Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)
1959-01-20 / nr. 3343
Despre unele succese şi lipsuri din activitatea la tir Amil 195S a pus în faţa Federaţiei Române de Tir sarcini deosebit de importante. Era nevoie de un efort sporit pentru întărirea bazei organizatorice, pentru atragerea maselor largi de oameni ai muncii în practicarea acestui sport şi pentru întărirea şi creşterea prestigiului internaţional cîştigat de tirul din ţara noastră. Rezultatele obţinute ne arată că tirul a făcut un progres evident, că în momentul de faţă ne situăm printre primele ţări în ierarhia mondială. Pe plan intern, s-a întărit şi s-a dezvoltat activitatea organizatorică, au fost create condiţi mai bune începerii unei activităţii de mase, lucru reflectat de participarea a peste 400.000 tineri şi tinere în concursurile de tir din cadrul Spartachiadei de vară a tineretului şi a diferitelor concursuri organizate de către federaţie. Din aceste concursuri au ieşit la iveală multe elemente tinere şi talentate ca Toth Gavrilă (Arad), Cleopatra Alexandru (Buc.), Gh. Predescu (Ploeşti), N. Comrin (Buc.) şi alţii, uinii dintre ei doborînd chiar recordurile R.P.R. deţinute de trăgători consacraţi. Toţi aceşti tineri au şi fost selecţionaţi pentru lotul de tineret al ţării. Lărgirea bazei de mase o dovedeşte şi faptul că în prezent există 470 de secţii de tur în care activează un număr de 10.000 de trăgători. Toate aceste succese au fost posibile datorită şi sprijinului pe care federaţia l-a primit din partea comisiilor locale de tir, comisii care au muncit cu sîrguinţă pentru întărirea secţiilor din cadrul asociaţiilor şi cluburilor sportive. In această direcţie merită să fie evidenţiate comisiile regionale şi oraşeneşti Bucureşti, Iaşi, Stalin, Hunedoara etc., secţiile de tir din cluburile şi asociaţiile sportive C.F.R. Cuj, CSMS Iaşi, Voinţa Bucureşti, Cetatea Bucur, C.S.U. Buc., U.T.A., Voinţa Oraşul , Stalin, Proiectantul Bucureşti, C.F.R. Griviţa Roşie şi altele. Din punct de vedere al ridicării nivelului tehnic al trăgătorilor noştri fruntaşi, al saltului calitativ pe care aceştia trebuiau să-l dovedească la campionatele mondiale de la Moscova, putem spune că marea majoritate a acestora au confirmat aşteptările şi prin comportarea lor au obţinut victorii de prestigiu mondial. La obţinerea performanţelor au contribuit îndeosebi numeroasele concursuri, organizate pe plan intern, concursuri care au avut menirea să ne arate stadiul de pregătire al sportivilor fruntaşi. De foarte mare ajutor au fost campionatele internaţionale ale ţării noastre, unde trăgătorii romîni au făcut cunoştinţă pentru prima dată cu noile ţinte pe care urmau să tragă la mondiale şi cu trăgători valoroşi din 7 ţări din Europa şi America Latină. In aceeaşi perioadă, sportivii romîni şi-au măsurat forţele cu trăgătorii maghiari la proba de talere, iar pe plan intern au fost organizate multe concursuri la care au participat şi trăgătorii fruntaşi. Dintre acestea enumerăm „Cupa Dinamo“, „Cupa Victoriei“, campionatele individuale ale Capitalei, concursul regiunii Cluj, „Cupa Metalurgistului“, „Cupa S.P.C.“ etc. Competiţia care ne-a adus însă celemai mari satisfacţii au fost campionatele mondiale. Pentru prima dată ţara noastră a participat la acest concurs cu un lot numeros, care faţă de nivelul ridicat al competiţiei, a avut o comportare meritorie. Din cele 39 de probe pe echipe şi individuale, sportivii noştri au participat la 30 dintre ele, cucerid două titluri de campioni mondiali prin Constantin Antonescu şi Marin Ferecata, 6 medalii de argint şi 7 medalii de bronz. Ţara noastră a ocupat locul 4 în clasamentul pe naţiuni, după U.R.S.S., S.U.A. şi Finlanda şi înaintea unor ţări cu tradiţie