Sportul, aprilie 1968 (Anul 24, nr. 140-169)

1968-04-08 / nr. 147

­ proletari din toate ţările, m­îţiva ! In divizia A la fotbal ROCADA LIDERILOR CONTINUĂ! Argeşul — din nou pe primul loc Jiul şi Dinamo Bucureşti învingătoare în deplasare • ZIMBETELE ZEIŢEI FORTUNA • INCĂ UN MIT SPULBERAT • ÎNCERCARE DE REABILITARE • MINERILOR LE PRIEŞTE BRIZA­­...­• In sfârşit, o victorie acasă (Citiţi cronicile in pag. a 1-a) REZULTATE TEHNICE Rapid — „U" Cluj Dinamo Bacău — Dinamo Bucureşti U.T.A. — Petrolul Steagul roşu — Steaua Farul — Jiul F. C. Argeş — A.S.A. Tg. Mureş ETAPA VIITOARE „U* Cluj — Petrolul „U* Craiova — Dinamo Bacău A.S.A. Tg Mureş — Progresul Farul — Rapid F. C. Argeş — Jiul Steaua — U.T.A. Dinamo Bucureşti — Steagul roşu CLASAMENTUL 2—1 (2—0) 0—1 (0—0) 1—0 (1—0) 0—0 1—2 (1—2) 3—0 (0-0) 1. F. C. Argeş 2. Steaua 3. Farul 4. Jiul 5. Dinamo Bucureşti 6. U. T. A. 7. Rapid 8. „U" Cluj 9. Dinamo Bacău 10. „U" Craiova 11. Petrolul 12. A.S.A. Tg. Mureş 13. Progresul 14. Steagul roșu 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 13 18 10 3 5 29—14 23 9 5 4 31—20 23 8 3 7 28—20 19 8 3 7 26—20 19 7 5 6 20—21 19 8 2 8 18—16 18 8 2 8 23—24 18 7 4 7 20—24 18 9 0 9 22—30 18 8 1 9 24—24 17 8 1 9 18—18 17 5 5 8 19—31 15 4 6 8 18—24 14 5 4 9 12—22 14 EMOŢII έN FINAL Pînă în min. 89, Rapidul n-a avut de întîmpinat greu­tăţi în partida cu „U“. Fără să repete „repriza de zile mari“ din meciul cu Steaua, feroviarii au înclinat balan­ţa spre ei în mai puţin de o jumătate de oră. Mai întîi a fost sprintul irezistibil al lui Dumitriu spre poarta adversă (după o prealabilă fentă cu care a prins pe picior greşit o apă­rare întreagă), dar tirul său n-a fost bine reglat şi Moldo­­vanu a putut să respingă în corner. Doar o singură acţiu­ne (sut . Florian, min. 13, din afara careului gata să-l înşele pe Răducanu) întreru­pe infiltrările din ce în ce mai energice, oprite in extremis, ale lui Ion Ionescu pe culoa­rul dintre Creţu şi Pexa. Şi perioada de presiune a gazde­lor se încheie cu gol, mai precis cu un autogol, deoare­ce mingea expediată de Du­mitriu (lovitură liberă, de la aproximativ 25 m) întîlneşte piciorul lui Florian, de unde sare în plasă peste portarul clujenilor, complet uluit. Se­­sizînd degringolada din tabă­ra clujeană, rapidiştii înteţesc presiunea, combinînd mai de­­contractat decit pînă atunci. Un „triunghi“ reuşit, Dinu- Ionescu-Dumitriu, îl pune pe ultimul în poziţie excelentă de şut şi... Moldovanu este învins pentru a doua oară­­ 2-0, în mai puţin de o ju­mătate de oră. Un singur mi­nut mai tîrziu, Codreanu uu Stadion 1 „23 August“, timp frumos, teren foarte bun, spectatori : 6 000. Au marcat : Florian (min. 23) — autogol, Dumitriu (min. 27) şi Creţu (min. 89). RAPID : Răducanu 1 — şte­fan S, Motroc 7, Lupescu 7, Greavu 7, Dinu 6, Pop 5 (min. 57 Dumitru 9), Năsturescu 7, Dumitriu II 8, Ionescu 7, Co­dreanu 7. UNIVERSITATEA CLUJ : Moldovanu 7,­­ Creţu 8, Pexa 7, Costin 8, Cîmpeanu 6, Flo­rian 5 (min. 70 Barbu), Oprea 8, Lică 6, Angelescu 7, Adam 5, Coman 7. A arbitrat Petre Sotir — Mediaş c­i are forţă suficientă să conti­nue o acţiune de gol şi că­derea lui în careu va fi, pen­tru o perioadă de aproxima­tiv 