Sportul Popular, octombrie 1958 (Anul 13, nr. 3282-3298)

1958-10-14 / nr. 3289

Intre vis şi realitate... Chiar în lipsa fostului preşedinte al consiliului colectivului sportiv „Con­fecţia“ (organizat pe lingă marea fa­brică de confecţii „Gh. Gheorghe-Dej“ din Bucureşti) puteai afla lucruri in­teresante despre activitatea sportivă. Cum ? E deajuns să priveşti frumoa­sele, expresivele şi... multicolorele gra-­fice de pe pereţi, pentru a te edifica într-o clipă în cele mai actuale pro­bleme : înscrierea de membri în U.C.F.S. sau... palmaresul echipei de fotbal, plata cotizaţiilor sau situaţia în campionatele de casă. Dar cînd îşi făcea apariţia în cameră însuşi preşe­dintele Petre Tudor şi cînd începea să-ţi vorbească despre realizările colec­­­­tivului sportiv „Confecţia“, căpătai cer­titudinea că eşti oaspete unei organi­zaţii sportive în care munca merge strună ! Peste 1.000 de membri în U.C.F.S., dintre care mulţi cu cotizaţia la zi... O activitate de mase cu rezultate ini­moase... O magazie de echipament şi materiale sportive pe cit de bine apro­vizionată, pe atît de îngrijită... Ce mai încolo-încoace, principalele obiective erau realizate sau, în cel mai „rău" caz, pe cale de a fi realizate. Fireşte că o asemenea situaţie nu putea decit să ne bucure şi, de cite ori aveam prilejul, nu ocoleam colecti­vul sportiv al marii întreprinderi de confecţii. Numai că, la ultima vizită, făcută zilele trecute, am avut surpriza de a fi întimpinaţi tre un nou preşe­dinte , Traian Răduţă. Mă rog, preşe­dintele s-a schimbat, am gîndit noi, dar, desigur, realizările au rămas, ba, poate, au mai şi crescut între timp ! A fost de ajuns însă să schimbăm doar cîteva vorbe cu noul preşedinte pen­tru a se convinge că toate realizările cu care se mîndrea vechiul preşedinte reprezentau de fapt doar... visurile sale cele mai „trandafirii“. Intre vis şi realitate (crudă reali­tate!...) diferenţa este foarte mare. Cei peste 1.000 de membri nu sunt decit ...1.000 de adeziuni. Ceea ce este cu totul altceva, fiindcă la o cercetare mai atentă s-a constatat că numai 2.300 membri U.C.F.S. cotizează cu oarecare regularitate. Campionatele de casă au început şi s-au terminat cu... o m­ică întrecere­ de volei inter­secţii. Cit priveşte magazia colectivului spor­tiv, ea este atît de „pustie“ încît pune sub semnul întrebării posibilitatea or­ganizării întrecerilor de cros. Singură gimnastica de producţie continuă să se desfăşoare cu regularitate. Cele întîmplate la colectivul sportiv „Confecţia“ dovedesc că, niciodată, vorbele nu pot ţine locul faptelor, nici visele —■ locul realităţii ! (a. a.) — Şi asta,... ce-i cu el? — ...ăăă... ăsta e graficul... sincerităţii celorlalte grafice... ...Buhuşi. Zile de toam­nă. In liniştea serii, su­surul apelor Bistriţei se aude lin din... tribunele stadionului. După amia­ză însă, îi acoperă frea­mătul obişnuit al între­cerilor sportive. Aici faci cunoştinţă ai sportul şi cu sportivii din Buhuşi. Ii aplauzi pe talentaţii fotbalişti Murărescu, Tan­­cu sau Nemeş, admiri măiestria handbalistelor Eugenia Grigoraş sau Lu­­creţia Georgescu... Iar în tribune îi revezi pe a­­ceiaşi fideli spectatori. Cîteodată, cînd multiple­le îndatoriri profesionale îi permit (şi n-a început cumva o... partidă de şah) îl întîlneşti în tri­bună şi pe tovarăşul Va­sile Tiţ, directorul gene­ral al fabricii „Textila- Buhuşi". Ce se mai poate spune "despre