Sportul, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 501-530)

1969-04-08 / nr. 508

Imag.v­­a 2-a­mi CE SE ÎNTÎMPLĂ? După ediţia 1967—1968 a Turneului celor cinci naţiuni, „Gocoşul Galic" păşea ţanţoş : învinsese, pe rînd şi fără drept de apel, pe reprezentan­ţii insulari ai balonului oval, adjudecîndu-şi astfel trofeul fără să cunoască înfrîngerea. Iată însă că, în ediţia actuală a aceleiaşi cupe, „le Coq“ iese destul de ciufulit, singura lui performanţă fiind un salva­tor rezultat de egalitate în compania probabilei cîştigă­­toare, Ţara Galilor. Numărul insucceselor consecutive tre­cute la pasiv în palmaresul naţionalei Franţei a ajuns la 10, caz fără precedent în isto­ria acesteia. Privindu-1, deci, prin pris­ma acestor rezultate ne între­băm, firesc, ce se întîmplă cu rugbyul cel mai dezvoltat de pe bătrînul continent, rug­byul francez, și care sînt cauzele acestei serii negre de Insuccese. Este greu de închi­puit că nivelul său poate să scadă atît de vertiginos în­tr-un singur an... De fapt, a­­ceste întrebări le-a adresat co­tidianul „l’Equipe" marii mase de cititori iubitori ai a­­cestui sport Iar cum cei în­drăgostiţi cu adevărat nu trec indiferenţi pe lingă cauzele deziluziei, răspunsurile au fost prompte, întrecînd prin nu­măr cele mai optimiste pre­viziuni. A reieşit astfel, că JOSUL tricolorilor ar fi prima cauză a nemulţumirilor, dar şi pri­ma preocupare care stă în faţa tuturor celor ce au răspuns la anchetă. Se pare că, deşi ,,XV“-le Franţei, care, sub căpitănia lui Darrouy şi apoi a tînărului Garrére, reuşea să cîştige turneul, realizînd pri­mul „Grand Ghelem“ pentru Franţa, aceasta s-ar fi datorat „maşinii de marcat puncte" pe care o reprezentau fraţii Gambérabéro şi mai puţin jo­cului colectiv, care încă de pe atunci lăsa să se întrevadă defectele actuale. Bazele clă­dite de Lucien Mias, cel care a revoluţionat şi a organizat jocul francezilor, s-au ruinat lent, după cum tot mai rar sunt descoperiţi comandanţi de talia lui Moncla, Lacroix sau Grauste, sub conducerea cărora „XVI-le francez şi-a creat un stil, a devenit o for­ţă, cu toate că şi atunci slă­biciunile comitetului de selec­ţie au fost evidente. De asemenea, s-a acordat o mare atenţie GADRULUI în care îşi duce viaţa jocul, ince­­pîndu-se cu Comitetul de conducere al federaţiei, tre­­cînd pe la Comitetul de se­­lecţie şi ajungîndu-se la cam­pionatul naţional în actuala lui formă de desfăşurare. Opinia generală care se con­turează este că în componen­ţa Comitetului de selecţie, că­ruia i se preconizează o res­trângere, trebuie să predomine „oameni de teren", de tip Jean Prat, făcîndu-se chiar recomandări în persoana foş­tilor internaţionali ca Gérard Dufay, Pierre Danos, Michel Grauste. Se speră că prin ca­pacitatea lor de a conduce antrenamentele selecţionaţi­lor, de a imprima un climat călduros în rîndul acestora şi-ar dovedi mai mult utilita­tea faţă de selecţionerii „de tribună“. Actuala formulă de desfă­şurare a campionatului, deşi face o bună propagandă rug­­byului, acuză totuşi o dis­proporţie evidentă de valoare între cele 64 de echipe partici­pante. Din această cauză su­feră atît cei puternici, care nu au cu cine să-şi măsoare forţele pe măsura posibilităţi­lor, cît şi cei slabi, care luptă doar ca să se menţină, nu ca să se ridice. Se propune, deci, o reducere de la 64 de echipe la 56, sau 