Sportul Popular, iulie 1958 (Anul 13, nr. 3230-3247)

1958-07-22 / nr. 3242

Spartachiada de vară a tineretului într-o etapă superioară O dată cu disputarea primelor în­treceri interraionale, Spartachiada de vară a tineretului a trecut într-o et­pa superioară. După cum se ştie, primele faze ale acestei mari compe­tiţii, acelea pe colectiv şi pe raion, au avut un pronunţat caracter de masă, principala problemă în organi­zarea unor asemenea întreceri fîind aceea a asigurării unei masive par­ticipări. Insă din momentul în care concursurile pe colectiv şi raion s-au încheiat, în viitoarele faze ale Spar­­t­chiadei accentul ni mai cade pe i­­nbiliz­rea concurenţilor, ci pe buna lor pregătire. Aceasta este el a­pa su­perioară despre care vorbeam in p­i­nd­e rîndmi şi trecerea c.c se face ar­ o deosebită importantă pentru as i­ntrarea succesului fmnal al com­p* ' iri. u primul rînd apare evident faptul la toate colectivele sportive care au participanţi la fazele superioare ale­­­ fi­­arhiadei, au datoria sa asigure cete mai bune condiţiimi de pregătire . erster sportivi. Pe măsură ce in­­trecerea va înainta în desfăşurare, dificultatea concursurilor va fi şi ea in creştere, ca urm­are firească a se­lecţiei făcuta de fazele interraionale şi regionale, lată pentru ce pregăti­rea concurenţilor şi a echipelor tre­buie efectuată cu şi mai multă aten­ţie şi conştiinciozitate, lată pentru ce această problemă nu trebuie să ră­­mînă numai în preocuparea colecti­­velor sportive, multe din ele lipsite de aportul unor buni tehnicieni ci trebuie să treacă şi în atenţia consiliilor re­gionale U.C.F.S. In acest sens ni se par lăudabile acţiunile unor consilii re­gionale (Bacău, spre exemplu, unde chiar de pe acum, deci înainte de dis­­pu­tarea etapei regionale şi a celei interregionale, s-au l­at măsuri pen­tru crearea unor centre de antrena­ment şi pentru îndrumarea cu aju­torul celor mai pricepuţi antrenori a sportivilor şi echipelor calificate. Vom sublinia, de ase­menea, ca o măsură bună, menită să constituie un stimulent în vederea pregătirii con­ştiincioase pentru fazete superioare ale Spartachiadei de vară, lăutul cu unele Federaţii pe ramură de sport au hotărît să acorde cupe şi plachete ce­lor mai merituoşi sportivi, eviden­ţiaţi în întrecerile premergătoare fina­lei. In concluzie, este neapărat necesar ca în această perioadă, în care se vor organiza întreceri interraionale, regio­nale şi interregionale, întreceri ce au drept scop selecţionarea celor mai bune echipe pentru finala, să crească interesul şi preocuparea pentru buna pregătire a participanţilor. Este sar­cina cea mai actuală in legătură cu Spartachiada de vară a tineretului. In cetatea fontei si a otelului (urmare din pap. 1) mult mai mică, şi citeva case. O sin­gură stradă. Multi oameni necăjiţi.. “ Nu este povestea stadionului ! Este povestea Hunedoarei de ieri. Pe cea a Hunedoarei de astăzi am cunos­cut o singur şi am retrăit-o puternic doi prima oră a acestui popas, marginea stadionului, acolo tinde se s­urgeau­ cîndva apele murdare a­nspre ('.ezit şi Hajdat, împreunîn­­uu-se într-o baltă neagră, se înalţă acum in toată frumuseţea ei construc­­ţia impunătoare a teatrului muncito­resc, marile blocuri cu încăperi lu­minoase ca sufletele oamenilor de a­ic ... Sosind la Hunedoara, privirile ifi sunt atrase către cea mai puternică mărturie a vieţii noastre noi pe care oamenii de aici au făurit-o cu ajuto­rul partidului: cetatea fontei şi a oţe­lului, despre a cărei dezvoltare uriaşă nu trebuie să-ţi vorbească nimeni. Iţi vorbesc imaginile care ţi se perindă vi, fantastic de bogate, prin faţa o­­­i­lor. ...