Sportul Popular, octombrie 1950 (Anul 6, nr. 1745-1763)
1950-10-14 / nr. 1752
2-a „SPORTUL POPULAR” Tehnica săriturii în lungime Ce trebea să ştia un atlet, cu privire la termica săriturii în lungime? ! Datorită faptului că bătaia trebue să sa facă exact pe prag, iar o depăşire cât de mică fac săritura navalabilă, executarea afvântului are o importanţă covârşitoare. El trebueexecutat în aşa ■fel, ca apropierea da prag să sefacă cât mai repede şi cât mai liber, iar bătaia să fie cât mai exactă. Este foarte important ca în timpul bătăii talpa piciorului să se găsească cu toate cuiele, pe prag, căci în căzut bătăii executate pe pământ (sgură) se pierde j din distanţă, în primul rând, iar în al doilea rând bătaia executată pe sgurăeste mai slabă decât cea făcută pe prag. Lungimea avântului este în funcţie de posibilitatea săritorului de a acumula o viteză maximă constantă. Avântul (la antrena. nunt.) se va face pe pistă complect curată, pentru a se putea urmări după aceia urmele paşilor săritorului. Pentru a se puteastabili punctul în care ,atletul se ri află în viteză maximă este necesar să se însemne pista prin: 'trio serie de linii perpendiculare ,pe direcţia avântului, cu o disrtanţă de trei metri între ele. •Prima linie se va face la 15 me. Ifri deja punctul unde începe avântul, a doua la 18, apoi urmează în ordine 21, 24, 27, 30, 33, 136 m. Alergându-se într’un ritmconstant distanța avântului, trebue cronometrată viteiza în care suunt parcurse două fragmente de câte 6 m. (vezi figura) şi înregistrat şi timpul în care sunt parcurşi primii 15 m., căutându- se ca acesta (timpul primilor 15 m.) să fie cât mai constant Ultimele două fragmente (de •exemplu data 30—36 şi 33—39) care au fost parcurse în timpi identici arată că accelerarea a fost terminată şi că săritorul se află în viteză maximă. Ca punct al vitezei maxime va f considerată prima urmă a piciorului de bătaie din aceste două porţiuni, (vcz- fig). Pentru a putea cronometra mai bine este util ca în dreptul liniilor de demarcaţie să fie înfipte jaloane (suliţe de lemn) colorata îrn alb şi roşu. Stabilirea, cel puţin cu aproxic.'mafie, a punctului de viteză 'maximă este de o mare importanţă. Lungimea totală a avântului seva măsura de la start până la acest punct, adăugându-se distanţa necesară execuţiei ultimilor patru paşi. Ultimul din aceştia va fi pasul de bătaie, el trebue să fie mai scurt cu 20.30 cm. Aceasta este necesar în vederea executării unei bătăi corecte (Bătaia este făcută bine, atunci când în momentul părăsirii pământului piclrul de bătaia , şi corpul săritorului se află în linie dreaptă). Ultimii patru paşi (după ce săritorul a acumulat viteza maximă) se vor face liber, adică fără încordarea provocată de mărirea vitezei de alergare, („mers liber” = alergare în care se foloseşte inerţia fără a se pierde din viteza acumulată). A cunoaşte şi a avea acest „mers liber" constitue „secretul" măestriei la săritura în lungime. In felul acesta, dacă punctul vitezei maxime se află la 32 m. de start (vezi figura) lungimea ultimilor patru pași ai „mersului liber” va fi egală cu 8 m., minus 20 cm. cu cât se scurtează ultimul pas. In acest caz lungimea totală a avântului se va ridica la 39 m. 80 cm. Stabilind dinainte pe pistă distanţa ultimilor 8 paşi de alergare (după urmele cutelor), se pune un semn de control (steguleţ) pe partea piciorului care face bătaia. De la acesta se trage o linie de acurmezişul pistei. Chiar dacă „mersul liber”este executat pe ultimii doi paşi, semnul de control se pune tot la 8 paşi de prag. Dacă piciorul de bătaie nimereşte linia de control nu trebueşte accelerată brusc viteza (greşeala obişnuită a săritorilor). Tocmai aceasta trebue să dea siguranţă săritorului că el execută corect elanul şi vina exact la prag. * de G. COROBCOV Maestru al sportului * * Săritorul trebue să înveţe a trace corect ultimul fragment de elan printr’un exerciţiu de continuă repetare a avântului şi în nici un caz nu trebue să schimbe poziţia capului sau a privirii pentru a se convinge de trecerea exactă a semnului de control. Startul trebue luat înaintând acel picior, care este înaintat de obiceiu la plecarea în alergările pe distanţe scurte, daci piciorul da bătaie. In acest caz succesiunea mişcărilor va fi oarecum reflexă şi deci standardizată, iar standardizarea în avânt este baza succesului pentru săritorul în lungime. In