Sportul Popular, iulie 1956 (Anul 11, nr. 2842-2860)
1956-07-14 / nr. 2849
Din Cristea, Zeno Dragomir, Ion Sitter şi Ion Moina la startul, amintirilor despre Balcaniade Aşadar, firul Balcaniadelor de atletism va fi reluat! In curînd, pe stadionul „Partizan“ din Belgrad, se va auzi pocnetul primului start în cea de a XV-a ediţie a acestor minunate întreceri sportive. Pînă atunci însă, cei care vor avea prilejul să reprezinte culorile ţării noastre, pe lîngă antrenamente, „sacrifică“ o parte din timp amintirilor trecutelor Balcaniade. Şi nici nu ar putea fi altfel. Cine l-ar crede, de pildă, pe Dinu Cristea, ca mai înainte de a-şi face valiza pentru Belgrad nu a revăzut aevea trecutele Balcaniade? UN VETERAN AL ACESTOR ÎNTRECERI : DINU CRISTEA — Cum aş putea să uit vreodată minunatele concursuri din cadrul Balcaniadelor? Dacă eu aş face.o, nu m-ar ierta „copiii“ de azi, cu care voi lupta cot la cot la Belgrad şi nici miile de spectatori care la Bucureşti, în 1937, m-au ajutat să cîştig lupta cu Kiryakidis. Parcă simt şi acum nedumerirea excelenţilor atleţi greci şi neîncrederea publicului. Pornisem foarte tare încă din primul tur al probei de 10.009 m. Puţini credeau că am să pot rezista şi că „aventura“ pe care o încercam va avea şanse de izbîndă. Eu însă ştiam una şi bună : trebuia să fiu eu înaintea atletului grec! Celebritatea lui nu mă speria. Bănuiam că el, sigur pe valoarea rezultatelor sale, considera timpurie evadarea mea din pluton şi că aştepta să mă „sfîrşesc“ cît de curînd şi să ia cursa pe cont propriu. Proverbul nostru: „Ce-i în mină, nu-i minciună“, dar şi ambiţia mea, sporită de încurajările publicului care începuse să spere în victoria mea, muu ajutat să-mi menţin ritmul şi să urc mai tîrziu pe podiumul cîştigătorilor, pe care, cu o treaptă mai jos stătea fostul favorit al cursei. Deşi îl mai întilnisem pe Kiryakidis şi cu alte ocazii, totuşi prietenia noastră datează de la această memorabilă cursă din 1937. După un an, la Belgrad, tot eu am cîştigat această probă, iar în 1939 am fost oaspeţii atleţilor greci în minunata lor capitală. Am petrecut clipe de neuitat alături de Kiryakidis şi Ragazos, cunoscuţi în întreaga Atenă şi care vorbiseră atît de mult despre mine incit pe străzile comerciale cele mai importante eram pur şi simplu tras de minecă în diverse prăvălii pentru a vorbi publicului atenian şi pentru a mi se oferi tot felul de amintiri... In acel an însă, Dinu Cristea era de acum unul din atleţii cei mai vechi ai echipei noastre. Mezinul echipei către care se îndrepta atenţia tuturor, era atunci Zeno Dragomir. SA I DAM CUVINTUL.. — Să ai 14 ani şî să ţi se spună simplu şi oarecum în şagă: „Băiatul cu băţul“; să fii unul dintre şcolarii obişnuiţi ai unui liceu de provincie, care înlemnesc la apariţia directorului (asta însemna ori eliminare, ori neplata taxelor şcolare!) ; să fii îndrăgostit de atletism în taină, ca de o Ileană idealizată de basm şi în acelaşi timp să ţi se aducă la cunoştinţă că ai fost chemat de la Bucureşti să reprezinţi ţara în întrecerile de la Atena.. Totul se schimbă ca prin farmec: „Bătui“ devine un obiect rar, aurit; „băiatul“ un sportiv internaţional demn de respectul celorlalţi, directorul temut devine un „unchi“ delicios care oferă darnic ciocolată, iar urgisita Ileană o mîndră domniţă