10 minute, şi „căderea Ra­pidului“. In tot acest timp, replica lui „U“ se desfăşoară tot fără faze de poartă. In schimb, în min. 37, contra­ G. NICOLAESCU Scrimerii români în întreceri internaţionale SABRERII NOŞTRI AU DOMINAT TURNEUL DE LA BUCUREŞTI 23 de sabreri au luat startul, duminică dimineaţa, în turneul internaţional de la Bucureşti. In genere, reprezentanţii ţării noastre s-au comportat bine în serii, reuşind să se califice: Bădescu şi Irimiciuc cu cite 3 victorii în grupa A, Culcea (6), Mustaţă (5) şi Popescu (2) în grupa B, Alexe, Vomicu şi Panhom L. (4) in grupa C, Vin­­tilă, Nilcă (4) şi Manoliu (3) in grupa D. Impreiună cu sa­­brerii români s-au calificat şi scrimerii bulgari Stavrev, Ghencev, Spiridonov, Atanasov şi Nicolov. Au urmat semifina­lele. In prima semifinală s-a impus sabrerul bulgar Nicolov, care a reuşit să acumuleze 6 victorii. împreună cu el au in­trat în finala turneului Vintilă, Bădescu şi Nilcă, toţi cu cite 4­ victorii. Irimiciuc a fost ine­gal şi n-a obţinut decit 2 vic­torii. Unul dintre favoriţi, Spi­ridonov, n-a reuşit decît o vic­torie. In semifinala a II-a, trei sabreri au totalizat cite 5 vic­torii : Mustaţă, Rohoni şi Sta­vrev, toţi după asalturi de o mare frumuseţe. Al patrulea finalist a fost Culcea, care a tras mai prudent In semifinale, mai economicos, acumulind 4 victorii. Au rămas, surprinză­tor, Atanasov şi Ghencev. In general, trebuie remarcat că trăgătorii bulgari s-­au resimţit după efortul din ziua prece­dentă. In finală s-au calificat deci 6 sabreri români şi 2 bulgari. Finala turneului a revenit lui L. Rohoni, după un dublu baraj cu Nicolov şi Mustaţă MINSK, 7 (prin telefon).­­ Turneul individual din ca­drul competiţiei feminine de floretă Cupa Bielorusiei s-a încheiat cu victoria Tatianei Samuşenko (Bielorusia). Dintre reprezentantele noastre cel mai bun rezultat l-a obţinut Ana Ene , locul al IV-lea. In recalificări au fost eliminate: Maria Vicol de poloneza Czimmerman (1—2), Ileana Drimbă de către Zabelina (1—2) şi Olga Orban-Szdbo, care a pierdut la Ene (0—2). din al doilea baraj : 5—2 cu Nicolov şi 5—1 cu Mustaţă). CLASAMENT 1. L. Rohoni, 2. Nicolov, 3. Mustaţă, 4. Stavrev, 5. Culcea, 6. Nilcă, 7. Vintilă, 8. Bădescu. Deci, ca şi la Sofia, egalitate, sabrerii români au cîştigat la individual, cei bulgari la e­­chipe (t. st.). Clasament final: 1. Tatiana Samuşenko (Bielorusia) 4v.; 2. Elena Novikova (Bielorusia) 3v.; 3. Kestrin Palm (Sue­dia) 2v. (12 tuşe primite); 4. Ana Ene (România) 2v. (15 t.p.); 5. Elszbiet Czimmer­man (Polonia) 2v. (16 t.p.); 6. Valeria Alîko (Bielorusia) 2v. (22 t.p.). Mîine (N.R. azi) începe proba pe echipe. Reprezenta­tiva ţării noastre concurează în prima grupă alături de e­­chipele Ungariei, Bulgariei și Bielorusiei I. ANA ENE - LOCUL IV LA MINSK LA BUDAPESTA - DRÎMBĂ ŞI FALS IN FINALA TURNEULUI INTERNATIONAL DE FLORETĂ BUDAPESTA, 7 (prin tele­fon). In continuarea turneului de floretă bărbaţi din cadrul „Cupei Gaudini“ a avut loc o întrecere individuală. Con­curenţi : 70 de trăgători. In afara participanţilor la com­petiţia pe echipe au fost pre­zen­ţi şi floretiştii din lotul prim al Poloniei. Dintre reprezentanţii ţării noastre, cel mai bine au mers Drimbă şi Falb, care au in­trat în turneul final, alături (Continuare in pag. a 4-a) (Continuare In pag a 3-a) TRIUMFUL ! După momentele de mare tensiune ale finalei cu Dukla Fraga — momentul sublim al victoriei Cornel Oţelea, în mijlocul coechipierilor săi, poartă Cupa Campionilor Europeni la handbal, care poposeşte pentru întra oară in panoplia de trofee a clubului bucureştean Telefoto I U.P.T.