în tir (Ungaria, Suedia, Franţa etc.). Un alt concurs cu rezultate deosebit de semnificative a fost campionatul individual al R.P.R. El a avut darul să contribuie la obţinerea unor performanţe valoroase, unele dintre ele superioare chiar actualelor recorduri mondiale. Așa este cazul la proba de 3X30 focuri armă liberă calibru redus juniori cu 850 p. (actualul record mondial 849 p.) iar la armă liberă calibru redus 3X30 focuri senioare, Marieta Lieber cu 854 p. a întrecut cu 3 puncte actualul record mondial. Merită să scoatem în evidenţă rezultatele valoroase şi constante la pistol viteză ale lui Ştefan Petrescu, care a obţinut în anul trecut de patru ori 589 p. Valoarea ridicată a tirului nostrl este confirmată şi de faptul că trăgătorii români au obţinut în anul trecut patru recorduri mondiale, 53 de recorduri R.P.R. la seniori şi 20 recorduri ale ţării la juniori. Aceste rezultate dar mai ales realizatorii lor au avut şi darul să combată o serie de teorii cu totul lipsite de temei, prin care apologeţii lor susţineau că muncitorii nu ar fi în stare, chipurile, să obţină performanţe în tir, că acest sport se pretează de minune doar intelectualilor. Teoria a fost spulberată de rezultatele pozitive obţinute de către tinerii muncitori care au fost selecţionaţi în lotul reprezentativ. Fără îndoială însă că rezultatele ar fi putut fi şi mai mari dacă în munca federaţiei şi a celorlaţi factori cu răspundere în activitatea tirului nu s-ar fi ivit şi o serie de lipsuri. Astfel, biroul s-a ocupat în insuficientă măsură de îndrumarea mai concretă a comisiilor locale de tir, a secţiilor din cadrul asociaţiilor şi cluburilor sportive. Comisiile locale au neglijat organizarea unui număr cît mai mare de concursuri de mase pe scară locală, mai ales în regiunile Constanţa, Bacău, Piteşti etc. De asemenea, o serie de asociaţii şi cluburi sportive care au posibilităţi materiale şi numeroşi trăgători, s-au îngrijit în mică măsură de problema tirului. Este de neînţeles faptul de ce la clubul sportiv Rapid Bucureşti — de pildă — nu a luat fiinţă nici pînă în prezent o secţie de tir mai ales dacă ţinem seama că în unele asociaţii ceferiste bucureştene se găsesc multe elemente talentate printre care şi campionul mondial Marin Ferecaţu. O serie de cluburi cum este de pildă Dinamo Bucureşti, nu au controlat şi îndrumat activitatea secţiilor de tir, fapt cu atît mai grav cu cît în secţia dinamovistă activează trăgători valoroşi, componenţi ai lotului R.P.R. O recentă analiză a scos în evidenţă abateri şi lipsuri grave atît în ceea ce priveşte pregătirea tehnică, cît şi mai ales în cea educativă a trăgătorilor. Pătrunderea unor elemente necorespunzătoare, în cadrul asociaţiilor şi cluburilor sportive, lipsa unei educaţii susţinute în rîndul trăgătorilor au făcut ca o serie de sportivi să se situeze pe poziţii nedemne, străine moralei noastre, aşa cum este cazul lui Iosif Sîrbu, Gh. Lichiardopol, Lia Sîrbu şi alţii. In unele asociaţii sportive s-au strecurat elemente burgheze ca Dan Noica fost moşier. Dinu Vidraşcu fiu de moşier, Silviu Tibacu şi alţii, elemente care au frînat dezvoltarea talentelor tinere şi cu perspective. In rîndul cadrelor tehnice a domnit atitudinea burgheză, comoditatea şi nepăsarea în pregătirea trăgătorilor. Este cazul antrenorilor D. Pineta şi Grigore Ioanid. In ceea ce priveşte pregătirea trăgătrilor fruntaşi în cadrul lotului R.P.R., aceasta s-a desfăşurat cu serioase deficienţe. Astfel, o serie de sportivi au fost inconstanţi în rezultate dovedind lipsuri serioase în pregătirea de ordin tehnic şi psihologic pentru concurs (de exemplu : echipa de seniori la campionatele mondiale, trăgătorii Costelnic, Giugian şi Lovinescu). Echipele noastre