Şi, deodată cerul s-a înroşit de parcă mii de stele se aprinseseră. La turnatul şapte fusese dată o nouă şarjă! CUNOŞTINŢA CU OAMENI, ASEME­NEA VOINICILOR DIN POVESTE de stradă, tin întreg, oraşul, cani­culă. Peste 40 de grade! In cuptoarele electrice peste... 1800 de grade. Aici făuresc oamenii oţe­lul. Şi, am văzut oţel nu numai pri­vind uriaşele lingouri. De oţel sînt şi braţele oamenilor. Cînd îi vezi şi, mai ales, cînd îi cunoşti, le afli pu­terea, măreţia. Aidoma voinicilor din poveste, siderurgiştii au învins totul. Au ieşit biruitori în lupta cu pămîn­­tul pe care au ridicat construcţii uriaşe, şi-au măsurat forţele cu oţelul... Ne am oprit mai mult lingă voi­nicii aceia pe care paznicul „Corvi­­nului" spunea că îi vede mai me­reu la... sport“. N-am întrebat mult de ei. li cunoaşte toată lumea în cetate. — Oswald Klutsch? Tare vrednic muncitor. Sportiv de nădejde. Om preţuit şi iubit, ne-au răspuns toţi cei pe care i-am întrebat despre lup­ta­tin­u! cu care se m­îndreşte nu numai antrenorul lui Kopaci „baci“... — Şi, să senţi, tovarăşi, că­­Oswald e prin topitor, că echipa din care face parte a depăşit in ultimul timp planul cu 26,4 la sută, că numai în ultimele două săptămini a dat Pa­triei şase şarje... Dar, cite cuvinte de laudă n-am auzit şi despre tinărul fotbalist Ion Jenesen, care ne făcuse semne prie­teneşti atunci cînd­ a trecut cu maca­raua lui gigantică fie deasupra cape­telor noastre. Alţi fruntaşi în pro­ducţie, muncitori care se bucură de toată stima? Ciţi vrei. Boxerii Grigore Gavilă şi I. Punguţă de la Oţelăria Electrică, Iosif Balasz de la Oţelă­ria Nouă, „greul“ Mihai Ghiorghioni, strungar la laminoare, atletul Daniil Grafenstein de la oooserie și cîți alb­i. ..Locomotiva poartă neîntrerupt zeci de vagoane prin marea curte a „cetării“. —­­i vezi pe tinerii aceia? Sunt sportivii Am auzit repetate aceste cuvinte și cînd am păşit în imensa hală a sec­ţiei de laminoare, şi la oţelărie, şi la coeserie... IT mire voinicii cetăţii, mulţi, foarte mulţi sportivi Simţăim­înt de bucurie. Şi de mîn­­drie!. „CORVINUL** E numele colectivului sportiv. I l-au dat muncitorii în urmă cu cîteva liuni. Li-e drag sportul oţelarilor. „Corvinul" este... bogat Mai bine de 2000 muncitori ai combinatului şi-au aşternut cu bucurie semnăturile pe adeziunile de înscriere în U.C.F.S. (ce păcat că apoi colectivul sportiv nu s-a mai preocupat de eliberarea tuturor carnetelor şi de strîngerea cotizaţiilor!) — Avem boxeri, luptători, atleţi, voleibalişti..., ne spune Remus Gostian, secretarul colectivului sportiv. „Recor­dul" îl deţin însă fotbaliştii a căror „familie“ cuprinde peste... 700 de membri. Să ne mirăm oare că la tra­diţionalele campionate intersecţii (la care iau parte aproape 30 echipe) vin cite 1500—2000 spectatori? Nici­decum. Şi la galele de box vin cam tot atîţia. Şi la întrecerile de lupte... O întrebare inevitabilă: „Cum staţi cu Simtachiada de vară?