Sportul Popular, iulie 1958 (Anul 13, nr. 3230-3247)
1958-07-22 / nr. 3242
Spartachiada de vară a tineretului într-o etapă superioară O dată cu disputarea primelor întreceri interraionale, Spartachiada de vară a tineretului a trecut într-o etpa superioară. După cum se ştie, primele faze ale acestei mari competiţii, acelea pe colectiv şi pe raion, au avut un pronunţat caracter de masă, principala problemă în organizarea unor asemenea întreceri fîind aceea a asigurării unei masive participări. Insă din momentul în care concursurile pe colectiv şi raion s-au încheiat, în viitoarele faze ale Spartchiadei accentul ni mai cade pe inbilizrea concurenţilor, ci pe buna lor pregătire. Aceasta este el apa superioară despre care vorbeam in pinde rîndmi şi trecerea c.c se face ar o deosebită importantă pentru as intrarea succesului fmnal al comp* ' iri. u primul rînd apare evident faptul la toate colectivele sportive care au participanţi la fazele superioare ale fiarhiadei, au datoria sa asigure cete mai bune condiţiimi de pregătire . erster sportivi. Pe măsură ce intrecerea va înainta în desfăşurare, dificultatea concursurilor va fi şi ea in creştere, ca urmare firească a selecţiei făcuta de fazele interraionale şi regionale, lată pentru ce pregătirea concurenţilor şi a echipelor trebuie efectuată cu şi mai multă atenţie şi conştiinciozitate, lată pentru ce această problemă nu trebuie să rămînă numai în preocuparea colectivelor sportive, multe din ele lipsite de aportul unor buni tehnicieni ci trebuie să treacă şi în atenţia consiliilor regionale U.C.F.S. In acest sens ni se par lăudabile acţiunile unor consilii regionale (Bacău, spre exemplu, unde chiar de pe acum, deci înainte de disputarea etapei regionale şi a celei interregionale, s-au lat măsuri pentru crearea unor centre de antrenament şi pentru îndrumarea cu ajutorul celor mai pricepuţi antrenori a sportivilor şi echipelor calificate. Vom sublinia, de asemenea, ca o măsură bună, menită să constituie un stimulent în vederea pregătirii conştiincioase pentru fazete superioare ale Spartachiadei de vară, lăutul cu unele Federaţii pe ramură de sport au hotărît să acorde cupe şi plachete celor mai merituoşi sportivi, evidenţiaţi în întrecerile premergătoare finalei. In concluzie, este neapărat necesar ca în această perioadă, în care se vor organiza întreceri interraionale, regionale şi interregionale, întreceri ce au drept scop selecţionarea celor mai bune echipe pentru finala, să crească interesul şi preocuparea pentru buna pregătire a participanţilor. Este sarcina cea mai actuală in legătură cu Spartachiada de vară a tineretului. In cetatea fontei si a otelului (urmare din pap. 1) mult mai mică, şi citeva case. O singură stradă. Multi oameni necăjiţi.. “ Nu este povestea stadionului ! Este povestea Hunedoarei de ieri. Pe cea a Hunedoarei de astăzi am cunoscut o singur şi am retrăit-o puternic doi prima oră a acestui popas, marginea stadionului, acolo tinde se surgeau cîndva apele murdare anspre ('.ezit şi Hajdat, împreunînuu-se într-o baltă neagră, se înalţă acum in toată frumuseţea ei construcţia impunătoare a teatrului muncitoresc, marile blocuri cu încăperi luminoase ca sufletele oamenilor de aic ... Sosind la Hunedoara, privirile ifi sunt atrase către cea mai puternică mărturie a vieţii noastre noi pe care oamenii de aici au făurit-o cu ajutorul partidului: cetatea fontei şi a oţelului, despre a cărei dezvoltare uriaşă nu trebuie să-ţi vorbească nimeni. Iţi vorbesc imaginile care ţi se perindă vi, fantastic de bogate, prin faţa oilor. ...