Sportul Popular, august 1952 (Anul 7, nr. 2091-2103)
1952-08-02 / nr. 2091
CAMPIONATELE DE CICLISM PE PISTĂ ALE R.P.R. UN MINUNAT PRILEJ DE AFIRMARE A CADRELOR TINERE Campionatele regionale de ciclism pe pistă, disputate timp de 10 zile pe velodromul Dinamo din Capitală, au pus în lumină valoarea tinerelor cadre din ciclismul nostru. Prin cunoştinţele tehnice şi tactice de care au dat dovadă, prin pregătirea fizică bună precum şi prin însufleţirea şi dârzenia cu care au luptat in toate probele la care au participat, tinerii au arătat că ciclismul nostru de pistă îşi are asigurat un lot de cadre bine pregătit, care va şti să facă faţă sarcinilor ce i se vor încredinţa. St. Vasiluţă, Petre Tache, M. Voinescu, Dan Marin, Eftimie Niţă, Mircea Stan, Tupa şi alţii au făcut o excelentă impresie dealungul întregii desfăşurări a campionatelor. încă de la proba de viteză am avut satisfacţia să vedem că o parte dintre tineri şi-au însuşit tehnica curselor pe velodrom, cunosc rulajul pe viraj, ştiu să folosească tactica curselor de aşteptare, au un rulaj corect şi majoritatea ştiu să „arunce bicicleta” pe linia de sosire. Cei mai bine pregătiţi în această direcţie au fost Voinescu, St. Vasiluţă, M. Sterescu, C. Voicu şi M. Teodorescu. De asemenea, tinerii ciclişti au arătat că au o pregătire fizică bună, fapt care le-a permis să înregistreze rezultate foarte bune în probele de 1.000 m. contra cronometru, urmărire individuală şi semi-fond. La proba de 1000 m. cu plecare de pe loc, performanţele înregistrate de ei sunt foarte apropiate de cele ale cicliştilor de cat. I şi II. Iată primele cinci performanţe la cat. I şi II şi la cat. III şi neclasificaţi. CAT. I şi II CAT. III şi NECLASIFICAŢI Comparând rezultatele obţinute de cele două grupe de concurenţi, putem ajunge la concluzia că în afara performanţei înregistrate de către C. Reinhardt (care se situează la numai 1,4 secunde de recordul R.P.R. la această probă) celelalte performanţe sunt de valoare apropiată. Uneori rezultatele concurenţilor de cat. III sunt doar mai bune decât cele reuşite de alergătorii de cat. I şi II. Dintre lipsurile manifestate de concurenţii tineri, cele mai importante sunt următoarele: 1) nu cunosc încă bine tehnica schimbului pe viraj (în probele de urmărire pe echipe), g) nu sunt atenţi în timpul desfăşurării probelor şi — din lipsa de rutină — trec sub linia de marcaj, 3) nu folosesc întotdeauna „pasul" cel mai indicat pentru stadiul de pregătire în care se găsesc, 4) nu ştiu în suficientă măsură cum trebue să-şi dozeze efortul dealungul cursei. Performanitate înregistrate fie fruntaşi Un fapt îmbucurător este şi acela al îmbunătăţirii performanţelor cicliştilor fruntaşi. Se poate spune pe drept cuvânt că aceste campionate s-au soldat cu cele mai frumoase rezultate. În primul rând trebue să subliniem excelentele performanţe înregistrate de Venera Vasilescu, care a doborit recordul R.P.R. la probele de 1000 m, contra-cronometru şi urmărire individuală şi a înregistrat cea mai bună performanţă reuşită la noi în proba de viteză. De asemenea, performanţele înregistrate de V. Oprea şi Gh. Navrea la viteză, E. Norhadian la urmărire individuală şi C. Reinhardt la probele de 1000 m. contra-cronometru şi urmărire individuală sunt foarte bune. Iată cele mai bune performanţe înregistrate cu ocazia acestor campionate: viteză fete: Venera Vasilescu 14,3 sec.; viteză băeţi: V. Oprea 12,2 sec. şi Gh. Navrea 12,3 sec.; 1000 m. contracronometru (fete) : Venera Vasilescu 