acest mod, în cursul avântului săritorul trece cu cuiele piciorului de bătaie trei puncte: linia de start, linia de control şi pragul. Dacă facem comparaţie între lungimea pasului alergătorului de viteză cu acela al aceluiaş atlet în cursul avântului la lungime, constatăm că paşii săi în cursul avântului maxim sunt mai scurţi cu 12 cm. Aceasta se întâmplă datorită faptului că săritorul în lungime nu aleargă, în realitate, cu efort maxim. El lasă câte ceva „ca rezervă” pentru a face bătaia cu mai multă forţă. Trebue totdeauna luat în considerare acest fapt şi ţinut seama deel în dozarea efortului pe parcursul pistei de avânt, care culminează cu bătaia. In apropierea pragului, corpul săritorului trebue să ia o poziţie cât mai verticală, la urmă chiar puţin înclinată pe spate. Cum am mai spus, bătaia pe prag se execută cu scurtarea ultimului pas. Talpa se pune astfel pe prag încât cuiele şi tocul să atingă simultan pragul şi sgură. Poziţia piciorului „cu talpa" nu dă posibilitatea de a se executa bătaia cu maximum de rapiditate, deoarece este necesarun anumit timp pentru „pasul desperechiat“ înainte de atingerea pragului cu cuiele. Piciorul la bătaie nu trebue să fie prea mult îndoit, deoarece aceasta rapidă dinamicei nu va permite acea destindere necesară piciorului. Gradul de îndoire al piciorului de bătaie se determină prinexperienţa personală a atletului. Bătaia trebue efectuată cu cea mai mare viteză (aceasta e posibil numai prin aşezarea tălpii întregi şi nu „cu talpa”) şi cât mai „sus”. Bătaia trebue ajutată de o aruncare în sus a mâinilor, continuând mişcările alergării, şi mişcarea celuilalt picior, îndoit din genunchiu. Nu trebue uitat că bătaia determină fundamental înălţimea săriturii, iar viteza elanului — lungimea sa. Bătaiaeste efectuată corect alunecând piciorul de bătaie şi trunchiul formează o linie dreaptă în momentul părăsirii pragului. Toate mişcările corpului în cursul sborului sunt conduse de un singur scop — a garanta o cât mai depărtată aruncare a picioarelor. începutul sborului ieste acelaș pentru toate stilurile: după bătaie săritorul sfooară ,,în pas”, adică cu piciorul de mişcare înainte (îndoit din genunchiu), piciorul de bătaie (relaxat) ,se află în urmă. Următoarele mişcări în aer sunt diferite, de exemplu: a) în stilul «ghemuit” — pleterul de bătaie este adus lin alături de cei de mişcare , şi amândouă sunt aruncate înainte la aterizare; b) în stilul „aplecat” — la mijlocul sborului piciorul de mişcare este coborît la cel de bătaie şi după aceasta săritorul se îndoaie din mijloci, aruncând entergic picioareta înaintea aterizării; c) în stilul „foarfecă” — coborîrea piciorului de mişcare ■este însoţită de propulsia piciorului de bătaie, care vas înainte îndoit de gerunchiu (se produce schimbul picioarelor în aer), după care piciorul de mişcare este din nou aruncat înainta împreună cu cel de bătaie, pentru aterizare. Alegerea mişcărilor din aur trebue bazată pe faptul de a uti care dintre ele ne as'gură o mai bună aruncara a picioarelor în vederea amerizării. Aterizarea se dovedeşte a f! partea cea mai importantă din săritura în lung'ma. Un bun avânt și o „bătaie corectă se pftt 'irosi degeaba din cauza ukM' aterizări defectuoase. Iată fcondiţiile indispensabile unei bune aterizări: a) sborul prin aer trebue făcut cu un echilibru cât mai perfect, adică fără ca corpul a fi execute o rotaţia în jurul centrului său de greutate; b) folosirea proterniciliau muşchi ai abdomenului, care sunt capabili să aducă înainte picioarele îndreptate din genunchi şi să le menţinăm această poziţie până la contactul cu nisipul; c) o bună aplecare înainte, care se poate constata stând la pământ cu picioarele întinse şi aplecându-se până la atingerea genunchilor cu pieptul ca se strânge ca un briceag. La aterizare mâinile sunt aruncate la început înainte în jos, iar după aceea sunt daţi îndărăt pentru a uşura deplasarea corpului înainte. In momentul aterizării săritorul trebue să se strângă ca an brrceag. După aterizare mâinile sunt din nou date înainte pentru a uşura înaintarea corpului Este indispensabil a se cunoaște aterizarea cu „decontractara”, adică după atingerea nisipului corpul să alunece relaxat peste punctul de aterizare, înainte sau înainte lateral. Mâine, joc decisiv la rugbi: Dinamo Casa Centrală a Armatei — Joi, Dinamo şi Locomotiva au terminat la egalitate — ! Sportivii