Sportul Popular, octombrie 1958 (Anul 13, nr. 3282-3298)
1958-10-14 / nr. 3289
Intre vis şi realitate... Chiar în lipsa fostului preşedinte al consiliului colectivului sportiv „Confecţia“ (organizat pe lingă marea fabrică de confecţii „Gh. Gheorghe-Dej“ din Bucureşti) puteai afla lucruri interesante despre activitatea sportivă. Cum ? E deajuns să priveşti frumoasele, expresivele şi... multicolorele gra-fice de pe pereţi, pentru a te edifica într-o clipă în cele mai actuale probleme : înscrierea de membri în U.C.F.S. sau... palmaresul echipei de fotbal, plata cotizaţiilor sau situaţia în campionatele de casă. Dar cînd îşi făcea apariţia în cameră însuşi preşedintele Petre Tudor şi cînd începea să-ţi vorbească despre realizările colectivului sportiv „Confecţia“, căpătai certitudinea că eşti oaspete unei organizaţii sportive în care munca merge strună ! Peste 1.000 de membri în U.C.F.S., dintre care mulţi cu cotizaţia la zi... O activitate de mase cu rezultate inimoase... O magazie de echipament şi materiale sportive pe cit de bine aprovizionată, pe atît de îngrijită... Ce mai încolo-încoace, principalele obiective erau realizate sau, în cel mai „rău" caz, pe cale de a fi realizate. Fireşte că o asemenea situaţie nu putea decit să ne bucure şi, de cite ori aveam prilejul, nu ocoleam colectivul sportiv al marii întreprinderi de confecţii. Numai că, la ultima vizită, făcută zilele trecute, am avut surpriza de a fi întimpinaţi tre un nou preşedinte , Traian Răduţă. Mă rog, preşedintele s-a schimbat, am gîndit noi, dar, desigur, realizările au rămas, ba, poate, au mai şi crescut între timp ! A fost de ajuns însă să schimbăm doar cîteva vorbe cu noul preşedinte pentru a se convinge că toate realizările cu care se mîndrea vechiul preşedinte reprezentau de fapt doar... visurile sale cele mai „trandafirii“. Intre vis şi realitate (crudă realitate!...) diferenţa este foarte mare. Cei peste 1.000 de membri nu sunt decit ...1.000 de adeziuni. Ceea ce este cu totul altceva, fiindcă la o cercetare mai atentă s-a constatat că numai 2.300 membri U.C.F.S. cotizează cu oarecare regularitate. Campionatele de casă au început şi s-au terminat cu... o mică întrecere de volei intersecţii. Cit priveşte magazia colectivului sportiv, ea este atît de „pustie“ încît pune sub semnul întrebării posibilitatea organizării întrecerilor de cros. Singură gimnastica de producţie continuă să se desfăşoare cu regularitate. Cele întîmplate la colectivul sportiv „Confecţia“ dovedesc că, niciodată, vorbele nu pot ţine locul faptelor, nici visele —■ locul realităţii ! (a. a.) — Şi asta,... ce-i cu el? — ...ăăă... ăsta e graficul... sincerităţii celorlalte grafice... ...Buhuşi. Zile de toamnă. In liniştea serii, susurul apelor Bistriţei se aude lin din... tribunele stadionului. După amiază însă, îi acoperă freamătul obişnuit al întrecerilor sportive. Aici faci cunoştinţă ai sportul şi cu sportivii din Buhuşi. Ii aplauzi pe talentaţii fotbalişti Murărescu, Tancu sau Nemeş, admiri măiestria handbalistelor Eugenia Grigoraş sau Lucreţia Georgescu... Iar în tribune îi revezi pe aceiaşi fideli spectatori. Cîteodată, cînd multiplele îndatoriri profesionale îi permit (şi n-a început cumva o... partidă de şah) îl întîlneşti în tribună şi pe tovarăşul Vasile Tiţ, directorul general al fabricii „Textila- Buhuşi". Ce se mai poate spune "despre activitatea sportivilor de la această mare întreprindere ? Mult! Sala de sport a început — acum în plin sezon de toamnă ~ să fie cu a I n o r a ş u l textiliştilor devărat... asaltată de tinerii textilişti. Se joacă volei şi baschet, au loc antrenamente la box... Nu de mult a început şi returul campionatelor de casă la fotbal şi atletism. Mulţi muncitori ai fabricii iubesc drumeţia. Sînt oaspeţi obişnuiţi ai Ceahlăului şi Bicazului. Problema „nr. 1“ a activităţii sportive din colectiv a fost şi ea rezolvată cu succes pînă acum: 1.670 de muncitori sunt membri ai U.C.F.S.; s-au încasat peste 3.000 lei cotizaţii sportive. Sportivii fabricii sunt, aproape toţi, exemple în munca profesională. ★ Uneori, susurul apelor Bistriţei se aude limpede şi în Ceasurile de după amiază. Stadionul e pustiu. Fotbaliştii n-au meci. Nici handbaliştii. Cum ? Atunci, nu vin pe stadion ceilalţi muncitori ? Nu se organizează concursuri pentru cei aproape 1.700 de membri ai U.C.F.S. ? Nu. Sportul de mase nu s-a dezvoltat încă pe măsura posibilităţilor la fabrica de textile din Buhuşi. ...Aproape 70 la sută dintre muncitori sunt femei. Şi, totuşi numărul textilistelor care practică sportul de-abia depăşeşte cifra de... o sută. In această fabrică, în care predomină elementul feminin cele mai puternice (şi mai numeroase) secţii sînt cele de... fotbal şi box. Au fotbaliştii cîte 4-5 rînduri de echipament de... ţi-e mai mare dragul să te uiţi la ele. Dar atleţii ? Nu, ei n-au aşa ceva. Am mai întrebat: cîţi muncitori au luat parte la întrecerile de cros ? Cîţi textilişti au cucerit în acest an insigna G.M.A? Acelaşi răspuns: NICI UNUL ! De sus, de pe ultima din cele peste o sută de trepte care te conduc spre oraş, panorama fabricii cu marile-i clădiri moderne îţi apare în toată splendoarea ei. O întregeşte tabloul nespus de viu al blocurilor muncitoreşti, al şcolii noi şi frumoase, al multor aitor construcţii. Acolo, aproape de Bistriţa, zăreşti şi covorul verde al stadionului. Şi tribunele... In aceste ceasuri stadionul nu-i pustiu. Mulţi sportivi. Şi mai mulţi spectatori... Te gîndeşti că aşa ar trebui să arate tot timpul stadionul din apropierea Bistriţei. Să nu cunoască o clipă de... răgaz. Să fie gazdă primitoare pentru toţi harnicii muncitori din oraşul textiliştilor. Este, oare, posibil acest lucru ? Fireşte ! Ne-au promis-o şi tovarăşii Brateş, David, Cosma şi ceilalţi conducători ai sportului din marea uzină a textiliştilor, ca şi mulţi alţi muncitori... Şi aceasta înseamnă mult ! D. G. CUPA MOLDOVEI Au avut loc întrecerile etapei regionale Ultimul „act“ înaintea finalei Cupei Moldovei a avut loc simbolă şi duminică, cînd s-a desfăşurat etapa regională a acestei competiţii de masă. Cu acest prilej, unii dintre cei mai buni sportivi din regiunile Bacău, Iaşi şi Suceava, care s-au impus in etapa raională, şi-au disputat întiietatea pe terenurile şi în sălile de sport din oraşele Piatra Neamţ, Bacău, Roman, Huşi, Bîrlad, C. Lung Moldovenesc, © ETAPA regionalii a Cupei Moldovei în regiunea Bacău a avut loc în oraşele Piatra Neamţ şi Bacău. Astfel, sâmbătă s-au desfăşurat în sala colectivului sportiv Voinţa din Piatra Neamţ întrecerile de gimnastică la care au luat parte 6 reprezentative de raioane. Primele trei locuri au fost ocupate în ordine de echipele raioanelor Tg. Neamţ, Piatra Neamţ şi