Sportul Popular, noiembrie 1951 (Anul 6, nr. 1962-1975)

1951-11-01 / nr. 1962

PROLETARI DIN TOI , ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN R. P. R. ANUL VI Nr. 1962 Joi 1 Noembrie 1951 Să sprijini temeinic munca sportivilor încadraţi în anul de învăţământ Mişcarea de cultură fizică şi sport din ţara noastră cuprin­de masse tot mai largi de oameni ai muncă, devenind tot mai mult un factor important, care con­tribuie din plin la f­o­rmarea unui om nou, luptăto­r hotârît şi activ pentru construirea socialismului în patria noastră, pentru apărarea pă­­­­cii. Activitatea de pe terenul de sport ca şi continua muncă pentru ridicarea nivelului ideologic şi politic, a făcut din mulţi sportivi muncitori fruntaşi în producţie, oameni care fac cinste colective­lor din care fac perie. Toate acestea sunt urmarea muncii educative care s’a dus cu massele de sportivi ca şi cu spor­tivii frunt­aşi, pe linia sarcinilor trasate de Hotărîrea Biroului Po­litic al C C. al P.M.R. din 26 ianie 1949. Cursurile educative pentru sportivii fruntaşi, şedinţele educati­ve în cadrul colectivelor sportive şi a secuilor pe ramuri de sport, pregătirea aspiranţilor pentru exa­menul teoretic G.M.A1, ca şi canto­namentele şi taberele de odihnă ale sportivilor, au constituit tot atâtea posibilităţi de a îndruma munca de ridicare a nivelului po­litic şi ideologic al sportivilor. A­­ceste forme de învăţământ n’au reuşit uneori să capete o continui­tate şi să cuprindă in întregime massele de sportivi. In multe co­lective sportive, acolo unde con­­silile provizorii n’au cerut ajuto­rul organizaţiilor de Par­t­id, UTM şi sindicatului, şedinţele educative n’au căpătat un nivel ridicat, nici n’au angrenat pe sportivi într’un studiu temeinic şi continuu. Iată dece Începutul­­noului an de învăţământ politic a însemnat şi pentru tinerii sportivi cea mai fe­ricită ocazie de a se încadra ală­turi de tovarăşii lor de m­aică în­­tr-una din formele de învăţământ existente, de a duce o activitate conţi­nută şi susţinută pentru ridica­rea nivelului lor politic şi ideolo­gic, încadraţi în formele de învă­ţământ ale organizaţiei din care fac parte, sportivii au acum posi­bilitatea de a munci temeinic pen­tru a-şi însuşi cunoştinţele politi­­ce şi ideologice necesare unui tâ­năr constructor al socialismului. Unele asociaţii spo­rtive, printre care Flamura Roşie de pildă, au avut ca preocupare îndrumarea şi încadrarea sportivilor în formele de învăţământ. Colective ca Loco­motiva PTT, Spartac Centrocop, Ministerul Industriei Alimentare, ICS Victoria, etc. au un mare nu­măr de sportivi încadraţi în forme­le de învăţământ existente. Sunt însă şi­­colective, ca Spartac, 13 Decembrie sau Metalul­ Strungul din Oraşul Stalin, care n’au avut această preocupare, ele neavând nici o evidenţă şi nici măcar o cât de vagă idee asupra numărului de sportivi încadraţi în formele de învăţământ. Acum, la mai bine de o lună de la începutul anului de învăţă­mânt politic, când atenţia tuturor organizaţiilor de masse se îndreap­tă spre controlul şi stimularea în­suşirii materialului, colectivele sportive, prin resoartele lor de a­­gitaţie şi propagandă au datoria de a urmări în permanenţă rezul­tatele obţinute de sportivi, de a stimula participarea şi frecvenţa lor la cursuri şi seminarii, de a populariza pe sportivii care dau dovada de sârguinţă şi de a criti­ca pe cei care au rămas in mină. Secţiile de agitaţie şi propagan­dă ale comitetelor regionale şi o­­răşeneşti C.F.S. şi asociaţiile spor­tive, care până acum nu s’au ocu­pat deloc de această problemă, au datoria de a îndruma colectivele sportive, astfel încât participarea sportivilor la formele de învăţă­mânt din care ei fac parte să de­vină o preocupare de zi cu zi. In acelaş timp, activitatea