activitatea sporti­vilor de la această mare întreprindere ? Mult! Sa­la de sport a început — acum în plin sezon de toamnă ~ să fie cu a­ I n o r a ş u l textiliştilor devărat... asaltată de ti­nerii textilişti. Se joacă volei şi baschet, au loc antrenamente la box... Nu de mult a început şi returul campionatelor de casă la fotbal şi atletism. Mulţi muncitori ai fabri­cii iubesc drumeţia. Sînt oaspeţi obişnuiţi ai Ceah­lăului şi Bicazului. Pro­blema „nr. 1“ a activi­tăţii sportive din colec­tiv a fost şi ea rezolva­tă cu succes pînă acum: 1.670 de muncitori sunt membri ai U.C.F.S.; s-au încasat peste 3.000 lei cotizaţii sportive. Spor­tivii fabricii sunt, aproa­pe toţi, exemple în mun­ca profesională. ★ Uneori, susurul apelor Bistriţei se aude limpede şi în Ceasurile de după amiază. Stadionul e pu­stiu. Fotbaliştii n-au meci. Nici handbaliştii. Cum ? Atunci, nu vin pe stadion ceilalţi muncito­ri ? Nu se organizează concursuri pentru cei a­­proape 1.700 de membri ai U.C.F.S. ? Nu. Spor­tul de mase nu s-a dez­voltat încă pe măsura po­sibilităţilor la fabrica de textile din Buhuşi. ...Aproape 70 la sută dintre muncitori sunt fe­mei. Şi, totuşi numărul textilistelor care practică sportul de-abia depăşeşte cifra de... o sută. In a­­ceastă fabrică, în care predomină elementul fe­minin cele mai puternice (şi mai numeroase) sec­ţii sînt cele de... fotbal şi box. Au fotbaliştii cîte 4-5 rînduri de echipament de... ţi-e mai mare dra­gul să te uiţi la ele. Dar atleţii ? Nu, ei n-au aşa ceva. Am mai întrebat: cîţi muncitori au luat parte la întrecerile de cros ? Cîţi textilişti au cucerit în acest an insigna G.M.A? Acelaşi răspuns: NICI UNUL ! De sus, de pe ultima din cele peste o sută de trepte care te conduc spre oraş, panorama fa­bricii cu marile-i clădiri moderne îţi apare în toa­tă splendoarea ei. O în­tregeşte tabloul nespus de viu al blocurilor mun­citoreşti, al şcolii noi şi frumoase, al multor ai­tor construcţii. Acolo, a­­proape de Bistriţa, ză­reşti şi covorul verde al stadionului. Şi tribunele... In aceste ceasuri stadio­nul nu-i pustiu. Mulţi sportivi. Şi mai mulţi spectatori... Te gîndeşti că aşa ar trebui să arate tot timpul stadionul din apropierea Bistriţei. Să nu cunoască o clipă de... răgaz. Să fie gazdă primitoare pen­tru toţi harnicii munci­tori din oraşul textiliştilor. Este, oare, posibil a­­cest lucru ? Fireşte ! Ne-au­ promis-o şi to­varăşii Brateş, David, Cosm­a şi ceilalţi condu­cători ai sportului din marea uzină a textilişti­lor, ca şi mulţi alţi mun­citori... Şi aceasta înseamnă mult ! D. G. CUPA MOLDOVEI Au avut loc întrecerile etapei regionale Ultimul „act“ înaintea finalei Cupei Moldovei a avut loc simbolă şi duminică, cînd s-a desfăşurat etapa regională a acestei competiţii de masă. Cu acest prilej, unii dintre cei mai buni sportivi din regiunile Bacău, Iaşi şi Suceava, care s-au impus in etapa raională, şi-au disputat întiietatea pe terenurile şi în sălile de sport din oraşele Piatra Neamţ, Bacău, Roman, Huşi, Bîrlad, C. Lung Moldovenesc, © ETAPA regionalii a Cupei Mol­dovei în regiunea Bacău a avut loc în oraşele Piatra Neamţ şi Bacău. Ast­fel, sâmbătă s-au desfăşurat în sala co­lectivului sportiv Voinţa din Piatra Neamţ întrecerile de gimnastică la care au luat parte 6 reprezentative de ra­ioane. Primele trei locuri au fost o­­cupate în ordine de echipele raioa­nelor Tg. Neamţ, Piatra Neamţ şi Roman. La