reprezentative au fost neomogene, iar rezervele nu au dat satisfacţie. Din cauza lui N. Dumitrescu care s-a comportat foarte slab la mondiale, la armă liberă calibru redus 3X40 focuri poziţia genunchi, echipa noastră a pierdut 5 locuri în clasamentul probei, iar la juniori ţara noastră a pierdut locul 2 din cauza comportării necorespunzătoare a lui Costelnic. Unii dintre trăgători realizează performanţe excepţionale la antrenamente, iar la concursuri sînt de nerecunoscut. Exemplu: 1 Tripşa, care înainte de campionatele mondiale a realizat la pistol viteză rezultate de peste 590 p., iar la Moscova doar 571 p. A lipsit spiritul de echipă, mai ales în rîndul „pistolarilor“. Membrii echipei noastre de pistol au fost permanent frămîntaţi de probleme minore şi au alunecat pe panta mahalagismelor, mentalitate introdusă de elemente cu profund caracter individualist ca Iulius Pieptea şi Gh. Lichiardopol. Antrenorul Paul Gareti s-a complăcut şi el într-o atmosferă de familarism cu trăgătorii, din care cauză n-a reuşit să se impună atunci cînd era nevoie. O lipsă deosebit de gravă a sportivilor noştri este şi faptul că mulţi dintre ei manifestă neîncredere faţă de materialul pe care-l posedă şi pe care mulţi dintre ei îl ţin în condiţii nepermise. Multe din deficienţele tehnice ale sportivilor noştri sunt puse pe seama materialului, asistentului, viitului sau luminii şi niciodată lipsei de pregătire şi preocupare personală pentru înlăturarea lor. Unii dintre trăgători şi-au făcut din tir o profesie şi nici pînă în momentul de faţă nu s-au încadrat în producţie, fapt pentru care federaţia i-a scos din lot. Inlăturîndu-se aceste deficienţe şi punîndu-se accent mai mare pe pregătirea tehnică şi educativă a elementelor tinere, componenţi ai lotului republican, chiar dacă aceasta se va face în dauna unor rezultate de moment, sîntem siguri că în anul acesta vom obţine rezultate şi mai valoroase. Există condiţii optime de pregătire. Faima unor poligoane de la noi au făcut de mult ocolul lumii. Avem de asemenea elemente tinere, talentate, capabile să ridice în curînd pe culmi şi mai înalte gloria sportivă a patriei. Va trebui însă ca ei să răspundă prin fapte condiţiilor create de regimul de democraţie populară. I. PILUU secretar general al F.R.T. V. GODESCU * 5 * * * 59 i i, Interpreţii filmului • „Alo?... aţi greşit numărul” , in mijlocul sportivilor . Clubul sportiv Dinamo Bucureşti organizează miercuri 21 ianuarien 1959 orele 19 în sala de festivi-1 Ltăţi din şos. Ştefan cel Mare nr. 43, o întîlnire între sportivii din Ca- j r pitală şi interpreţii şi realizatoriifilmului românesc „Alo?... aţi gre-' ) şit numărul 1“ - (DA. SPORTUL POPULAR .HAS. 6-â &1. 3343 Probleme anuali ale activităţii cluburilor sportive (turnare din pag 1)velul tehnic şi să aibă o comportare morală şi educativă ireproşabilă pentru a cîştiga stima membrilor susţinători. Vedetismul, actele de indisciplină şi comportarea tehnică slabă îi îndepărtează pe aceşti pasionaţi ai sportului de activitatea respectivului club. Un alt mijloc de realizare a veniturilor este şi organizarea unei intense activităţi competiţionale. In afara întrecerilor oficiale, cuprinse în calendarul federaţiilor (şi care trebuie să fie organizate în cele mai bune condiţiuni) este necesar ca în perioada cînd nu este programată activitate de campionat să se iniţieze cît mai multe competiţii. Aşa au procedat în sezonul trecut — şi roadele n-au întîrziat să se arata — cluburile sportive din Reşiţa, Cluj, Bucureşti şi altele. Aceste competiţii au contribuit şi contribuie pe de o parte la realizarea unei mai bune presgătiri a formaţiilor, iar pe de alta, la obţinerea unor fonduri importante. De asemenea, este bine ca oficiile