Sportul Popular, august 1952 (Anul 7, nr. 2091-2103)

1952-08-02 / nr. 2091

CAMPIONATELE DE CICLISM PE PISTĂ ALE R.P.R. UN MINUNAT PRILEJ DE AFIRMARE A CADRELOR TINERE Campionatele regionale de ciclism pe pistă, disputate timp de 10 zile pe velodromul Dinamo din Capitală, au pus în lumină valoarea tinere­lor cadre din ciclismul nostru. Prin cunoştinţele tehnice şi tactice de care au dat dovadă, prin pregă­tirea fizică bună precum şi prin în­sufleţirea şi dârzenia cu care au luptat in toate probele la care au participat, tinerii au arătat că ci­clismul nostru de pistă îşi are a­sigurat un lot de cadre bine pre­gătit, care va şti să facă faţă sar­cinilor ce i se vor încredinţa. St. Vasiluţă, Petre Tache, M. Voines­­cu, Dan Marin, Eftimie Niţă, Mir­­cea Stan, Tupa şi alţii au făcut o excelentă impresie dealungul în­tregii desfăşurări a campionatelor. încă de la proba de viteză am avut satisfacţia să vedem că o parte dintre tineri şi-au însuşit tehnica curselor pe velodrom, cunosc ru­lajul pe viraj, ştiu să folosească tactica curselor de aşteptare, au un rulaj corect şi majoritatea ştiu să „arunce bicicleta” pe linia de sosire. Cei mai bine pregătiţi în această direcţie au fost Voinescu, St. Vasiluţă, M. Sterescu, C. Voicu şi M. Teodorescu. De asemenea, ti­nerii ciclişti au arătat că au o pre­gătire fizică bună, fapt care le-a permis să înregistreze rezultate foarte bune în probele de 1.000 m. contra cronometru, urmărire indi­viduală şi semi-fond. La proba de 1000 m. cu plecare de pe loc, per­formanţele înregistrate de ei sunt foarte apropiate de cele ale cicliş­tilor de cat. I şi II. Iată primele cinci performanţe la cat. I şi II şi la cat. III şi neclasificaţi. CAT. I­ şi II CAT. III şi NECLASIFICAŢI Comparând rezultatele obţinute de cele două grupe de concurenţi, putem ajunge la concluzia că în afara performanţei înregistrate de către C. Reinhardt (care se situ­ează la numai 1,4 secunde de recordul R.P.R. la această probă) celelalte performanţe sunt de valoare apropiată. Uneori re­zultatele concurenţilor de cat. III sunt d­oar mai bune decât cele re­uşite de alergătorii de cat. I şi II. Dintre lipsurile manifestate de concurenţii tineri, cele mai impor­tante sunt următoarele: 1) nu cu­nosc încă bine tehnica schimbului pe viraj (în probele de urmărire pe echipe), g) nu sunt atenţi în timpul desfăşurării probelor şi — din lipsa de rutină — trec sub li­nia de marcaj, 3) nu folosesc în­totdeauna „pasul" cel mai indicat pentru stadiul de pregătire în care se găsesc, 4) nu ştiu în su­ficientă măsură cum trebue să-şi dozeze efortul dealungu­l cursei. Perform­anitate înregistrate fie fruntaşi Un fapt îmbucurător este şi a­­cela al îmbunătăţirii performanţe­lor cicliştilor fruntaşi. Se poate spune pe drept cuvânt că aceste campionate s-au soldat cu cele mai frumoase rezultate. În primul rând trebue să subliniem excelentele performanţe înregistrate de Venera Vasilescu, care a doborit recordul R.P.R. la probele de 1000 m, contra-cronometru şi ur­mărire individuală şi a înregistrat cea mai bună performanţă reuşită la noi în proba de viteză. De ase­menea, performanţele înregistrate de V. Oprea şi Gh. Navrea la vi­teză, E. Norhadian la urmărire in­dividuală şi C. Reinhardt la pro­bele de 1000 m. contra-cronometru şi urmărire individuală sunt foarte bune. Iată cele mai bune perfor­manţe înregistrate cu ocazia a­­cestor campionate: viteză fete: Venera Vasilescu 14,3 sec.; viteză băeţi: V. Oprea 12,2 sec. şi Gh. Navrea 12,3 sec.; 1000 m. contra­­cronometru (fete) : Venera Vasi­lescu 