turneul echipelor femirine de volei au luat parte formaţiile Tri­­feşti (raionul Roman), Sascut (raionul Adjiud), Oituz (raionul Tg. Ocna) şi Mărgineni (raionul Piatra Neamţ). Campioană regională a ieşit echipa co­lectivului sportiv din comuna Trifeşti. Întrecerile de volei ale echipelor mas­culine au fost foarte echilibrate, rele­­vîndu-se îndeosebi partida dintre echi­pele colectivelor Sascut (raion Adjud) şi Bogdăneşti (Tg. Ocna), partidă care a contat ca finală a competiţiei. Au învins voleibaliştii din Sascut care au devenit astfel campioni ai regiunii Bacău. Foarte disputate au fost şi întrecerile de atletism, care s-au desfăşurat la Bacău. Iată cîteva rezultate: Bărbaţi: LUNGIME: Vasile Croitoru (Tg. Neamţ) 5,36 m; 100 m: N. Iorga (Zele­­tin) 12,6 sec; 800 m: Gh. Huţanu (Ze­letin) 2:56,8; greutate: Eugen Coman (raion Bacău) 9,02 m; FEMEI: 100 m: Victoria Timofte (Tg. Neamţ) 15,4 sec; 400 m: Maria Rusu (Tg. Ocna) 1:15,5; Greutate: Eugenia Leahu (raion Ro­man) 8,48 m. La fotbal, campioan re­giunii Bacău este echipa raionului Moloiești, care în finală a întrecut echipa raionului Roma cu scorul dfe 3-2 (1-1).­­ ORAŞELE Huşi şi Bîrlad au găz­duit — după cum ne informează co­respondentul nostru P. Codrea — etapa regiunii Iaşi a Cupei Moldovei. în­trecerile de gimnastică au avut loc in­ sala de gimnastică a şcolii medii nr. 1 din Huşi. Au participat echipele de gimnastică din raioanele Bîrlad, Huşi, Paşcani, Murgeni şi Tg. Frumos. Lo­cul I în clasamentul general a fost ocupat de echipa de gimnastică din comun­a Focuri (raionul Tg. Frumos) care a totalizat 9,80 p. O impresie fru­moasă au lăsat sportivii Dumitru­ Ef­­timuţă şi M. vodă — fii de colecti­vişti din comuna Focuri. In turneul de fotbal, locul I a fost ocupat die echipa raionului Tg. Frumos, care în­ finala competiţiei, a întrecut echipa raionului K­irlău cu scorul de 3-0 (1-9). întrecerile de atletism şi volei au avut loc în oraşul Bîrlad. Iată cîteva rezultate atletice: BARBATI: Ide­m: “ Mihai Anghel (Iaşi) 12,8 sec; 8W m: D. Raducanu (Murgeni) 2:17,4; greutate: P. Buga (Vaslui) 10,08 m: lungim®: P. Buga (Vaslui) 6,01 m; FEMEI: 100 m: Marcela Moraru (Paşcani) 15,9 sec. 4M ra: Ana Berbece (Murgeni) 74 sec; lungime: Didina Pavel (Negreşti); greu­­tate:­­Rodica Tămăşanu (Vaslui) 8.10 m. Campioane la volei au ieşit echipele din comuna Heleşteni (la fete) şi Pro­gresul Sfat (la băieţi) — ambele din raionul Tg. Frumos.­­ SPORTIVII din regiunea Suceava şi-au disputat întiietatea în cadrul etapei regionale a Cupei Moldovei în oraşele Cîmnulun­g Moldovenesc şi Ră­dăuţi. La Cimpulung au avut loc în­trecerile de atletism şi gimnastică. Iată cîteva rezultate la atletism: BAR­BAŢI: 100 m: Gh. Fluture (raion C. Lung) 12 sec. 8(H) m: Gh. Pomparăţi (raion Suceava) 2:21,0; greutate: M. Motreiscu (raion C. Lung) 9,45 m; lungime: M. Paşcanu (raion Darabani) 5,48 m. FETE: 100 m: Vio­leta S­uca (raion Botoşani) 15,5 sec: 400 m: Iulia Grigoraş (Vatra Dornei) 66 sec; greutate: Hetriue Dorica (raion Botoşani) 7,75 m. Locul I în întrece­rea de gimnastică a fost ocupat de echipa raionului Dorohoi. La Rădăuţi, turneul de fotbal a fost cîştigat de echipa Vulturii (comuna Darabani) iar cel de volei, de echipele Recolta Gră­­niceşti (la fete) şi Recolta Santa Mare (la băieţi). Mişcarea sportivă din regiunea Ploeşti (urmare din pag. 1) Zăinescu campion al R.P.R. la ju­niori, cu şahistul Corvin