edu­cativă din colective trebue să con­tinue cu şi mai multă intensitate şi să se ridice la un nivel din ce în ce mai înalt. Şedinţele educati­ve din cadrul colectivelor şi secţi­ilor pe ramuri de sport, ca şi con­ferinţele pentru pregătirea exame­nului teoretic GMA trebue să cu­prindă şi pe sportivii ne­încadraţi în formele de Învăţământ, ele aju­tând la ridicarea nivelului politic şi ideologic al tuturor sportivilor. O preocupare de cea mai mare importanţă a colectivelor sportive trebue să fie îndrumarea sportivi­lor spre înscrierea la cursurile populare de limba rusă, ca şi ur­mărirea rezultatelor pe care ei le obţin. Numai muncind astfel, colective­le sportive vor putea contribui e­­fectiv la ridicarea nivelului politic și ideologic al sportivilor, la an­grenarea lor efectivă în lupta pen­tru construirea socialismului, pen­tru apărarea păcii. Jucătoarele noastre Angelica Rozeanu şi Sari Szász au avut o excepţională comportare la Concursul Internaţional de tenis de masă desfăşurat în Capitală. „Ne-am străduit — ne-a declarat Angelica Rozeanu — ca în cinstea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice să obţinem performanţe cât mai valoroase. Şi eu, şi Sari Szász suntem fericite că prin cele trei titluri câştigate la Concursul Internaţional de tenis de masă am adus "Patriei dragi noi succese sportive". SESIUNEA CONSUM MONDIAL Al PACK SE DESCHIDE ASTĂZI LA VIENA Astăzi se deschide la Viena se­siunea Consiliului Mondial al Păcii. Privirile milioanelor de oameni cin­stiţi din lumea întreagă se îndreaptă cu încredere spre lucrările forului cu adevărat reprezentativ al voin­ţei popoarelor. Consiliul Mondial al Păcii. Sesiunea de la Viena a Con­siliului Mondial al Păcii va insem­na o nouă şi însemnată contribuţie la lupta partizanilor păcii împotri­va imperialiştilor americani şi en­glezi aţâţători la război. ­s* pagini 5 lei Reprezentativa U.R.S.S. a întrecut la lupte reprezentativa R.P.R. cu 8-0 Marţi seara s-a desfăşurat în­­tr’o atmosferă de viu entuziasm întâlnirea de lupte dintre repre­zentativele U.R.S.S. şi R.P.R. Peste 3000 spectatori au asistat la înalta demonstraţie a oaspeţilor noştri dragi, reprezentanţi ai celui mai avansat sport din lume, sportul sovietic. In tribuna oficială au luat loc tovarăşii: I. Chişinevschi, vice­­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, A. Bunaciu, prim adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Gh. Vidraşcu, preşedintele Comi­tetului pentru Cultură Fizică şi sport, M. Jianu, ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne. Au mai fost prezenţi : I. A. Ko­rolev, însărcinat cu afaceri ad­­interim al U.R.S.S., S. S. Span­­darian, consilier al Ambasadei U.R.S.S., precum şi alţi membri ai Corpului Diplomatic. De asemenea, au mai fost de fa­ţă membri ai delegaţiei sovietice care ne vizitează ţara C11 prilejul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice. După defilarea celor două selec­ţionate şi intonarea imnurilor, a luat cuvântul tov. MANOLE BODNARAŞ, vicepreşedinte al Comitetului pentru Cultură Fi­zică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, care a subliniat importanţa acestei în­tâlniri şi a prezenţei sporti­vilor sovietici participanţi la ma­nifestaţiile sportive organizate la cadrul Lunii Prieteniei Româno- Sovietice. A luat cuvântul apoi tov. EVGHENII SIZAI, conducăto­rul lotului de sportivi sovietici, care a subliniat succesele reali­zate de tânăra noastră mişcare de cultură fizică, îndrumată de Par­tidul Muncitoresc Român şi spriji­nită de guvern. Tov. Sizai a ară­tat importanţa întâlnirilor amica­le dintre sportivii noştri şi spor­tivii sovietici, în strângerea legătu­rilor dintre popoarele noastre, contribuţie însemnată la cauza păcii. Reuniunea de Marţi, aşteptată