Şi, deodată cerul s-a înroşit de parcă mii de stele se aprinseseră. La turnatul şapte fusese dată o nouă şarjă! CUNOŞTINŢA CU OAMENI, ASEMENEA VOINICILOR DIN POVESTE de stradă, tin întreg, oraşul, caniculă. Peste 40 de grade! In cuptoarele electrice peste... 1800 de grade. Aici făuresc oamenii oţelul. Şi, am văzut oţel nu numai privind uriaşele lingouri. De oţel sînt şi braţele oamenilor. Cînd îi vezi şi, mai ales, cînd îi cunoşti, le afli puterea, măreţia. Aidoma voinicilor din poveste, siderurgiştii au învins totul. Au ieşit biruitori în lupta cu pămîntul pe care au ridicat construcţii uriaşe, şi-au măsurat forţele cu oţelul... Ne am oprit mai mult lingă voinicii aceia pe care paznicul „Corvinului" spunea că îi vede mai mereu la... sport“. N-am întrebat mult de ei. li cunoaşte toată lumea în cetate. — Oswald Klutsch? Tare vrednic muncitor. Sportiv de nădejde. Om preţuit şi iubit, ne-au răspuns toţi cei pe care i-am întrebat despre luptatinu! cu care se mîndreşte nu numai antrenorul lui Kopaci „baci“... — Şi, să senţi, tovarăşi, căOswald e prin topitor, că echipa din care face parte a depăşit in ultimul timp planul cu 26,4 la sută, că numai în ultimele două săptămini a dat Patriei şase şarje... Dar, cite cuvinte de laudă n-am auzit şi despre tinărul fotbalist Ion Jenesen, care ne făcuse semne prieteneşti atunci cînd a trecut cu macaraua lui gigantică fie deasupra capetelor noastre. Alţi fruntaşi în producţie, muncitori care se bucură de toată stima? Ciţi vrei. Boxerii Grigore Gavilă şi I. Punguţă de la Oţelăria Electrică, Iosif Balasz de la Oţelăria Nouă, „greul“ Mihai Ghiorghioni, strungar la laminoare, atletul Daniil Grafenstein de la oooserie și cîți albi. ..Locomotiva poartă neîntrerupt zeci de vagoane prin marea curte a „cetării“. —i vezi pe tinerii aceia? Sunt sportivii Am auzit repetate aceste cuvinte și cînd am păşit în imensa hală a secţiei de laminoare, şi la oţelărie, şi la coeserie... IT mire voinicii cetăţii, mulţi, foarte mulţi sportivi Simţăimînt de bucurie. Şi de mîndrie!. „CORVINUL** E numele colectivului sportiv. I l-au dat muncitorii în urmă cu cîteva liuni. Li-e drag sportul oţelarilor. „Corvinul" este... bogat Mai bine de 2000 muncitori ai combinatului şi-au aşternut cu bucurie semnăturile pe adeziunile de înscriere în U.C.F.S. (ce păcat că apoi colectivul sportiv nu s-a mai preocupat de eliberarea tuturor carnetelor şi de strîngerea cotizaţiilor!) — Avem boxeri, luptători, atleţi, voleibalişti..., ne spune Remus Gostian, secretarul colectivului sportiv. „Recordul" îl deţin însă fotbaliştii a căror „familie“ cuprinde peste... 700 de membri. Să ne mirăm oare că la tradiţionalele campionate intersecţii (la care iau parte aproape 30 echipe) vin cite 1500—2000 spectatori? Nicidecum. Şi la galele de box vin cam tot atîţia. Şi la întrecerile de lupte... O întrebare inevitabilă: „Cum staţi cu Simtachiada de vară?