Roman. La turneul echipelor femirine de volei au luat parte formaţiile Trifeşti (raionul Roman), Sascut (raionul Adjiud), Oituz (raionul Tg. Ocna) şi Mărgineni (raionul Piatra Neamţ). Campioană regională a ieşit echipa colectivului sportiv din comuna Trifeşti. Întrecerile de volei ale echipelor masculine au fost foarte echilibrate, relevîndu-se îndeosebi partida dintre echipele colectivelor Sascut (raion Adjud) şi Bogdăneşti (Tg. Ocna), partidă care a contat ca finală a competiţiei. Au învins voleibaliştii din Sascut care au devenit astfel campioni ai regiunii Bacău. Foarte disputate au fost şi întrecerile de atletism, care s-au desfăşurat la Bacău. Iată cîteva rezultate: Bărbaţi: LUNGIME: Vasile Croitoru (Tg. Neamţ) 5,36 m; 100 m: N. Iorga (Zeletin) 12,6 sec; 800 m: Gh. Huţanu (Zeletin) 2:56,8; greutate: Eugen Coman (raion Bacău) 9,02 m; FEMEI: 100 m: Victoria Timofte (Tg. Neamţ) 15,4 sec; 400 m: Maria Rusu (Tg. Ocna) 1:15,5; Greutate: Eugenia Leahu (raion Roman) 8,48 m. La fotbal, campioan regiunii Bacău este echipa raionului Moloiești, care în finală a întrecut echipa raionului Roma cu scorul dfe 3-2 (1-1). ORAŞELE Huşi şi Bîrlad au găzduit — după cum ne informează corespondentul nostru P. Codrea — etapa regiunii Iaşi a Cupei Moldovei. întrecerile de gimnastică au avut loc in sala de gimnastică a şcolii medii nr. 1 din Huşi. Au participat echipele de gimnastică din raioanele Bîrlad, Huşi, Paşcani, Murgeni şi Tg. Frumos. Locul I în clasamentul general a fost ocupat de echipa de gimnastică din comuna Focuri (raionul Tg. Frumos) care a totalizat 9,80 p. O impresie frumoasă au lăsat sportivii Dumitru Eftimuţă şi M. vodă — fii de colectivişti din comuna Focuri. In turneul de fotbal, locul I a fost ocupat die echipa raionului Tg. Frumos, care în finala competiţiei, a întrecut echipa raionului Kirlău cu scorul de 3-0 (1-9). întrecerile de atletism şi volei au avut loc în oraşul Bîrlad. Iată cîteva rezultate atletice: BARBATI: Idem: “ Mihai Anghel (Iaşi) 12,8 sec; 8W m: D. Raducanu (Murgeni) 2:17,4; greutate: P. Buga (Vaslui) 10,08 m: lungim®: P. Buga (Vaslui) 6,01 m; FEMEI: 100 m: Marcela Moraru (Paşcani) 15,9 sec. 4M ra: Ana Berbece (Murgeni) 74 sec; lungime: Didina Pavel (Negreşti); greutate:Rodica Tămăşanu (Vaslui) 8.10 m. Campioane la volei au ieşit echipele din comuna Heleşteni (la fete) şi Progresul Sfat (la băieţi) — ambele din raionul Tg. Frumos. SPORTIVII din regiunea Suceava şi-au disputat întiietatea în cadrul etapei regionale a Cupei Moldovei în oraşele Cîmnulung Moldovenesc şi Rădăuţi. La Cimpulung au avut loc întrecerile de atletism şi gimnastică. Iată cîteva rezultate la atletism: BARBAŢI: 100 m: Gh. Fluture (raion C. Lung) 12 sec. 8(H) m: Gh. Pomparăţi (raion Suceava) 2:21,0; greutate: M. Motreiscu (raion C. Lung) 9,45 m; lungime: M. Paşcanu (raion Darabani) 5,48 m. FETE: 100 m: Violeta Suca (raion Botoşani) 15,5 sec: 400 m: Iulia Grigoraş (Vatra Dornei) 66 sec; greutate: Hetriue Dorica (raion Botoşani) 7,75 m. Locul I în întrecerea de gimnastică a fost ocupat de echipa raionului Dorohoi. La Rădăuţi, turneul de fotbal a fost cîştigat de echipa Vulturii (comuna Darabani) iar cel de volei, de echipele Recolta Grăniceşti (la fete) şi Recolta Santa Mare (la băieţi). Mişcarea sportivă din regiunea Ploeşti (urmare din pag. 1) Zăinescu campion al R.P.R. la juniori, cu şahistul