Sportul Popular, august 1953 (Anul 8, nr. 2269-2292)
1953-08-13 / nr. 2281
Ibeară au fost desemnaţi şi ultimii finalişti ai competiţiei de box Aseară au fost desemnaţi finaliştii competiţiei de box la categoriile cocoş, pană, semi-uşoară, semimijlocie, mijlocie şi semi-grea. întâlnirile au adus din nou în ring, boxeuri bine pregătiţi, decişi să-şi apere cu toată tăria şansele. Foarte spectaculoase și echilibrate au fost, îndeosebi matchurile dintre Socolov (U.R.S.S.) — Schroeter (R.D.G.), Darbaiselli (U.R.S.S.) — Krawczyk (R.p. Polonă) și Nitzschke (R.D.G.) — Szabó (R.P.U.). Cei patru boxeuri sovietici — Stepanov (cocoș), Socolov (pană), Darbaiselli (semimijlocie) şi Tolstikov (mijlocie) — care au luptat pentru cucerirea unui loc în finalele categoriilor respective, au reuşit categorice victorii, întrecând adversari bine pregătiţi care au luptat cu toată energia pentru o comportare cât mai frumoasă. Otto Rostiog (R.P.R.) şi-a asigurat şi el o preţioasă victorie dispunând la puncte de Petrina (R. Cehoslovacă), calificându-se astfel pentru finala categoriei cocoş. Astfel, reprezentativa de box a ţării noastre va avea patru finalişti în această competiţie (I. Zlătaru, Otto Bostiog, Fr. Ambruş şi D. Ciobotaru). In lupta pe care a susţinut-o cu boxeurul Niedzewsky (R.P. Polonă), Eustaţiu Mărgărit a manifestat o superioritate evidentă. Reprezentantul nostru a prestat un box de bună calitate, a punctat tot timpul, pistonându-şi mereu adversarul cu directe de stânga și cu serii de dreapta la corp. Blocajul bine organizat l-a ferit de aproape toate loviturile adversarului său care îl „căutau” la bărbie. Boxeurul polonez nu a avut decât o foarte scurtă perioadă de dominare în repriza II-a, când câteva din „upercuturile” sale şi-au atins ţinta. In general insă, matchul a decurs în nota de superioritate a reprezentantului nostru. Cu toate acestea Niedzewsky a fost declarat învingător la puncte. In limitele categoriei semi-uşoare Gh. Fiat (R.P.R.) l-a întâlnit pe Kellner (R.P.U). Kelner, avantajat de statura înaltă şi alentă, a căutat din primele momente ale matchului să impună lupta la distanţă. Gh. Fiat a reuşit însă din prima repriză să răzbată cu loviturile sale laterale la figură şi la corp. Tot timpul iniţiativa a fost de partea lui Gh. Fiat. In repriza II-a, Kellner a fost complect depăşit de seriile aplicate la corp de Fiat şi s-a „agăţat” de adversarul său. In această repriză, reprezentantul nostru a avut de suportat handicapul unui avertisment pertru lovituri cu mănuşa deschisă Dar chiar acest avertisment nu era în măsură să schimbe aspectul luptei care a decurs în nota de dominare a boxeurului nostru. Repriza IlI-a nu a însemnat decât reeditarea reprizei precedente. Fiat boxând cu multă vitalitate şi voinţă, atacă necontenit, nimerind din plin adversarul cu lovituri seci la corp şi bărbie. In această repriză, Kellner, epuizat, aștepta gongul nemai având resurse fizice nici măcar pentru a „contra”. Totuși decizia i-a fost favorabilă lui Kellner, dezavantajându-l categoric pe reprezentantul nostru, care a meritat victoria. A impresionat maniera categorică în care boxeurul sovietic Stepanov (cat. cocoș) a încheiat — rapid — lupta sa cu olandezul Van Lanten. După o serie rapidă de lovituri, Stepanov l-a trimis pe olandez la podea, în urma unui croșet la bărbie. După ce a fost numărat, Van Lanten a reluat lupta dar pentru scurtă durată. O nouă ploaie de lovituri îl trimite din nou la podea, unde rămâne cele zece secunde necesare pentru a fi considerat învins prin KO în repriza I-a. Cu foarte mult interes a fost urmărită lupta dintre Darbaiselli (U.R.S.S.) și Krawczyk (R. P. Polonă). S-au schimbat lovituri de o