1:28.5 (nou record R.P.R.) ; 1000 m. contra­cronometru (băeţi): C. Reinhardt 1:15.8; urmărire in­dividuală fete: Venera Vasilescu 3:00.5 (nou record R.P.R.) ; urmă­rire individuală băeţi: E. Norha­dian 5:30.6 şi C. Retchardt 5:30,7. Privind aceste rezultate, se poate afirma câ şi fruntaşii ciclismului nostru de pistă au făcut un salt calitativ. Aceasta se datoreşte în mare măsură faptului că în acest an ei au început antrenamentele cu mult mai devreme ca în ceilalţi ani şi că au avut multe concursuri în care şi-au putut verifica evoluţia formei lor sportive. Totuşi, am putut observa că în comportarea tehnică a fruntaşilor mai sunt încă multe lipsuri. C. Reinhardt, de pildă, s-a dovedit a fi un alergător inconstant. Cu toate că a realizat la urmărire indivi­duală unul dintre cele mai bune ticupuri, totuşi la câteva zile după aceea, concurând în sferturi de fi­­nale, a pierdut înregistrând un re­zultat sub posibilităţile lui. In ge­neral în acest concurs — în afara primilor concurenţi clasaţi în pro­bele respective — restul au dove­dit o formă foarte inconstantă, ma­nifestând totodată o totală lipsă de combativitate * Arbitrajele­ ­­Dacă majoritatea concurenţilor s-au arătat a fi bine pregătiţi şi performanţele înregistrate de ei au ridicat aceste întreceri la un înalt nivel tehnic, nu acelaş lucru putem spune despre felul cum şi-au făcut datoria arbitri concursului şi mai ales despre pregătirea lor. Făcând un raid anchetă într-una din zilele de concurs, împreună cu inspec­torul de ciclism al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, printre arbitrii care oficiau la a­­cest campionat, am putut constata că trei dintre ei nu cunoşteau nici măcar misiunea pe care o aveau de îndeplinit. Astfel, prin răspunsurile pe care le-am primit de la arbitrii Constantin Grigoriu, Vasile Teulea şi Constantin Ionescu ne-am putut da seama cât de slabă este pregă­tirea lor. De asemenea, in unele o­­cazii crainicul concursului a anun­ţat greşit anumite puncte din re­gulament. Aceste greşeli i-a încurcat pe concurenţi şi au produs confuzie în rândurile spectatorilor. Sub acest aspect, situaţia este în­grijorătoare mai ales pentru faptul că unii arbitri au comis grave gre­şeli în desfăşurarea acestui cam­pionat, greşeli care au dus la schimbări de clasamente. In gene­ral, după aceste incidente atât con­curenţii cât şi majoritatea specta­torilor au privit cu neîncredere mă­surile luate de arbitri. Dacă vom mai adăuga faptul că unele crono­­metre ale oficialilor nu erau co­respunzătoare şi că din această cauză unele performanţe nu expri­mă efortul depus de concurenţi, oricine îşi poate da seama in ce măsură au contribuit arbitrajele la... „buna desfăşurare“ a con­cursului. Pentru a asigura campionatelor o desfăşurare normală, comitetul o­­răşenesc C.F.S. are datoria să pro­grameze la concursuri numai arbi­tri capabili, care au o pregătire te­meinică. De asemenea, va trebui să organizeze cursuri de iniţiere şi perfecţionare pentru arbitri. H. NAUM 1. C. Reinhardt 1:15.8 2. St. Lemandrolli 1:18.4 3. V. Oprea 1:19.0 4. Gh. Navrea 1:20.0 5 Mircea Stan 1:20.9 1. Petre Tache 1:19.1 2. Grigoriu 1:19.5 3. St. Ştefu 1:19.9 4. St. Vasiluţă 1:20.1 5 Ef. Niţă şi Văleanu 1:20.6 . La întreprinderea 1 Septem­brie din Buşteni, brigada de pro­ducţie compusă din voleibalistul Ion Bătuşar, schiorul Niculae Dinu şi fotbaliştii Tudor Vasile şi Au­rel Marciu, a realizat în curs­ul lu­nii iulie depăşiri de normă între 82—90% şi a obţinut astfel dra­pelul de brigadă fruntaşă în pro­ducţie pe