Corvin Radovici naestru al sportului şi alţii, care — pregătindu-se cu multă grijă, au devenit sportivi de frunte ai ţării şi care au apărat de multe ori cu cinste culorile patriei în întîlnirile internaţionale. Frmoasele rezultate obţinute în dezvoltarea mişcării de cultură fizică şi sport se datoresc, în mare parte şi faptului că sub conducerea organelor de partid, colectivele sportive au acordat o mai mare atenţie asigurării bazei materiale. Numai în anul 1958 au fost amenajate aproape 100 de baze sportive complexe şi simple. Cu toate rezultatele bune obţinute în această direcţie, trebuie spus că, aşa cum a reieşit şi din analiza plenarei Consiliului general al U.C.F.S., în mişcarea sportivă din regiunea noastră au existat o serie de lipsuri. Astfel, cu toate măsurile luate în perioada înscrierilor de noi membri, nu ne putem declara mulţumiţi de felul cum se desfăşoară această acţiune. De asemenea, activitatea sportivă de masă nu se desfăşoară încă la nivelul posibilităţilor pe care le are regiunea noastră. Multe iniţiative bune aplicate în unele raioane n-au fost extinse în toată regiunea, activitatea pe linia complexului G.M.A. este încă nesatisfăcătoare, iar încercările timide făcute de a introduce gimnastica de producţie în unele întreprinderi din oraşul Ploeşti, Buzău şi raionul Pucioasa sunt insuficiente faţă de specificul industrial al regiunii noastre. In mişcarea sportivă din regiunea noastră s-a manifestat pe alocuri o greşită politică de selecţionare şi promovare a cadrelor sportive, fapt care s-a reflectat în existenţa unor elemente necorespunzătoare în cadrul diferitelor discipline sportive. Din această cauză, la unele discipline sportive s-a dus o activitate politică slabă. De asemenea, unele colective sportive, ca de pildă „Voinţa“ R. Sărat, Poiana Gîmpina, Flacăra Morcai şi altele, nu s-au preocupat cu grijă de pregătirea politică, ideologică şi culturală a sportivilor. Organul U.C.F.S. regional, cît şi organele U.C.F.S. raionale n-au cerut, în măsura cuvenită, sprijinul organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.M. în munca de educaţie politică a sportivilor. Aceste aspecte negative în activitatea mişcării sportive din regiunea noastră au constituit obiectivul principal al dezbaterii plenarei consiliului regional U.C.F.S. Plenara a subliniat că lipsurile existente au fost posibile, în primul rind, datorită faptului că în conducerea Consiliului regional şi a consiliilor raionale U.C.F.S. au existat oameni care au privit fără simţ de răspundere sarcina încredinţată, s-au înconjurat de elemente necinstite, carieriste, care, prin activitatea lor destructivă, au adus prejudicii bunului mers al activităţii sportive din regiunea noastră. Măsurile luate de plenara comitetului regional U.C.F.S., cît şi de plenarele consiliilor raionale U.C.F.S., pe linia înlăturării elementelor necorespunzătoare, a întăririi simţului de răspundere faţă de sarcini, a participării efective a sportivilor la procesul de producţie, a educării politice, patriotice şi cetăţeneşti a sportivilor — trebuie să ducă la îmbunătăţirea simţitoare a activităţii sportive, la lărgirea bazei de masă a sportului în regiunea noastră. EXPERIENŢA UNUI ANTRENOR în munca de educare a Sportivilor Cine nu-l cunoaşte in Timişoara pe antrenorul de box Ludovic Ambrus ? ! De peste 20 de ani, de