Sportul Popular, octombrie 1950 (Anul 6, nr. 1745-1763)

1950-10-14 / nr. 1752

2-a „SPORTUL POPULAR” Tehnica săriturii în lungime C­­e trebe­a să ştia un atlet, cu privire la termica să­­riturii în lungime? ! Datorită faptului că bătaia tre­­bue să sa facă exact pe prag, iar o depăşire cât de mică fac sări­tura navalabilă, executarea a­­fvântului are o importanţă covâr­şitoare. El trebue­­executat în aşa ■fel, ca apropierea da prag să se­­facă cât mai repede şi cât mai liber, iar bătaia să fie cât mai exactă. Este foarte important ca în timpul bătăii talpa piciorului să se găsească cu­ toate cuiele, pe prag, căci în căzut bătăii execu­­tate pe pământ (sgură) se pierde j din distanţă, în primul rând, iar în al doilea rând bătaia execu­­tată pe sgură­­este mai slabă de­cât cea făcută pe prag. Lungimea avântului este în funcţie de posibilitatea săritoru­lui de a acumula o viteză maximă constantă. Avântul (la antrena. nunt.) se va face pe pistă com­plect curată, pentru a se putea urmări după aceia urmele paşilor săritorului. Pentru a se putea­­stabili punctul în care ,atletul se ri află în viteză maximă este ne­­­cesar să se însemne pista prin: 'trio serie de linii perpendiculare ,pe direcţia avântului, cu o dis­­rtanţă de trei metri între ele. •Prima linie se va face la 15 me. Ifri deja punctul unde începe a­­vântul, a doua la 18, apoi ur­mează în ordine 21, 24, 27, 30, 33, 136 m. Alergându-se într’un ritm­­constant distanța avântului, tre­bue cronometrată viteiza în care suunt parcurse două fragmente de câte 6 m. (vezi­­ figura) şi înre­­gistrat şi timpul în care sunt parcurşi primii 15 m., căutându- se ca acesta (timpul primilor 15 m.) să fie cât mai constant Ultim­ele două fragmente (de •exemplu data 30—36 şi 33—39) care au fost parcurse în timpi identici arată că accelerarea a fost terminată şi că săritorul se află în viteză maximă. Ca punct al vitezei maxime va f conside­­rată prima urmă a piciorului de bătaie din aceste două porţiuni,­­ (vcz- fig). Pentru a putea cronometra mai bine este util ca în dreptul li­niilor de demarcaţie să fie în­fipte jaloane (suliţe de lemn) co­­lorata îrn alb şi roşu.­­ Stabilirea, cel puţin cu aproxi­­c.'mafie, a punctului de viteză 'maximă este de o mare impor­tanţă. Lungimea totală a avântului se­­va măsura de la start până la acest punct, adăugându-se dis­tanţa necesară execuţiei ultimilor patru paşi. Ultimul din aceştia va fi pasul de bătaie, el trebue să fie mai scurt cu 20.30 cm. A­­ceasta este­ necesar în vederea executării unei bătăi corecte (Bătaia este făcută bine, atunci când în momentul părăsirii pă­mântului piclrul de bătaia , şi corpul săritorului se află în linie dreaptă). Ultimii patru paşi (după ce săritorul a acumulat viteza ma­­ximă) se vor face liber, adică fără încordarea provocată de mărirea vitezei de alergare, („mers liber” = alergare în care se foloseşte inerţia fără a se pierde din viteza acumulată). A cunoaşte şi a avea acest „mers liber" constitue „se­cretul" măestriei la săritura în lungime. In felul acesta, dacă punctul vitezei maxime se află la 32 m. de start (vezi figura) lungimea ultimilor patru pași ai „mersului liber” va fi egală cu 8 m., minus 20 cm. cu cât se scurtează ultimul pas. In acest caz lungimea to­­tală a avântului se va ridica la 39 m. 80 cm. Stabilind dinainte pe pistă distanţa ultimilor 8 paşi de a­­lergare (după urmele cutelor), se pune un semn de control (steguleţ) pe partea piciorului care face bătaia. De la acesta se trage o linie de acurmezişul pistei. Chiar dacă „mersul li­ber”­­este executat pe ultimii doi paşi, semnul de control se pune tot la 8 paşi de prag. Dacă piciorul de bătaie ni­mereşte linia de control nu trebueşte accelerată brusc vi­teza (greşeala obişnuită a să­ritorilor). Tocmai aceasta tre­bue să dea siguranţă săritorului că el execută corect elanul şi vina exact la prag. * de G. COROBCOV Maestru al sportului * * Săritorul trebue să înveţe a trace corect ultimul fragment de elan printr’un exerciţiu de con­­tinuă repetare a avântului şi în nici un caz nu trebue să schimbe poziţia capului sau a privirii pentru a se convinge de trece­­rea exactă a semnului de con­trol. Startul trebue luat înaintând acel picior, care este înaintat de obiceiu la plecarea în alergările pe distanţe scurte, daci piciorul da bătaie. In acest caz succe­­siunea mişcărilor va fi oare­cum reflexă şi deci standardi­zată, iar standardizarea în avânt este baza succesului pen­tru săritorul în lungime. In acest mod, în cursul avân­­tului săritorul trece cu cuiele piciorului de bătaie trei puncte: linia de start, linia de control şi pragul. Dacă facem comparaţie între lungimea pasului alergătorului de viteză cu acela al aceluiaş atlet în cursul avântului la lungime, constatăm că paşii săi în cursul avântului maxim sunt mai scurţi cu 12 cm. Aceasta se întâmplă datorită faptului că să­ritorul în lungime nu aleargă, în realitate, cu efort maxim. El lasă câte ceva „ca rezervă” pentru a face bătaia cu mai­ multă forţă. Trebue totdeauna luat în considerare acest fapt­ şi ţinut seama de­­el în­ dozarea efortului pe parcursul pistei de avânt, care culminează cu bă­taia. In apropierea pragului, corpul săritorului trebue să ia o poziţie cât mai verticală, la urmă chiar puţin înclinată pe spate. Cum am mai spus, bătaia pe prag se execută cu scurtarea ultimului pas. Talpa se pune astfel pe prag încât cuiele şi tocul să atingă simultan pragul şi sgură. Po­ziţia piciorului „cu talpa" nu dă posibilitatea de a se executa bătaia cu maximum de rapidi­tate, deoarece este necesar­­un anumit timp pentru „pasul des­­perechiat“ înainte de atingerea pragului cu cuiele. Piciorul la bătaie nu trebue să fie prea mult îndoit, deoarece aceasta rapidă dinamicei nu­ va permite acea destindere necesară piciorului. Gradul de îndoire al piciorului de bătaie se deter­mină prin­­experienţa personală a atletului. Bătaia trebue efectuată cu cea mai mare viteză (aceasta e posibil numai prin aşezarea tălpii întregi şi nu „cu talpa”) şi cât mai „sus”. Bătaia trebue ajutată de o­ aruncare în sus a mâinilor, continuând mişcările alergării, şi mişcar­ea ce­luilalt picior, îndoit din genunchiu. Nu trebue uitat că bătaia de­termină fundamental înălţimea săriturii, iar viteza elanului — lungimea sa. Bătaia­­este efec­tuată corect alune­­când piciorul de bătaie şi trunchiul formează o linie dreaptă în momentul pă­răsirii pragului. Toate mişcările corpului în cursul sborului sunt conduse de un singur scop — a garanta o cât mai depărtată aruncare a pi­cioarelor. începutul sborului ieste acelaș pentru toate stilu­rile: după bătaie săritorul sfooară ,,în pas”, adică cu pi­ciorul de mişcare înainte (în­­doit din genunchiu), piciorul de bătaie (relaxat) ,se