“ Un răs­puns care mi se poate să nu bucure pe oricare... reporter sportiv­ ,feste it.OOO de participări*. Sínt necesare co­mentarii ? Muncitorii combinatul*« nu iubesc mimai fotbalul, boxul sau­ vokiul. Mii de siderurgişti sínt pasionaţi ai dru­meţiei de munte, ai excursiilor în pi­­toreştile aşezari ale patriei. E deajuns să se anunţe o excursie la Sarm­ise­­genuza, la Bub­ea sau Gheţar, la Cluj, Bucureşti sau Dojuimu şi organiza­torii încep să fie „asaltaţi“. Şi nu au... odihnă pînă ce nu stau vte vorbă, de fiecare dată, cu cîte 5—600 mun­citori. — Merge bine numea aluna cînd eşti agitat, ne spun muncitorii. Comi­tetul de partid al combinatului, orga­­nizaţiile de pariul, ne-au sprijinit in realizarea tuturor acestor victorii. Vorbe pornite din inimă. Gînduri de sinceră recunoştinţă. Priviri în­drăzneţe către anii ce vini... FOTBALIŞTI, SUPORTERI ŞI... EDUCAŢIE Nu ocolim acest subiect, deşi el a strecurat în oceanul minunatelor lapte, care ne-au impresionat atît de plăcut, cîteva picături amare. Este cunoscută dragostea şi pasiu­nea siderurgiştilor pentru fotbal. Acum însă, foarte mulţi muncitori sunt ne­mulţumiţi de cei care reprezintă „Cor­vinul" în întrecerile fotbalistice. Nu. Nu pentru că echipa n-a intrat în... „A“. Din­co­o de dorinţa de a-i vedea pe reprezentanţii lor luptînd în prima categorie, există o altă dorinţă mai puternică: echipa să facă cinste, prin comportarea ei, marelui combinat pe care îl reprezintă. Şi... sunt multe de spus Unii ju­cători duc o viaţă nesportivă. Acte de indisciplină. Tendinţe de vedetism. Carierism. Dezinteres şi lipsă de vo­inţă de luptă... Toate acestea sub privirea îngăduitoare a antrenorului Rem­eny, care a răspuns pînă de cu­­rînd de pregătirea echipei, dar care n-a văzut decit partea... tehnică. Şi, din păcate, mulţi dintre entuziaştii suporteri ai fotbaliştilor hunedoreni n-au văzut nici ei altceva. N-au vă­zut că echipa s-a împărţit în grupuri, că s-au ivit neînţelegeri, că s-au iscat certuri. Nu era oare grese ca toate acestea să se reflecte şi in compor­tarea echipei pe teren? Iată unde tre­buia căutată explicaţia multor lucruri. Au căutat-o — şi au găsit-o acum — tovarăşii din comitetul de partid al combinatului, hotărîri să intervină de data aceasta cu toată autoritatea. Mă­sură necesară cu atît mai mult cu cit s-au constatat şi multe lipsuri în ceea ce priveşte legătura fotbaliştilor cu producţia. Este suficient să amin­tim că la şedinţa în care urma să fie confirmat membru U.T.M , fiind întrebat ce profesiune are, tinărul ju­cător Costăchescu a răspuns: „La în­ceput am fost electrician, acum însă sunt... fotbalist". Şi, încă ceva. Se pare că unii jucă­tori, plictisiţi“ de Hunidoaul şi de Hohiţelegerea cu care stnt privite re­vendicările lor, se pregătesc să-şi ia­ „zborul" spre alte loturi mai... ren­tabile. Să plece! Nu toate despărţirile lasă in urmă regrete... Siderurgiştii iubesc fotbalul. Şi fie fotbalişti. Dar, numai pe cei care sunt demni de dragostea şi preţuirea lor. MAI MULTA ATENŢIE SPORTULUI MUNEDOREAN ! Sînt rinduri pe care le adresăm: 1. Colectivului sportiv „Corvinul“, care trebuie să desfăşoare o activi­tate mai h­otărîtă, să folosească mai mult sprijinul comitetului de partid şi al organizaţiilor de partid şi sin­dicale pentru dezvoltarea sportului de masă­ în lumina sarcinilor cuprinse în Botărirea d­in 2 iulie 1957. La com­binatul siderurgic sunt încă mulţi muncitori care doresc să practice sportul. Au şi cerut acest lucru. De ce nu se organizează mai multe com­petiţii, de ce nu sunt înfiinţate secţii fie ramură de sport, cum ar fi de pilda cele care s-ar bucura de limită popularitate: haltere, rugbi, handbal...? 