Sportul Popular, august 1953 (Anul 8, nr. 2269-2292)

1953-08-13 / nr. 2281

Ibeară au fost desemnaţi şi ultimii finalişti ai competiţiei de box Aseară au fost desemnaţi fina­­liştii competiţiei de box la catego­riile cocoş, pană, semi-uşoară, semi­­mijlocie, mijlocie şi semi-grea. în­tâlnirile au adus din nou în ring, boxeuri bine pregătiţi, decişi să-şi apere cu toată tăria şansele. Foarte spectaculoase și echilibrate au fost, îndeosebi matchurile dintre Soco­­lov (U.R.S.S.) — Schroeter (R.D.G.), Darbaiselli (U.R.S.S.) — Krawczyk (R.p. Polonă) și Nitzschke (R.D.G.) — Szabó (R.P.U.). Cei patru bo­xeuri sovietici — Stepanov (cocoș), Socolov (pană), Darbaiselli (semi­­mijlocie) şi Tolstikov (mijlocie) — care au luptat pentru cucerirea u­­nui loc în finalele categoriilor res­pective, au reuşit categorice vic­torii, întrecând adversari bine pre­gătiţi care au luptat cu toată ener­gia pentru o comportare cât mai frumoasă. Otto Rostiog (R.P.R.) şi-a asi­gurat şi el o preţioasă victorie dispunând la puncte de Petrina (R. Cehoslovacă), calificându-se astfel pentru finala categoriei co­coş. Astfel, reprezentativa de box a ţării noastre va avea patru fi­­nalişti în această competiţie (I. Zlă­­taru, Otto Bostiog, Fr. Ambruş şi D. Ciobotaru). In lupta pe care a susţinut-o cu boxeurul Niedzewsky (R.P. Polo­nă), Eustaţiu Mărgărit a manifestat o superioritate evidentă. Reprezen­tantul nostru a prestat un box de bună calitate, a punctat tot timpul, pistonându-şi mereu adversarul cu directe de stânga și cu serii de dreapta la corp. Blocajul bine orga­nizat l-a ferit de aproape toate lo­viturile adversarului său care îl „căutau” la bărbie. Boxeurul polo­nez nu a avut decât o foarte scurtă perioadă de dominare în repriza II-a, când câteva din „upercuturile” sale şi-au atins ţinta. In general insă, matchul a decurs în nota de superioritate a reprezentantului nostru. Cu toate acestea Niedzew­sky a fost declarat învingător la puncte. In limitele categoriei semi-uşoa­­re Gh. Fiat (R.P.R.) l-a întâlnit pe Kellner (R.P.U). Kelner, avanta­jat de statura înaltă şi alentă, a căutat din primele momente ale matchului să impună lupta la dis­tanţă. Gh. Fiat a reuşit însă din prima repriză să răzbată cu lovitu­rile sale laterale la figură şi la corp. Tot timpul iniţiativa a fost de partea lui Gh. Fiat. In repriza II-a, Kellner a fost complect de­păşit de seriile aplicate la corp de Fiat şi s-a „agăţat” de adversarul său. In această repriză, reprezen­tantul nostru a avut de suportat handicapul unui avertisment per­­­tru lovituri cu mănuşa deschisă Dar chiar acest avertisment nu era în măsură să schimbe aspectul luptei care a decurs în nota de dominare a boxeurului nostru. Re­priza IlI-a nu a însemnat decât reeditarea reprizei precedente. Fiat boxând cu multă vitalitate şi voinţă, atacă necontenit, nimerind din plin adversarul cu lovituri seci la corp şi bărbie. In această repriză, Kellner, epuizat, aștepta gongul nemai având resurse fi­zice nici măcar pentru a „contra”. Totuși decizia i-a fost favorabilă lui Kellner, dezavantajându-l ca­tegoric pe reprezentantul nostru, care a meritat victoria. A impresionat maniera catego­rică în care boxeurul sovietic Ste­panov (cat. cocoș) a încheiat —­­ rapid — lupta sa cu olandezul Van Lanten. După o serie rapidă de lovituri, Stepanov l-a trimis pe olandez la podea, în urma unui croșet la bărbie. După ce a fost nu­mărat, Van Lanten a reluat lupta dar pentru scurtă durată. O nouă ploaie de lovituri îl trimite din nou la podea, unde rămâne cele zece secunde necesare pentru a fi considerat învins prin KO în re­priza I-a. Cu foarte mult interes a fost ur­mărită lupta dintre Darbaiselli (U.R.S.S.) și Krawczyk (R. P. Po­lonă). S-au schimbat