cu care ieşi la braţ în văzul tuturor. Adăugaţi acestora primul drum în capitala ţării, apoi cea dinţii călătorie peste mări şi primul concurs internaţional în faţa a peste 100.000 spectatori şi veţi avea o imagine a lui Zeno Dragomir în anul 1939. Şi totuşi, amintirile cele mai dragice au rămas acelea de la Balcaniada de la Tirana din 1946 (primul meu titlu balcanic) şi din 1947 de la Bucureşti (prima săritură peste 4 m. şi din nou campion balcanic), două vise împli- IN LUPTA CU ÎNĂLŢIMEA Nu numai Zeno a cîştigat centimetri în înălţime la proba sa, în cadrul Balcaniadei. De fiecare dată lotul nostru a cuprins alţi debutanţi pe care tradiţionalele jocuri aveau să-i confirme. Aşa cum laAtena în 1939, Zeno deschidea ochii asupra unui mare concurs, peste 7 ani la Tirana, Ion Seter debuta cu succes în arena atletică internaţională. — Vukovic şi Zurkovic erau pentru mine adevăraţi zburători. Aiura lor, căpătată în numeroase întreceri internaţionale, siguranţa în concurs, calmul pe care 1-1 dădea faptul că victoria nu te putea scăpa, mă impresionau. Şi totuşi, am reuşit atunci primul meu record (dar de juniori!) cu 1,80 m. După un an, la Bucureşti am mai adăugat 10 cm. recordului de la Tirana. Doresc ca acestor întreceri cărora le datorez mult şi cărora le păstrez o caldă amintire, să le pot aduce în dar şi un nou record demn de frumuseţea şi înalta lor semnificaţie. * ★ ION MOINA LA START De datei aceasta insă nu în gropile de plecare, atent şi încordat la pocnetul pistolului, ci alături de pistă, îndrumîndu-i pe alţii. — Regret că nu mai mă pot număra printre veteranii activi ai acestor întreceri, aşa cum se numără Dinu Cristea şi poate discobolul grec Silas, pe care s-ar putea să-l revedem şi la Belgrad. Mi se pare totuşi normal ca un vitezist să-şi termine mai repede ... proba, decit un alergător de fond. Sunt totuşi fericit că voi fi alături de atleţii noştri, de prieteni cu care am concurat, şi că voi retrăi admirabila atmosferă a tradiţionalelor jocuri balcanice. EM. VALERIU R. VILARA Ultima parte a probei de 200 m. din cadrul balcaniadei din 1947. Ion Moina fixează de pe acum firul alb al sosirii, iar Csany pare resemnat cu locul doi pe care insă l-a cucerit compatriotul său Goldovanyi SPORTUL POPULAR i pag. 2.a Nr. 2849 Temele cercetariior ştiinţifice trebuie bine alese, iar rezultatele să nu rămînă pe hîrtie ! In dorinţa de a afla părerea unor activişti în domeniul cercetărilor ştiinţifice din ţara noastră în legătură cu orientarea acestor cercetări, ne-am adresat profesorului Cornel lovănescu, doctorului Cornel Obraşcu şi candidatului în ştiinţe pedagogice Emil Ghibu, care ne-au împărtăşit o serie de impresii pe care le considerăm utile pentru îmbunătăţirea activităţii de cercetări. Iată ce ne-a declarat profesorul Cornel lovănescu, binecunoscut sportivilor din ţara noastră pentru frumoasele rezultate obţinute in antrenarea atleţilor. „In Timişoara s-au realizat o serie de cercetări foarte utile, care au fost de un real folos antrenorilor, sportivilor sau profesorilor de educaţie fizică. Pot da ca exemplu lucrarea efectuată de dr. Schorscher, dr. Cătină şi de mine, in legătură cu sistemul nervos neuro-vegetativ. Experienţele au arătat că în urma acestei cercetări sportivii pot fi îndrumaţi spre o anumită probă, pentru care dovedesc că