-Agerpres In pagina a IV-a corespondenţa trimi­sului nostru special la Frankurt de Main. DAN GARLESTEANU. ÎNTREBĂRI... 91 a mai trecut o eta­pă. . . Argeşul şi Steaua au realizat obişnuitul schimb de locuri, care, prin monotonie, începe să-şi piardă din sa­voare. Farul s-a înclinat a­­casă în faţa unei echi­pe ridiculizate acum patru zile de. . . Maca­vei. Dinamo Bucureşti a profitat de faptul că plutonul fruntaş rulea­ză cu încetinitorul, pentru a-şi depune, pe neaşteptate, candida­tura la­­ titlu. U.T.A. a realizat sur­priza etapei cîştigînd acasă. Argeşul a administrat fără nici o jenă trei goluri mureşenilor, ca şi cum n-ar fi fost niciodată la Ploieşti. ..Poli« Iaşi, marea performeră a Cupei, a capotat la. . . Paşcani. Rapid şi-a desfăcut cutia cu artificii, a aprins două, dar a a­­runcat restul în apă, în baza unui reflex is­toric. „U“ a „prins" un fi­nal elegant, prelungin­­du-şi de­­lore şi de fac­to contractul cu Vi­itorul. Universitatea olteană şi-a dezamăgit încă o dată suporterii, încer­­cînd să-l distreze cu a­­necdote vechi. In sfîrşit, selecţionerii au continuat, exaspe­raţi, permutările, pe un tabel în care parcă e mai uşor să alegi or­ganizez o „Perm­iţă". Toate ar fi fost bune (şi chiar distractive) dacă n-am fi văzut me­ciul Bulgaria — Italia. Cum au izbutit veci­nii noştri să facă din doar subtilul Iakimov un om capabil să aco­pere întreg terenul ? Cum izbuteşte Aspa­­ruhov să sară la cap peste întreaga apărare italiană ? Cum au izbutit Sala­­manov şi Gaganelov să-şi însuşească tehni­ca unor jucători de mijlocul terenului ! Ne punem aceste în­trebări fireşti folosind termen© de comparaţie care nu apelează nici la Pele, nici la Euse­bio, nici la Bobby Charlton şi nici măcar la Iugoslavul Djaici, care, după ce a dăruit Europei vreo două e­­chipe naţionale, a iz­butit să ţină In şah ..naţionala" Franţei, în­­tr-un joc oficial, la Marsilia. Ne punem aceste în­trebări în primul rînd pentru că la 4 iunie se împlinesc 35 de ani de cînd echipa noastră naţională, condusă de fundaşul dreapta Eme­­rich Vogi, zdrobea Bul­garia cu 7-0, iar peste alte şapte zile surclasa Iugoslavia cu alte cinci goluri înscrise în. . . 35 minute. Ce-ar fi să studiem cu atenţie tehnologia apariţiei lui „Gundi” Asparuhov , nu cumva respingem unele ade­văruri pentru motivul că sunt prea evidente. Ioan CHIRILA Ion Ionescu încearcă în zadar să treacă printre doi adversari Foto: A. Neagu Luni 8 aprilie 1968 1 E necesar ! I încă un cerb­­ 1 de aur? 1 L­a Galaţi, tălăngi ; la Arad,­­ porumbei şi aclamaţii ; pe Giuleşti, goarne şi tromboa- * ne ; sub Copou, pionieri cu „ flori ; la Craiova, arsenal so- I I nor ; la Cluj, .Haide U”. ■ Fiecare oraş cu specificul şi tradiţia lui . . I fiecare „galerie" cu modul ei