tărie neobișnuită, ambii boxeuri dând dovadă de o foarte bună pregătire. Victoria i-a revenit boxeurului sovietic care a atacat mai mult și a lovit mai eficace. In celelalte matchuri ale semifinalelor, s’au mai dat următoarele decizii: cat. pană. Socolov (U.R.S.S.) învinge la puncte pe Schroeter (R.D.G.); cat. semi-mijlocie: Döry András (R.P.U.) câştigă la puncte în faţa lui Meyer (Olanda); cat. mijlocie: Tolstikov (U.R.S.S.) bate la puncte pe Pietrzykowski (R. P. Polonă). László Papp dispune prin abandon de I. Pintea. La cat. semigrea: Grzelak (R. P. Polonă) și Nitzschke (R D.G.) au învins la puncte pe Klyssen (Olanda) și — respectiv Szabó (R.P.U.). In cadrul întrecerilor pentru clasamentul fiecărei categorii, V. Tiţă (R.P.R.) a depășit net la puncte pa Van Berkum (Olanda), Garbuzov (U.R.S.S.) l-a învins prin abandon pe Podrepsek (Austria), Tuominen (Finlanda) a câştigat la puncte asupra lui Van der See (Olanda), Egorov (U.R.S.S.) a învins la puncte pe Schubert (R.D.G.), Stubnik (R.D.G.) a câştigat la puncte în faţa lui Fazekas (R.P.U.). Astă seară are loc penultima reuniune, în cadrul căreia boxeurii participanţi vor lupta pentru locurile III, IV, V şi VI din clasamentul fiecărei categorii. T. BĂRŞAN G. MIHALACHE Turneul de rugbi continuă azi Azi, pe Stadionul Dinamo din Capitală, în cadrul turneului de rugbi se desfăşoară întâlnirea dintre Constructorul I.— F.S.G.T. Franţa (ora 17.30). In cursul zilei de eri pe Stadionul Tineretului s’a disputat o partidă amicală între Constructorul II şi Reprezentativa Delegației Germaniei II. Jocul a luat sfârșit cu scorul de 32—8 (11—3) în favoarea formației Constructorul II. Jocurile de handbal de eri In cea de a treia zi a turneului internaţional de handbal s-au disputat doar două jocuri feminine, în care echipele învingătoare nu au trebuit să depună eforturi prea mari pentru a cuceri victoria. Atât echipa reprezentativă a R. D. Germane, cât şi echipa reprezentativă a R. P. Române au obţinut ori două rezultate aşteptate, întrecând echipa Enseignant (Franţa) şi — respectiv — echipa Ştiinţa (R. P. Română). Ambele echipe câştigătoare au arătat o foarte bună pregătire fizică, desfăşurând un joc în viteză, majoritatea acţiunilor terminânduse cu puternice lovituri la poartă. Faptul acesta face ca jocul dintre aceste două echipe (R. D. Germană şi R. P. Română) , care sunt neînvinse până acum, să se anunţe extrem de disputat. Iată rezultatele jocurilor de eri: R. D. GERMANA—ENSEIGNANT (FRANŢA) 10—0 (6—0). Au marcat: Herta Adam (3), Eva Hackemesser (2), An Kley (2), Watermanm (2) și Erika Quarg. A arbitrat M. Petrescu (R.P.R.). R. P ROMANA — STIINŢA (R.P. ROMANA) 16—0 (9—0) Au marcat: Elena Ștefănescu (3), Erica Brahm (3), Ana Balint (3), Ilona Rado-Jianu (3), Lucia Dobre, Brunhilda Neurohr, Ilona Nagy și Aurora Bran. A arbitrat Emil Rusu (R.P.R.). Aşa a fost seara Carnavalului peste uriaşul parc noaptea işi coboară întunericul. Dâre de lumină ii râd în faţa, o înfruntă. In jocul acesta de umbre şi lumini răsar parcă din pământ chioşcuri fantastice cu pitici şi flori, cu urşi şi elefanţi. Apele liniştite ale lacului se răsfaţă in jocul multicolor al reflectoarelor. Pe alei In şiruri nesfârşite ţinăndu-se de mână năvălesc tineri şi tinere. O mască ifi râde în fată, cealaltă te-a prins In vârtejul horei. Ghirlande de trandafiri şi serpentine, te înconjoară, ploaie de corifeii îji fâşneşte în fata. Suntem in seara Carnavalului. De pretutindeni răsar chipuri noi. Pe aleia „somnoroşilor“, pe cea a ,,nasurilor lungi", figuri groteşti stârnesc râs şi voie bună. Şi dacă vrei să trăieşti din plin bucuriile acestui carnaval, primul tău drum este spre chioşcurile unde zeci de măşti, care