1:28.5 (nou record R.P.R.) ; 1000 m. contracronometru (băeţi): C. Reinhardt 1:15.8; urmărire individuală fete: Venera Vasilescu 3:00.5 (nou record R.P.R.) ; urmărire individuală băeţi: E. Norhadian 5:30.6 şi C. Retchardt 5:30,7. Privind aceste rezultate, se poate afirma câ şi fruntaşii ciclismului nostru de pistă au făcut un salt calitativ. Aceasta se datoreşte în mare măsură faptului că în acest an ei au început antrenamentele cu mult mai devreme ca în ceilalţi ani şi că au avut multe concursuri în care şi-au putut verifica evoluţia formei lor sportive. Totuşi, am putut observa că în comportarea tehnică a fruntaşilor mai sunt încă multe lipsuri. C. Reinhardt, de pildă, s-a dovedit a fi un alergător inconstant. Cu toate că a realizat la urmărire individuală unul dintre cele mai bune ticupuri, totuşi la câteva zile după aceea, concurând în sferturi de finale, a pierdut înregistrând un rezultat sub posibilităţile lui. In general în acest concurs — în afara primilor concurenţi clasaţi în probele respective — restul au dovedit o formă foarte inconstantă, manifestând totodată o totală lipsă de combativitate * Arbitrajele Dacă majoritatea concurenţilor s-au arătat a fi bine pregătiţi şi performanţele înregistrate de ei au ridicat aceste întreceri la un înalt nivel tehnic, nu acelaş lucru putem spune despre felul cum şi-au făcut datoria arbitri concursului şi mai ales despre pregătirea lor. Făcând un raid anchetă într-una din zilele de concurs, împreună cu inspectorul de ciclism al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, printre arbitrii care oficiau la acest campionat, am putut constata că trei dintre ei nu cunoşteau nici măcar misiunea pe care o aveau de îndeplinit. Astfel, prin răspunsurile pe care le-am primit de la arbitrii Constantin Grigoriu, Vasile Teulea şi Constantin Ionescu ne-am putut da seama cât de slabă este pregătirea lor. De asemenea, in unele ocazii crainicul concursului a anunţat greşit anumite puncte din regulament. Aceste greşeli i-a încurcat pe concurenţi şi au produs confuzie în rândurile spectatorilor. Sub acest aspect, situaţia este îngrijorătoare mai ales pentru faptul că unii arbitri au comis grave greşeli în desfăşurarea acestui campionat, greşeli care au dus la schimbări de clasamente. In general, după aceste incidente atât concurenţii cât şi majoritatea spectatorilor au privit cu neîncredere măsurile luate de arbitri. Dacă vom mai adăuga faptul că unele cronometre ale oficialilor nu erau corespunzătoare şi că din această cauză unele performanţe nu exprimă efortul depus de concurenţi, oricine îşi poate da seama in ce măsură au contribuit arbitrajele la... „buna desfăşurare“ a concursului. Pentru a asigura campionatelor o desfăşurare normală, comitetul orăşenesc C.F.S. are datoria să programeze la concursuri numai arbitri capabili, care au o pregătire temeinică. De asemenea, va trebui să organizeze cursuri de iniţiere şi perfecţionare pentru arbitri. H. NAUM 1. C. Reinhardt 1:15.8 2. St. Lemandrolli 1:18.4 3. V. Oprea 1:19.0 4. Gh. Navrea 1:20.0 5 Mircea Stan 1:20.9 1. Petre Tache 1:19.1 2. Grigoriu 1:19.5 3. St. Ştefu 1:19.9 4. St. Vasiluţă 1:20.1 5 Ef. Niţă şi Văleanu 1:20.6 . La întreprinderea 1 Septembrie din Buşteni, brigada de producţie compusă din voleibalistul Ion Bătuşar, schiorul Niculae Dinu şi fotbaliştii Tudor Vasile şi Aurel Marciu, a realizat în cursul lunii iulie depăşiri de normă între 82—90% şi a obţinut astfel drapelul de brigadă fruntaşă în producţie pe