au aşteptat cu ne. ''răbdare partida de rugbi dintre Dinamo şi Locomotiva CFR care a avut loc joi, pe Stadionul Tineretului. Jocul celor două formații a corespuns aşteptărilor, fiind disputat cu dârzenie până în ultima clipă. Dinamoviştii au făcut o ofensivă susţinută, dar nu este mai puţin adevărat că au avut multe situaţii, în care’au trebuit să se apere de periculoasa linie a treia a feroviarilor, care a avut cel mai bun om I In Zamfir. Intr’adevăr, acesta a f dominat jocul prin încercările sale de a pătrunde sau de a trage peste bara transversală. El a fost oprit de apărarea dinamovistă şi astfel se explică faptul că Locomotiva CFR nu a marcat. Deasemenea, a greşit de puţin o lovitură liberă. In ceea ce priveşte pe Dinamo, a intrat odată în terenul de ţintă prin Titi Ionescu, încercare anulată la semnalizarea arbitrului de tuse. In plus, au fost ratate două lorituri de picior. Partida s-a închat pe a rtitaje : 0-0. In cel de al doilea joc, Metalul a întrecut, pe merit, Locomotiva PTT, cu 12-3. In clasament sunt acum trei echipe la egalitate: CCA, Locomotiva si Dinamo. Campionul va fi desemnat de învingătorul jocului dintre CCA și Dinamo. Numai un joc egal intre cele două echipe poate scoate campion pe Locomotiva CFR. PROGRAMUL JOCURILOR DE MAINE CAT. I: Metalul.Electrica (teren I, ora 10); Locomotiva PTT. Constructorul (teren II, ora 10); Dinamo-CCA (teren I, ora 16); Locomotiva CFR-Pandurul (teren II, ora 16). CAT. II: Dinamo-Electrica (teren III, ora 10); Locomotiva PTT-Stiința (teren II, ora 16). CAT. III: Locomotiva PTT. Locomotiva RATA (teren II. ora 3). JUNIORI: Metalul A.Metalul Electrica (teren III. ora 8). COMUNICAT Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, Direcţiunea Planificării, aduce la cunoştinţa Colectivelor Sportive şi Şcolilor din ţară că se pot aproviziona cu echipament şi material sportiv, prin Comitetele pentru Cultură Fizică şi Sport Regionale *şi Comitetele Raionale, foste reşedinţe de Judeţ, care au fost aprovizionate în acest scop. Pentru oraşul Bucureşti, aprovizionarea se face prin Comitetul Orăşenesc din str. Gr. Alexandrescu nr. 86. Pentru Regiunea Bucureşti, aprovizionarea se face prin Comitetul Regional din str. Ilfov nr. 6. Ministerele şi Asociaţiile Sportive vor continua a primi repartiţii de la Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, Direcţia Planificării, în fiecare Luni şi Joi între orele 11 şi 13. În ceea ce priveşte materialul sportiv din lemn şi metal. Colectivele sportive şi şcolile din ţară se pot aproviziona direct de la magazinul Nr. 1 al Gospodăriei Economice Sportive din str. Şelari nr. 26, cerând expedierea materialului contra ramfcurs. întâlniri interesante în etapa a 111-a a Cupei R. P. R. la box Etapa II.a a Cupei R.P.R. la box, care se desfăşoară mâine în ţară, programează următoarele matchuri : GRUPA La: Bucureşti. Oraşul Stalin, în Oraşul Stalin. (Arb. şi judecător unic I. Gh. Stănescu) ; Turnu Severin-Sibiu, la Sibiu. (Arb. şi judecător finid: Th. Popescu); Buzău-Craiova la Craiova. (Arb. şi judecător unic Andreopol). GRUPA II.a : Timişoara-Reşiţa la Reşiţa. (Arb. şi judecător unic: Emil Marinescu) ; Cluj. Oradea la Cluj. (Arb. şi judecător unic: D. Dimulescu) ; Arad.Petroşani la Arad. (Arb. şi judecător unic: Jean Abramovici). GRUPA lit.a: Brăila-Galaţi la Brăila. (Arb. şi judecător unic: Victor Dumitrescu): Ploeşti.Buhuşi la Ploeşti (Arb. şi judecător unic: Hie Constantinescu): Iaşi.Constanţa la Constanţa. (Arb. şi judecător unic: P. Călinescu). * După cum se vede, sunt programate câteva întâlniri extrem de echilibrate: Reşiţa,Timişoara, Brăila, Galaţi, Buzău,Craiova şi Turnu Severin-Sibiu. In general, etapa III, prin rezultatele care le va înregistra, va aduce importante modificări în clasament. Bucureştenii se deplasează in Oraşul Stalin, unde nu au o sarcină tocmai uşoară in faţa boxeurilor din localitate. Echipa Capitalei este compusă diri Sandu Neacşu, Victor Şchiopu, Eustaţiu Mărgărit, Ion Gheorghe, Aurel Georgescu, Ion Vasilov, Bătrâna Nicolae şi Ştefan Gyarmati. Divizia de scrimă Mâine se dispută la Oradea. Satu Mare, Tg. Mureş şi Cluj matchuriie din cadru! etapei a treia a returului Diviziei de scrimă. Iată programul etapei: ORADEA. — Oradea-Spartac Banca RPR Bucureşti. SATU MARE. — Metalul UNIC-Ştiinţa Timişoara. TG. MUREŞ.— Ştiiniţa-Ştiinţa Cluj. CLUJ.— Flamura Rosie lanog Kerbac-C.C.A. * . *