Radovici naestru al sportului şi alţii, care — pregătindu-se cu multă grijă, au de­venit sportivi de frunte ai ţării şi care au apărat de multe ori cu cinste culo­rile patriei în întîlnirile internaţionale. Frm­oasele rezultate obţinute în dez­voltarea mişcării de cultură fizică şi sport se datoresc, în mare parte şi faptului că sub conducerea organelor de partid, colectivele sportive au a­­cordat o mai mare atenţie asigurării bazei materiale. Numai în anul 1958 au fost amenajate aproape 100 de baze sportive complexe şi simple. Cu toate rezultatele bune obţinute în această direcţie, trebuie spus că, aşa cum a reieşit şi din analiza ple­narei Consiliului general al U.C.F.S., în mişcarea sportivă din regiunea noastră au existat o serie de lipsuri. Astfel, cu toate măsurile luate în perioada înscrierilor de noi membri, nu ne putem declara mulţumiţi de felul cum se desfăşoară această ac­ţiune. De asemenea, activitatea spor­tivă de masă nu se desfăşoară încă la nivelul posibilităţilor pe care le are regiunea noastră. Multe iniţiative bune aplicate în unele raioane n-au fost extinse în toată regiunea, acti­vitatea pe linia complexului G.M.A. este încă nesatisfăcătoare, iar încer­cările timide făcute de a introduce gimnastica de producţie în unele în­treprinderi din oraşul Ploeşti, Buzău şi raionul Pucioasa sunt insuficiente faţă de specificul industrial al regiu­nii noastre. In mişcarea sportivă din regiunea noastră s-a manifestat pe alocuri o greşită politică de selecţionare şi promovare a cadrelor sportive, fapt care s-a reflectat în existenţa unor elemente necorespunzătoare în ca­drul diferitelor discipline sportive. Din această cauză, la unele discipline sportive s-a dus o activitate politică slabă. De asemenea, unele colective sportive, ca de pildă „Voinţa“ R. Sărat, Poiana Gîmpina, Flacăra Mo­rcai şi altele, nu s-au preocupat cu grijă de pregătirea politică, ideologică şi culturală a sportivilor. Organul U.C.F.S. regional, cît şi organele U.C.F.S. raionale n-au cerut, în măsu­ra cuvenită, sprijinul organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.M. în mun­ca de educaţie politică a sportivilor. Aceste aspecte negative în activi­tatea mişcării sportive din regiunea noastră au constituit obiectivul prin­cipal al dezbaterii plenarei consiliului regional U.C.F.S. Plenara a subliniat că lipsurile existente au fost posibile, în primul rind, datorită faptului că în conducerea Consiliului regional şi a consiliilor raionale U.C.F.S. au existat oameni care au privit fără simţ de răspundere sarcina încredin­ţată, s-au înconjurat de elemente ne­cinstite, carieriste, care, prin activi­tatea lor destructivă, au adus preju­dicii bunului mers al activităţii spor­tive din regiunea noastră. Măsurile luate de plenara comite­tului regional U.C.F.S., cît şi de ple­narele consiliilor raionale U.C.F.S., pe linia înlăturării elementelor neco­respunzătoare, a întăririi simţului de răspundere faţă de sarcini, a partici­pării efective a sportivilor la proce­sul de producţie, a educării politice, patriotice şi cetăţeneşti a sportivilor — trebuie să ducă la îmbunătăţirea simţitoare a activităţii sportive, la lărgirea bazei de masă a sportului în regiunea noastră. EXPERIENŢA UNUI ANTRENOR în munca de educare a Sportivilor Cine nu-l cunoaşte in Timişoara pe­­ antrenorul de box Ludovic Ambrus ? ! De peste 20 de ani, de cirid „Ambrus­­ baci" îi