întreprindere. V. Sbarcea-corespondent La atelierele „Prototipuri“ din Bucureşti, numeroşi sportivi se află în fruntea întrecerii care se desfăşoară în cinstea zilei de 23 August. Astfel, iftemistul Ştefan Deac, baschetbalist şi şahist, este fruntaş în producţie şi depăşeşte zilnic norma cu 120%. Fruntaşi în producţie sunt şi voleibalistul Mihail Cristea, care depăşeşte norma în medie cu 120%, şi jucătorul de tenis de masă şi şah, Nicolae Drăgan, care lucrând la trei maşini, obţine depăşiri de normă de 140%, însufleţiţi de succesele acestor sportivi, şi alţi tineri sportivi din atelier ,au pornit să muncească mai cu spor. Dintre aceştia se remarcă utemistul Schwalb Norbert, care întrece norma de producţie cu 80%. D. Stănciulescu,corespondent # La uzinele „industria Sârmei" din Câmpia Turzii, tot mai numeroşi sunt sportivii care sefac cunoscuţi prin succesele in muncă pe care le obţin în cinstea zilei de 23 August. Brigada de calitate „Filimon Sârbu", compusă numai din sportivi, este una din cele mai bune din întreprindere, întreaga brigadă depăşeşte norma cu 50%. O acţiune foarte frumoasă a fost aceea a membrilor echipei divizionare de fotbal Metalul Câmpia Turzii, care au depus munca obştească pentru încărcarea cu sârmă a vagoanelor ce erau în întârziere. Datorită muncii depusă de aceştia, întreprinderea a realizat o economie de 455 lei , fiecare vagon încărcat. Virgil Ștefănescu,corp'n^nden. Pe urmele sesizărilor noastre Sancţionarea unor sportivi fruntaşi din tenis In coloanele ziarului nostru au apărut deseori articole în care se critica atitudinea necorespunzătoare a unor sportivi fruntaşi din tenis. Astfel, cititorii noştri îşi mai amintesc de criticile adresate jucătorilor Gheorghe şi Marin Viziru, Tilden Ivan (C.C.A.), Cristea Caralulis şi Arnulf Schmidt (Progresul I.T.B.) şi Gheorghe Florea (Metalul ISPE). In urma sesizărilor făcute de noi, comisia centrală de specialitate a luat în discuţie atitudinea nesportivă şi abaterile repetate ale acestor jucători, hotărînd sanctionarea lor. Astfel, jucătorul Gheorghe Viziru (CCA) a fost suspendat pe șase luni de zile cu începere dela 1 Iulie, Marin Viziru a fost sus-' pendat pe trei luni de zile, iar Tilden Ivan pe o lună de zile. De asemeni, s’a dat avertisment public jucătorilor Cristea Caralulis şi Arntolf Schmidt (Progresul ITB) şi Gheorghe Florea (Metalul ISPE). Sancţiunile date de comisia centrală de tenis vor contribui desigur la întărirea disciplinei în rândul jucătorilor de tenis şi în genere a sportivilor noştri Rejucarea campionatului universitar feminin de baschet in zilele de 21—22 iunie s-au desfăşurat la Tg. Mureş întrecerile finale la baschet din cadrul campionatelor universitare pe aul 1952. La băeţi, titlul de campioană universitară a revenit echipei Ştiinţa Politehnica Timişoara. In întrecerile feminine, lupta a fost deosebit de dârză, eviden- fiindu-se în mod special echipele Ştiinţa - IMF Cluj şi Ştiinţa - Universitatea Bucureşti. Datorită unei greşite orientări a comisiei organizatoare, orientare determinată în largă măsură de lipsa formelor de legitimare a jucătoarelor s’a decis rejucarea matchului dintre Ştiinţa Bucureşti şi Ştiinţa Cluj, match câştigat iniţial de echipa bucureşteană. Ca uronare a neprezentării echipei Ştiinţa-Universitatea Bucureşti la rejucarea matchului, titlu de campioană universitară a fost atribuit echipei din Cluj. Noi am arătat că motivele pentru care s’a decis rejucarea Imatchului au fost nejuste, neconforme cu regulamentul și ca atare