mai de care mai comice te aşteaptă: omul de zăpadă cu nasul de morcov, bucătarul cu figura roză şi jovială, bătrânelul cu cioc sau cu barbă împletită in codite, fetişcane cu obrajii bucătari, oacheşul marinar sau fiorosul pirat. Alegerea e grea şi dacă prietenii nu te-ar ajuta ai zăbovi poate mult în fata chioşcului. In sfârşit eşti şi tu mascat. Nu ştii cum araji, dar râsetele cu care eşti întâmpinat ifi servesc drept oglindă. Râzi şi tu, râzi cu hohote de masca ce ți-a apărut acum în faţă. Nu-i dai seama că masca prietenului e la fel cu masca ta. Două măşti gemene. Sub coipul grotesc s'ascund un tânăr din Vietnam şi altul din Chili. Vorbesc altă limbă dar sunt aici împreună, se bucură de viaţă, încheagă prietenii de neuitat. Deodată, când parcul s’a umplut, bubuituri sparg liniştea aparentă a nopţii, semn că a început noaptea Carnavalului. Pe cerul de August ţâşneşte din toate părţile ploaia de artificii. In sborul cometelor, in dansul picăturilor de ploaie. In fâşii luminoase se revarsă peste uriaşul parc mii de artificii multicolore. Şi’n lumea basmelor care şi-a deschis larg porfile, păşeşti alături de Făt Frumosul poveştilor noastre, cu Ileana Cosănziana şi cu Păcală. Dintr'un tufiş rânjeşte chipul vrăjitoarei, in jur s’au strâns copiii şi râd. Păşeşti alături de prietenii tăi din toate părţile. — Venez, venez, mes amis! îşi strigă prietenii Pierre. „Trupa" se aliniază şi pornește cântând din trompete. — Eine schöne Nacht — Wunderbar! se aude glasul tinerilor germani, care s’au oprit din dans să privească feeria acestei nopfi de vară. Apoi in românește explică celor din jur — „frumos!" Pe o alee doi tineri caută un loc mai pitoresc. Tânăra l-a zărit își trage prietenul de mână și gonesc într'acolo. — Draga mea, această noapte minunată n’o... dar nu are timp să-şi termine tirada și In hohotele de râs ale celor din jur s’au răsturnat. De după boschete apar măşti diferite râzând zgomotos. Cei doi se ridică, privesc uimiţi in jur... Se dumiresc abia când un alt grup de tineri obosiţi de atâta „colindat" s’au aşezat pe aceeaşi bancă. Inteleg acum gluma organizatorilor, banca are picioare de cauciuc. N’ai timp să stai... sunt atâtea de văzut... Pe o estradă tinerii chinezi stârnesc aplauze cu minunatele lor acrobaţii. Dar când priveşti mai atent, un grup te înconjoară şi te poartă mai departe.in roata uriaşă, în tobogan, pe covorul fermecat râd şi se distrează tinerii. Alături de studentul din Milano, poetul francez, dansatoarea din Egipt, negrul de pe plantaţii, se înteleg râsul şi voia bună n’au nevoie de cuvinte sau traduceri, înfloresc acolo unde tinerii se simt liberi şi fericiţi. O Julietă s’a rătăcit de veşnicul Romeo. Priveşte in jur, un pinguin îi oferă braţul şi amândoi pornesc. Bucuria nu cunoaşte graniţi... In această noapte a Carnavalului tinerii de pretutindeni şi-au întins mâinile in hora frăţiei. Seara Carnavalului, seara mult aşteptată e pe sfârşite. Lacul unduieşte în bătaia florilor. Strânşi in jurul lui, suedezii se gândesc la oraşul lor, Stockholm sau Venefia Nordică cum se spune. — îmi voi aminti mereu de noaptea aceasta in serile când bătrânul meu oraş îşi va scălda luminile in apă, spune tânărul Stig. Şi dacă ai putea asculta vorbele, ar putea pătrunde gândurile, sufletul s’ar umple de mare bucurie. Sute de tineri şi-au jurat prietenie, şi-au promis să se revadă. Acordeonul a amuţit, arcuşul şi-a luat locul alături de vioara din cutie, pianul stă liniştit in coiful său. Numai cântecul, cântecul prieteniei, care nu va înceta niciodată răsună puternic in noapte. II cântă mii de voci in zeci de limbi, în toate coifurile parcului. ... Vier ungdomen som lygger vorldens fred... ... Nostra