al Direcţiei Concursuri­lor şi Tehnice­ sportive a C.C.F.S., tov. D. OLAH din Comisia Centrală de Fot­ ’­bal, ş. a- Cuvântul tov. &fr. Vidraşcu In numele sportivilor din R.P.R., a luat cuvântul tov. VIDRAŞCU, Preşe­­dintele Comitetului pentru Cultură Fi­zică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri al R.P.R., aducând un călduros salut de bun venit, dragilor oaspeţi ai poporului român. In continuare, tov. Vidraşcu, a arătat că deşi popoarele noastre despărţite geograficeşte de existenţa vremelnică a elicei lui Tito, sunt însă strâns unite prin voinţa lor comună de construire a socialismului şi prin lupta hotărîtă, pe care o duc sub conducerea Marei Uniuni Sovietice, împotriva uneltirilor război­nice imperialiste, pentru Pace, Libertate şi Progres. Răspunsul conducătorului echipei albaneze A vorbit apoi tov. Olah Gr. după care în, numele sportivilor din R. P Alba­nia a răspuns tov. .. LAZAR LIPIVANI, care a adus un salut călduros poporu­lui prieten şi frate din Republica Popu­lară Română. „Venirea noastră în R.P.R., a conti­nuat vorbitorul, nu este ocazionată nu­mai de întâlnirea de fotbal, ci şi pentru a ne cunoaşte mai bine, pentru a face schimburi de experienţe absolut nece­sare in desvoltarea culturii fizice şi spor­tului din ţările noastre. În drumul nostru comun de construire a socialismului, a spus în continuare Lazăr Lipivani, nu există nici o forţa nici clica franchista a lui Tito care să ne împiedice legăturile de prietenie ce ne unesc in lupta noastră comună pen­tru pace, în fruntea căreia se află ba­stionul de neclintit al Păcii şî Libertăţii Popoarelor, Marea Patrie a Socialismu­­lui, Uniunea Sovietică şi genialul ei con­ducător, tovarăşul Stalin” Muncitorii din Fău­ri-Brăila au amenajat un stadion prin muncă voluntara Desvoltarea sportului în judeţul Brăila a creiat necesitatea amenajării a noui terenuri sportive. De curând, muncitorii ceferişti din Faurei, au terminat construirea unui stadion, prevăzut, afară de terenul de fotbal şi handbal, cu o­­pistă de atle­tism şi cabine pentru jucători, urmând ca în­­scurt timp să fie înzestrat şi cu tribune. Lucrările s-au efectuat prin muncă voluntară, la ele au luat parte ceferi­ştii, muncitorii din celelalte întreprin­deri şi ţăranii muncitori din comună. Amenajarea acestui stadion a rezolvat în bună parte problema asigurării con­­diţiunilor de disputare a întrecerilor sportive din localitate, care devin tot mai numeroase. In prezent, pe lângă clubul CFR­, la Făur­ei a luat fiinţă şi cercul sportiv al ţăranilor muncitori de la Gospodăria Agricola „Filimon Sârbu”. Primele dispute pe care le-au susţi­nut sportivii din Făurei au avut loc în cadrul competiţiei „Cupa 7 Noembrie”, pe noul stadion.

Next