de a se manifesta. Curios e, însă, faptul că nici * o galerie nu cîntă. Nici o echipă nu­­ e primită pe teren în acordurile unui | 1 imn. Nicăieri, melodia emoţionantă şi ■ antrenantă n-a reuşit să înlocuiască zgo- . motul obositor, uneori dezolant, din I­I tribune. ■ La mondialele dir. Anglia, suporterii ■ brazilieni întîmpinau echipa lui Fele, cu I un cîntec sportiv din Rio. Tn drum spre * Milano sau Roma, imnul torinez care-i ■ însoţeşte pe elevii lui H. H. 2 le insuflă I alb-negrilor patima pentru gol si vie- • torie. a Roddy Mc­ Neil, popularul cîntăreţ I I scoţian, interpretează pentru Celtic o ■ melodie care-i invită pe foştii cam- ■ pioni europeni, din nou, în fruntea ie- I I rarhiei de pe continent * Sportivii noştri n-au un Imn al lor. ■ i Unii îl fredonează pe Dunaevski, în­ I I vărat cîndva, în iureşul junioratului. Ei 1 . cîntă ,de pahar", zic „de-ale lumii' i I şi, poate, cîte o dată „Olimpiada tine- I I reţii". In afară de Cluj, nici un club din I ţară nu-şi are un cîntec al său. Au fost­­ agape ale campionilor cînd aceştia au I • simţit mai mult decît oricînd nevoia • să-şi exprime bucuria împlinirii, comnu- I nimnea sufletească şi aspiraţiile echipei. * Voiau un cîntec al lor, pe care, însă, ■ niciodată nu l-au avut. Şi, au fredonat 1­­n schimb ...„Tangoul de demult". La reuniunile „U"-ului, colegii lui ... I Adam fac de fiecare dată să răsune ■ I răscolitorul „Haide U" (Noi luptăm să înălţăm / Prin avînt, voinţă şi prin ■ I gind / Un trup nou, braţ de fier /­­ Zimbet nou rupt din cer / Haide U !), imnul semicentenar al Clujului compus * de generaţia lui Guga şi Sepi. » * Păcat însă că numai Someşul cunoaş- | te acordurile unei melodii sportive I . I Surprinzător I Muzica sportivă, deşi­­ o muzică despre şi pentru tineret este (după însăşi mărturia compozitorilor şi I I textierilor) genul cel mai vitregit. S-a I . invocat — drept scuză — lipsa unei­­ preocupări pe linia oficială (Uniunea­­ compozitorilor), s-a acuzat maniera mult prea savantă in care s-a lucrat I 1 (de ce, mereu, o linie melodică atît de I ■ complicată ?) și care a făcut ca melo- ■ diile să nu aibă audientă In masă. Alfii I au evitat genul, consîderînd că aria d­e investigație sportivă este mult prea­­ strînsă, vocabularul sărac și, astfel, pe- * I ricolul repetării apare la orice pas. I I Compozitorul Temistocle Popa s-a io- i . vit ca de un zid de opacitatea celor care nu au permis circulaţia unui imn * al clubului Progresul pe motivul (înte- * meiat, nici vorbă !) că ulterior şi alte I I cluburi şi-ar puten revendica un cîntec I • al lor­­ . Tn toamnă, a fost instituit un concurs pentru crearea unui imn și a unor cîn­­tece sportive, dar nici o lucrare pre- j * zentată nu a reușit să treacă din „car- * I tea de solfegii" în teren sau tribună. ■ I „C’est tout bon" pe care Aufray l-a­­ dedicat lui Claude Killy va intra cu­­rînd în viata francezilor. Și asta îl jj va stimula, probabil, pe super-campionul *­I Olimpiadei albe la cucerirea altor vie- I I torii. ( , Nu spunea, oare, Montherlant că : . I „Forţa unei echipe constă şi în forţa cîntecelor sale, expresie a comuniunii­­ şi colaborării dintre jucători" ? Nuşa MUSCELEANU

Next