întreprindere. V. Sbarcea-corespondent­­ La atelierele „Prototipuri“ din Bucureşti, numeroşi sportivi se află în fruntea întrecerii care se desfăşoară în cinstea zilei de 23 August. Astfel, iftemistul Ştefan Deac, baschetbalist şi şahist, este fruntaş în producţie şi depăşeşte zilnic norma cu 120%. Fruntaşi în producţie sunt şi voleibalistul Mihail Cristea, care depăşeşte norma în medie cu 120%, şi ju­cătorul de tenis de masă şi şah, Nicolae Drăgan, care lucrând la trei maşini, obţine depăşiri de normă de 140%, însufleţiţi de suc­cesele acestor sportivi, şi alţi ti­neri sportivi din atelier ,au pornit să muncească mai cu spor. Dintre aceştia se remarcă utemistul Schwalb Norbert, care întrece nor­ma de producţie cu 80%. D. Stănciulescu,corespondent # La uzinele „industria Sâr­mei" din Câmpia Turzii, tot mai numeroşi sunt sportivii care se­­fac cunoscuţi prin succesele in muncă pe care le obţin în cinstea zilei de 23 August. Brigada de calitate „Fil­imon Sârbu", compusă­ numai din sportivi, este una din cele mai bune din întreprindere, întreaga brigadă depăşeşte norma cu 50%. O acţiune foarte frumoasă a fost aceea a membrilor echipei divizionare de fotbal Metalul Câm­­pia Turzii, care au depus munca obştească pentru încărcarea cu sârmă a vagoanelor ce erau în întârziere. Datorită muncii depu­să de aceştia, întreprinderea a­ realizat o economie de 455 lei , fiecare vagon încărcat. Virgil Ștefănescu,corp'n^nden. Pe urmele sesizărilor noastre Sancţionarea unor sportivi fruntaşi din tenis In coloanele ziarului nostru au apărut deseori articole în care se critica atitudinea necorespunză­toare a unor sportivi fruntaşi din tenis. Astfel, cititorii noştri îşi mai amintesc de critici­le adresate jucătorilor Gheorghe şi Marin Vi­­ziru, Tilden Ivan (C.C.A.), Cristea Caralulis şi Arnulf Schmidt (Progresul I.T.B.) şi Gheorghe Florea (Metalul­ ISPE). In urma sesizărilor făcute de n­oi, comisia centrală de speciali­tate a luat în discuţie atitudinea nesportivă şi abaterile repetate ale acestor jucători, hotărînd sanc­tion­a­r­ea lor. Astfel, jucătorul Gheorghe Vi­­ziru (CCA) a fost suspendat pe șase luni de zile cu începere dela 1 Iulie, Marin Viziru a fost sus-' pen­dat pe trei luni de zil­e, iar Tilden Ivan pe o lună de zile. De asemeni, s’a dat avertisment public jucătorilor Cristea Cara­lu­lis şi Arntolf Schmidt (Progresul ITB) şi Gheorghe Florea (Metalul ISPE). Sancţiunile date de comisia ce­n­trală de tenis vor contribui desi­gur la întărirea disciplinei în­ rândul jucătorilor de tenis şi î­n genere a sportivilor noştri Rejucarea campionatului universitar feminin de baschet in zilele de 21—22 iunie s-au desfăşurat la Tg. M­ureş întrecerile finale la baschet din cadrul cam­pionatelor universitare pe aul 1952. La băeţi, titlul de campioană universitară a revenit echipei Ştiinţa­ Politehnica Timişoara. In întrecerile feminine, lupta a fost deosebit de dârză, eviden­- fiindu-se în mod special echipele Ştiinţa - IMF Cluj şi Ştiinţa - Universitatea Bucureşti. Datorită unei greşite orientări a comisiei organizatoare, orientare determi­nată în largă măsură de lipsa for­melor de legitimare a jucătoarelor s’a decis rejucarea matchului din­tre Ştiinţa­ Bucureşti şi Ştiinţa Cluj, match câştigat iniţial de e­­chipa bucureşteană. Ca uronare a neprezen­tării echi­pei Ştiinţa-Universitatea Bucureşti la rejucarea matchului, titlu­ de campioană universitară a fost atri­buit echipei din Cluj. Noi am arătat că motivele pen­tru care s’a decis rejucarea Imat­­chului au fost nejuste, neconform­e cu regulamentul