48, urmărindu-se astfel creşterea valorii cam­pionatului şi, implicit, apari­ţia marilor jucători, capabili să îmbrace tricoul naţionalei. Acestea ar fi problemele principale ale rugbyului fran­cez şi măsurile preconizate de public, adunate în „dosarul“ ziarului „l’Equipe“ şi prezen­tate federaţiei franceze de rugby, în speranţa că-şi vor găsi rezolvarea. Un prim pas s-a făcut prin acordarea ga­­loanelor de căpitan nalbone­­zului Walter Spanghero, care a reuşit să unească inimile ce­lor 15 combatanţi, obţinînd „egalul” dătător de speranţe în faţa galezilor. Vom privi cu interes evolu­ţia în continuare a rugbyului francez, singurul reprezentant al F.I.R.A. admis într-o com­petiţie oficială organizată de mult prea rigidul Internatio­nal Board. Credem că, ţinînd cont de cele de mai sus, ar fi intere­santă o privire asupra modu­lui de desfăşurare a campio­natului nostru, asupra nivelu­lui său valoric, fără să ne­glijăm juniorii şi divizia B, convinşi fiind că învăţămin­tele trase de francezi ar fi im­portante şi pentru rugbyul nostru. Paul CIOBĂNEL JUNIORII STELIŞTI LA PRIMUL CONCURS CU OBSTACOLE La capătul unei prime eta­pe de pregătire în activitatea din noul sezon, tinerii călă­reţi ai clubului Steaua au luat parte, duminică diminea­ţa, la un interesant concurs de verificare. întrecerea, des­făşurată în manejul acoperit din Drumul Taberei, a reunit 10 concurenţi, membri ai sec­ţiei de juniori, condusă de antrenorul D. Velicu. Toţi cei prezenţi la start au demon­strat că pregătirea temeini­că, din cursul iernii, dă bune roade. Dovadă : mai mult de jumătate dintre ei au efec­tuat parcursul fără penali­zare. O impresie deosebită a lă­sat tînăra concurentă Irina Ciocmata, pe calul Neptun. De asemenea, au mai parcurs traseul cu 0 puncte penali­zare, alţi patru călăreţi, Da­niel Băcanu, Victor Costa­­che, Dania Popescu şi Gheor­­ghe Popescu, aflaţi la pri­mul lor concurs. La sfîrşitul concursului ju­niorilor stelişti, au susţinut probe de verificare şi călă­reţii începători. (Ed. V.). FI. Haină roşie a câştigat prima etapă la MEDIAŞ (prin telefon).­­ Duminică dimineaţa, pe pan­ta de la Hala Mediaşului s-a desfăşurat prima etapă a campionatului naţional auto­mobilistic de viteză în coas­tă. Automobiliştii prezenţi la start au avut un aliat de ne­preţuit în vremea frumoasă care i-a ajutat să realizeze performanţe superioare. Cel mai rapid s-a dovedit con­curentul italian (în afară de concurs) Eugenio Giliberti, pe Alfa Romeo 1776­­mp, care a realizat timpul de 2:25,2. Pilotind aceeaşi ma­şină, bucureşteanul Florin Hainăroşie, cu 2:30,6, s-­a cla­­sat pe primul loc atît în ierarhia clasei sale (peste 1300 cme) cit și în cea generală. Pe locurile următoare au so­sit : 2. Eugen Ionescu-Cris­­tea (Fiat 850) Bucureşti 2:32,4 ; 3. Aurel Puiu (R. 10) Braşov 2:32,9; 4. M. Ilioaie viteză in coastă (Dacia) Piteşti 2:33,6; 5. P. Fischer (N.S.U. Prinz) Sibiu 2:36,4. Clasamente pe clase: peste 1300 cmc: FI. Haină­roșie ; pînă la 1300 cmc : FI. Bran Băliban-Cluj (Fiat 1300); clasa 1000—1150 cmc: Aurel Puiu ; clasa 850—1000 cmc: P. Fischer; clasa 850 cmc E. Ionescu-Cristea. Pe echipe! 