au cele mai mari aptitudini şi unde pot realiza cele mai bune rezultate. O altă cercetare care a folosit antrenorilor este tratarea urinei cu nitrat de argint. Metoda pune la dispoziţia antrenorilor posibilitatea controlului ştiinţific al antrenamentului, reglarea cantităţii şi intensităţii efortului şi depistează supraantrenamentul. „Au fost insă şi unele lucrări care nu s-au dovedit utile. De pildă, lucrarea lectorului C. Bucur întitulată „Unele observaţii pe marginea lecţiei lui Dogadin“ nu are nici o aplicare practică, nu este legată de nici una din problemele specifice sportului nostru. „Mai vreau să evidenţiez un aspect oferit de lucrarea lectorului Iuliu Ilka, întitulată „Combaterea viciilor de atitudini la studenţi“. Problema a fost bine aleasă şi tratată şi fără îndoială că punerea în practică a soluţiilor găsite ar fi dat roade frumoase. Dinpăcate însă, Ministerul Invăţămîntului nu a făcut nimic pentru acordarea orelor speciale necesare exerciţiilor, aşa că toată cercetarea a rămas pe hîrtie, deşi folosirea metodelor ar fi fost de un real folos studenţilor cu vicii de atitudini“. Doctorul Cornel Obraşcu, din cabinetul metodico-ştiinţific din Cluj, ne-a declarat: „Este îmbucurător faptul că sportivii şi antrenorii îşi dau seama că practicarea sportului pe baze ştiinţifice face ca rezultatele obţinute pe teren să fie din ce în ce mai bune. La Cluj, indicaţiile date de cabinet sunt luate în considerare şi puse in aplicare. In prezent, atît membrii cabinetului metodico-ştiinţific, cit şi profesorii de educaţie fizică şi antrenorii caută să colaboreze pentru ca lucrările care vor fi prezentate în cadrul sesiuunii de comunicări din luna noiembrie a acestui an să fie cît mai complete, să cuprindă problemele sportivilor clujeni, să vină în ajutorul tuturor sportivilor din ţară“. Candidatul în ştiinţe pedagogice Emil Ghibu, directorul cercetărilor ştiinţifice-invăţămint din C.C.F.S./ C.M., ne-a prezentat succint principalele probleme ale activităţii de cercetări, dînd totodată o serie de indicaţii deosebit de utile: „Necesitatea cercetărilor în domeniul culturii fizice este determinată în primul rînd de fundamentarea ştiinţifică a practicii sportive şi, in al doilea rînd, de introducerea principiilor teoretice în practică. In ultimii doi-trei ani, activitatea de cercetări ştiinţifice în specialitatea noastră a făcut progrese serioase. Sesiunile de comunicări organizate anul acesta, — mai numeroase ca oricînd într-un asemenea interval — de către cabinetele metodico-ştiinţifice regionale ale C.C.F.S., de Socie- ^ ■illem tatea Ştiinţelor Medicale sau de diferite institute de învăţămînt superior, au arătat creşterea cantitativă şi calitativă a muncii de cercetări în domeniul culturii fizice. „Din păcate însă, introducerea în practică a cercetărilor se face greu. Aceasta din cauza insuficientei sistematizări şi urmăriri a măsurilor care pot asigura valorificarea, mai precis folosirea datelor ştiinţifice în activitatea practică. Consider că în stadiul actual acest aspect este de primă importanţă. Pentru a se pune în practică cercetările şi experimentele ar trebui ca comitetele regionale şi orăşeneşti C.F.S. să aibă evidenţa cercetărilor efectuate pe plan local şi să ia măsuri pentru aducerea la cunoştinţa cadrelor de specialitate a principalelor