de controlori şi supraveghetori în organizare să fie încredinţate membrilor susţinători pentru a se evita o serie de cheltuieli. Cluburile sportive au datoria să reducă la maximum cheltuielile, respectînd întocmai normele financiare în vigoare. Şi în acest fel se poate contribui la crearea unei baze materiale care să permită desfăşurarea în bune condiţiuni a activității de performanță. Ilona Miklós a cîştigat proba de slalom uriaş (Foto: D. Stănculescu) Cîteva constatări după concursurile de schi de duminică • întrecerile de schi desfăşurate la sfîrşitul săptămînii trecute la Poiana Stalin şi în Postăvar ne-au prilejuit o serie de constatări îmbucurătoare, cu privire la preocupările antrenorilor şi bineînţeles ale schiorilor pentru continua ridicare a valorii lor tehnice. Zăpada excelentă, pîrtiile bine puse la punct, reuşita organizare a celor trei concursuri (Cupa UASR pentru probele alpine, Cupa Dinamo pentru fond şi Cupa Voinţa pentru sărituri), valoarea concurenţilor şi disputele pasionante pentru primele locuri au creat o ambianţă plăcută, atrăgătoare. In general, se constată un interes crescînd pentru antrenamente temeinice, studiate, de intensitate din ce în ce mai mare. Fondiştii şi concurenţii din probele de slalom şi-au îmbunătăţit simţitor tehnica, eliminînd multe din defecţiunile sezisate la încheierea sezonului trecut. In mod special ne-a plăcut comportarea schiorilor din lotul care ne va reprezenta la concursul internaţional dotat cu Cupa Tineretului. Cornel Tăbăraş, de pildă, a făcut sîmbătă, în proba de slalom uriaş, o cursă excepţională. A plecat din start hotărît, a parcurs traseul fără ezitări, iar pe „zid“ a făcut o adevărată demonstraţie de cum trebuie atacate porţi dificili amenajate, pe o porţiune mult înclinată şi cu „hopuri“. Bine s-a comportat şi Kurt Gohn, la slalom uriaş, şi dacă nu ar fi căzut la ultimul „hop“ din „zid“ (din cauza unei deficienţe mai vechi şi anume lipsa de coordonare a braţelor) ar fi realizat un tirop foarte apropiat de Tăbăraş. Dintre schiorii mai rutinaţi, o formă bună au arătat N. Pandrea, I. Letcă, I. Secui, Mircea Enache, Gh. Gristoloveanu, încă nepus la punct cu antrenamentele, a dovedit totuşi că în scurtă vreme va fi din nou prezent în lupta pentru primul loc. NU MAI AVEM JUNIORI ? întrebarea ne-am pus-o de fapt încă de la condusul de deschidere a sezonului, care, încălcînd o tradiţie frumoasă, nu a rezervat întreceri pentru juniori. La sfîrşitul săptămânii trecute, la fel. Nici Politehnica Oraşul Stalin, care a organizat Cupa U.A.S.R. pentru probe alpine, şi nici Dinamo, la fond, nu au prevăzut întreceri pentrujuniori. Doar Voinţa, la sărituri, a or- ganizat şi un concurs pentru juniori, din păcate însă, cu o participare foarte redusă. De fapt, problema are doua aspecte. Primul este creat de dezinteresul dovedit de organizatori, care, plinind să concureze pe juniori alături de seniori, nu ţin seama de o serie de elemente importante. O cursă de slalom pentru seniori este, evident, mai dificilă decît una pentru jurări, iar la fond distanţa de 15 km. este contraindicată la juniori, mai ales pentru început de sezon. Concurînd alături de seniori, juniorii întîmpină o serie de probleme tehnice mult prea grele pentru ei, sînt supuşi unui efort prea mare şi, în plus, faptul că se văd în coada clasamentelor îi poate descuraja. Al doilea aspect este oferit de numărul foarte mic de juniori participanţi la concursurile de la Poiana Stalin şi din Postăvar. In afară de cluburile sportive Voinţa Oraşul Stalin şi Olimpia Oraşul Stalin, celelalte asociaţii şi cluburi nu au juniori. A-ceasta deşi ani de-a rîndul la Oraşul Stalin sau Predeal au funcţionat centre de iniţiere şi antrenament, care, normal, au