Sportul, februarie 1969 (Anul 25, nr. 442-469)
1969-02-01 / nr. 442
2 MARTIE immm almor PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ $I CONSIENEE POPULARE PREZENT ŞI VIITOR ÎN DEZVOLTAREA BAZEI SPORTIVE ARADENE • Interviu cu ing. PASCU ZÎMBRAN, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean provizoriu Arad Oraşul de pe Mureş cunoaşte în anii puterii populare, alături de celelalte aşezări ale ţării, profunde şi înfloritoare transformări. Aradul, care a depăşit cu peste trei decenii memorabila vîrstă de 800 de ani, se situează — în zilele noastre — printre puternicele cetăţi industriale ale socialismului, cu unităţi specializate în producţia de strunguri şi vagoane, ca şi în cea textilă. In acelaşi timp, noua reşedinţă de judeţ îşi cultivă cu şi mai mult succes tradiţiile sale din domeniul socialcultural, arie de activităţi in care educaţia fizică şi sportul ocupă un loc însemnat. Acum, în preajma importantului eveniment de la 2 martie, cînd localnicii se întîlnesc cu candidaţii Frontului Unităţii Socialiste, parcurgînd rodnice bilanţuri şi luînd cunoştinţă de viitoarele realizări, ne-am adresat tov. inginer PASCU ZÎMBRAN, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean provizoriu, pentru a ne schiţa harta sportivă arădeană, a afla date noi despre prezentul şi viitorul bazei materiale a sportului de pe aceste meleaguri. Cu toate preocupările sale multiple, tov. P. Zîmbran, entuziast susţinător şi al acestui sector de activitate, nu a pregetat să ne ofere date semnificative. — Este firesc ca în contextul preocupărilor noastre social-culturale, să-i acordăm educaţiei fizice şi sportului atenţia cuvenită. Răspundem astfel dezideratului unei societăţi înaintate, de întărire a sănătăţii poporului, de sporire a capacităţii fizice şi intelectuale a generaţiilor tinere. — De ce bază materială dispune la ora actuală sportul arădean şi ce realizări locale au fost consemnate în Ultima vreme ? — Ar fi destul de greu să enumerăm toate amplasamentele sportive care au apărut în ultimii ani in judeţul nostru. Voi încerca, totuşi, o scurtă trecere în revistă a unor obiective de largă utilizare în acest domeniu. Cu concursul forurilor sportive, al celor sindicale şi de învăţămînt, al organizaţiilor U.T.C., bizuindu-ne pe aportul voluntar al miilor de cetăţeni, am încercat să completăm un inventar care să ţină pasul, în mai bună măsură cu cerinţele şi amploarea activităţii de educaţie fizică şi sport din aşezările judeţului. în municipiul Arad, de pildă, s-a reamenajat sala de sport pentru jocuri şi gimnastică, s-a construit o sală corespunzătoare pregătirii boxerilor, ca şi o modernă sală de tenis de masă, s-a dat in folosinţă pista de atletism de la stadionul Gloria. Acestea sunt doar cîteva piese care s-au adăugat la realizări, destul de recente şi ele, ca sălile de gimnastică de la Şcoala sportivă, liceele nr. 1, 2 şi 3, Liceul pedagogic, de la şcolile generale, sala de lupte Vagonul, bazinul de dimensiuni olimpice, cîteva popicarii şi numeroase terenuri simple de handbal, volei şi baschet, ca şi unele baze nautice cărora trebuie să le aducem, însă, îmbunătăţiri substanţiale. Ieşind din graniţele oraşului putem să Constantin ALEXE Neagoe MARDAN (Continuare in pag. a 7-a) ION ALEXE N. LINCA, GR. NEGREA, M. DOBRESCU, PRINTRE TEHNICIENII CARE VOR AJUTA LA ORGANIZAREA „EUROPENELOR“ Iugoslavia-România in luna martie • în activitatea de pregătire a campionatelor europene vor fi angrenaţi o serie de foşti boxeri care au reprezentat cu cinste, de-a lungul anilor, culorile sportive ale ţării noastre. Printre aceştia, ne face o deosebită plăcere să amintim cîteva nume: Nicolae Linca, Gheorghe Negrea, Dumitru Ciobotaru, Constantin Gheorghiu, Lucian Popescu, Gheorghe Fiat, Eustatiu Mărgărit, Ilie Dragnea, Mircea Dobrescu, Victor Şchiopu. • O telegramă sosită în cursul serii de vineri