antrenează pe boxerii de pe­­ malul Begăi, prin miinile sale au tre­cut zeci şi zeci de tineri. Unii au ajuns­­ sportivi de frunte, ca Vasile Mariuţan,­­ Andrei şi Martin Farkaş, Francisc Paz-­­I­mani, Maximilian Biedi sau Octavian , Cioloca, alţii s-au rezumat la o activi­tate mai modestă, mai puţin bogat, în performanţe deosebite. Dar mîndria antrenorului Ambruş este aceea că în secţia sa de box a izbutit să modeleze caractere, să transfonne tineri câni apucaseră un drum greşit, în oam­en adevăraţi. Cum s-a întimplat aceasta Este foarte simplu de răspuns, pen­tru că — totdeauna — „Ambrus baci' ’ a socotit că datoria principală a unu­i antrenor este aceea de a educa tine­­retul, de a-l pregăti pentru viaţă. Di­n munca sa, Ludovic Ambruş a găsi­t mereu sprijinul comuniştilor, al or­­ganizaţiilor de partid din întreprinde­­­rile pe lingă care funcţionează co­­lectivul sportiv „Unirea“. Şi astfel ,an de an, boxul timişorean s-a îm­­­bogăţit cu noi elemente de talent, spor­­tivi cu o bună pregătire tehnică, dis­­ciplinaţi, cu o atitudine sănătoasă faţă­i de muncă, faţă de familie şi de socie­­tate.­­ Antrenorul Ludovic Ambruş este a­semenea unui părinte pentru elevii lui IcE! le poartă de grijă cu dragoste, da­r Ştie să fie şi sever cînd este cazul .Odată, cînd echipa sa a fost într-o deplasare la Galaţi, Andrei Farkaş m­i s-a întors la hotel lă ora stabilită . Ludovic Ambruş l-a aşteptat * pini I noaptea tîrziu în hol m­istrîndu-l pen­tru această abatere. Multă vreme, An­­­drei Farkaş n-a mai îndrăznit să­­­ privească pe „Ambrus baci“ în ochi Dar, de atunci, antrenorul n-a ma­i Avut să reproşeze ceva elevului său Mihai Peiţi, actualul campion de ju­niori la categoria grea, era un elev codaş la şcoala profesională a uzinei electrice din Timişoara. În cartierul său, Peiţi se fălea cu „faima“ de­ mare bătăuş. Ludovic Ambruş l-a adus la el în sală, au discutat îndemne, că de la om la om, l-a sfătuit şi ajutat să se îndrepte. Astăzi, Mihai Peiţi este un om disciplinat şi serios, apre­ciat pentru munca pe care o depune la uzină. Nici Maximilian Biedi nu i-a dat mai puţine bătăi de cap. Intrat în­­tr-un anturaj vicios, de elemente ne­corespunzătoare el a învățat multe lu­cruri urîte. Răbdător, antrenorul l-a făcut, pe Biedi să devină un muncitor bun şi un om la locul lui. „Ambrus baci“ nu se limitează numai la o educare de ordin general. El se preocupă de fiecare amănunt din viaţa elevilor săi, îi învaţă deprinderile igi­­v­enice, cum să mănînce, cum să se îm­brace, cum să se poarte în societate. „Antrenorul, spunea nu de mult Lu­dovic Ambrus, trebuie să fie ceva mai mult decît un simplu şi limitat tehnician. El trebuie să intre în sufle­tul sportivului, să-i cunoască toate bucuriile şi amărăciunile. Înainte vre­me, rolul antrenorului era limitat la pregătirea sportivă propriu-zisă. As­tăzi, în sportul nostru nou, condus și îndrumat de partid, munca de instruire trebuie împletită cu munca de educare. Numai astfel munca antrenorului va fi cu adevărat o muncă de antrenor, iar sportivii pe care acesta-î pregătește vor fi sportivii noi ai vremurilor pe care le trăim“. ' /› TINERI SPORTIVI DE LA SATE ! FIŢI IN PRI-­­ MELE RINDURI IN MUNCILE AGRICOLE DE \› TOAMNA. X NICI O ZI NU TREBUIE PIERDUTA PENTRU­­ REALIZAREA IN TERMEN SI IN BUNE CONDIŢII A­­ LUCRĂRILOR DE ARATURI SI INSAMINTĂRI ! NUMAI AŞA PUTEM ASIGURA PRODUCŢII ’ SPO- \\ RITE. ’ ›‡

Next