lovituri de o tărie neobișnuită, ambii boxeuri dând dovadă de o foarte bună pre­gătire. Victoria i-a revenit boxeu­rului sovietic care a atacat mai mult și a lovit mai eficace. In ce­lelalte matchuri ale semifinalelor, s’au mai dat următoarele decizii: cat. pană. Socolov (U.R.S.S.) în­vinge la puncte pe Schroeter (R.D.G.); cat. semi-mijlocie: Döry András (R.P.U.) câştigă la puncte în faţa lui Meyer (Olanda); cat. mijlocie: Tolstikov (U.R.S.S.) bate la puncte pe Pietrzykowski (R. P. Polonă). László Papp dispune prin abandon de I. Pintea. La cat. semi­grea: Grzelak (R. P. Polonă) și Nitzschke (R D.G.) au învins la puncte pe Klyssen (Olanda) și — respectiv Szabó (R.P.U.). In cadrul întrecerilor pentru cla­samentul fiecărei categorii, V. Tiţă (R.P.R.) a depășit net la puncte pa Van Berkum (Olanda), Garbuzov (U.R.S.S.) l-a învins prin abandon pe Podrepsek (Austria), Tuominen (Finlanda) a câştigat la puncte asupra lui Van der See (Olanda), Egorov (U.R.S.S.) a învins la puncte pe Schubert (R.D.G.), Stubnik (R.D.G.) a câştigat la puncte în faţa lui Fazekas (R.P.U.). Astă seară are loc penultima reu­niune, în cadrul căreia boxeurii participanţi vor lupta pentru locu­rile III, IV, V şi VI din clasamen­tul fiecărei categorii. T. BĂRŞAN G. MIHALACHE Turneul de rugbi continuă azi Azi, pe Stadionul Dinamo din Ca­pitală, în cadrul turneului de rugbi se desfăşoară întâlnirea dintre Con­structorul I.— F.S.G.T. Franţa (ora 17.30). In cursul zilei de eri pe Stadionul Tineretului s’a disputat o partidă amicală între Construc­torul II şi Reprezentativa Delega­ției Germaniei II. Jocul a luat sfârșit cu scorul de 32—8 (11—3) în favoarea formației Constructo­rul II. Jocurile de handbal de eri In cea de a treia zi a turneului internaţional de handbal s-au dis­putat doar două jocuri feminine, în care echipele învingătoare nu au trebuit să depună eforturi prea mari pentru a cuceri victoria. Atât echipa reprezentativă a R. D. Ger­mane, cât şi echipa reprezentativă a R. P. Române au obţinut ori două rezultate aşteptate, întrecând echipa Enseignant (Franţa) şi — respectiv — echipa Ştiinţa (R. P. Română). Ambele echipe câştigătoare au arătat o foarte bună pregătire fizi­­că, desfăşurând un joc în viteză, majoritatea acţiunilor terminându­­se cu puternice lovituri la poartă. Faptul acesta face ca jocul dintre aceste două echipe (R. D. Germa­nă şi R. P. Română) , care sunt neînvinse până acum, să se anunţe extrem de disputat. Iată rezultatele jocurilor de eri: R. D. GERMANA—ENSEIGNANT (FRANŢA) 10—0 (6—0). Au marcat: Herta Adam (3), Eva Hackemesser (2), An­ Kley (2), Watermanm (2) și Erika Quarg. A arbitrat M. Petrescu (R.P.R.). R. P ROMANA — STIINŢA (R.P. ROMANA) 16—0 (9—0) Au marcat: Elena Ștefănescu (3), Erica Brahm (3), An­a Balint (3), Ilona Rado-Jianu (3), Lucia Dobre, Brunhilda Neurohr, Ilona Nagy și Aurora Bran. A arbitrat Emil Rusu (R.P.R.).­ Aşa a fost seara Carnavalului peste uriaşul parc noaptea işi coboară întunericul. Dâre de lumi­nă ii râd în faţa, o înfruntă. In jocul acesta de umbre şi lumini răsar parcă din pământ chioşcuri fantastice cu pitici şi flori, cu urşi şi elefanţi. Apele liniştite ale la­cului se răsfaţă in jocul multicolor al reflectoarelor. Pe alei In şiruri nesfârşite ţi­­năndu-se de mână năvălesc tineri şi tinere. O mască ifi râde în fată, cealaltă te-a prins In vârtejul ho­rei. Ghirlande de trandafiri şi ser­pentine, te înconjoară, ploaie de corifeii îji fâşneşte în fata. Suntem in seara Carnavalului. De pretutindeni răsar chipuri noi. Pe aleia „somnoroşilor“, pe cea a ,,nasurilor lungi", figuri gro­teşti stârnesc râs şi voie bună. Şi dacă vrei să trăieşti din plin bucuriile acestui carnaval, primul tău drum este spre chioşcurile unde zeci de