anunţă acceptarea de către Federaţia iugoslavă de box a propunerii forului românesc de resort privind disputarea unei întîlniri Intre pugi- iştii iugoslavi şi români, pe data de 9 martie, la Belgrad, în cadrul pregătirilor pentru Campionatele europene pe care le va găzdui capitala României. • Joi ne-a vizitat la redacţie antrenorul Ion Chiriac care, după cum se ştie, pregăteşte, împreună cu Titi Dumitrescu, o parte din lotul ce se va deplasa la Constanţa. La 5 februarie , vor pleca in oraşul de pe litoral 11 pugilişti din grupa acestor antrenori: Lumezeanu, Ganea, Ivan, Nedelcea, Dobrescu, Ene, Năstac, Györfi, Cojocaru, Alexe şi Sănătescu. Au existat unele semne de întrebare privind participarea „uşorului" Gh. Ene la Criteriul tineretului. In perioada de pregătire la munte, acesta a suferit o entorsă la piciorul drept. In prezent, ne-a asigurat antrenorul Chiriac, Ene este perfect valid. • A fost stabilit programul campionatelor europene. Primul gong, la 31 mai Ultimul, la 8 iunie. In fiecare zi, cu excepția finalelor, se vor disputa cite două reuniuni, la ora 13 și ora 19. V. Dragan II provoacă pe I. Nica pentru „Centura Sportul“ După cum se știe, la 6 februarie lotul reprezentativ de box va evolua la Oradea in compania fingiliștilor din această localitate. n programul galei figurează, printre altele, partida dintre V. Drăgan și I. Nica (Oradea). Drágan ne-a vizitat ieri la redacţie, rugindu-ne să anunţăm provocarea pe care o lansează pugilistului orădean, deţinător al „Centurii Sportul“ la categoria semimuscă. Ceea ce şi facem. Aşadar, amatorii boxului din Oradea vor putea viziona şi un meci "cu miză", de mare atracţie. Profitind de prezenţa lotului reprezentativ şi la Craiova (8 februarie), sugerăm boxerului Em.l Constantinescu din această localitate, să-l provoace pe deţinătorul „Centurii Sportul* la categoria mijlocie uşoară, Ion Piţru , PROLETARI PIU TOATE ŢĂRILE. Vt/IŢI-VÂl iŞl Redacţia ţi administraţia: *»r. El Va”',e Conta nr. 16, lei. 11.10.05,1 ini» rurban 72 si 286. Telex I iportrom buc. 180. Anul XXV - Nr. 442 (5876) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Maestrul sportului Gheorghe Bălan (A. S. Armata Braşov), unul dintre cei mai buni schiori „alpini“ ai ţării. Campionatul republican de atletism al juniorilor mari SE ANUNŢĂ ÎNTRECERI ATRACTIVE Juniorii mari se vor prezenta la startul primului campionat republican de atletism în sală. Evenimentul se va petrece astăzi, în noua sală „23 August“. întrecerile — ce se vor desfăşura timp de două zile — se anunţă foarte interesante. Este de altfel, firesc să fie aşa pentru că în campionat vor evolua reprezentanţii de vază ai atletismului nostru, în fruntea lor situîndu-se „olimpicii şcolari“ Cornelia Popescu (1,68) şi Csaba Dósa (2,06), aflaţi pe poziţiile secunde pe lista celor mai buni performeri români din 1968 la săritura în inălţime. Alţi performeri a căror evoluţie va putea fi urmărită, sunt Tamas Szabó din Satu Mare (10,5 pe 100 m — locul 2 la „europenele" de juniori) şi Mariana Filip din Roman (în 1968 — printre primele zece atlete din ţară la toate alergările de plat). De asemenea, Marta Szatmári (50 mg) şi Cornel Anton (prăjină), cîştigători săptămîna trecută la juniori mici, în afară de concurs vor participa săritorii cu prăjina seniori Dinu Piştalu şi Cristian Ivan (creditaţi cu 5,00 m şi respectiv 4,80 m în 1968), ceea ce va da concursului un plus de atractivitate. Astăzi primul joc de hochei pe patinoarul artificial din Poiana ROMÂNIA - BULGARIA LA TINERET Astăzi, noul patinoar artificial din Poiana Braşov, va găzdui pentru prima oară un joc de hochei pe gheaţă. Este vorba de întîlnirea dintre selecţionatele de tineret ale României şi Bulgariei, care se anunţă Interesantă şi atractivă, mai ales pnn faptul că în componenţa ambelor formaţii Intră hocheişti de valoare. De pildă, In echipa noastră de