comisia organizatoare s’a grăbit atunci cânda acordat titlul de campioană echipei de la Cluj. In urma sesizărilor relatate de trimisul nostru special, consiliul central al asociaţiei Ştiinţa a luat în discuţie acest caz şi, după cercetările făcute, a hotărit rejucarea finalelor campionatului feminin de baschet din cadrul campionatelor universitare pe anul 1952. SPORTUL POPULAR Nr. 2091 Pag. 3-a — Tovarășe Vasile, ai văzut afișul acesta ? — Viu îndată ! Dar mecanicul Vasile nu veni singur. Un grup destul de numeros de muncitori îl urmă spre tânărul electrician care nu-și mai lua privirea de pe afişul frumos colorat. — Ne-ai făcut și pe noi curioși. Despre ce-i vorba ? întrebă unul. S’a introdus şi la noi complexul sportiv G.M.A., răspunse un altul şi citi rar: „Tineri şi tinere, participaţi cu toţii la întrecerile pentru obţinerea insignei G.M.A.”. Atraşi de discuţiile care nu mai conteneau, alţi 5—6 muncitori se opriră şi ei. — Să citim normele, propuse o tânără muncitoare. — Da, da , aprobară bucuroşi ceilalţi şi pentru câteva clipe se făcu linişte. • Un metru treizeci pentru „reuşit" la săritura in Înălţime, ...două minute nouă secunde „excelent" la înnoi... 40 de metri „excelent” la aruncarea grenadei... — Dar pentru fete ? — Dar pentru noi, cei mai mici Un puternic sentiment de bucurie îi cuprinde pe toţi. In sufletul fiecărui se născuse o nuă şi frumosă dorinţă: să cucerescă insigna G.M.A. In zilele următoare au apărut alte afişe, panouri, articole la gazetele de perete... La Victoria II, la atelierele Clăbucet, la Telegraful Central şi in alte unităţi de producţie au luat fiinţă colţuri G.M.A Consiliul colectivului Locomotiva P.T.T. pornise pe un drum bun. — Acum trebue să formăm şi comisia de pregătire şi examinare G.M.A., căci noi singuri nu vom putea să muncim aşa cum trebue, spuse preşedintele colectivului. In fruntea comisiei a fost ales Instructorul sportiv Adrian Zugravescu. A început munca... Primele succese: o consfătuire pe întreg colectivul sportiv, şedinţe de popularizare a complexului în cele 19 secfii pe ramură de sport, în care sportivi fruntaşi ca: Vasile Teodosiu, Dumitru Constantin, Grigoriev Sigmund, Ion Stanescu, Maria Ferfelea, Sandu Maria şi alţii, şi-au luat angajamentul ca în cinstea zilei de 1 Mai să-şi treacă toate normele de. Asta era la începutul anului 1951, după ce cu o lună, două înainte, la antrenamentele G.M.A. nu veniseră decât 20 — 25 aspiranți. Acum, numărul lor trecuse de 50. Primele roade ale muncii... In timpul iernii aspiranţii au făcut antrenamente la gimnastică, volei in sala sportivă a colectivului. Tot acolo tovarăşii Zugrăvescu şi Focşa din comisia de pregătire şi examinare G.M.A. au organizat şi conferinţele pentru pregătirea aspiranţilor in vederea examenului teoretic. ...A venit primăvara! Câtă însufleţire şi cât entuziasm aduce acest anotimp ! Alături de ceilalţi sportivi, aspiranții G.M.A. din cadrul colectivului s’au avântat cu nestăvilită bucurie pe stadionul P.T.T. ^ ——— Antrenamentele In aer liber au continuat cu regularitate. — Am mai trecut o normă, spunea cu voioșie în glas câte un aspirant. — Eu mai am numai trei, răspundea un altul. Timpul a trecut repede. A venit şi ziua at&t de scumpă tuturor oamenilor muncii de pretutindeni: 1 Mai. — Va fi îndeplinit cu cinste angajamentele luate, a spus preşedintele comisiei G.M.A. celor 39 aspiranţi care au primit în această zi răsplata muncii lor: insigna G.M.A. Cea mai bucuroasă era insă mecanicul Maria Ferfelea. Odată