de sportivii noştri cu deosebit in­teres, a fost plină de învăţămin­te. Am văzut la lucru pe luptă­torii sovietici, cei mai puternici din lume, şi am putut admira cali­tăţile lor tehnice, fizice şi morale. Demonstraţia luptătorilor so­vietici a fost pentru luptătorii no­ştri un fericit prilej pentru însu­şirea în şi mai largă măsură a experienţei sovietice. Scorul final al reuniunii — 8­ 0 — oglindeşte superioritatea reprezentativei sovietice. Reprezen­tanţii noştri au luptat cu deosebit curaj şi au reuşit să se ridice de multe ori la nivelul luptătorilor sovietici, creind unele acţiuni spec­taculoase. Ei nu au avut însă fi­nalitate în aceste acţiuni. Luptătorii sovietici au utilizat just tactica luptei active, caracte­ristică stilului sovietic de luptă. Chiar şi în apărare au ştiut să contraatace periculos, prin acţiuni rapide. Toţi luptătorii sovietici s-au bazat pe viteză în acţiuni, au atacat fulgerător, deplasând ac­ţiunile de pe o parte pe cealaltă. Ei au mai dovedit calităţi excep­ţionale în ceea ce priveşte forţa şi rezistenţa. In atac nu dau răgaz nicio clipă adversarului. In acea­stă întâlnire, toţi luptătorii sovie­tici au utilizat cu precădere lucrul la braţe, mai ales la lupta în pi­cioare, iar la parter au urmărit răsturnarea adversarului prin con­­turare. Din formaţia reprezentativei sovietice s’au evidenţiat cu precă­dere Kotkas şi Belov, care şi-au întrecut net adversarii, pe Fran­­cisc Cocoş şi respectiv, E­azăr Bu­jor. In special Kotkas a arătat o forţă excepţională. Prin combati­vitate s’au remarcat Bardubahin, Teriam şi Egorov. Luptătorii noştri au avut o com­portare frumoasă. Toată echipa R. P.R. s’a dovedit a fi în mare progres. Mulţi dintre luptătorii noştri au atacat din primele mi­nute. Au obţinut chiar unele po­ziţii avantajoase, cum ar fi de pildă Cuc, dar nu au ştiut să ducă până la sfârşit acţiunile ini­ţiate. Ei nu au ştiut să treacă ra­pid din apărare în atac. Mai au de învăţat şi de insistat în deosebi asupra forţei şi rezistenţei. In ace­­laş timp, trebue pus accentul pe o­ pregătire tehnică mai minuţioa­să. Mai trebue să relevăm o gre­şeală curentă a luptătorilor noştri şi anume lupta la marginea salte­lei. In această privinţă un exem­plu îl constitue N. Popovici. S’au remarcat din reprezentati­va noastră: Fr. Horvath, I. Toe­­zser, Ovidiu Forai şi, mai ales,­­Dumitru Cuc. întâlnirile au fost dârz dispu­tate şi uneori punctajul a indicat o diferenţă mică între cei doi con­curenţi. La reuşita acestei manifestaţii sportive prieteneşti au contribuit buna organizare, arbitrajul şi pu­blicul spectator. Rezultatele tehnice sunt urmă­toarele: CAT. 52 KGR.: A. Bardu­bahin (U.R.S.S.) întrece la puncte pe D. Pârvulescu (R.P.R.); CAT.- 57 KGR.: A. Lenț (U.R.S.S.) în­trece la puncte pe F. Horvath (R.P.R); CAT. 62 KGR.: A. Te­riam (U.R.S.S.) dispune la punc­­­te de I. Toezser (R.P.R.); CAT.­ 67 KGR­: L. Egorov (U.R.S.S.) întrece la puncte pe D. Cuc (R.P.R.); CAT. 73 KGR.: S. Ma­­ruschin (U.R.S.S.) dispune la puncte de N. Popovici (R.P.R.); CAT. 79 KGR.: N. Belov (U.R.S.S.) dispune prin tuș în min. 4 de L.­­Bujor (R.P.R.); CAT. 87 KGR.: S. Cihladze (U.R.S.S.) întrece la puncte pe O. Forai (R.P.R.); CAT. GREA: I. Kotkas (U.R.S.S.) în­vinge prin tuș în min. 1 pe Frj Cocoş (R.P.R.). I .SEINESCU, _1 (Continuare în pag. 4-a± | CICLIŞTII SOVIETICI IM­WOKI ÎN ÎNTRECE­REA PRIETENEASCĂ CU REPREZENTAM R. P. R. întâlnirea prietenească dintre reprezentativele de ciclism ale R.P.R. şi U.R.S.S. a adus — aşa cum era de aşteptat — o netă victorie a alergătorilor sovietici. Atât în probele care au avut loc Marţi, cât şi în cele de eri, înalta tehnică şi tactică a cicliştilor -oaspeţi şi-a spus cuvântul. Alergătorii noştri, deşi întrecuţi au avut din nou foarte multe lu­cruri