tineret vor juca printre alţii Moiş, poparul Iordan, Sgincă II, Bucur, Fodorea şi oswab care au Îmbrăcat de ..,ea ori şi tricoul primei garnituri. Oaspeţii şi-au început turneul joi la Miercurea Ciuc, pierzînd la echipa locală Avlntul. Primul dintri cr două jocuri dintre selecţionatele de tineret ale Ror Ani şi Bulgariei are loc azi de ora 11. ÎNCĂRCATUL WEEK END AL SCHIORILOR • Marele concurs de la Spindleruv Mlyn • „Cupa Poiana" — probe alpine Runion) cu oaspeţi de peste hotare • Fondiştii juniori se întrec în competiţia internaţională de la Buşteni * Alte mari întreceri interne: „Cupa Judeţelor" (la Suceava) şi „Cupa U.A.S.R." (la Predeal) Week-end-ul schiorilor noştri se prezintă, fapt îmbucurător, deosebit de încărcat. Prima competiţie de care amintim — Spartachiada de iarnă a Armatelor din ţările socialiste, pe care o găzduieşte una din cele mai renumite staţiuni montane din Cehoslovacia, Spindlerul Mlyin Vor participa sportivi din U.R.S.S., Ungaria, Bulgaria, R. D. Germană, Polonia, Mongolia, Cehoslovacia și România. In program figurează, în ordine, sărituri de la trambulina mijlocie, fond 30 km. slalom special, biatlon individual, combinata nordică, fond 15 km, slalom uriaş, ştafeta 4 x 10 km, coborîre, ştafetă biatlonşi sărituri de la trambulina mare. Printre sportivii ţării noastre se vor număra, după informaţiile pe care le deţinem, numeroşi campioni sau protagonişti ai luptei pentru titlurile naţionale, iar faptul că şi din celelalte echipe prezente la Spindlerul Mlyn vor face parte tot schiori din elita ţărilor respective, autentifică importanţa şi amploarea concursurilor. La Poiana Braşov, „Cupa Poiana“, competiţie alpină internaţională rezervată juniorilor din care, alături de reprezentanţii tinerei generaţii din România, vor concura şi juniori din Italia şi R. F. a Germaniei, în program — slalom special, sîmbătă şi slalom uriaş, duminică, primul în zona superioară a Sulinarului, cuiiecare din împrejurimile cabanei Cristianul Mare, cel de-al doilea de Pîrtia Lupului, cu plecarea tot din împrejurimile cabanei Cristianul Mare. La Buşteni, în cadrul „Cupei Caraimanul“, se vor întrece tot juniori, dar în probele de fond. Pînă la ora actuală, nu sunt prezente în localitate decît formaţiile româneşti şi cele din Bulgaria, dar, oricum, concursul este foarte interesant şi va permite verificarea tinerelor noastre talente. La Suceava, cei mai buni fondişti din ţară (exceptîndu-i, fireşte, pe cei plecaţi peste hotare) îşi vor disputa „Cupa Judeţelor“. La Predeal, o competiţie sub semnul entuziasmului şi, sperăm, sub al unui nivel tehnic îmbunătăţit faţă de alţi ani — „Cupa U.A.S.R.“, eveniment major angrenînd pe cei mai buni schiori studenţi care practică probele alpine. Trimisul nostru special, VICTOR BÂNCIULESCU, transmite: ULTIME CLIPE DE DESTINDERE Artizanat montan intr-un tirg Palatul Municipal din Aosta • CERVINIA, 31 (prin telefon). Membrii delegaţiei române au avut vineri o singură, ultimă şi binemeritată zi de odihnă înaintea startului oficial al Campionatelor europene de bob 4 persoane, care încep sîmbătă. Boberii români s-au deplasat la Aosta, capitala Regiunii Autonome Valle D’Aosta, unde au participat la două evenimente interesante, dintre care unul poartă o semnificaţie deosebită. în cursul dimineţii, boberii români s-au amestecat în mulţimea de localnici, valdaostani, francezi şi elveţieni, care au blocat lunga stradă Anselmo (un fel de Lipscani italian), trecînd în revistă exponatele unui străvechi tirg artizanal, care se află la incredibila 969-a ediţie anuală . Pe un traseu lung şi strimt, străjuit la capete de vestigii romane, Arcul Iul August de o parte şi Poarta Pretoriană de alta, sportivii noştri au admirat operele manuale ale muntenilor din împrejurimi, de la obiecte utilitare pînă la creaţii de artă naivă, în special în lemn, în ceramică, în fier