1. Dacia 477,4 p. 2. Sinterom Cluj 481 p, 3. Con­strucţii Sibiu 482,6 p. I. DUMITRESCU DE JOI PÎNĂ DUMINICĂ „Cupa F. H. Ciclism“ la care participă şi rutieri din Felonia şi Bulgaria . Circuitul de duminică ne-a amplificat îndoielile Duminică dimineaţă am asis­tat — pe circuitul din Balta Albă — la ultima verificare a rutierilor noştri înaintea com­petiţiei internaţionale dotată cu „Cupa F.R.C.”, întrecerea, ex­celent organizată de clubul spor­tiv Voinţa, a scos in evidenţă puţine lucruri îmbucurătoare : forma acceptabilă a cîtorva aler­gători (W. Ziegler, Gh. Moldo­­veanu, N. David şi Şt. Suciu), nu­mărul crescînd de juniori la star­tul probelor (58) şi, întrucîtva, pofta de concurs a unora dintre seniori. In rest... Acum, cînd marile Întreceri bat la uşă, ar însemna să fim mai mult decit indulgenţi dacă am considera satisfăcătoare evoluţia majori­tăţii membrilor lotului naţional şi, mai ales, dacă am fi de acord cu scuzele. Pregătirea lor este mult rămasă în urmă şi aceasta se va evidenţia, în mod deose­bit, cu prilejul competiţiei in­ternaţionale care începe joi în Capitală. Notind învingătorii probelor de duminică (juniori mici : T. DRAGAN, juniori mari : FL. PORCARUŞU, se­niori : W. ZIEGLER) socotim că putem trece la relatarea amănuntelor despre „Cupa F.R.C.“. Tradiţionala întrecere de pri­măvară va avea, anul acesta, 4 etape la seniori (3 la juniori) şi va reuni la start ciclişti de renume din loturile pentru „Cursa Păcii“ ale Bulgariei, Po­loniei şi României. Itinerarul este următorul : etapa I — joi ora 10, pentru seniori 100 km şi pentru juniori 50 km pe şo­seaua Bucureşti-Urziceni (start şi sosire la km 11,5) ; etapa a II-a — vineri ora 9, pentru se­niori 20 km contratimp indivi­dual şi pentru juniori 10 km contratimp individual pe şo­seaua Bucureşti — Olteniţa (start şi sosire la km 13,5) , etapa a IlI-a — vineri ora 10, pentru seniori 100 km pe şo­seaua Bucureşti — Ploieşti, va­rianta Buftea (start şi sosire la km 7) şi etapa a IV-a — du­minică ora 10, circuit pe str. Cîmpinei - 40 de ture pentru seniori (44 km) şi 20 de ture pentru juniori (22 km). Se vor întocmi numai clasamente indi­viduale. Cicliştii oaspeţi şi-au anunţat sosirea cu garnituri al­cătuite din câte 10 ciclişti. După încheierea acestei în­treceri, o selecţionată a ţării noastre — compusă din 6 rutieri — va lua parte la „Turul Bel­giei” şi, apoi, se va prezenta (împreună cu un al 7-lea ciclist ce va fi desemnat din rîndul rezervelor aflate în ţară) la startul „Cursei Păcii“, Varşovia —Berlin. SEZONUL DE CAIAC CANOE A FOST DESCHIS PE BEGA TIMIŞOARA,­­ (prin telefon). Cuma blîndă a marelui oraş bă­năţean a îngăduit inaugurarea sezonu­lui de caiac-canoe prin or­ganizarea celei de a XIII-a ediţii a „Cupei Şcolii sportive Timi­şoara“. La concursul desfăşurat similăta şi duminică au par­ticipat 120 de canoişti şi caia­­cişti, reprezentînd secţiile de specialitate Constructorul, Şcoa­la sportivă şi Politehnica. Iată lista învingătorilor : caiac Ju­niori mici : J Galentin (Şc. sp., juniori mari ,­ seniorii Fr. Frank (Şc. sp.) junioare mici : Ildico Patai (Şc. sp.) ; junioare mari : Marta Gale (Constr.).; se­nioare : Doina Pentea (Poli.) ; canoe juniori mari : C. Gheorghe (Constr.) ; juniori mici : C. Tran­­că (Constr.) ; seniori : Al. Opriş (Poli.). Lungimea traseelor: 2 000 m pentru ambele categorii de Ju­nioare ; 4 000 m — senioare ; 6 000 m seniori și Juniori, in cla­samentul general : 1. Constructo­rul 184 p, 2. Școala sportivă 150 p, 3. Politehnica 53 p. P. ARCAN—c­oresp. principal sportál Măsuri ale biroului F.R.A. Analizând participarea spor­tivilor