Sportul Popular, ianuarie 1960 (Anul 15, nr. 3540-3555)

1960-01-04 / nr. 3540

TSz5M ! Ciclismul poate avea o puternică bază de mase! Virgil Mormocea nu are nevoie de o prezentare specială pentru cititorii noştri. Scopul vizitei pe care i-am­, făcut-o a fost acela de a primi răs­puns la următoarea întrebare: „Care credeţi că sunt căile de creare a unei baze de mase în ciclism ?* N-a ezitat. Se cunoștea că-i fră­­mîntase de mult această problemă, că încercase să-i găsească rezolvarea. „Ciclismul nostru — ne-a spus Virgil Marinocea — poate și trebuie să aibă o puternică bază de mase. Nu sînt de acord cu cei care — din comoditate — afirmă că pentru crea­rea unui puternic rezervor de cadre este neapărat nevoie de un bogat parc de biciclete speciale. Ciclismul a fost de multă vreme îndrăgit de ti­neret. Mii şi mii de tineri sunt pose­sori de biciclete de oraş şi în viitorii ani numărul lor va creşte considera­bil. Iată că de altfel am atins par­tea cea mai importantă a problemei. Unii antrenori au procedat greşit în­­drumîndu-i pe tineri numai spre prac­ticarea ciclismului pe biciclete spe­ciale. De ce nu s-ar desfăşura con­cursuri pentru biciclete de oraş? Este oare nevoie pentru toţi tinerii de bi­ciclete speciale pentru a face ciclism? Nu! Ciclism se poate face, foarte bine, pe biciclete de oraş! Trebuie doar să-i atragem pe tineri la con­cursuri, să organizăm o interesantă laşi continuă activitate competiţională. b­Comisiile de ciclism din oraşe şi ra­ioane pot întocmi calendare sportive, pot organiza întreceri care să devi­nă tradiţionale. Şi pentru că ne in­teresează rezolvarea pozitivă a aces­tei probleme şi în oraşul nostru, Brăila, în anul 1960 vom organiza aici o intensă activitate pentru pose­sorii bicicletelor de oraş. Ne-am gîn­­dit întîi la împărţirea tinerilor pe ca­tegorii de vîrstă, apoi la organizarea întrecerilor pe şcoli, asociaţii sporti­ve etc. In fiecare duminică dimineaţă — cînd timpul va fi favorabil — o Comisie specială de arbitri va sta la startul întrecerilor anunţate din timp pentru a face înscrieri, pentru a-i în­druma şi sfătui pe tinerii participanţi. Astfel vor deveni tradiţionale şi locul de start şi data (în fiecare duminică dimineaţa). Activişti din comisia noastră de ciclism vor vizita asocia­ţiile sportive din întreprinderi, uzine, şcoli, instituţii şi vor conlucra cu res­pectivele consilii pentru iniţierea unor întreceri care să fie dotate cu cupe. De asemenea vom organiza întreceri pe etape : asociaţii, interasociaţii, oraş. Această metodă nu poate da greş. La sfîrşitul anului vom avea cu siguranţă sute de participanţi la star­tul întrecerilor. In afară de faptul că vom contribui efectiv la dezvoltarea sportului de mase, vom crea şi un permanent rezervor din care vom pu­tea selecţiona elemente talentate pen­tru ciclismul de performanţă“. Iniţiativa este foarte bună. De alt­fel după cîte ştim şi în intenţia fede­raţiei de ciclism sta dezvoltarea aces­tor genuri de concurs, aşa încât