Sportul Popular, octombrie 1960 (Anul 15, nr. 3695-3712)

1960-10-01 / nr. 3695

întrecerile primei zile au debutat cu o probă în afară de concurs (100 n. bras feminin) pentru a oferi valo­roasei Ursula Küpper (R.D.G.) posi­bilitatea îmbunătăţirii propriului ei re­cord mondial. Tentativa a eşuat, însă spectatorii au putut admira o verita­bilă demonstraţie de îmbinare armo­nioasă a tehnicii cu forţa. Prima finală (100 m spate mascu­lin) a aliniat la start pe cei mai buni 7 „spatişti“ calificaţi în seriile de di­mineaţă Maghiarul G. Müller a întors cu avantaj (31,5) la 50 m, faţă de Go­rodienko (32,0), şi de Kamenski şi Caminschi (ambii cu 32,1). Pe partea a doua a cursei, Müller şi-a mărit avantajul, cîştigînd fără emoţie. In cursa de 200 m bras­­ml^­upă prima lungime ordinea era uimitoa­rea : Antonian, Schmaltzer, Prokopen­ko, Messner etc. La 100 m Prokopenko a trecut la conducere pe care n-a mai cedat-o pînă la sfîrşit, încîieind cursa cu un avantaj apreciabil și un timp foarte bun : 2:39,9. Pentru locurile ur­mătoare Messner l-a întrecut, confor­tabil, pe Schmaltzer, în timp ce An­tonian a „căzut“ complet pe ultima lungime. Katalin Boros a „controlat“ toată cursa de 100 m liber. Inca după pri­­mii 50 de metri înotătoarea maghiară deţinea un avantaj de aproximativ o secundă, pe care şi l-a mărit prin spec­taculoasa şi eficacea întoarcere prin rostogolire. Pentru locurile următoa­re, Temesvári, Samal şi Woog au fur­nizat o întrecere spectaculoasă, în­cheiată în această ordine. Fondiștii s-au întrecut în două secii comra cronometru. Krotagonism cursei de 1.500 m liber s-au aflat, însă, în seria desfășurată după-amiază. Pînă la 300 m, germanul Bludau se afla la conducerea plutonului. Apoi cuplul so­vietic Androsov—Lavrinenko s-a in­stalat în frunte, furnizînd în conti­nuare o luptă strînsă pînă la 1350 m. Aici s-a produs atacul irezistibil, dez­lănţuit de Androsov care s-a detaşat pe ultimele trei lungimi de bazin cu aproximativ 15 metri de colegul său. Mocanu şi St. Ionescu au făcut o cursă slabă, adoptînd, amîndoi, tac­tici nepotrivite. Ultima finală (4x100 m mixt fem­i­nin) a fost deosebit de pasionantă După primele două schimburi (spati şi bras) conducerea a avut-o o ştafetă în afară de concurs, reprezentativa de tineret a ţării noastre, schimbul trei Belovezkaia (delfin) din formaţia so­vietică a limpezit, însă, definitiv, pro­blema locului I, avantajul adus de ea (după ce a avut de remontat cîţiva metri buni) dovedindu-se decisiv. Pe locul secund , ştafeta dînamdvistelor din Bucureşti, urmată de cele germa­ne şi maghiare. Rezultatele tehnice: 100 m spate (m) 1. MÜLLER (R.P.U.) 1.06,3; 2. Kamensk (U.R.S.S.) 1:07.2: 3. Caminsclii (U P.R.) 1:08.4; 4. Gorodienko (U.R.S.S.) 1:08,4 5. Kosiéit (R.D G.) 1:09.7; 6. Magyai (R.P.U.) 1:10.0; 200 m bras (m): 1 PROKOPENKO (U.R.S.S.) 2:39,9: 2 Messner (RPG.). 2:43.3; 3. Schmaltzei (R.P.R.) 2:18,7; 4, Rînea (R.P.R.) 2:49,0; 5. Boczkaja (R.P.P.) 2:50,4 ). Antonian (U.R.S.S.) 2:50,7; 100 ir iber (Í): 1. BOROŞ (R.P.U.) 1:06,2 2. Temesvári (R.P.U.) 1:07,3; 3. Sama jU.R.S.S.) 1:08,0; 4. Voog (U.R.S.S.) 1:08,8; 5. Cedro (R.P.P.) 1:10,5; 6 Franck (R.P.P.) 1:11,4; 1.500 m liber I. ANDROSOV (U.R.S.S.) 18:56,4; 2 .avrinenko (U.R.S.S.) 19:05,5, 3. Hiúdat: (R.D.G.) 19:15,5; 4. Ossîr (R.P.P.) 19:27,7; 5. Moca nu (R.P.R.) 19.37.5: i. Ilornyatiszki (R.P.U.) 19:48,1; 4x101 n mixt (f): 1. " R.S.S (Sofdia, Koro tova, Bclovezkaia, Samal) 5:09,9; 2 R.P.R. 5:19.4; 3. R.D.G. 