și ca atare comi­sia organizatoare s’a grăbit atunci când­­a acordat titlul de campioană echipei de la Cluj. In urma sesizărilor relatate de trimisul nostru special, consiliul central al asociaţiei Ştiinţa a luat în discuţie acest caz şi, după cercetările făcute, a hotărit reju­carea finalelor campionatului fe­minin de baschet din cadrul cam­pionatelor universitare pe anul 1952. SPORTUL POPULAR Nr. 2091 Pag. 3-a — Tovarășe Vasile, ai văzut a­­fișul acesta ? — Viu îndată ! Dar mecanicul Vasile nu veni singur. Un grup destul de nume­ros de muncitori îl urmă spre tâ­nărul electrician care nu-și mai lua privirea de pe afişul frumos colorat. — Ne-ai făcut și pe noi curioși. Despre ce-i vorba ? întrebă unul. S’a introdus şi la noi com­plexul sportiv G.M.A., răspunse un altul şi citi rar: „Tineri şi ti­nere, participaţi cu toţii la între­cerile pentru obţinerea insignei G.M.A.”. Atraşi de discuţiile care nu mai conteneau, alţi 5—6 muncitori se opriră şi ei. — Să citim normele, propuse o tânără muncitoare. — Da, da , aprobară bucuroşi ceilalţi şi pentru câteva clipe se făcu linişte. •­ Un metru treizeci pentru „reuşit" la săritura in Înălţime, ...două minute nouă secunde „ex­celent" la înnoi... 40 de metri „excelent” la aruncarea grenadei... — Dar pentru fete ? — Dar pentru noi, cei mai mici Un puternic sentiment de bu­curie îi cuprinde pe toţi. In sufle­tul fiecărui se născuse o n­uă şi frumosă dorinţă: să cucerescă in­signa G.M.A. In zilele următoare au apărut alte afişe, panouri, articole la ga­zetele de perete... La Victoria II, la atelierele Clăbucet, la Telegra­ful Central şi in alte unităţi de producţie au luat fiinţă colţuri G.M.A Consiliul colectivului Locomotiva P.T.T. pornise pe un drum bun. — Acum trebue să formăm şi co­­misia de pregătire şi examinare G.M.A., căci noi singuri nu vom putea să muncim aşa cum trebue, spuse preşedintele colectivului. In fruntea comisiei a fost ales Instructorul sportiv Adrian Zugra­­vescu. A început munca... Primele succese: o consfătuire pe întreg colectivul sportiv, şe­dinţe de popularizare a comple­xului în cele 19 secfii pe ramură de sport, în care sportivi fruntaşi ca: Vasile Teodosiu, Dumitru Con­stantin, Grigoriev Sigmund, Ion Stanescu, Maria Ferfelea, Sandu Maria şi al­ţii, şi-au luat angaja­mentul ca în cinstea zilei de 1 Mai să-şi treacă toate normele de. Asta era la începutul anului 1951, după ce cu o lună, două înainte, la antrenamentele G.M.A. nu veniseră decât 20 — 25 aspi­­ranți. Acum, numărul lor trecuse de 50. Primele roade ale muncii... In timpul iernii aspiranţii au făcut antrenamente la gimnastică, volei in sala sportivă a colec­tivului. Tot acolo tovarăşii Zugră­vescu şi Focşa din comisia de pre­gătire şi examinare G.M.A. au organizat şi conferinţele pentru pregătirea aspiranţilor in vederea examenului teoretic. ...A venit primăvara! Câtă în­sufleţire şi cât entuziasm aduce acest anotimp ! Alături de ceilalţi sportivi, aspiranții G.M.A. din ca­drul colectivului s’au avântat cu nestăvilită bucurie pe stadionul P.T.T. ^ ——— Antrenamentele In aer liber au continuat cu regularitate. — Am mai trecut o normă, spunea cu voioșie în glas câte un aspirant. — Eu mai am numai trei, răs­pundea un altul. Timpul a trecut repede. A venit şi ziua at&t de scumpă tuturor oamenilor muncii de pretutindeni:­­ 1 Mai. — V­a fi îndeplinit cu cinste an­gajamentele luate, a spus preşe­dintele comisiei G.M.A. celor 39 aspiranţi care au primit în a­­ceastă zi răsplata muncii lor: in­signa G.M.A. Cea mai bucuroasă era insă me­canicul Maria