dru­mul est­e favorabil pentru realizarea bazei de mase în ciclism. HRISTACHE NAUM O apariţie neaşteptată în fruntea lis­tei performerilor mondiali în proba de aruncare a suliţei a fost aceea a ameri­canului Al. Cantello, care fără alte re­zultate anterioare de prim rang, a reu­şit să doboare recordul lumii cu 86,04 m. Performanţa sa nu a fost însă con­firmată de alte rezultate de o valoare apropiată. Dintre toţi aruncătorii, cel mai cons­tant in toate concursurile a fost şi in acest an atletul polonez Janus Sidlo, care a reuşit cu 85,56 m un nou record al ţării sale. Iată, comparativ, evoluţia primilor doi atleţi ai lumii : Un loc foarte bun în ierarhia mon­dială a aruncătorilor de suliţă II ocupă la sfîrşitul anului 1959 reprezentantul ţării noastre Alexandru Bizim care a reuşit în două concursuri rezultate de peste 79,00 m (la campionatele republi­cane 79,91 m şi la Jocurile Balcanice 79,96 m). într-un continuu progres a fost tînă­­rul aruncător de ciocan Vasilii Ru­­penkov, care cu 67,92 m a realizat un nou record european. De remarcat că la aruncarea ciocanului atleţii sovietici deţin o superioritate evidentă, ocupind 12 locuri din cele 27 ale clasamentului mondial. ARUNCAREA SULIŢEI RECORDUL OLIMPIC : 85,71 E. Da­­ nielsen (Norvegia), Melbourne 1956 86.04 (75,98-71,29) Alfred Cantello (S.U.A.) 85,56 (81,97—82,98) Janus Sidlo (Polonia) 82.96 (81,63—75,69) Knut Frederiksson (Suedia) «2,33 (73,23- N ) William Alley (S.U.A.) 82.16 (84,90-83,73) Vladimir Kuzneţov (U.R.S.S.) »1.86 (81,06-88,60) Michel Maquet (Franţa) 80,52 (74,98—74.00) Carlo Lievore (Italia) 80 04 (78,16-80.09) Klaus Frost (R.D.G.) 79.96 (75,62-68,41) Alexandru Bizim (Rominia) 79.74 (79,30-72,03) Charli Vallman (U.R.S.S.) 79,66 (77,78-83,34) Viktor Tîbulenko (U.R.S.S.) 79.64 (76,82-81.47) Franklin Held (S.U.A.) w,63 (74,62-78,12) Olavi Kauhanen (Finlanda) 79,«1 474,91-73,52) Walter Krüger (R.D.G.) 79.12 (72,31- ) Wladyslaw Nikiciuk (Polonia) 7t,80 (73,18-73.27) Erich Ahrend (RJD.G.) 78,54 (76,36-73,97) Gyula Kulcsár (Ungaria) 78.75 (76,56-74,60) Weikko Laine (Finlanda) 77.96 (76,48-74,32) Willy Rasmussen (Norvegia) 77.65 (75,58-77,65) Zbigniew Radziwono­wiez (Polonia) 77,60 (77,82-73,15) Viktor Ovcinik (U.R.S.S.) 77,25 (72,01-72,94) Viljo Janhunen (Finlanda) 77.13 (74,47—74,88) Attila Petövari. (Ungaria) 77,12 (80,73—71,45) Giovanni Lievore (Italia) 76,91 (78.36—75,61) John Fromm (S.U.A.) 76,88 (75,33-74.81) Luitpold Maver (Ä.F.G.) • • 76,83 (69,99—68,84) Eckart Zugehör (R.D.G.) 76,33 (82,49-64,00) Egil Danielsen (Norvegia) 76,24 ( —69,74) Ghenadii Samoilov (U.R.S.S.) 57,21 64,55 66.75 74.76 75,15 71,29 75,98 86,04 ATLETISM Atletismul mondial în anul preolimpic 1959 (VIII) Cele mai bune rezultate la aruncarea suliţei şi a ciocanului 64,09 (63,78-61.34) Oleg Kolodii (U.R.S.S.) 63.92 (63,13-60,68) Alexei Boltovski (U.R.S.S.) 63.92 (66,80—66,70) Mihail Krivonosov (U.R.S.S.) 63,89 (60,96-56,27) Heinrich Thun (Austria) 63.85 (63,72-62,33) Kresimir Racici (Iugoslavia) 