noutăţi aplicate in ţară şi în străinătate. In acest scop, în afara sesiunilor de comunicări, trebuie folosite şedinţele de lucru ale antrenorilor pe ramuri de sport (sau organizarea unor şedinţe speciale cu toţi antrenorii din localitate), şedinţele cercurilor pedagogice ale profesorilor de educaţie fizică, presa, etc. „Al doilea aspect important al cercetărilor ştiinţifice îl constituie alegerea domeniului, a tematicii de cercetări. Consider că problemele în cadrul cărora pot fi concretizate temele de cercetat sunt următoarele: — bazele ştiinţifice ale sistemului nostru de educaţie fizică; — educaţia fizică, factor important de întărire a sănătăţii şi ridicare a capacităţii de muncă; — teoria şi metodica antrenamentului sportiv; — bazele fiziologice ale antrenamentului sportiv ; — bazele igienice ale educaţiei fizice; — bazele psihologice ale educaţiei fizice; — teoria şi metodica controlului medical; — istoria şi organizarea educaţiei fizice. „In cadrul acestor probleme se determină teme concrete. De pildă, în prima problemă se pot stabili ca teme: terminologia educaţiei fizice, principiile şi metodele de învăţare a exerciţiilor fizice, fundamentarea ştiinţifică a normativelor de control şi şcoală etc. In a treia problemă se pot trata : caracteristicile metodicii antrenamentului sportiv cu copiii (la atletism, gimnastică, baschet, etc.), analiza tehnică şi a căilor de perfecţionare în diferite sporturi, etc. „In încheiere, vreau să remarc că se pierd importante forţe deoarece in munca de cercetări este angrenată doar o mică parte din tehnicieni. De aceea, consider că unul din obiectivele principale în activitatea noastră este acela de a convinge toate cadrele de specialitate de necesitatea cercetărilor, pentru ca în următorii ani majoritatea profesorilor, antrenorilor şi medicilor sportivi să aibă planul lor individual de cercetare ştiinţifică“. ★ Din aceste declaraţii reiese că activitatea de cercetări ştiinţifice în domeniul culturii fizice are o îndrumare bună şi că majoritatea lucrărilor sunt bine alese, legate de problemele practice şi utile antrenorilor, profesorilor de educaţie fizică şi medicilor sportivi. Au reieşit însă două probleme importante: aceea a selecţionării mai judicioase a temelor de cercetări (problemă care este pe cale de a fi complet rezolvată) şi a punerii în practică a experimentelor. In această a doua problemă este necesară acordarea întregii atenţii de către forurile respective (în cazul de la Timişoara, Ministerul Invăţămîntului ar trebui să sprijine efectiv punerea în practică a rezultatelor lucrărilor, pentru ca cercetările să fie intr-adevăr utile. Altfel, ele nu-şi au rost, iar cercetătorii vor renunţa la această activitate de o importanţă deosebită pentru mişcarea sportivă din țara noastră. Jn ★ . Revista „FOTBAL“ Nr. 7 iUne 1956) care cuprinde : T. FIRAN — Arbitrajul de bună calitate — factor important în desfăşurarea jocului de fotbal. C. VILCOV — Eficacitatea trasului la poartă este condiţionată de calitatea ultimei pase. N. PETRESCU — Despre fotbal şi antrenament. *** — De vorbă cu Pereival G. Mitchell, preşedintele clubului Luton Town. L. ROPOT — Medicul sportiv dr. Traian Dumitrescu, despre pacienţii săi fotbalişti şi despre altele. V. VALERIU — „Avertismentul“ mijloc educativ. C. BRAUN — Să