voce non si spegnera... ... Acest cântec glorios va triumfa... Si ca un refren prinzi parcă răspunsul imensului parc: gioventu, gioventu... triumfa... triumfa... gar du med, găr du med... In grupuri voioase pășesc, italieni, francezi, englezi, egipteni, chinezi, sovietici, germani, suedezi şi români. Tineri din lumea întreagă care făuresc idealuri, cărora li-e dragă tinereţea. Sus pe cer se sparg imense flori de lumină. Şi cântul glasurilor tinere răsună peste liniştea nopţii pe cântecul prieteniei atotbiruitoare. CARMEN CONSTANTINESCU ALICE KLEIN Un aspect din seara carnavalului. Carnavalul Prieteniei Pe stadionul „Spartac" s’au adunat spectatorii, s’au umplut tribunele şi pe teren s’au aliniat echipele masculine de handbal ale R.D.G. şi Franţei. Aproape de tuşe stau doua tinere şi urmăresc cu emoţie fazele. Una poartă trening albastru cu iniţialele Republicii Democrate Germane, cealaltă e jucătoare de handbal a echipei franceze. Tinerii în albastru au un control mai precis al balonului, rapiditate în deplasări şi reuşesc să ridice mereu scorul: 26-3, 27-3, 30-3... — Allez, allez... îşi încurajează echipa Yvonne Fleury. Atleta germană o priveşte în ochi, citeşte în ei parcă părere de rău. O prinde de mână. Yvonne îi zâmbeşte. — Ne-aţi bătut... rău ... Nu-i nimic ! Noi n’am pierdut, am câştigat. Am fost alături de voi, am jucat cu voi, am fost aici în mijlocul tineretului lumii. Şi cele două tinere necunoscute până mai acum câteva clipe pretid să-şi depene împreună frânturi din viaţa și gândurile lor. — Mă cheamă Annelies Gerult. — Pe mine Yvonne Fleury. Două prietene îşi întind mâinile. In privirea lor se revarsă toată bucuria acestei întâlniri, toată căldura tinereţii lor. Annelies îi povesteşte Yvonnei despre primele ei concursuri, împlinise 16 ani când s’a luat la întrecere cu înălţimea. Sărise 1,33 m., apoi doar peste un an 1,45 m. In toamna anului trecut doborîse vechiul record. Aceasta s’a întâmplat la Rostock unde ea, tânăra Annelies, elevă in ultimul an al liceului, a învins ştacheta înălţată la 1,56 m., înscriind astfel noul record al ţării sale. Apoi, tânăra atletă i-a vorbit despre gândurile-i de viitor: ,Voi deveni arhitectă. Voi construi..." Yvonne a ascultat povestea aceasta scurtă dar minunată despre viaţa aceasta tânără dar plină de bucurii. — Ai 19 ani şi viaţa ţi-e plină de înfăptuiri, plină de speranţe şi victorii. Eu am 27 ani, dar viaţa mi-e mai săracă. Are mai puţine bucurii. Sunt profesoară de educaţie fizică şi joc uneori handbal... Asta-i tot. Dar deodată faţa Yvonnei s’a luminat. — Am un copil, un băiat de 4 ani, pentru al cărui viitor lupt. Sunt aici alături de tine, de mii de tineri din lumea întreagă, şi luptăm cu toţii pentru pace, pentru fericirea tuturor. ★ Matchul s’a terminat de mult, dar cele două prietene stau tot alături. Vorbesc despre Festival, despre prima lor competiţie internaţională, despre minunatele zile petrecute la Bucureşti, despre hotărîrea lor de a apăra pacea. Vântul jucăuş răvăşeşte buclele aurii ale Anneliesei. Yvonne îi mângâie şuviţele de păr. — Să nu uiţi, Annelies, această zi în care Yvonne şi Annelies şi au jurat prietenie. — Nu, draga mea, nu ne pot des- părţi nici munţi, nici ape. Prietenia noastră va trăi puternic în viaţa noastră tânără. Soarele era la amiază când cele două prietene au pornit spre can- tonament. S’au despărţit, dar şi peste hotare ele şi-au întins mâna. SILVIA DUMITRESCU Redacţia şi Administraţia, Bucureşti str Consiliile Nr. 1?, telefon 5.30.36-5.30.37- N. 1—9—52 Intr. Poligrafică Nr. 2, str. Brezoianu Nr. 23—25. Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Ad- (iei Poştelor şi Telecomunicaţiilor, cu Nr. 160.528/945