“ Un răspuns care mi se poate să nu bucure pe oricare... reporter sportiv ,feste it.OOO de participări*. Sínt necesare comentarii ? Muncitorii combinatul*« nu iubesc mimai fotbalul, boxul sau vokiul. Mii de siderurgişti sínt pasionaţi ai drumeţiei de munte, ai excursiilor în pitoreştile aşezari ale patriei. E deajuns să se anunţe o excursie la Sarmisegenuza, la Bubea sau Gheţar, la Cluj, Bucureşti sau Dojuimu şi organizatorii încep să fie „asaltaţi“. Şi nu au... odihnă pînă ce nu stau vte vorbă, de fiecare dată, cu cîte 5—600 muncitori. — Merge bine numea aluna cînd eşti agitat, ne spun muncitorii. Comitetul de partid al combinatului, organizaţiile de pariul, ne-au sprijinit in realizarea tuturor acestor victorii. Vorbe pornite din inimă. Gînduri de sinceră recunoştinţă. Priviri îndrăzneţe către anii ce vini... FOTBALIŞTI, SUPORTERI ŞI... EDUCAŢIE Nu ocolim acest subiect, deşi el a strecurat în oceanul minunatelor lapte, care ne-au impresionat atît de plăcut, cîteva picături amare. Este cunoscută dragostea şi pasiunea siderurgiştilor pentru fotbal. Acum însă, foarte mulţi muncitori sunt nemulţumiţi de cei care reprezintă „Corvinul" în întrecerile fotbalistice. Nu. Nu pentru că echipa n-a intrat în... „A“. Dincoo de dorinţa de a-i vedea pe reprezentanţii lor luptînd în prima categorie, există o altă dorinţă mai puternică: echipa să facă cinste, prin comportarea ei, marelui combinat pe care îl reprezintă. Şi... sunt multe de spus Unii jucători duc o viaţă nesportivă. Acte de indisciplină. Tendinţe de vedetism. Carierism. Dezinteres şi lipsă de voinţă de luptă... Toate acestea sub privirea îngăduitoare a antrenorului Remeny, care a răspuns pînă de curînd de pregătirea echipei, dar care n-a văzut decit partea... tehnică. Şi, din păcate, mulţi dintre entuziaştii suporteri ai fotbaliştilor hunedoreni n-au văzut nici ei altceva. N-au văzut că echipa s-a împărţit în grupuri, că s-au ivit neînţelegeri, că s-au iscat certuri. Nu era oare grese ca toate acestea să se reflecte şi in comportarea echipei pe teren? Iată unde trebuia căutată explicaţia multor lucruri. Au căutat-o — şi au găsit-o acum — tovarăşii din comitetul de partid al combinatului, hotărîri să intervină de data aceasta cu toată autoritatea. Măsură necesară cu atît mai mult cu cit s-au constatat şi multe lipsuri în ceea ce priveşte legătura fotbaliştilor cu producţia. Este suficient să amintim că la şedinţa în care urma să fie confirmat membru U.T.M , fiind întrebat ce profesiune are, tinărul jucător Costăchescu a răspuns: „La început am fost electrician, acum însă sunt... fotbalist". Şi, încă ceva. Se pare că unii jucători, plictisiţi“ de Hunidoaul şi de Hohiţelegerea cu care stnt privite revendicările lor, se pregătesc să-şi ia „zborul" spre alte loturi mai... rentabile. Să plece! Nu toate despărţirile lasă in urmă regrete... Siderurgiştii iubesc fotbalul. Şi fie fotbalişti. Dar, numai pe cei care sunt demni de dragostea şi preţuirea lor. MAI MULTA ATENŢIE SPORTULUI MUNEDOREAN ! Sînt rinduri pe care le adresăm: 1. Colectivului sportiv „Corvinul“, care trebuie să desfăşoare o activitate mai hotărîtă, să folosească mai mult sprijinul comitetului de partid şi al organizaţiilor de partid şi sindicale pentru dezvoltarea sportului de masă în lumina sarcinilor cuprinse în Botărirea din 2 iulie 1957. La combinatul siderurgic sunt încă mulţi muncitori care doresc să practice sportul. Au şi cerut acest lucru. De ce nu se organizează mai multe competiţii, de ce nu sunt înfiinţate secţii fie ramură de sport, cum ar fi de pilda cele care s-ar bucura de limită popularitate: haltere, rugbi, handbal...? 