de învăţat, cu care şi-au îm­bogăţit cunoştinţele tehnice şi tac­tice în probele de pistă. Miile de spectatori care au a­­sistat la întrecerile prieteneşti ale celor două reprezentative, au a­­plaudat cu entuziasm măestria şi victoriile sportivilor sovietici, încu­rajând totodată pe sportivii pa­triei noastre care au luptat cu mul­tă dârzenie pentru a reprezenta cu cinste culorile ţării. Evghenii Grişin, Igor Ippolitov, Veniamin Bataen, Zoia Uşova, Liuba Cocetova, Nadejda Doncenco, Nina Copteva, sunt doar câteva nume din cele care au fost aplau­date cu drag de spectatori pentru alergările realizate. Dintre cicliştii noştri s-au remarcat în deosebi prin puterea de luptă de care a ■dat dovadă, Gh. Navrea, care a reuşit să câştiga o manşă în proba de viteză în faţa lui Igor Ippolitov, I. Ioniţă care, prin sprin­tul său puternic a reuşit să se cla­seze pe locul doi la proba de 200 m, contra cronometru şi Marin Niculescu prin combativitatea sa­­cu­ ajutorul căreia a reuşit să se claseze pe locul doi în proba de semifond.­­­­­Marţi, în prima zi de întrecere, şi-au făcut apariţia pe pista ve­lodromului Dinamo echipa Uniunii Sovietice, formată din maeştri şi maeştri emeriţi ai sportului, ur­mată de echipa Republicii noastre. După ce cicliştii s’au aliniat în faţa tribunei principale, cei doi căpitani de echipă Igor Ippolitov şi Marin Niculescu au schimbat tradiţionalele buchete de flori, sim­bol al dragostei frăţeşti dintre cele două popoare. Prima probă, viteză băeţi, dealt­fel ca şi celelalte care au urmat, au fost câştigate detaşat de repre­zentanţii sovietici. Leonid Hmel l-a învins pe Norhadian, Rabotea­­gov pe Lemândroiu, Olar Dadu­­naşvili pe Vasile Oprea, Venia­min Bataen pe Marin Niculescu şi Evghenii Groşiii pe Ion Ioniţă în două manşe. Numai Igor Ippoli­tov l-a învins pe Navrea în trei manşe, deoarece Navrea a câşti­gat cea de a doua manşe. La fete au învins detaşat: Liubova Coce­tova pe Azaleen Maxim, Zoia Uşo­va pe Normă Klein, Nadejda Don­cenco pe Despina Mavrocordat şi Nina Copleva pe Mioara Gheor­­ghe. Cea de a doua probă a fost ur­mărirea pe echipe băeţi. Mergând foarte constant în regim de vite­ză cele două echipe ale Uniunii Sovietice au reuşit să întreacă cu destulă uşurinţă reprezentativele noastre. Eri, întâlnirea prietenească a continuat prin disputarea probei de 200 m, contra timp. După Ev­ghenii Grişin, cel mai bun timp a fost realizat de reprezentantul nos­tru Ion Ioniţă care a parcurs dis­tanţa în 12,7 sec. Iată clasamernt­­ul probei : 1. Evghenii Grişin 12,6 sec., 2. Ion Ioniţă 12,7 sec., 3—1 Ippolitov şi Rostoviev 12,8 sec., 5. Navrea 12,9 sec., 6—7—8—9. Hmel Leonid, Otar Dadunaşvili, Vasile Oprea și Veniamin Bataen 13 sec.. 10—11. Marin Niculescu și Lemandroiu 13,2 sec., 12. Ervant Norhadian 13,9 sec. Pe echipe cla­samentul este următorul : 1. URS3 1 min. 17 sec., 2. RPR 1 min. 18 sec. 9. La fete, primele patru locuri au fost ocupate de alergătoarele sovie­tice. Clasamentul se prezintă ast­fel : 1. Nina Copteva 14 sec., 2. Na­dejda Doncenco 14,5 sec., 3. Liuba Cocetova 14,7 sec., 4. Zoia Usova 14,9 sec., 5-6-7 Mioara Gheorghe, Norma Klein și Despina Mavrocor­dat 15,5 sec., 8. Azaleea Maxim 16,3 sec. A doua probă a zilei de eri a fost cursa italiană. La această pro­bă, ambele echipe ale Uniunii So­vietice au întrecut echipele care re­prezentau patria noastră. In a doua alergare dintre primele echipe re­prezentative am fi putut obţine un rezultat mai bun dacă Eivant Nor­hadian şi Marin Niculescu nu ar fi schimbat defectuos. In această cursă Ion Ioniţă a m­ers excepţio­nal. Iată clasamentul : 1. URSS 2 min. 27 sec. 5., 2. URSS (a doua echipai) 2 min. 28 sec. 1,3. RPR 3 min. 29 sec. 1, 4. RPR (a doua e­­chipă) 2 min. 36 sec. 4. La proba de urmărire pe echipe.

Next