îmbunătăţim tehnica trasului la poartă. R. BURGER — Jocul fundaşilor. R. WETZER — Construirea acţiunilor de atac se începe de la linia de fund FRANTISEK BLAZEJ — Problemele actuale ale fotbalului cehoslovac. *** — Înaintea celei de a XVI-a ediții a Jocurilor Olimpice; Turneul Braziliei în Europa; Note despre fotbalul italian, Cupa Europei Centrale. M. FLAMAROPOL — Triplu preşedinte MATT) — Umor. Pentru a c fi regulat revista „Fotbal“ abonaţi vă prin oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Costul unui abonament este de: 9 lei — 3 luni, 18 lei — 6 luni și 36 lei — 12 luni. Azi şi minte pe stadionul Republicii meci internaţional de atletism la juniori: R.P.R.—R.P. Bulgaria (Urmare din pag. 1aţime — Mayer, Chivăran (Roşea); greutate — A. Roth, Scherer (Barbu); disc — Barbu, Krauss (Roth, Scherer, Vasile); suliţă — Iordan, Diţi (Wentzel). Iată programul tehnic al celor două zile de concurs. ASTAZI: ora 17,00— festivitatea dedeschidere; ora 17,30— 110 m. garduri; lungime; înălţime; disc fete; ora 17,40—16 km. marş; ora 18,15—greutate; suliţă fete; ora 18,35— 100 m. plat; ora 18,40— 100 m. plat fete; ora 18,50— 400 m. plat; ora 19,00 — ciocan; concurs special cu proba de săritură în înălţime femei; 500 m. fete; ora 19,15— 1.500 m.; ora 19,30 — 4x100 m. fete; ora 19,40— 4x100 m.; MUME: ora 15,30— plecarea în cursa de 50 km. marş (campionat republican); ora 16,00 — plecare în cursa de 20 km. marş (concurs de verificare); ora 16,55 — plecarea în cursa de maraton (campionat republican); ora 17,00 — 400 m. garduri; prăjină; lungime fete; disc; greutate fete; ora 17,15 — 800 m. plat; ora 17,30 — 200 m. plat; ora 17,35 — 200 m. plat fete; sosirea din cursa de 20 km. marș; ora 17,56 — 1.000 m. obstacole; ora 18,05 — 80 m. garduri fete; suliţă; triplu salt; înălțime fete; ora 18,15 — 3.000 m. plat; ora 18,30 — 3x500 m. fete; ora 18,45 — 4x400 m.; ora 19,00 — festivitatea de închidere; ora 19,30 — sosirea din cursa de maraton; ora 20,0o — sosirea din cursa de 50 km. marş. Asociaţia sportivă FI. roşie organizează mîine după amiază întrecerile din cadrul campionatelor republicane de 50 km. marş, maraton şi o cursă de verificare de 20 km. marş, plecările şi sosirile au loc pe stadionul Republicii. Traseele celor trei probe sînt oarecum comune, făcîndu-se pe străzile principale ale Capitalei (str. Izvor-sp. Independenţei-piaţa 20 Martie-bd. 1848-bd. Magheru-piaţa Romană-bd. Ana Ipătescu-piaţa Victoriei-şos. Kiselef-piaţa Scînteii-şos. Bucureşti-Ploeşti-şos. Străulatu-şos. Tîrgovişte-cu întoarcerea la diferite puncte), întrecerile se desfășoară individual și pe echipe. „REVISTA DE ŞAH“ Nr. 7 (iulie 1956) Cu următorul cuprins : Partide de la turneul candidaţilor la campionatul mondial (Amsterdam) ; O analiză şi partide din meciul R.P.R.-R.P. Bulgaria; Continuarea articolului teoretic al marelui maestru cehoslovac I. Pachman; Partide diferite de la ultimele concursuri; Continuarea seriei de articole despre istoria şahului (de la şatrandi la şahul modern); Un articol de maestrul V. Ciocîltea despre noutăţile teoretice ale turneelor de la Dresda şi Palanka; Probleme şi studii care iau parte la concursul internaţional al revistei; Combinaţii, partide scurte, ştiri din ţară şi străinătate; Primii premiaţi ai concursului fie dezlegări organizat de revistă.