5:21,1; 4 R.P.U. 5:21,2; 5. R.P.P. 5:34,7. R.P.R tineret (în afară de concurs) 5:17,1. * Puternica selecționate maghiară a clu­burilor Dozsa Budapesta şi Dózsa Szol GH NICOLAESCU A. VASILIU (Continuare în pag. a 4-a) Astăzi la ştrandul Tineretului Ultima zi a competiţiei internaţionale de inot şi poloj __ Dinamo Bucureşti—Combinata Dózsa, joc decisiv în turneul de polo —. Piscina de la ştrandul Tineretului este incepînd de joi teatrul de desfăşurare a­ unei competiţii internaţionale de inot şi polo, interesantă aici prin valoarea performanţelor, cit şi prin plăcuta ambianţă de prietenie care s-a închegat în jurul bazinului, intre participanţi (reprezentanţi a 5 ţări) şi spectatori, mai numeroşi şi mai entuziaşti ca oricînd. Al. Popescu in timpul cursei de 200 m fluture pe care a ciştigat-o cu timpul­­ de 2:27,8. Azi şi miine, la Constanţa Finalele campionatelor republicane pe echipe la haltere­ ­ Ultima mare reuniune din acest an a halterofililor noştri fruntaşi va oferi publicului constănţean un spectacol de calitate: campionatul republican­­­e echipe, întrecere la care parti­cipă numai sportivi de categoria I şi maeştri ai sportului. Cu acest pri­lej, pe podiumul sălii sporturilor din Constanţa vor evolua azi şi mîine cunoscuţii campioni şi recordmani ai ţării Balaş Fiţi, Tiberiu Roman, Sil­viu Cazan ş. a Ce aşteptăm de la acest campio­nat? In primul rînd performanţe cit mai bune (recorduri republicane şi personale), arbitraje exigente, corecte şi imparţiale (prestate de Gh. Apos­tol, Gh. Purcărea şi Gh. Mănăilescu) şi, în special, afirmarea cit mai mul­tor elemente tinere. Campionatul începe azi la ora 17,30 cu disputele la categoria cea mai uşoară, semiuşoară, uşoară, semimij­­locie, şi va continua miine cu înce­pere de la orele 9 cu întrecerile la categoria mijlocie, semigrea şi grea. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA Î 'Organ al Uniunii de Cultură Fizică şi Sport din R. P. Romînă ANUL XVI — Nr. 3695 ★ Sânbătă 1 octombrie 1960 ★ 8 pagini 25 bani ►­IM O.N.U. A RĂSUNAT GLASUC ÎNTREGULUI POPOR ROMÂN In adunările care au loc în întreaga ţară, oamenii muncii continuă să manifeste adeziunea totală, sprijinul neprecupeţit faţă de propunerile cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Gheorgh­e Gh­eorgi­iu-Dej, exprimîndu-şi hotărirea de a sprijini activitatea delegaţiei ţării noastre prin noi rea­lizări în munca lor paşnică. Distincţii acordate unor antrenori şi sportivi care s-au evidenţiat la J. C. de la Roma . Ieri dimineaţă a avut loc la sediul Consiliului General UC­FS, festivi­tatea decernării titlurilor de antrenor emerit, maestru emerit al sportului şi m­aestru­ al sportului unor antrenori trei sportivi care s-au distins cu pri­­l­ejul Jocurilor Olimpice de la Roma. ij Cu această ocazie, tov. Aurel Duma, preşedintele Consiliului General IUC.F.S. a felicitat pe cei care ne-au reprezentat ţara la Roma, pentru buna lor comportare, pentru performanţele realizate şi le-a urat succes în viitoa­rea lor activitate. In numele celor distinşi, a vorbit noul antrenor emerit Ion Corneanu El a mulţumit pentru înaltele titluri cu care au fost răsplătiţi, asigurînd conducerea U.C F.S. că vor fi la înăl­ţimea încrederii acordate, atît prin viitoarele performanţe ce le vor ob­ține cît și prin întreaga lor compor­tare. Adeziune totala şi sprijin neprecupeţit La adunarea de la Combinatul side­rurgic de la Hunedoara au luat cuvin­­tul numeroşi oţelari, jurnalişti, lamina­­tori. Oameni