află în urmă. Următoarele mişcări în aer sunt diferite, de exemplu: a) în stilul «ghemuit” — pl­eterul de­ bătaie este adus lin a­­lături de cei de mişcare , şi a­­mândouă sunt aruncate înainte la aterizare; b) în stilul „aplecat” — la m­ijlocul sborului piciorul de mişcare este coborît la cel de bătaie şi după aceasta săritorul se îndoaie d­in mijloci, arun­când entergic picioareta înaintea aterizării; c) în stilul „foarfecă” — coborîrea piciorului de mişcare ■este însoţită de propulsia pi­ciorului de bătaie, care v­as înainte îndoit de ger­unchiu (se produ­ce schimbul picioarelor în aer), după care piciorul de mişcare este din nou aruncat înainta împreună cu cel de bă­­taie, pentru aterizare. Alegerea mişcărilor din aur trebue bazată pe faptul de a uti care dintre ele ne as'gură o mai bună aruncara a picioarelor în vederea amerizării. Aterizarea se dovedeşte a f! partea cea mai importantă din săritura în lung'ma. Un bun avânt și o „bătaie corectă se pftt 'irosi degeaba din cauza ukM' aterizări defectuoase. Iată fcon­­diţiile indispensabile unei bune aterizări: a) sborul prin aer trebue fă­cut cu un echilibru cât mai perfect, adică fără ca corpul a fi execute o rotaţia în jurul cen­trului său de greutate; b) folosirea proterniciliau­­ muşchi ai abdomenului, care sunt capabili să aducă înainte picioarele îndreptate din ge­nunchi şi să le menţină­m această poziţie până la contac­tul cu nisipul; c) o bună aplecare înainte, care se poate constata stând la pământ cu picioarele întinse şi aplecându-se până la atingerea genunchilor cu pieptul c­a se strânge ca un briceag. La aterizare mâinile sunt aruncate la început înainte­­­ în jos, iar după aceea sunt daţi îndărăt pentru a uşura depla­sarea corpului înainte. In mo­mentul aterizării săritorul tre­bue să se strângă ca an brr­­ceag. După aterizare mâinile s­unt din nou date înainte pen­tru a uşura înaintarea corpului Este indispensabil a se cu­noaște aterizarea cu „decon­­tractara”, adică după atingerea nisipului corpul să alunece re­laxat peste punctul de aterizare, înainte sau înainte lateral. Mâine, joc decisiv la rugbi: Dinamo Casa Centrală a Armatei — Joi, Dinamo şi Locomotiva au terminat la egalitate — ! Sportivii au aşteptat cu ne. ''răbdare partida de­ rugbi dintre Dinamo şi Locomotiva CFR care a avut loc joi, pe Stadionul Ti­­neretului. Jocul celor două for­­mații a corespuns aşteptărilor, fiind disputat cu dârzenie până în ultima clipă. Dinamoviştii au făcut o ofensivă susţinută, dar nu este mai puţin adevărat că au avut multe situaţii, în care­­’au trebuit să se apere de peri­­­­culoasa linie a treia a feroviari­­­lor, care a avut cel mai bun om I In Zamfir. Intr’adevăr, acesta a f­ dominat jocul prin încercările sale de a pătrunde sau de a­­ trage peste bara transversală. El a fost oprit de apărarea dina­­m­ovistă şi astfel se explică fap­tul că Locomotiva CFR nu a marcat. Deasemenea, a greşit de puţin o lovitură liberă. In ceea ce priveşte pe Dinamo, a intrat o­­dată în terenul de ţintă prin Titi Ionescu, încercare anulată la­­ semnalizarea arbitrului de tuse. In plus, au fost ratate două lo­­rituri de picior. Partida s-a în­­ch­­at p­e a rtitaje : 0-0. In cel de al doilea joc, Metalul a întrecut, pe merit, Locomotiva PTT, cu 12-3. In clasament sunt acum trei echipe la egalitate: CC­A, Loco­motiva si Dinamo. Campionul va