evidenţiat multe elemente talentate care trebuiau promovate. Iată de ce opiniem ca F.R. Schi-Bob şi comisiile regionale să controleze mai activ munca de atragere şi încurajare a elementelor tinere, care trebuie nu numai descoperite, ci şi îndrumate spre o activitate permanentă. D. STANCULESCU J „CUPA CENTENARULUI“ LA ATLETISM Sala Floreasca II din Capitală a găzduit la sfîrşitul sâptămînii trecute întrecerile de atletism din cadrul concursului dotat cu „Cupa Centenarului Unirii’’. La întreceri au luat parte peste 300 de atleţi şi atlete din cluburile şi asociaţiile sportive bucureştene. La capătul unei lupte strînse, victoria a revenit echipei Dinamo cu 54,5 p. Dinamo a cîştigat astfel cupa pusă în joc. Pe locurile următoare s-au clasat: Progresul 43 p; Clubul sportiv şcolar 41,5 p; C.S.U. 23 p; Constructivolul 19 p. etc. Iată citeva dintre cele mai bune rezultate înregistrate cu acest prilej: BĂRBAŢI: 59 m: C. F.Ioaş (Rec.) 0,0, 55 m g: T. Ardeleanu (CSU) 7,6 m; lungime: F. Dresner (Constr.) 6,25: M. Halain (Dinamo) 6,25; triplu: Ionel Nicolae (Spartac) 13,54; înălţime: Gr. Maricescu (Prag.) 1,35 m: Viorel Baltineanu (sc. 35) 1,81 m; N. Ropoteanu (Dinamo) 1,75 m; greutate: D. Stoian (Prog.) 13,61; C. Drăgulescu (Dinamo) 13,55; FEMEI: 59 ei: Georgeta Palade (Prog.) 6,8; 40 m g: Karin Artz (Prog.) 6,6; lungime: Edda Knall (CSU) 5,10; înălţime: Mihaela Popescu (C.S.S.) 1,43 m; grautate: Melania Silaghi (Voinţa) 13,07; Anca Gurău (Prog.) 12,32; Ileana Stoica (Prog.) Iii,49 m. NICOLAE D. NICOLAE, corespondent LA ORAŞUL STALIN S-A ÎNCHEIAT ETAPA REGIONALA A CAMPIONATULUI REPUBLICAN DE HANDBAL IN ORAŞUL STALIN 13 (in telefon). In localitate au luat sârşit jocurile din cadrul etapei regionale a campionatului republican de handbal în 7. Ultima etapă, disputată duminica in sala Tractorul s-a încheiat cu următoarele rezultate: FEMININ: Luceafărul Or. Stalin. Record Mediaș 9-5 (4-2); Gloria Sighişoara-Măgura Codlei 3-2 (3-9; Tractorul Or. Stalin-Flamura roşie Sibiu 17-9 (3-6); MASCULIN: Voinţa Sighişoara-Recolta Hălchiu 16-19 (6-6); Chimia Fagăraş-C.S.A. Or. Stalin 6-0 (neprezentare); Cinema Or. stalin-Politchnica Or. Stalin 16-16 (11-9). Ca urmare a acestor rezultate, clasamentele au următoarea Înfăţişare: FEMININ: 1. Tractorul Or. Stalin 10 puncte; 2. Gloria Sighişoara 8 p; 3. FI. roşie Sibiu 6 p; 4. Măgura Codlei 4 p; 5. Luceafărul Or. Stalin 2 p; 6. Record Mediaş 0 p; MASCULIN: 1. Dinamo Or. Stalin 9 p; 2. Chimia Făgăraş 8 p; 3. Poltehnica Or. Stalin 5 p; 4. voinţa Sighişoara 4 p; 5. Recolta Hălchiu 4 p; 6. C.S.A. Or. Stalin 0 p. Pentru turneul liniar al campionatului republican de handbal în 7 s-au calificat echipele Dinamo Or. Stalin (masculin), Tractorul Or. Stalin şi Gloria Sighişoara (feminin), iar pentru barajul in vederea calificării la turneul final Chimia Făgăraş (masculin) şi Fi. roşie Sibiu (feminin) GH. MAZGARÎSNN si CIîRLEANU-corespondenţi DESCHIDEREA PATINOARULUI DINAMO Patinoarul amenajat pe terenurile pe teris din Parcul Sportiv Dinamo se deschide astăzi şi va funcţiona zilnic intre oreta 9—18 şi 16—19. Un centru special amenajat fune la dispoziția amatorilor patinele necesare. Concursul atletic republican de sală pentru juniori şi junioare Sîmbătă şi duminică se vor desfăişura în sala Floreasca II din Capitală întrecerile din cadrul concursului republican de sală pentru juniori şi jutnioare. In vederea participării la această importantă competiţie, recent s-a desfăşurat la Arad un concurs da verificare. Deşi în condiţiuni necores-punzătoare (frig în sală, pista neamenajată) totuşi Hânăra Aurora, Mihăilescu — componentă a fotului republican de juniori, — a realizat două rezultate remarcabile: înălţime —: 1,45 m şi lungime 4,73 .