63,62 ( 63.30-63.25) Iurii Sibalov U.R.S.S.) €3,61 (64.59—60,93) John Lawlor (Irlanda) 63.48 (62,72-61,87) Guy Husson (Franţa) 63,35 (60,96—56,53) Oddvar Krogh (Norvegia) 63,03 (61,95—62,00) József Csermák (Ungaria) 63,01 (62,37-60,06) Josef Malek (Cehoslovacia) 62,97 (60,06—56,45) Ghenadii Kondrasev (U.R.S.S.) 62,86 (60,62— ) Jurij Bakarinov (U.R.S.S.) 62,77 (61,38-61,76) Horst Niebisch (R.D.G.) 62,69 (€0,58—57,88) Stanislav Vozniak (U.R.S.S.) 62.48 (58,03-62,07) Sverre Strandli (Norvegia) 1949 1950 1951 1952 1953 1954 1955 -1956 1957 195K I95y Cantello Sidlo 53.09 58,76 67,88 68,42 80,15 79,03 80.09 83,66 82,98 81,97 85,56 JANUS SIDLO 1955 1956 1957 1958 1959 peste 85.00 m0 1 0 0 2 84.00-84,99 m0 0 1 1 0 83.00-83,99 m0 2 3 0 0 82,00-82,99 m0 1 1 1 3 41,00—81,99 m1 1 1 3 1 80.00 - 80,99 m1 1 3 1 2 79,06—79,99 m1 3 0 2 7 3 9 9 8 15 Media rezultatelor celor mai buni 10 atleți din : lume Europa 1955 78.379 77.113 1956 8­1.818 80.732 1957 81.852 81.517 1958 80.813 80.781 1959 82,117 81,209 ARUNCAREA CIOCANULUI RECORDUL OLIMPIC : «3,19 H. Con­­nolly (S.U.A.), Melbourne 1956 •7,92 (66,34-63,64) Vasilii Rudenkov (U.R.S.S.) *>7,88 (68,68-65,91) Harold Cannolly (S.U.A.) •5,97 (63,12-68,95) Birger Asplund (Suedia) •5,72 (64,18-62,38) Gyirta Zsivotzky (Ungaria) 65,«1 (€5,09-64,22) Tadeus Rut (Polonia) 64,95 (62,90-64,56) Michael Eliis (M. B ritanie) 64,83 (66,66-64,36) Feodor Tkacev (U.R.S.S.) 64,48 (64,87-62,«3) Olgicrd Cieply (Polonia) 64,26 (65.00-64,27) Iurii Nikulin (U.R.S.S.) 64,23 (66.13—63,18) Anaiolii Samoţvetov *U R.S S.J «2,33 (60,74-60,33)Romnald Klim (U.R.S.S.) 1955 1956 1957 1958 1959 peste 67,00 m0 2 0 2 2 86.00-66.99 m0 0 1 4 0 65.00-65.99 m0 2 1 2 2 64.00-64.59 m1 0 6 7 6 «3,00-63,99 m1 3 4 5 10 2 7 12 20 20 Media rezultatelor celor mai buni 10 atleţi din­­ lume Europa 1955 61,777 61,421 1956 64,657 63,667 1957 64,657 64,201 1958 66,123 65,361 1959 65,585 65,206 ROMEO V­ILARA cuprinzînd numai performanţele ob­ţinute în bazine de K­­m, listele celor mai buni zece­ înotători din ţara noastră în anul 1959 ar fi pi­ut vedea lumina tiparului spre sfîrşitul lui oc­tombrie, adică mi mult timp de la în­cheierea sezonului competiţional de vară. Nemulţumiţi, parcă, cu observa­ţia principală (nici o normă preolim­­pică atinsă­), desprinsă la o simplă lectură a rezultatelor realizate de cei mai valoroşi înotători în anul preo­­limpic — am aşteptat luna decembrie (ultimul obiectiv competiţional impor­tant al anului: întîlnirea Bucureşti —­ Budapesta) şi... aşteptarea nu ne-a fost în zadar. Unele rezultate, obţinute atunci în bazin de 33 m, chiar dacă nu aveau să afecteze cu nimic listele ce­lor mai buni zece performeri reuşeau, în schimb, să readucă un optimism justificat printre selecţioneri, o încre­dere în posibilităţile unor înotători fruntaşi ai nataţiei noastre şi o poftă de muncă prielnică unor rezultate şi mai valoroase în acest an olimpic, în care abia am păşit. Şi iată cum, în locul acelei concluzii descurajatoare (nici o normă preolimpică atinsă), se impune acum o alta, mai optimistă, mai rezonabilă faţă de prestigiul pe care nataţia noastră începe să şi-l cîştige şi pe plan internaţional, o con­cluzie, care ar suna cam aşa : cel pu­ţin doi înotători (M. Mitrofan şi Al. Popescu) şi şapte jucători de polo şi-au... acontat, deocamdată, biletele de drum pentru Roma. Intr-adevăr (vă mai amintiţi?), Mi­trofan şi Al. Popescu au reuşit intr-o singură săptămînă (29 noiembrie — 5 decembrie) ceea ce nu... s-au străduit să realizeze în 11 luni, să fie incluşi în lotul olimpic, datorită unor perfor­manţe care spun chiar mai mult decît normele respective. Mitrofan, fără să fi fost „solicitat“ de vreun adversar, a înotat distanţa de 200 m bras în 2:39,3 (şi numai după o săptămînă în 2:40,1), iar Al. Popescu, creditat cu timpul de 2:25,2 pe 200 m fluture, şi-a depăşit larg cea mai bună per­formanţă a sa : 2:29,9­­ (Melbourne, 30 noiembrie). Aşa cum am mai scris, aceste două performanţe fiind realizate în bazin de 33,33 m echivalează în bazin de 50 m cu timpul de 2:40,7 pe 200 m bras, pentru Mitrofan, şi cu 2:26,6 pe 200 m fluture, pentru Al. Popescu. Spuneam mai sus că în afară de Mitrofan şi Al. Popescu normele preo­­limpice ar mai fi accesibile şi altor înotători, printre care Ingrid Wächter, Maria Both, Adrian Oanţă şi Cornel Mocanu­. Reuşind să-şi înscrie numele pe tabela recordurilor republicane în toate probele aparţinînd stilului craul I, Wächter este, fără îndoială, reve­laţia sezonului competiţional I'j6­J. „Venind de departe“, de pilda, de la performanţe­ în jurid lui 6 minute pe 400 m liber, ea s-a apropiat foarte mult de cele două norme 5:12,0 (1959) şi 5:10,0 (1960), oprindu-se, deocam­dată, la timpul de 5:14.2. Privite şi prin alta pri­mă, listele ce­lor mai buni zece înotatori ne pier­, fireşte, şi alte concluzii: astfel amite evident asaltul continuu la porţile nata­­ţiei de performanţă efectuat de Sanaa Iordan, Măriuca Rotari, Tiberiu Rinea sau de foarte tinerii Anca Trohani, Ion Condiescu, Mircea Căprărescu, Liviu Berea, Mihai Cerchez, Adrian Nicolau (Bucureşti), Robert Ladner (Timişoa­ra),­­Mihai Potoceanu, Heinrich Pischl, Ditta Langer (Reşiţa), Éva Nagy şi Maria Klosz (Tg. Mureş). Saltul ca­litativ al nataţiei noastre este reflectat şi de cele 94 de recorduri republicane repartizate astfel: La sfîrşitul sezonului 14­ 39 Despre performeri şi norme olimpice Ingrid Wolchter (Ştiinţa Buc.) revelaţia sezonului 1959 masculin feminin Total Seniori9 16 25 Juniori cat. I 12 16 Juniori cat. II9 209 Copii9 3 12 ă. NICOLAESCU = Tanrenm = Cupa 30 Decembrie “. Competiţia de tenis de masă „Cupa 30 Decembrie“, desfăşurată acum cî­­teva zile la Oradea, s-a încheiat cu victoria Angelicăi Rozeanu şi a lui Paul Pesch. Concursul de la Oradea a constituit şi un prilej de verificare a membrilor loturilor republicane îna­intea întilnirilor internaţionale care vor avea loc în perioada ce urmează. Iată rezultatele tehnice mai impor­tante: SIMPLU