forjat. Plimbarea se termină obişnuit cu tradiţionalul vin fiert roşu, sorbit din cupe de lemn, de la care, fireşte, sportivii noştri s-au abţinut. La ora prînzului, delegaţia română a fost primită la Palatul Municipal de către avocatul Giorgio Chanu, primarul Aostei, care a evocat in cuvinte călduroase relaţiile prieteneşti ce leagă oraşul său de staţiunea montană românească Sinaia. Multă plăcere ne-a făcut ascultîndu-l pe bătrinul inginer-şef al Municipiului, Binel, citind în româneşte versurile : „Românul are şapte vieţi în piepturi de aramă“, pe care le-a învăţat de la nişte studenţi români la Milano. Aflînd că majoritatea boberilor români sunt sinăieni, primarul Chanu a acordat o însemnătate sporită acestei vizite, oferind oaspeţilor un fanion cu emblema oraşului. In cursul conversaţiilor au fost evocate posibilităţile unui schimb de sportivi între cele două localităţi, încercindu-se astfel o consolidare a raporturilor dintre oraşele înfrăţite Sinaia — Aosta. Se ştie că in staţiunea de pe Valea Prahovei există deja o stradă Aosta , şi în capitala Regiunii Valle D’Aosta este în curs de stabilire o stradă cu numele de Sinaia. După o astfel de zi, plină de desfătare şi de destindere, boberii români, reveniţi la Cervinia, au purces la ultimele revizuiri ale boburilor, odihnindu-se apoi, pentru proba grea care-i aşteaptă Incepînd de sîmbătă dimineaţa, de la orele 8. Antrenorul Pasovschi s-a oprit asupra următoarei formule de echipaj, care va lua startul: Panţuru, Focşeneanu, Tancov, Neagoe, datind din anul 1000! Momente emoţionante Formaţia bobului de 4 care va lua startul la C. E. la 1 -februarie ne atrage aten-ţia, încă din primele zile, că este luna campionatelor mondiale în sporturile iernii. Azi şi mîine, de exemplu, agenţiile de presă vor transmite primele nume de campioane şi campioni ai lumii la patinaj viteză — feminin şi săniuţe. Patinatoarele de viteză se întîlnesc pe inelul de gheaţă de la Grenoble, cel ce a consacrat, cu un an In urmă, pe campionii şi campioanele celei de a X-a ediţii a Olimpiadei de jarră. Şi, fără îndoială, că printre actualele competitoare la titlurile mondiale In cele patru probe ca şi la multiatlon, vom regăsi multe din concurentele olimpice. Este, însă, mai puţin cert că podiumul de onoare va fi urcat, mai ales, de medaliatele olimpice, pentru că —aşa cum s-a întîmplat săptămîna trecută laa campionatele europene ale patinatorilor — asaltul tinereţii se anunţă, şi aici, foarte puternic. Ni se pare concludent, în acest sens, succesul tinerei patinatoare sovietice Ludmila Mohnaceva In campionatele tării sale, In timp ce campioana olimpică Ludmila Titova «-» clasat abia pe locul VI. In orice caz, alături de Mohnaceva, apar la Grenoble, cu justificate pretenţii la titlurile mondiale, patinatoarele finlandeze (probabil, în frunte cu Mustonen), cele din Olanda (ca Gsijssen sau Kaiser) şi, pr ■taabil, cele din Norvegia şi Statele Unite , ora campionatului mondial se află şi acest sport născut dintr-o joacă a copilăriei noastre: săniuţa. La Königsee, lingă Berchtesgaden, şi la doi paşi de celebrul înseli al patinatorilor, pe o părtie câm, conţine, în infrastructura sa, peste 55 km ţevi de refrigerare, se întrec —azi şi mîine— candidaţii la titlurile de campioni mondiali ai săniuţei. Nu vor lipsi de la aceste întreceri reprezentanţii Austriei, care au dat, la J.O., pe campionul probei individuale (Manfred Schmid), aşa cum nu vor lipsi sportivii din R. D. Germană care, la J.O., au obţinut medalia de aur In proba de dublu- S. BONIFACIU jfiontinuart tn pag. a 4-a) PANORAMIC S PO^^Bl EXTERN L O „poziție* nu tocmai indicată pentru un schior... Karl Schranz pe patul de suferința, la spitanul din~Megeve. ------------ ARBITRIU ROMÂN PENTRU FINALA „C.C.E.