Ferfelea. Odată cu insigna, ea a primit de 1 Mai şi titlul de fruntaşă în producţie. — Şi noi vom urma exemplul tovarăşei Ferfelea, s'au angajat atunci cei mai mulţi dintre as­pirant'. ...Se părea că lucrurile merg foarte bine ! Intr’o ședință de a­­naliză a consiliului colectivului, s’a văzut insă că activitatea din cadrul complexului G . A. nu a cuprins massele largi de salariaţi, că numărul aspiranţilor şi al pur­tătorilor este destul de mic. S’au mai constatat şi alte lipsuri. Era ceva care frâna această muncă şi tovarăşii din consiliul colectivului au găsit izvorul acestor lipsuri: tov. Zugrăvescu, preşedintele co­misiei, era un tovarăş capabil, dornic de muncă, avea însă prea multe sarcini şi în producţie şi pe tărâm sportiv. Nu putea să cuprin­dă toată munca, să îndrumeze şi­­ să controleze activitatea G.M.A. Un timp lucrurile au rămas tot aşa. Oare nici mecanicul Aurel Iarca, ales preşedinte al comisiei, nu-şi poate îndeplini sarcinile ? Nu, era altceva. El nu cunoştea prea bine problemele complexului şi-i lipsea spiritul organizatoric. Trebuia ajutat. Şi comitetul U.T.M. din întreprindere a înţeles sar­cina sa, dând un preţios sprijin comisiei G.M.A. Lipsurile au în­ceput să dispară. La 23 August alţi 140 de aspiranţi, şi în fruntea lor utemiştii Albinei Popescu, Ion Istrate, Vasile Chirilă şi altă, au devenit purtători de insignă. In iarnă, numărul de purtători a mai crescut cu 24. In anul 1950 fuseseră doar 50 de aspiranţi C.A­.A, către sfârşitul anului următor erau peste 250. Mulţi dintre purtătorii insignei G.M.A care, cu prilejul antrena­mentelor pentru trecerea normelor făcuseră primii paşi în sport, şi-au manifestat dorinţa de a continua să facă sport. Şi atunci, au fost înfiinţate trei noi sec­ţii pe ramură de sport, iar numărul sportivilor din celelalte secţii a crescut tot mai mult. In anul acesta, sarcinile comi­siei de pregătire şi examinare G.M.A. sunt mai mari, mai dife­rite. Şi tocmai în această perioadă tov. Iarca, preşedintele comisiei, a slăbit munca, a dovedit că sar­­cinile îl depăşesc... — Ce facem tovarăşi ? s-au sfătuit membrii consiliului colec­tivului. Au mai încercat să-l ajute pe tov. Iarca, l-au criticat, dar munca nu se îmbunătăţea. — Aşa nu mai merge ! Sarcinile de plan trebue îndeplinite. Nu trebue să ne împotmolim tocmai anul acesta. Consiliul colectivului a boierit să-l schimbe şi pe tor­­tarea. In­­ locul lui a fost ales utemistul Du­mitru Moldoveanu, absolvent al unei şcoli de îndrumători G M A. Tânărul electrician de la unitatea Victoria I munceşte cu dragoste pentru a răsplăti încrederea to­varăşilor săi de muncă şi de sport. — Avem realizări frumoase până acum, spune tov. Dumitru Chiose, maestru al sportului, preşedintele colectivului sportiv Locomotiva P.T.T. Munca pentru introducerea şi desvoltarea complexului G.M.A. în unităţile noastre, a fost bogată in roade. Noi nu ne mulţumim însă cu atât. Intr'adevăr, bilanțul de azi al activităţii din cadrul complexului G.M.A. de la acest colectiv nu este sfârşitul unei povestiri frumoase, ci doar un scurt popas in drumid spre noi şi noi succese. Numai un popas ? Da! Căci In munca lor mai au multe de făcut. Anul acesta, numai in cinstea zilei de 23 August, din cei peste 380 aspiranţi, 220 trebue să devină purtători ai insignei G-M.A... Pur­tătorii de insignă trebue angre­naţi­ în trecerea normelor gradu­lui II... Dar câte sarcini nu mai sunt de îndeplinit ! Un scurt popas şi din nou la drum cu acelaş elan, cu aceeaşi­ hotărâre şi dârzenie.­­ DAN GÂRLEŞTEANU UN SCURT POPAS...

Next