români la Crosul Bal­canic, biroul F.R.A. a tras următoarele concluzii: 1. Obiectivele de perfor­manţă nu au fost îndeplinite, evoluţia de la Skoplje fiind cea mai slabă participare a atleţilor români în ultimii ani ; 2. Pregătirea sportivilor nu s-a făcut în deplină concor­danţă cu obiectivele propuse, atît în ceea ce priveşte in­dicii de pregătire specifică pentru cros, cit şi alegerea locurilor de antrenament cele mai indicate. De acest lucru se fac vinovaţi toţi antreno­rii care au pregătit pe spor­tivii respectivi în cadrul clu­burilor ; 3. îndrumarea pregătirii nu a fost suficient controlată de organele de specialitate ale F. R. Atletism şi nici de con­ducerile cluburilor; 4. Se dovedeşte, o dată în plus, că înaintea unor com­petiţii importante în, care este angajată echipa naţională este necesară luarea de mă­suri atît cu caracter organi­zatoric, cît şi cu caracter in­­structiv-educativ, care pot contribui în mod hotărîtor la îndeplinirea obiectivelor fi­xate ; 8. în cadrul pregătirii s-au constatat unele deficienţe în conştiinciozitatea la antrena­ment şi viaţa sportivă a atle­tului Ion Dima de la Metalul Bucureşti care s-a înfumurat şi nu mai ascultă îndrumările antrenorului. Cu ocazia de­plasării la Skoplje, atletul Ion Rusnac de la Steaua Bucureşti şi Ion Dima au co­mis o abatere disciplinară In legătură cu cele de mai sus, Biroul F. R. Atletism a luat următoarele hotărîri : 1. Organele de specialitate din federaţie vor urmări în­deaproape planurile de pre­gătire a sportivilor, atît în ca­drul, antrenamentelor la club, cît şi a celor centralizate. Periodic vor informa biroul federal de stadiul îndeplini­rii obiectivelor prevăzute în aceste planuri. 2. Se atrage atenţia antre­norilor şi atleţilor ca să dea dovadă de cel mai înalt simţ de răspundere faţă de pregă­tirea şi participarea la con­cursurile internaţionale. 3. Se suspendă din lotul re­publican de atletism, pe in­tervalul 1 aprilie—30 iunie 1969 atletul Ion Dima (Me­talul București), iar sportivu­lui Ion Rusnac (Steaua Bucu­rești) i se dă mustrare scrisă. De asemenea, biroul F.R.A a constatat că unii antrenori, după ce fac deplasarea în străinătate, nu depun la timp concluziile cu privire la par­ticiparea sportivilor în con­curs. Pe viitor antrenorii care nu vor depune în cel mult trei zile de întoarcere ra­poartele respective, nu vor mai însoţi pe sportivi în străi­nătate. NOI CRITERII Activitatea sportivă de per­formanţă se caracterizează în prezent printr-o continuă pre­ocupare a specialiştilor pentru depistarea celor mai eficiente căi de obţinere a rezultatelor superioare. Asemenea preocu­pări caracterizează şi activita­tea specialiştilor noştri în do­meniul gimnasticii sportive. Una din problemele impor­tante studiate, este încadrarea gimnaştilor fruntaşi într-un a­­numit ritm de viaţă, intr-un anumit mediu social, care să le asigure o activitate creatoare, bine organizată şi controlată Mă refer, între altele, la forma de pregătire a gimnaştilor frun­taşi, la selecţia lor. Dacă forma de pregătire este corespunzătoare, nu acelaşi lu­cru se poate afirma despre se­lecţia gimnaştilor în loturile re­prezentative. Luind in discuţie problemele de selecţie în loturi (copii, tineret, seniori), comi­sia tehnică masculină din F.R. de Gimnastică a ajuns la con­cluzia că procedeele folosite pînă in prezent nu satisfac ce­rinţele