2. Consiliului orăşenesc U.C.F.S. Hunedoara, care cunoaşte bine problemele sportive din combinatul sidemrgic dar care trebuie să se ocupe mai activ de activitatea consiliului colectivului sportiv şi de iniţierea mai multor acţiuni pe linia sportului de masă, de sporirea numărului de cadre tehnice etc. 3. Federaţiei de fotbal, care trebuie să contribuie cit mai grabnic la rezolvarea problemelor echipei de fotbal din acest puternic centru muncitoresc. Aici colectivul sportiv nu ştie ce face secţia de fotbal, iar secţia de fotbal nu respectă mai niciodată îndrumările consiliului colectivului. Şi nu numai atît ! 4. Consiliului general U.C.F.S., căruia îi sugerăm să studieze — prin secţia organizatorică — posibilitatea trimiterii în acest centru industrial a unui organizator sportiv, care să nimicească acolo o perioadă de timp şi care să ajute la organizarea activităţii sportive de masă şi la rezolvarea unor probleme în care se simte necesar sprijinul organelor centrale U.C.F.S. DRUM DESCHIS CĂTRE NOI BIRUINŢE... Am petrecut cîteva ceasuri şi printre elevii grupului şcolar profesional — schimbul de mîine al siderurgiştilor. Mulţi dintre tierii elevi sînt şi schimbul de mîine al sportivilor din combinat. Am vizitat uriaşul şantier pe care se va înălţa o modernă baza sportivă, am studiat planurile privind executarea unui straniu popular cu bazin acoperit. Am ascultat dorinţele şi proiectele multor activişti sportivi. Şi am înţeles că aici, în cetatea fontei st a •detulii, sportul are un jțwu Ueg dese!*«, către ucu binunți.. SPORTUL POPULAR Pag. 2-a Nr. 3242 • In dorinţa de a întîmpina ziua de 23 August cu noi realizări în doumeniul sportiv (cum ar fi dezvoltarea a noi ramuri de sport, ca de pildă alpinismul şi turismul, care la ora actuală sînt slab dezvoltate în Valea Jiului), secţia de turism şi alpinism a colectivului sportiv C.F.R. Petroşani va organiza între 6 şi 23 august competiţia „Cupa Păcii“ al cărui obiectiv il constituie traversarea Carpaţilor meridionali de la Sinaia spre Petroşani. La competiţie vor participa turişti de la C.F.R. şi de la colectivele sportive miniere din regiune. Salutăm această iniţiativă a amatorilor de turism şi alpinism din Petroşani. Ea trebuie să constituie un exemplu şi pentru celelalte colective sportive din Valea Jiului, pentru că numai prin organizarea unor asemenea competiţii se va dezvolta şi această activitate in întreaga regiune. (J. PALIJA, corrsp.) • Intensa activitate turistică din ţară este relievată şi de alte scrisori primite de la corespondenţii noştri. Din Tg Mureş, MAN PAIJS ne aduce vestea organiză«» unui interesant concurs de orientare turistică rezervat pionierilor. Concursul a avut o temă de zi, cu probleme teoretice şi practice. O parte din problemele dezbătute la examenul teoretic au trebuit să fie aplicate în cadrul concursurii. Traseul a măsurat 4 km. şi a străbătut platoul Corneşti şi împrejurimile oraşului Tg. Mureş. Pe primele 3 locuri s-au clasat echipele şcolii medii „Bolyai Farkas“. • In planul de muncă al comimii de excursii şi turism din Reşiţa este prevăzută o activitate bogată. Săptăminal sunt organizate excursii de scurţi ■durată în împrejurimile oraşului, Crivaia, Semenic, lacul Buhui. Pro-Ahtiuştii de la Energia Sibiu duc o frumoasă activitate. Actualmente ei se află la Cheile Bicazului, unde lucrează la citeau premiere, lată-l pe alpinistul Adolf Meitzer (Energia