măşti, care mai de care mai comice te aşteaptă: omul de zăpadă cu nasul de morcov, bucă­tarul cu figura roză şi jovială, bă­trânelul cu cioc sau cu barbă îm­pletită in codite, fetişcane cu obra­jii bucătari, oacheşul marinar sau fiorosul pirat. Alegerea e grea şi dacă prietenii nu te-ar ajuta ai ză­bovi poate mult în fata chioşcului. In sfârşit eşti şi tu mascat. Nu ştii cum araji, dar râsetele cu care eşti întâmpinat ifi servesc drept oglindă. Râzi şi tu, râzi cu hohote de masca ce ți-a apărut acum în faţă. Nu-­i dai seama că masca prietenului e la fel cu masca ta. Două măşti gemene. Sub coipul grotesc s'ascund un tânăr din Viet­nam şi altul din Chili. Vorbesc altă limbă dar sunt aici împreună, se bucură de viaţă, încheagă prie­tenii de neuitat. Deodată, când parcul s’a umplut, bubuituri sparg liniştea aparentă a nopţii, semn că a început noaptea Carnavalului. Pe cerul de August ţâşneşte din toate părţile ploaia de artificii. In sborul cometelor, in dansul pică­turilor de ploaie. In fâşii lumi­noase se revarsă peste uriaşul parc mii de artificii multicolore. Şi’n lu­mea basmelor care şi-a deschis larg porfile, păşeşti alături de Făt Fru­mosul poveştilor noastre, cu Ileana Cosănziana şi cu Păcală. Dintr'un tufiş rânjeşte chipul vrăjitoarei, in jur s’au strâns copiii şi râd. Pă­şeşti alături de prietenii tăi din toate părţile. — Venez, venez, mes amis! îşi strigă prietenii Pierre. „Trupa" se aliniază şi pornește cântând din trompete. — Eine schöne Nacht — Wunder­bar! se aude glasul tinerilor ger­mani, care s’au oprit din dans să privească feeria acestei nopfi de vară. Apoi in românește explică celor din jur — „frumos!" Pe o alee doi tineri caută un loc mai pitoresc. Tânăra l-a zărit își tr­age priete­nul de mână și gonesc într'acolo. — Draga mea, această noapte mi­nunată n’o... dar nu are timp să-şi termine tirada și In hohotele de râs ale celor din jur s’au răsturnat. De după boschete apar măşti di­ferite râzând zgomotos. Cei doi se ridică, privesc uimiţi in jur... Se dumiresc abia când un alt grup de tineri obosiţi de atâta „colin­dat" s’au aşezat pe aceeaşi bancă. Inteleg acum gluma organizatori­lor, banca are picioare de cauciuc. N’ai timp să stai... sunt atâtea de văzut... Pe o estradă tinerii chinezi stâr­nesc aplauze cu minunatele lor acrobaţii. Dar când priveşti mai atent, un grup te înconjoară şi te poartă mai departe.­in roata uriaşă, în tobogan, pe covorul fermecat râd şi se dis­trează tinerii. Alături de studentul din Milano, poetul francez, dansa­toarea din Egipt, negrul de pe plan­taţii, se înteleg­ râsul şi voia bună n’au nevoie de cuvinte sau tradu­ceri, înfloresc acolo unde tinerii se simt liberi şi fericiţi. O Julietă s’a rătăcit de veşnicul Romeo. Priveşte in jur, un pinguin îi oferă braţul şi amândoi pornesc. Bucuria nu cunoaşte graniţi... In această noapte a Carnavalului ti­nerii de pretutindeni şi-au întins mâinile in hora frăţiei. Seara Carnavalului, seara mult aşteptată e pe sfârşite. Lacul unduieşte în bătaia florilor. Strânşi in jurul lui, suedezii se gân­desc la oraşul lor, Stockholm sau Venefia Nordică cum­­ se spune. — îmi voi aminti mereu de noap­tea aceasta in serile când bătrânul meu oraş îşi va scălda luminile in apă, spune tânărul Stig. Şi dacă ai putea asculta vorbele, ar putea pătrunde gândurile, sufletul s’ar umple de mare bucurie. Sute de tineri şi-au jurat prietenie, şi-au pro­mis să se revadă. Acordeonul a amuţit, arcuşul şi-a luat locul alături de vioara din cutie, pianul stă liniştit in coiful său. Nu­mai cântecul, cântecul prieteniei, care nu va înceta niciodată răsună puternic in noapte. II cântă mii de voci in zeci de limbi, în toate coifurile parcului. ... Vi­er ungdomen som lygger vorldens fred... ... Nostra