actuale. Primirea gim­naştilor în loturile reprezenta­tive numai pe baza unor apre­cieri subiective, fără o verifi­care prealabilă, nu a dat rezul­tate corespunzătoare. In vede­rea îmbunătăţirii selecţiei în loturile naţionale, comisia a hotărit întocmirea unor cerinţe şi norme de control, obligatorii pentru fiecare gimnast. De ase­menea, s-au formulat cerinţe şi norme şi pentru rămînerea in lot pe o­ perioadă mai mare. S-a pornit de la ideea prin­cipală că faţă de toţi gimnaştii ajunşi la un nivel valoric ridi­cat, trebuie să se manifeste aceeaşi exigenţă la selecţia în loturile noastre reprezentative. Perspectiva de a fi selecţionat în lot va influenţa, în mod po­zitiv, creşterea nivelului de pre­gătire in cadrul secţiilor. Con­siderăm că o asemenea pre­misă va duce, în mod cert, la desfiinţarea senatorismului de drept în loturile noastre. Normele stabilite pentru cele trei loturi reprezentative (copii, tineret şi seniori) sînt eşalonate în mod progresiv, ţinîndu-se seama atît de nivelul valoric existent, cît şi de necesitatea ridicării acestei valori la nive­­lul cerinţelor internaţionale. In acest sens, au fost stabilite pa­tru genuri de norme : norme privind starea de sănătate a gimnaştilor ; norme educative ; norme de pregătire fizică şi norme tehnice. Selecţionarea gimnaştilor pen­tru loturile reprezentative se va efectua pe baza îndeplinirii integrale a normelor stabilite, îndeplinirea celor privind sta­rea de sănătate şi de pregătire fizică condiţionează participa­rea gimnastului la susţinerea normelor tehnice. Pentru înde­plinirea normelor tehnice, gim­nastul trebuie să obţină 85 la sută din totalul punctelor acor­date elementelor sau legături­lor stabilite. Gimnaştii care au îndeplinit totalitatea normelor stabilite, conform locurilor dis­ponibile şi in ordinea valorilor, vor ciştiga dreptul de a fi selec­ţionaţi în loturile reprezenta­tive. In vederea asigurării pers­pectivei de dezvoltare a gim­naştilor selecţionaţi in lot, se vor stabili, pe baza planurilor de pregătire, norme tehnice şi fi­zice individuale. Neîndeplinirea acestor norme progresive va a­­trage după sine eliminarea gim­nastului din lotul reprezentativ. Gimnaştii bolnavi sau acciden­taţi, cu o perioadă de refacere mai lungă decit o lună de zile, conform aprecierii medicului, vor fi eliberaţi din lot, pînă la vindecare totală, cînd devin apţi pentru eforturi mari. Pentru ocuparea locurilor ră­mase vacante sau neocupate ini­ţial, se pot organiza concursuri de selecţie pe tot parcursul pregătirii. Venind în intîmpi­­narea preocupărilor antrenorilor, F.R.G. a hotărit, ca primul con­curs de selecţie să aibă loc în luna mai, după campionatul na­ţional pe echipe, iar normele de control să fie publicate in buletinul F.R.G. Considerăm că aceste măsuri vor contribui la îmbunătăţirea selecţiei în loturile reprezen­tative şi, în acelaşi timp, vor stimula atît pe gimnaştii din loturile reprezentative, cît şi pe gimnaştii care vor,să candideze pentru intrare in lot, avînd drept rezultat final ridicarea necon­tenită a nivelului tehnic al gim­nasticii noastre de performanţă prof. Iosif HID! preşedintele Colegiului central de antrenori DE SELECŢIE IN LOTURI HIPISM O REUNIUNE CU MULŢI SPECTATORI Cea de-a doua reuniune hipică a anului ne-a oferit un mai amplu buchet de im­presii ! Mai întîi s-a remarcat tendinţa organizatorilor pe planul