FEMEI: sferturi de finală: Mariana Barasch — Ella Con­stantinescu 2—1 (—22, 19, 18), Marta Tompa — Maria Alexandru 2—0, Geta Pitică — Catrine­ Folea 2—0, Angelica Rozeanu — Amaria Biro 2—0; sem­fi­­nale: M. Tompa — M. Barasch 3—0 (13, 13, 9), Angelica Rozeanu — Geta Pitică 3—2 (13, 5­ —13, —18, 18); finala: Angelica Rozeanu — Marta Tompa 3—1 (21 — 12, 21—­ 13-14, 16—4); SIMPLII BARBATI: semifi­nale: Pesch — Naumescu 3—0 (21, 15, 7), Bottner — Iscovici 3—1 (15, 9 —20, 17); finala: Pesch — Bottner 3-0 (14, 16, 15). DUBLU FEMEI: semifinale: Ange­lica Rozeanu, Ella Constantinescu­ — Maria Alexandru, Mariana Baraschi 3—1 (20, 17, —16, 17), Geta Pitică, Catrine­ Folea — Maria Biro, Marta Tompa 3—0 (14, 10, 11); finala: An­gelica Rozeanu, Ella Constantinescu— Geta Pitică, Catrinel Folea 3—1 (12, 16, -22, 17). DUBLU BARBA­T: semifinale: Bott­ner, Naumescu­ — Tripy, Spitz 8—0 (15, 13, 18), Pesch, Iscovici — Mo­­tancea, Iortescu Soare 3—0 (13, 18, 9); finala: Bottner, Naumescu—Pesch, Iscovici 3—0 (15, 17, 6). DUBLU MIXT, sem finale: Ella Con­­stantinescu, Bottner — Geta Pitică, Iscovici 3—1 (18, —14, 9, 19), Folea, Naumescu — Angeli­­a Rozeanu, Poseti 3—2 ( — 17, 20, 14, —14, 12); finala: Ella Constantinescu, Bottner — Folea, Naumescu 3—0 (ÎS, 14, 17). Clasamentul gene­rl al „Cupei 30 Decembrie": 1. Cond­ructorul Bucureşti 103 p, 2 Voinţa B­ucureşti 77 p, 3. Progresul Bucureşti 65 p, 4. Oradea 40 p, 5. Progresul Cluj 39 p, 6,7. Voinţa­­Satu Mare şi Timişoara 8 p, 8. Petrol Chimie Bucureşti 6 p, 9. Dinamo Baia Mare 2 p, 10. Suceava 0 p. ©ronosport Iată cina arata im buletin en 12 rezultate de la concursul Nr. 1 : I. Elveţia (B)—Italia (B) 2 II. Angers—Reims 1 III. Strasbourg—Racing­­ IV. Toulouse—St. Etierne I­V. Lens—Nice 1 VI. Lyon—Spehaux 1 VII. Bordeaux—Nimes 2 VIII. Sedan—Toulon 2 IX. Limoges—Rennes 2 X. Monaco—Le Havre 2 XL St. Franţais—Valenciennes 2 Xlf. Ales—Lille 1 La acest concurs s-au depus »­proxiuuitiv ;Uo.UX) variante. Rapid şi Ştiinîa au tei minat nedecs: 4-4 (2-1) (Urmare din pag. 1) ale căror stagrii, rapide şi variate, nu puteau fi oprite decit in ultimă in­stanţă de Irina Nagy — din nou in­formă excelentă. Spre sfîrşitul reprizei, însă, jucătoarele de la Ştiinţa echil-?­brează jocul şi după ce Aurora Nicu-;, lescu ratează un „7 metri“ — ușor r acordat — (min. 17), Hilde Roth­mar** 1 citeaza, reducind din handicap: 2—life La reluare, jocul este foarte dina­­mic. In min. 24 Aurora Niculescu e­­galează: 2—2 Din acest moment me­ciul devine si mai interesant. Pe rind, Ana Strick (min. 29), Elena Jiarui (min. 35) şi Constanţa Dumitrescu (min. 37) înscriu, scorii devenind 4—3 pentru Rapid, iar atunci cînd nimeni nu mai credea ci victoria va scăpa rapidistelor, Aurora Niculescu înscrie din nou (min. 40) și jocul se termina la egalitate: 4—4. Rezultatul final este deosebit de merituos pentru Ştiinţa, care a evoluat în ace­st meci fără­ trei jucătoare de bază (Aurelia Szirkey Elena Padureanui şi Jozefina Ştefa­ne­scu).

Next