2. Consiliului orăşenesc U.C.F.S. Hunedoara, care cunoaşte bine pro­blemele sportive din combinatul si­demrgic dar care trebuie să se ocupe mai activ de activitatea consiliului colectivului sportiv şi de iniţierea mai multor acţiuni pe linia sportului de masă, de sporirea numărului de cadre tehnice etc. 3. Federaţiei de fotbal, care trebuie să contribuie cit mai grabnic la re­zolvarea problemelor echipei de fotbal din acest puternic centru muncitoresc. Aici colectivul sportiv nu ştie ce face secţia de fotbal, iar secţia de fotbal nu respectă mai niciodată îndrumările consiliului colectivului. Şi nu numai atît ! 4. Consiliului general U.C.F.S., că­ruia îi sugerăm să studieze — prin secţia organizatorică — posibilitatea trimiterii în acest centru industrial a unui organizator sportiv, care să nimi­cească acolo o perioadă de timp şi care să ajute la organizarea activităţii sportive de masă şi la rezolvarea unor probleme în care se simte nece­sar sprijinul organelor centrale U.C.F.S. DRUM DESCHIS CĂTRE NOI BIRUINŢE... Am petrecut cîteva ceasuri şi prin­tre elevii grupului şcolar profesional — schimbul de mîine al siderurgişti­­lor. Mulţi dintre tierii elevi sînt şi schimbul de mîine al sportivilor din combinat. Am vizitat uriaşul şantier pe care se va înălţa o modernă baza sportivă, am studiat planurile privind executarea unui straniu popular cu ba­zin acoperit. Am ascultat dorinţele şi proiectele multor activişti sportivi. Şi am înţeles că aici, în cetatea fontei st a •detulii, sportul are un jțwu Ueg dese!*«, către ucu binunți.. SPORTUL POPULAR Pag. 2-a Nr. 3242 • In dorinţa de a în­tîm­pina ziua­­ de 23 August cu noi realizări în do­­­­umeniul sportiv (cum ar fi dezvoltarea a noi ramuri de sport, ca de pildă al­pinismul şi turismul, care la ora ac­tuală sînt slab dezvoltate în Valea Jiului), secţia de turism şi alpinism a colectivului sportiv C.F.R. Petroşani va organiza între 6 şi 23 august com­petiţia „Cupa Păcii“ al cărui obiectiv il constituie traversarea Carpaţilor me­ridionali de la Sinaia spre Petroşani. La competiţie vor participa turişti de la C.F.R. şi de la colectivele spor­tive miniere din regiune. Salutăm această iniţiativă a amato­rilor de turism şi alpinism din Petro­şani. Ea trebuie să constituie un exem­plu şi pentru celelalte colective spor­tive din Valea Jiului, pentru că numai prin organizarea unor asemenea com­petiţii se va dezvolta şi această activi­tate in întreaga regiune. (J. PALIJA, corrsp.) • Intensa activitate turistică din ţară este relie­vată şi de alte scrisori primite de la corespondenţii noştri. Din Tg Mureş, M­AN PAIJS ne aduce vestea organiză«» unui interesant con­curs de orientare turistică rezervat pio­nierilor. Concursul a avut o temă de zi, cu probleme teoretice şi practice. O parte din problemele dezbătute la examenul teoretic au trebuit să fie a­­plicate în cadrul concu­rsurii. Traseul a măsurat 4 km. şi a străbătut pla­toul Corneşti şi împrejurimile oraşului Tg. Mureş. Pe primele 3 locuri s-au clasat echipele şcolii medii „Bolyai Farkas“. • In plan­ul de muncă al com­i­­m­ii­ de excursii şi turism din Reşiţa este prevăzută o activitate bogată. Săptămi­nal sunt organizate excursii de scurţi ■durată în împrejurimile oraşului,­­ Crivaia, Semenic, lacul Buhui. Pro-Ahtiuştii de la Energia Sibiu d­uc o frumoasă activitate. Actualmente ei se află la Cheile Bi­­cazului, unde lucrează la citeau premiere, lată-l pe alpinistul Adolf Meitzer (Energia Sibiu), i­e­­chrut