decorativ al cîmpului de curse, deşi aceasta se poa­te lovi de graniţele limitate ale investiţiilor. Condiţiile atmosferice de primăvară au permis, de ase­menea, ca pista şi coeficien­­tul recordurilor să se situeze în vecinătatea normalului. In sfîrşit, tot în domeniul con­statărilor, ne-a amuzat hotă­­rîrea arbitrilor alergărilor de a-i lua licenţa anul trecut lui Avram Gherasim deoarece a oprit calul din acţiune şi risca să piardă cursa — dar n-a pierdut-o — iar acum lui Oana Ion, avînd dubla gre­şeală — înhămătura incom­pletă şi reţinerea calului din acţiune — i s-a atribuit nu­mai un avertisment !... Aşteptată cu legitim inte­res, reintrarea corifeilor fos­tei generaţii de doi ani — Talaz şi Talion — a oferit un spectacol de bună cali­tate în premiul Aurora. învin­gător net a fost vicecampio­­nul Talion, condus cu deose­bită dexteritate de Gică Tă­­nase. Poate că evoluţia re­cordmanului Talaz să fie so­cotită sub nivelul aşteptări­lor, în comparaţie cu antici­pările. Dar, fiul lui Pogor îşi a suportat un handicap foar­te sever, la reintrare, pe care nici un crescător de altă dată nu l-ar fi acceptat, chiar dacă ar fi fost vorba de ne­cesităţi de program !„. Şi aşa, îngrădindu-se în terminologia onorabilităţii şi nu a excep­ţionalului, evoluţia lui Talaz poate fi considerată satisfă­cătoare . In compensaţie cu rîndurile din cronica trecu­tă, Dinu Traian a ţinut să ne demonstreze o triplai con­firmare a formei cailor săi. Rezultatele tehnice : 1. Mal­dăr (T. Dinu), Răsărit, Re­zerva 1.38.5, 2. Zaraf (S. Teo­­fil), Ilva Mică, Aura 1.36.8, 3. Hortansa (T. Dinu) şi Ra­ma (I. Crăciun), Simeria 1.36.4 şi 1.34.1, 4. Plutaş (M. Ştefănescu), Iarba, Foratio 1.28, 5. Talion (Gh. Tănase), Rouă, Răniţă 1.27.9, 6. Zăna­­tec (F. Paşcă), Felix, Platon 1.31.2, 7. Hamlet (Tr. Marcu), Baletista, Supapa 1.35,5. Niddy DUMITRESCU *.»• Guin«« P»,« J«tino» DE MÎINE LA CINEMATOGRAFUL „PATRIA DIN CAPITALĂ RICHARD BURTON ELISABETH TAYLOR O PRODUCŢIE A STUDIOURILOR AMERICANE scenariu I: GRAHAM GREENE regia: PETER GLENVILLE m 508 (5942£ ) TRECEM PREA REPEDE... Titlul foiletonului­ de faţă sună a început de elegie filo­zofică. Dar, evident, nu des­pre poezie va fi vorba, şi nici despre filozofie. Punînd punctul pe I, titlul complet al foiletonului ar fi: Trecem prea repede peste în­­frîngeri — adică, în traduce­re mai directă, ne facem că plouă. Este o meteahnă mai veche a sportului nostru din ultimii ani, asupra căreia ar fi cazul să reflectăm în adîncime. Ca orice om care vrea să meargă direct la ţintă , am s-o iau mai pe departe. In fotbalul european al actuali­tăţii, a fost o surpriză mo­dul în care s-a tranşat dispu­ta dintre Benfica şi Ajax. Fiecare echipă — întîi por­tughezii — a pierdut pe teren propriu, şi la acelaşi scor (3—1), întîlnirea ce i-ar fi putut da şansa să-şi continue prezenţa în Cupa campioni­lor europeni. Apoi, a venit întîlnirea de la Paris — şi Ajax a obţinut calificarea, spre surpriza generală. In presa noastră de specialitate au apărut foarte numeroase comentarii, — unele chiar au­torizate — relativ la această poveste. Mă rog, surpriza-i surpriză ! Dar cred că, în subsidiar, anumite comentarii implicau — probabil prema­tur — niște ecouri autoliniş­titoare. Pentru că, Benfica lă o sumă de jucători, de pri­mă importanţă, naţionalei portugheze, pentru că Benfica nu este, la ora actuală in mare