voce non si spegnera... ... Acest cântec glorios va triumfa... Si ca un refren prinzi parcă răs­punsul imensului parc: gioventu, gioventu... triumfa... triumfa... gar du med, găr du med... In grupuri voioase pășesc, italieni, francezi, englezi, egipteni, chinezi, sovietici, germani, suedezi şi ro­mâni. Tineri din lumea întreagă care făuresc idealuri, cărora li-e dragă tinereţea. Sus pe cer se sparg imense flori de lumină. Şi cântul glasurilor ti­nere răsună peste liniştea nopţii p­e cântecul prieteniei atotbiruitoare. CARMEN CONSTANTINESCU ALICE KLEIN Un aspect din seara carnavalului. Carnavalul Prieteniei Pe stadionul „Spartac" s’au adu­nat spectatorii, s’au umplut tribu­nele şi pe teren s’au aliniat echi­pele masculine de handbal ale R.D.G. şi Franţei. Aproape de tuşe stau doua tinere şi urmăresc cu emoţie fazele. Una poartă trening albastru cu iniţialele Republicii Democrate Germane, cealaltă e jucătoare de handbal a echipei franceze. Tinerii în albastru au un control mai precis al balo­nului, rapiditate în deplasări şi reuşesc să ridice mereu scorul: 26-3, 27-3, 30-3... — Allez, allez... îşi încurajează echipa Yvonne Fleury. Atleta ger­mană o priveşte în ochi, citeşte în ei parcă părere de rău. O prinde de mână. Yvonne îi zâmbeşte. — Ne-aţi bătut... rău ... Nu-i nimic ! Noi n’am pierdut, am câş­tigat. Am fost alături de voi, am jucat cu voi, am fost aici în mij­locul tineretului lumii. Şi cele două tinere necunoscute până mai acum câteva clipe pretid să-şi depene îm­preună frânturi din viaţa și gându­rile lor. — Mă cheamă Annelies Gerult. — Pe mine Yvonne Fleury. Două prietene îşi întind mâinile. In privirea lor se revarsă toată bucuria aces­tei întâlniri, toată căldura tinereţii lor. Annelies îi povesteşte Yvon­­nei despre primele ei concursuri, împlinise 16 ani când s’a luat la întrecere cu înălţimea. Sărise 1,33 m., apoi doar peste un an 1,45 m. In toamna anului trecut dobo­­rîse vechiul record. Aceasta s’a întâmplat la Rostock unde ea, tânăra Annelies, elevă in ultimul an al liceului, a învins ştacheta înălţată la 1,56 m., înscriind ast­­fel noul record al ţării sale. Apoi, tânăra atletă i-a vorbit despre gândurile-i de viitor: ,Voi de­veni arhitectă. Voi construi..." Yvonne a ascultat povestea a­­ceasta scurtă dar minunată des­pre viaţa aceasta tânără dar plină de bucurii. — Ai 19 ani şi viaţa ţi-e plină de înfăptuiri, plină de speranţe şi victorii. Eu am 27 ani, dar viaţa mi-e mai săracă. Are mai puţine bucurii. Sunt profesoară de edu­caţie fizică şi joc uneori hand­bal... Asta-i tot. Dar deodată faţa Yvonnei s’a luminat. — Am un copil, un băiat de 4 ani, pentru al cărui viitor lupt. Sunt aici alături de tine, de mii de tineri din lumea întreagă, şi luptăm cu toţii pentru pace, pentru fericirea tuturor. ★ Matchul s’a terminat de mult, dar cele două prietene stau tot alături. Vorbesc despre Festival, despre prima lor competiţie inter­naţională, despre minunatele zile petrecute la Bucureşti, despre ho­­tărîrea lor de a apăra pacea. Vântul jucăuş răvăşeşte buclele aurii ale Anneliesei. Yvonne îi mângâie şuviţele de păr. — Să nu uiţi, Annelies, această zi în care Yvonne şi Annelies şi au jurat prietenie. — Nu, draga mea, nu ne pot des-­ părţi nici munţi, nici ape. Prietenia noastră va trăi puternic în viaţa noastră tânără. Soarele era la amiază când cele două prietene au pornit spre can-­ tonament. S’au despărţit, dar şi peste hotare ele şi-au întins mâna. SILVIA DUMITRESCU Redacţia şi Administraţia, Bucureşti str Consi­liile Nr. 1?, telefon 5.30.36-5.30.37- N. 1—9—52 Intr. Poligrafică Nr. 2, str. Brezoianu Nr. 23—25. Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Ad- (iei Poştelor şi Telecomunicaţiilor, cu Nr. 160.528/945

Next