o surplomba intr-un traseu din c­heile Bicazului, las etc. Se mai organizează și excursii cu trenul forestier Secul- Anina, la Bobu, Finet, Comarnic, Mar­­ghitaş etc. După cum ne scrie cores­pondentul nostru, GH. DOBRESCU, in acest plan de muncă mai sunt prevăzute şi excursii cu o durată mai lungă (la Hunedoara, De­va, Cluj, Timişoara şi Bucureşti pentru vizita­rea expoziţiilor şi muzee­lor), ca şi excursii pe Dunăre, la Cazane şi Porţile de Fier. • O frumoasă activi­tate desfăşoară şi alpi­­niştii din Bucureşti Cu cîtva timp în urmă, e­­chipa Stan Florin, Ion Babteş şi Ion Mihai de la lI.T.B. ca şi Ion Ghi­­d­orea şi Ladislau Birc de la Metalul M.I.G., au e­scaldat traseul „Fi­sura Răsucită" de gra­dul 4 B. Alpinişt­ii de la Metalul AUG, au escaladat şi „Fisura în­treruptă"’ (echipa Ştefan Focşe, Gh. Popa şi Aurel Iliescu) ca şi Creasta Coştila Gălbenele (tot prin echipa Chici­or­ca — Biro). Sportivii de la I.T.B. şi Metalul M.I.G. au mai străbătut şi tra­seul „Eftimie Croitoru” de gradul 5 B. Duminica trecută un grup de alpinişti de la I.T.B. şi Flamura roşie au escaladat toate tra­seele din „Turnul Seciu­­lui", in amintirea alpi­nistului Victor Măciucă. AŞA DA! Exemplu viu „Avem numai cuvinte de laudă des­pre utemişti ca Zamfir­­Constantin..., care sunt un viu exemplu pentru lob tovarăşii lor de muncă". Aşa sună un fragment din darea de seamă prezen­tată la consfătuirea de producţie pe Secţia Oţetărie a uzinei „Oţelul Roşu“. Astfel sunt recunoscute meritele deosebite ale unuia dintre cei mai ti­neri, dar şi cei mai harnici oţelari ai uzinei. Intr-adevăr, încă de acum doi ani de cînd a terminat şcoala profe­sională siderurgică, păşind pe porţile uzinei, Zamfir Constantin a de­venit un exemplu in muncă. Acum, el lucrează la cuptorul nr. I în fiala de turnare, depăşindu-şi regulat sarcinile de plan. In acelaşi timp, tinărul Zamfir Con­stantin reuşeşte să imbine munca rod­nică cu activitatea sportivă şi cea ob­ştească. Bun jucător de baschet, volei şi fotbal, el conduce totodată, cu multă pricepere, secţia de baschet a colectivu­lui Metalul „Oţelul Roşu“. Pe de altă­­parte mai găseşte suficient timp li­ber pentru a-şi duce la bun sfîrşit sar­cina de responsabil cu asigurările so­ciale din cadrul comitetului sindical de secţie. Zamfir Constantin merită de aceea cu prisosinţă încrederea ce i-au acordat-o oţelarii in acest an, alegîn­­du-i în comitetul sindical de secţie. . ROMULUS şi ZENO RADU corespondenţi A apărut: Nr. 7 (luna iulie) 1958, din cuprins : * * * Să ridicăm pe o treaptă superioară munca de educare comu­nistă a sportivilor noştri. E. GHIBU : Pentru o mai bună o­­rientare a activităţii sportive de masă. M. GEORGESCU, V. ENESCU, GH. SUCHIANU, I. MENGONI: Com­portarea homodinamică şi electrocar­­diografică în repaus, ortostatism şi după efort la persoane cu diferite gra­de de antrenament (IV). TR. DUMITRESCU : Probe func­ţionale cardiace, pentru aprecierea capacităţii de efort şi urmărirea e­­fectelor antrenamentului în jocurile sportive (II). E. CHERTEŞ şi D. MIHAIL: Gim­nastica în producţie. P. EREMIA: Un gen deosebit de turism. A. ILIE: O combinaţie şi un an­samblu în ritm de vals. K. WITTENBERGER : Săr­uri în­­apă (III). H. KUMAR : Problema atacului şi a apărării cu un jucător în­­dus în jocul de polo pe apă. A. IONESCU: Pe drumul de la vechiul la noul colectiv sportiv șco­lar. E. ifiNCEC : Ciclismul în Bucureş­­tiul de altădată.

Next