fi desemnat de învingătorul jo­­cului dintre CCA și Dinamo. Nu­mai un joc egal intre cele două echipe poate scoate campion pe Locomotiva CFR. PROGRAMUL JOCURILOR DE MAINE CAT. I: Metalul.E­lectrica (te­­ren I, ora 10); Locomotiva PTT. Constructorul (teren II, ora 10); Dinamo-CCA (teren I, ora 16); Locomotiva CFR-Pandurul (teren II, ora 16). CAT. II: Dinamo-Electrica (te­­ren III, ora 10); Locomotiva PTT-Stiința (teren II, ora 16). CAT. III: Locomotiva PTT. Locomotiva RATA (teren II. ora 3). JUNIORI: Metalul A.Metalul Electrica (teren III. ora 8). COMUNICAT Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, Direc­ţiunea Planificării, aduce la cunoştinţa Colectivelor Sportive şi Şcolilor din ţară că se pot aproviziona cu echipament şi material sportiv, prin Comitetele pentru Cultură Fizică şi Sport Regionale *şi Comite­tele Raionale, foste reşe­dinţe de Judeţ, care au fost aprovizionate în acest scop. Pentru oraşul Bucureşti, aprovizionarea se face prin Comitetul Orăşenesc din str. Gr. Alexandrescu nr. 86. Pentru Regiunea Bucu­reşti, aprovizionarea se fa­ce prin Comitetul Regional din str. Ilfov nr. 6. Ministerele şi Asociaţiile Sportive vor continua a primi repartiţii de la Comi­tetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consi­liul de Miniştri, Direcţia Planificării, în fiecare Luni şi Joi între orele 11 şi 13. În ceea ce priveşte mate­rialul sportiv din­ lemn şi metal. Colectivele sportive şi şcolile din ţară se pot a­­proviziona direct de la ma­gazinul Nr. 1 al Gospodă­riei Economice Sportive din str. Şelari nr. 26, cerând expedierea materialului contra ramfcurs. întâlniri interesante în etapa a 111-a a Cupei R. P. R. la box Etapa II.a a Cupei R.P.R. la box, care se desfăşoară mâine în ţară, programează următoarele matchuri : GRUPA La: Bucureşti. Oraşul Stalin, în Oraşul Stalin. (Arb. şi judecător unic I. Gh. Stănescu) ; Turnu Severin-Sibiu, la Sibiu. (Arb. şi judecător finid: Th. Popescu); Buzău-Craiova la Craiova. (Arb. şi judecător unic Andreopol). GRUPA II.a : Timişoara-Reşi­­ţa la Reşiţa. (Arb. şi judecător unic: Emil Marinescu) ; Cluj. Oradea la Cluj. (Arb. şi judecător unic: D. Dimulescu) ; Arad.Pe­troşani la Arad. (Arb. şi judecă­tor unic: Jean Abramovici). GRUPA lit.a: Brăila-Galaţi la Brăila. (Arb. şi judecător unic: Victor Dumitrescu): Plo­­eşti.Buhuşi la Ploeşti (Arb. şi judecător unic: Hie Constantines­­cu): Iaşi.Constanţa la Constan­­ţa. (Arb. şi judecător unic: P. Călinescu). * După cum se vede, sunt pro­gramate câteva întâlniri extrem de echilibrate: Reşiţa,Timişoara, Brăila, Galaţi, Buzău,Craiova şi Turnu Severin-Sibiu. In general, etapa III, prin rezultatele care le va înregistra, va aduce im­portante modificări în clasament. Bucureştenii se deplasează in Oraşul Stalin, unde nu au o sar­­cină tocmai uşoară in faţa bo­­xeurilor din localitate. Echipa Capitalei este compusă diri­­ Sandu Neacşu, Victor­­ Şchiopu­, Eustaţiu Mărgărit, Ion Gheorghe, Aurel Georgescu, Ion Vasi­lov, Bătrâna­ Nicolae şi Ştefan Gyarmati. Divizia de scrimă Mâine se dispută la Oradea. Satu Mare, Tg. Mureş şi Cluj matchuriie din cadru! etapei a treia a returului Diviziei de scrimă. Iată programul etapei: ORADEA. — Oradea-Spartac Banca RPR Bucureşti. SATU MARE. — Metalul U­­­NIC-Ştiinţa Timişoara. TG. MUREŞ.— Ştiiniţa-Ştiinţa Cluj. CLUJ.— Flamura Rosie lanog Kerbac-C.C.A. * . *

Next