cirid „Ambrus baci" îi antrenează pe boxerii de pe malul Begăi, prin miinile sale au trecut zeci şi zeci de tineri. Unii au ajuns sportivi de frunte, ca Vasile Mariuţan, Andrei şi Martin Farkaş, Francisc Paz-Imani, Maximilian Biedi sau Octavian , Cioloca, alţii s-au rezumat la o activitate mai modestă, mai puţin bogat, în performanţe deosebite. Dar mîndria antrenorului Ambruş este aceea că în secţia sa de box a izbutit să modeleze caractere, să transfonne tineri câni apucaseră un drum greşit, în oamen adevăraţi. Cum s-a întimplat aceasta Este foarte simplu de răspuns, pentru că — totdeauna — „Ambrus baci' ’ a socotit că datoria principală a unui antrenor este aceea de a educa tineretul, de a-l pregăti pentru viaţă. Din munca sa, Ludovic Ambruş a găsit mereu sprijinul comuniştilor, al organizaţiilor de partid din întreprinderile pe lingă care funcţionează colectivul sportiv „Unirea“. Şi astfel ,an de an, boxul timişorean s-a îmbogăţit cu noi elemente de talent, sportivi cu o bună pregătire tehnică, disciplinaţi, cu o atitudine sănătoasă faţăi de muncă, faţă de familie şi de societate. Antrenorul Ludovic Ambruş este asemenea unui părinte pentru elevii lui IcE! le poartă de grijă cu dragoste, dar Ştie să fie şi sever cînd este cazul .Odată, cînd echipa sa a fost într-o deplasare la Galaţi, Andrei Farkaş mi s-a întors la hotel lă ora stabilită . Ludovic Ambruş l-a aşteptat * pini I noaptea tîrziu în hol mistrîndu-l pentru această abatere. Multă vreme, Andrei Farkaş n-a mai îndrăznit să privească pe „Ambrus baci“ în ochi Dar, de atunci, antrenorul n-a mai Avut să reproşeze ceva elevului său Mihai Peiţi, actualul campion de juniori la categoria grea, era un elev codaş la şcoala profesională a uzinei electrice din Timişoara. În cartierul său, Peiţi se fălea cu „faima“ de mare bătăuş. Ludovic Ambruş l-a adus la el în sală, au discutat îndemne, că de la om la om, l-a sfătuit şi ajutat să se îndrepte. Astăzi, Mihai Peiţi este un om disciplinat şi serios, apreciat pentru munca pe care o depune la uzină. Nici Maximilian Biedi nu i-a dat mai puţine bătăi de cap. Intrat într-un anturaj vicios, de elemente necorespunzătoare el a învățat multe lucruri urîte. Răbdător, antrenorul l-a făcut, pe Biedi să devină un muncitor bun şi un om la locul lui. „Ambrus baci“ nu se limitează numai la o educare de ordin general. El se preocupă de fiecare amănunt din viaţa elevilor săi, îi învaţă deprinderile igivenice, cum să mănînce, cum să se îmbrace, cum să se poarte în societate. „Antrenorul, spunea nu de mult Ludovic Ambrus, trebuie să fie ceva mai mult decît un simplu şi limitat tehnician. El trebuie să intre în sufletul sportivului, să-i cunoască toate bucuriile şi amărăciunile. Înainte vreme, rolul antrenorului era limitat la pregătirea sportivă propriu-zisă. Astăzi, în sportul nostru nou, condus și îndrumat de partid, munca de instruire trebuie împletită cu munca de educare. Numai astfel munca antrenorului va fi cu adevărat o muncă de antrenor, iar sportivii pe care acesta-î pregătește vor fi sportivii noi ai vremurilor pe care le trăim“. ' /› TINERI SPORTIVI DE LA SATE ! FIŢI IN PRI- MELE RINDURI IN MUNCILE AGRICOLE DE \› TOAMNA. X NICI O ZI NU TREBUIE PIERDUTA PENTRU REALIZAREA IN TERMEN SI IN BUNE CONDIŢII A LUCRĂRILOR DE ARATURI SI INSAMINTĂRI ! NUMAI AŞA PUTEM ASIGURA PRODUCŢII ’ SPO- \\ RITE. ’ ›‡