formă — socotesc că nu e bine să luăm prea cu uşu­rinţă sensul înfrîngerilor ce le-a suferit această echipă pe plan internaţional. Deci : a nu se trece prea uşor peste înfrîngeri! (Şi, mai ales, pes­te ale altora — pentru că în ce priveşte înfrîngerile noas­tre, de mult timp, tot învă­­ţînd din ele, le-am trecut cam fără să tragem toate conclu­ziile posibile). Cum trebuie considerată participarea echipei noastre de hochei, în grupa B, la mondiale ? După consumarea competiţiei, presa de specia­litate a început să ia în dis­cuţie diferite probleme de esenţă: viteza în atac în hocheiul modern, preluarea paselor încă din aer, dacă mai sunt sau nu fundaşi şi înaintaşi etc., etc. Ceea ce am sperat, însă, a fost o discuţie a specialiştilor, care să atace frontal problemele-cheie ale hocheiului nostru actual. Pentru că prezenţa noastră la mondiale, în grupa B, să fim sinceri, echivalează, în acest an, cu o înfrîngere. Pentru că anul viitor, grupa B şi C a­ mondialelor de hochei se vor disputa la noi. Deci, a nu se trece prea ușor peste înfrîn­geri ! Nu numai că am sperat, dar am fost ferm convins că voleibalistele de la Rapid vor fi prezente în finala Cupei campioanelor Europei. Deși „rapidistele" pierduseră, la Moscova, în prima întîlnire cu 2—3. Ne-am aflat în faţa unei înfrîngeri. Am trecut prea repede peste ea. Nu am analizat-o în toate implica­ţiile ei. Am făcut ceva cal­cule — aproximative —, am început să le vedem pe „rapi­­diste“ în finală. Povestea este veche: pielea ursului din pă­dure ! Abia au trecut cîteva ,zile şi, cum spune „Sportul“ din 30 martie a.c.: „Frumoa­sele vise giuleştene s-au risi­pit !" Rapid — Dinamo Mos­cova : 1—3. Altă înfrîngere, dar de alt gen şi cu alte im­plicaţii. Ireparabile. Am aş­teptat ca specialiştii în ma­terie să-şi spună, pe larg, cuvîntul. Dar, vorba unui mu­calit pe care l-am cunoscut la o staţie a lui 37 ! „Numai cine are timp — aşteaptă maşina. Grăbitul merge pe jos“. Asta-i ! Trecem prea repe­de pe lingă înfrîngeri. Şi, de aceea, pare — nu ştiu de­ ce ? — că ne-am grăbi spre altele. Doamne fereşte ! Ce-ar fi să ne grăbim pe jos ? Al. CAPRARIU Baschetbaliştii juniori la Varşovia Lotul naţional de juniori la baschet a plecat la Varşovia pentru a participa la un tur­neu Internaţional, alături de selecţionatele A şi B ale ţării gazdă şi cea a Ungariei. Turneul începe mîine. Meci de volei la Dinamo Astăzi, de la ora 16:30, in sala Dinamo se desfășoară partida de volei dintre echi­pele feminine Dinamo și Fa­rul Constanta. Meciul con­tează pentru etapa a XIV-a (amm­ată) a diviziei A. MECIURI LA DOMICILIU?! UN MIRAJ? NU... UN TELEVIZOR Manifestări sportive. Informaţii, spectacole, emi­siuni culturale, enflfciuni pentru copil şi multe alte clipe plăcute. Iată ce vă oferă un televizor MIRAJ. — televizorul MIRAJ E 59 — 681 este un recep­tor de televiziune cu 12 canale şi cu ecran mare — diagonală 59 cm , prezentat Intr o elegantă casetă furniruită, cu o linie asimetrică modernă. — Strălucirea imaginii permite vizionarea in condiţii excepţionale a progr­amelor. — Difuzorul permanent dinamic asigură o re­producere de bună calitate a suaciului. — Şasiul rabatabil folosit la construcţia televi­zorului dă posibilitatea unei întreţineri şi depanări uşoare. — Preţul este de 5.100 lei. Se poate cumpăra şi cu plata In 12—18 rate lunare, cu un aconto dr numai 765 lei.

Next