ai muncii de pretutindeni îşi pun mari speranţe in actuala sesiune a O.N.U. - a spus laminatorul Ioan Voivoda - şi aşteaptă ca problema de­zarmării să fie rezolvată, ca omenirea să fie izbăvită de primejdia unui răz­boi mondial, aşteaptă să se facă paşi însemnaţi spre făurirea unei lumi în care să nu mai existe sărăcie şi foa­mete, în care să înflorească pacea şi prietenia între popoare. Noi socotim ca toate acestea pot şi trebuie să fie înfăp­tuite. Noi sprijinim prin fapte activitatea delegaţiei noastre la O.N.U. - a spus apoi topitorul oţelar Ştefan Gidar. Uti­­lizînd raţional cuptoarele, în luna acea­sta noi am dat peste plan 4.250 tone de metal. Acest succes, ca şi cele vii­toare, noi le închinăm cauzei păcii. Cu satisfacţie şi mîndrie au vorbit despre activitatea delegaţiei ţării noas­tre şi a celorlalte ţări socialiste şi pe­troliştii şi ceilalţi oameni ai muncii care au participat la adunările ce au avut loc în regiunea Ploieşti. La adunarea petroliştilor de la schela Boldeşti, son­dorul fruntaş Constantin Mareş spunea : Poporul nostru, care preţuieşte ca lu­mina ochilor libertatea şi independenţa cucerite prin jertfe grele pentru a în­lătura dominaţia imperialiştilor, mani­festă o caldă simpatie şi un puternic sentiment de solidaritate faţă de cauza dreaptă a popoarelor coloniale. Aşa cum spunea tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, exprim­ind voinţa noastră a tuturora, poporul român se pronunţă cu hotărîre pentru abolirea definitivă şi neîntîrziată a blestematului regim co­lonial care face să se cutremure de ruşine pe oricine se simte om. La o adunare a mecanizatorilor din staţiunea de maşini şi tractoare Sibl­­oara din regiunea Constanţa, ing. Au­rel Pop a spus : Citind acele pasaje din cuvîntarea rostită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în care se re­feră la roadele muncii de construcţie paşnică a poporului nostru nu poţi sfl nu fii cuprins de o înaltă mîndrie pa­triotică. Azi noi sîntem stăpîni pe bo­­­găţiile ţârii şi ne bucurăm de o viaţă din ce în ce mai înfloritoare. Promoto­rilor războiului rece care de peste ocean ne poartă grijă de „eliberare“ le spu­nem că ştim prea bine ce înseamnă li­bertatea lor Am gustat din plin ama­rul ei şi sîntem sătui. Ne-am luat soarta in iniinile noastre, trăim aşa cum vrem noi şi trăim din ce în ce mai bine. Poporul nostru îşi dedică întreaga sa muncă creatoare ridicării continue a bunăstării sale. Colectivul de meca­nizatori ai S.M.T.-ului nostru, ca semn al deplinei sale adeziuni la politica par­tidului și guvernului nostru, raportează că zilele acestea și-a îndeplinit planul anual de muncă cu mai mult de 3 luni înainte. La adunarea care a avut loc la insti­tutul medico-farmaceutic din Tg Mureş s-a discutat cu mult interes despre des­făşurarea lucrărilor sesiunii Adunării Generale a O.N.U. In rîndurile profeso­rilor şi studenţilor s-a bucurat de un larg răsunet propunerea delegaţiei noa­stre în legătură cu necesitatea educării tineretului in spiritul ideilor de pace, respectului reciproc şi înţelegerii intre popoare. Tînăra generaţie poate şi trebuie să joace un rol important in înfăptuirea ţelurilor măreţe ale omenirii, de pace şi prietenie între popoare, spunea prof. dr. Vajfile Săbăteanu. De aceasta sîntem convinşi cu toţii şi sîntem gata să fa­cem totul pentru ca tineretul de pretu­tindeni să fie crescut în spiritul dragos­tei faţă de om şi realizările sale. Adunări­ asemănătoare au mai avut loc la rafinăria nr. 1 din Ploieşti, in schela petroliferă din Cimpina, la Uzi­nele „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Tir­­govişte, „I. C. Frimu“ - sinaia, Termo­centrala Ovidiu II, întreprinderea mi­nieră Teliuc, complexul C.F.R. Simeria, S.MT. Dobra, raionul Ilia, la fabrica „Rulmentul“ din Oraşul Stalin, G.AS. Scînteia raionul Criş, Uzinele Carbochim din Cluj, precum şi în numeroase alte întreprinderi, instituţii, unităţi socialiste ale agriculturii din Întreaga ţară.