Sibiu), iechrut o surplomba intr-un traseu din cheile Bicazului, las etc. Se mai organizează și excursii cu trenul forestier Secul- Anina, la Bobu, Finet, Comarnic, Marghitaş etc. După cum ne scrie corespondentul nostru, GH. DOBRESCU, in acest plan de muncă mai sunt prevăzute şi excursii cu o durată mai lungă (la Hunedoara, Deva, Cluj, Timişoara şi Bucureşti pentru vizitarea expoziţiilor şi muzeelor), ca şi excursii pe Dunăre, la Cazane şi Porţile de Fier. • O frumoasă activitate desfăşoară şi alpiniştii din Bucureşti Cu cîtva timp în urmă, echipa Stan Florin, Ion Babteş şi Ion Mihai de la lI.T.B. ca şi Ion Ghidorea şi Ladislau Birc de la Metalul M.I.G., au escaldat traseul „Fisura Răsucită" de gradul 4 B. Alpiniştii de la Metalul AUG, au escaladat şi „Fisura întreruptă"’ (echipa Ştefan Focşe, Gh. Popa şi Aurel Iliescu) ca şi Creasta Coştila Gălbenele (tot prin echipa Chiciorca — Biro). Sportivii de la I.T.B. şi Metalul M.I.G. au mai străbătut şi traseul „Eftimie Croitoru” de gradul 5 B. Duminica trecută un grup de alpinişti de la I.T.B. şi Flamura roşie au escaladat toate traseele din „Turnul Seciului", in amintirea alpinistului Victor Măciucă. AŞA DA! Exemplu viu „Avem numai cuvinte de laudă despre utemişti ca ZamfirConstantin..., care sunt un viu exemplu pentru lob tovarăşii lor de muncă". Aşa sună un fragment din darea de seamă prezentată la consfătuirea de producţie pe Secţia Oţetărie a uzinei „Oţelul Roşu“. Astfel sunt recunoscute meritele deosebite ale unuia dintre cei mai tineri, dar şi cei mai harnici oţelari ai uzinei. Intr-adevăr, încă de acum doi ani de cînd a terminat şcoala profesională siderurgică, păşind pe porţile uzinei, Zamfir Constantin a devenit un exemplu in muncă. Acum, el lucrează la cuptorul nr. I în fiala de turnare, depăşindu-şi regulat sarcinile de plan. In acelaşi timp, tinărul Zamfir Constantin reuşeşte să imbine munca rodnică cu activitatea sportivă şi cea obştească. Bun jucător de baschet, volei şi fotbal, el conduce totodată, cu multă pricepere, secţia de baschet a colectivului Metalul „Oţelul Roşu“. Pe de altăparte mai găseşte suficient timp liber pentru a-şi duce la bun sfîrşit sarcina de responsabil cu asigurările sociale din cadrul comitetului sindical de secţie. Zamfir Constantin merită de aceea cu prisosinţă încrederea ce i-au acordat-o oţelarii in acest an, alegîndu-i în comitetul sindical de secţie. . ROMULUS şi ZENO RADU corespondenţi A apărut: Nr. 7 (luna iulie) 1958, din cuprins : * * * Să ridicăm pe o treaptă superioară munca de educare comunistă a sportivilor noştri. E. GHIBU : Pentru o mai bună orientare a activităţii sportive de masă. M. GEORGESCU, V. ENESCU, GH. SUCHIANU, I. MENGONI: Comportarea homodinamică şi electrocardiografică în repaus, ortostatism şi după efort la persoane cu diferite grade de antrenament (IV). TR. DUMITRESCU : Probe funcţionale cardiace, pentru aprecierea capacităţii de efort şi urmărirea efectelor antrenamentului în jocurile sportive (II). E. CHERTEŞ şi D. MIHAIL: Gimnastica în producţie. P. EREMIA: Un gen deosebit de turism. A. ILIE: O combinaţie şi un ansamblu în ritm de vals. K. WITTENBERGER : Săruri înapă (III). H. KUMAR : Problema atacului şi a apărării cu un jucător îndus în jocul de polo pe apă. A. IONESCU: Pe drumul de la vechiul la noul colectiv sportiv școlar. E. ifiNCEC : Ciclismul în Bucureştiul de altădată.