“ LA POLO Sâmbătă va avea loc la Belgrad prima manşă a finalei „Cupei campionilor europeni“ la polo, care opune formaţiile Mladost Zagreb şi Dinamo Moscova Partida va fi condusă de arbitrul internaţional dr. I. Drăgan. ARBITRII MECIURILOR STEAUA - CSEPEL BUDAPESTA LA VOLEI (C.C.E.) Jocurile dintre Steaua şi Csepel Budapesta din turul II al „C.C.E.“ vor fi conduse de un arbitru bulgar (turul, la Bucureşti) şi de un arbitru din R.D.G. (returul, Budapesta). pagini 30 bani Sîmbătă 1 februarie 1969 Exerciţi fizic - deprindere cotidiană Instituirea unei direcţii noi | în educaţia fizică, din care s-a dezvoltat avîntul sportului I răspîndit în cercurile largi | ale populaţiei de la oraşe şi sate s-a realizat aproape în I acelaşi timp cu apariţia unei orien- tari noi în sociologie. împrejurarea nu a fost întîmplă- I toare. Ea a fost determinată de fap- | tul că la baza teoriei şi practicii acestor două activităţi a stat o concep- 1 fie comună despre societate, despre rolul ştiinţei sociologice în dezvoltarea societăţii, precum şi despre rolul edu- I caţiei fizice în societate. Oamenii de ştiinţă şi activiştii care lucrează în domeniul sociologiei au convingerea că societatea poate fi adusă la trepte superioare de organizare şi funcţionare printr-o activitate conştientă, îndrumată de ştiinţă. Ei sunt convinşi că promovînd cultura în masele populare, ca activitate care I asigură omului o dezvoltare armonioa- | să, vor crea acele forţe sociale în măsură să contribuie la o nouă orien- ■ tare în societate. -în cercetarea sociologică a vieţii sportive din ţara noastră nu au de pus I întrebări numai sportivii sociologilor, ci au de pus întrebări şi sociologii sportivilor, deoarece există multe fe- I nomene pe care sociologii nu le vor | putea lămuri decît cu concursul celor care reprezintă azi teoria şi practica în domeniul educaţiei fizice. O aseme- | nea întrebare s-ar referi, spre pildă, la dezvoltarea pe care a luat-o azi spectacolul sportiv. Este oare acest fapt întîmplător ? Nu cumva la o asemenea orientare a contribuit şi concepţia ac- I tuală despre educaţie fizică ? Nu mă * refer la concepţia despre sport, pentru că, după părerea mea, şi în termino- 1 logia ştiinţifică naţională a domeniului, mi se pare mai cuprinzător con- I ceptul de educaţie fizică, întrucît am I convingerea că acolo unde poporul * este lipsit de posibilitatea de a face I mişcare, acolo va fi foarte greu să existe şi fenomenul sport. Consider cuprinzătoare noţiunea de educaţie fi- Izică, pentru că văd în ea , pătrunderea educaţiei şi, deci, şi a culturii, în straturile cele mai largi ale populaţiei de la sate şi de la oraşe. Nu cred că ne putem lipsi vreodată de practicarea exerciţiului fizic în cursul vieţii noastre. Nu cred că există pătura socială care s-ar putea lipsi de educaţie fizică. Nu înţeleg această I disciplină, drept o activitate ocazio- nală. Apreciez că posedă educaţie fizică poporul în viaţa căruia aceasta I a devenit o deprindere cotidiană, aşa cum este lectura. In timpul său liber, dar şi pierind de la lucru, omul care I cumpără ziarul de seară, va simţi şi | nevoia de a petrece o jumătate de ceas sau un ceas cu exerciţiile de I mişcare. A fost o vreme cînd atletul reprezenta un ideal educativ, un model I de urmat ca un continuator în lumea modernă al omului armonios, complet, bun, frumos, drept, sensibil, receptiv I la arte şi filozofie, al antichităţii greco-romane, omul care-şi punea îndemînările şi capacităţile fizice şi mo- I rale în serviciul celor mai înalte cauze sociale. Imaginea aceasta a atletului, ca un ideal clasic al omu- I lui, a constituit un ideal de urmat pentru tineret, dar şi pentru sportivi. Aşa ?tînd lucrurile, consider legitim I şi obligatoriu să ne întrebăm, azi, dacă • nu avem datoria de a reînvia tradiţiile • naţionale ale începuturilor, cînd edu- | caţia fizică din România a mers mînă în mînă cu acțiunea culturală inte- grală, ca o componentă indispensa- * bilă a ei. dr. Octavian NEAMȚU .