­ ­Agerpres) Pentru triumful vieţii şi al înţelegerii între popoare! A m opaniHat Io m /li a nu m 1111 o i IH P 111111 nmnnifipro rbr­ p7 ont p t rin n P tineretului, propunere prezentată de pe poziţia unui stat in care educaţia ti­neretului in spiritul păcii ţi prieteniei între popoare constituie o preocupare de deosebită importanţă, îmi exprim deplina convingere că cea de a 15-a sesiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cea mai importantă din istoria acestui înalt for interna­ţional, va îndreptăţi aşteptările tutu­ror oamenilor cinstiţi din lume, că ea va aduce o mai bună înţelegere şi a­­propiere între popoare. Am ascultat la radio, cu multă m­oţie, cuvîntarea ţinută de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la înalta tri­bună a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Prin glasul celui mai iubit fiu al pa­triei au fost exprimate convingerile, sentimentele, aspiraţiile de pace ale harnicului nostru popor. Propunerea făcută în cuvîntarea şe­fului delegaţiei române privind îmbu­nătăţirea relaţiilor între statele euro­­pene aparţinînd unor sisteme sociale diferite, reînnoirea propunerilor gu­vernului român de realizare a înţele­gerii şi colaborării multilaterale inter­­balcanice sunt pătrunse de spiritul co­existenţei paşnice, al prieteniei între popoare. Ca orice tînăr iubitor de viaţă, de binefacerile culturii şi civilizaţiei uma­ne, apreciez in mod deosebit propu­nerea guvernului român cu privire la promovarea ideilor păcii în rîndurile ing. GH. DROBOTA component al echipei de rugbi C.S­M.S. lași In etapa de miine a campionatului categoriei A de fotbal sint programate şapte partide interesante. Prin­tre ele o reeditare a unui derbi din campionatul trecut: C C.A. — Steagul Roşu, al cărui rezultat a oprit ascensiu­nea in clasament a echipei din Oraşul Stalin şi, in schimb, a netezit drumul formaţiei militare spre titlu. In fotografie o fază din acest meci: Meszaros in plină cursă spre poartă. Urmărit de Mihăilescu. In pag. a 5-a găsiţi amănunte în legătură cu etapa de mîine. A TREIA PERFORMANTA MONDIALA A TUTUROR TIMPURILOR LA 10.000 M. In ultima zi a campionatelor unio­­nale sindicale de atletism, campionul olimpic Piotr Bolotnikov a cîştigat proba de 10.000 m cu excelentul timp de 28:32,4 — performanţă ce repre­zintă al treilea rezultat mondial al tuturor timpurilor. După cum se ştie, recordul acestei probe este deţinut de către Vladimir Kuţ (din anul 1956), cu performanţa de 28:30,4. (Agerpres)ş­i PESTE 100 DE TARI LA J. O. DE LA TOKIO! Intr-un interviu acordat ziarului el­veţian „La Suisse", preşedintele Co­mitetului internaţional olimpic Averry Brundage a anunţat că, după părerea sa, la viitoarea ediţie a Jocurilor Olimpice de vară, care se vor desfă­şura în 1964 la Tokio, numărul ţări­lor participante ,­va întrece cu mult pe acela înregistrat la ediţia de la Roma. ..Peste o sută de ţâri vor lua parte la Olimpiada de la Tokio" , a declarat Brundage.

Next