cu insigna, ea a primit de 1 Mai şi titlul de fruntaşă în producţie. — Şi noi vom urma exemplul tovarăşei Ferfelea, s'au angajat atunci cei mai mulţi dintre aspirant'. ...Se părea că lucrurile merg foarte bine ! Intr’o ședință de analiză a consiliului colectivului, s’a văzut insă că activitatea din cadrul complexului G . A. nu a cuprins massele largi de salariaţi, că numărul aspiranţilor şi al purtătorilor este destul de mic. S’au mai constatat şi alte lipsuri. Era ceva care frâna această muncă şi tovarăşii din consiliul colectivului au găsit izvorul acestor lipsuri: tov. Zugrăvescu, preşedintele comisiei, era un tovarăş capabil, dornic de muncă, avea însă prea multe sarcini şi în producţie şi pe tărâm sportiv. Nu putea să cuprindă toată munca, să îndrumeze şi să controleze activitatea G.M.A. Un timp lucrurile au rămas tot aşa. Oare nici mecanicul Aurel Iarca, ales preşedinte al comisiei, nu-şi poate îndeplini sarcinile ? Nu, era altceva. El nu cunoştea prea bine problemele complexului şi-i lipsea spiritul organizatoric. Trebuia ajutat. Şi comitetul U.T.M. din întreprindere a înţeles sarcina sa, dând un preţios sprijin comisiei G.M.A. Lipsurile au început să dispară. La 23 August alţi 140 de aspiranţi, şi în fruntea lor utemiştii Albinei Popescu, Ion Istrate, Vasile Chirilă şi altă, au devenit purtători de insignă. In iarnă, numărul de purtători a mai crescut cu 24. In anul 1950 fuseseră doar 50 de aspiranţi C.A.A, către sfârşitul anului următor erau peste 250. Mulţi dintre purtătorii insignei G.M.A care, cu prilejul antrenamentelor pentru trecerea normelor făcuseră primii paşi în sport, şi-au manifestat dorinţa de a continua să facă sport. Şi atunci, au fost înfiinţate trei noi secţii pe ramură de sport, iar numărul sportivilor din celelalte secţii a crescut tot mai mult. In anul acesta, sarcinile comisiei de pregătire şi examinare G.M.A. sunt mai mari, mai diferite. Şi tocmai în această perioadă tov. Iarca, preşedintele comisiei, a slăbit munca, a dovedit că sarcinile îl depăşesc... — Ce facem tovarăşi ? s-au sfătuit membrii consiliului colectivului. Au mai încercat să-l ajute pe tov. Iarca, l-au criticat, dar munca nu se îmbunătăţea. — Aşa nu mai merge ! Sarcinile de plan trebue îndeplinite. Nu trebue să ne împotmolim tocmai anul acesta. Consiliul colectivului a boierit să-l schimbe şi pe tortarea. In locul lui a fost ales utemistul Dumitru Moldoveanu, absolvent al unei şcoli de îndrumători G M A. Tânărul electrician de la unitatea Victoria I munceşte cu dragoste pentru a răsplăti încrederea tovarăşilor săi de muncă şi de sport. — Avem realizări frumoase până acum, spune tov. Dumitru Chiose, maestru al sportului, preşedintele colectivului sportiv Locomotiva P.T.T. Munca pentru introducerea şi desvoltarea complexului G.M.A. în unităţile noastre, a fost bogată in roade. Noi nu ne mulţumim însă cu atât. Intr'adevăr, bilanțul de azi al activităţii din cadrul complexului G.M.A. de la acest colectiv nu este sfârşitul unei povestiri frumoase, ci doar un scurt popas in drumid spre noi şi noi succese. Numai un popas ? Da! Căci In munca lor mai au multe de făcut. Anul acesta, numai in cinstea zilei de 23 August, din cei peste 380 aspiranţi, 220 trebue să devină purtători ai insignei G-M.A... Purtătorii de insignă trebue angrenaţi în trecerea normelor gradului II... Dar câte sarcini nu mai sunt de îndeplinit ! Un scurt popas şi din nou la drum cu acelaş elan, cu aceeaşi hotărâre şi dârzenie. DAN GÂRLEŞTEANU UN SCURT POPAS...