Sportul, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 501-530)
1969-04-08 / nr. 508
Imag.va 2-ami CE SE ÎNTÎMPLĂ? După ediţia 1967—1968 a Turneului celor cinci naţiuni, „Gocoşul Galic" păşea ţanţoş : învinsese, pe rînd şi fără drept de apel, pe reprezentanţii insulari ai balonului oval, adjudecîndu-şi astfel trofeul fără să cunoască înfrîngerea. Iată însă că, în ediţia actuală a aceleiaşi cupe, „le Coq“ iese destul de ciufulit, singura lui performanţă fiind un salvator rezultat de egalitate în compania probabilei cîştigătoare, Ţara Galilor. Numărul insucceselor consecutive trecute la pasiv în palmaresul naţionalei Franţei a ajuns la 10, caz fără precedent în istoria acesteia. Privindu-1, deci, prin prisma acestor rezultate ne întrebăm, firesc, ce se întîmplă cu rugbyul cel mai dezvoltat de pe bătrînul continent, rugbyul francez, și care sînt cauzele acestei serii negre de Insuccese. Este greu de închipuit că nivelul său poate să scadă atît de vertiginos într-un singur an... De fapt, aceste întrebări le-a adresat cotidianul „l’Equipe" marii mase de cititori iubitori ai acestui sport Iar cum cei îndrăgostiţi cu adevărat nu trec indiferenţi pe lingă cauzele deziluziei, răspunsurile au fost prompte, întrecînd prin număr cele mai optimiste previziuni. A reieşit astfel, că JOSUL tricolorilor ar fi prima cauză a nemulţumirilor, dar şi prima preocupare care stă în faţa tuturor celor ce au răspuns la anchetă. Se pare că, deşi ,,XV“-le Franţei, care, sub căpitănia lui Darrouy şi apoi a tînărului Garrére, reuşea să cîştige turneul, realizînd primul „Grand Ghelem“ pentru Franţa, aceasta s-ar fi datorat „maşinii de marcat puncte" pe care o reprezentau fraţii Gambérabéro şi mai puţin jocului colectiv, care încă de pe atunci lăsa să se întrevadă defectele actuale. Bazele clădite de Lucien Mias, cel care a revoluţionat şi a organizat jocul francezilor, s-au ruinat lent, după cum tot mai rar sunt descoperiţi comandanţi de talia lui Moncla, Lacroix sau Grauste, sub conducerea cărora „XVI-le francez şi-a creat un stil, a devenit o forţă, cu toate că şi atunci slăbiciunile comitetului de selecţie au fost evidente. De asemenea, s-a acordat o mare atenţie GADRULUI în care îşi duce viaţa jocul, incepîndu-se cu Comitetul de conducere al federaţiei, trecînd pe la Comitetul de selecţie şi ajungîndu-se la campionatul naţional în actuala lui formă de desfăşurare. Opinia generală care se conturează este că în componenţa Comitetului de selecţie, căruia i se preconizează o restrângere, trebuie să predomine „oameni de teren", de tip Jean Prat, făcîndu-se chiar recomandări în persoana foştilor internaţionali ca Gérard Dufay, Pierre Danos, Michel Grauste. Se speră că prin capacitatea lor de a conduce antrenamentele selecţionaţilor, de a imprima un climat călduros în rîndul acestora şi-ar dovedi mai mult utilitatea faţă de selecţionerii „de tribună“. Actuala formulă de desfăşurare a campionatului, deşi face o bună propagandă rugbyului, acuză totuşi o disproporţie evidentă de valoare între cele 64 de echipe participante. Din această cauză suferă atît cei puternici, care nu au cu cine să-şi măsoare forţele pe măsura posibilităţilor, cît şi cei slabi, care luptă doar ca să se menţină, nu ca să se ridice. Se propune, deci, o reducere de la 64 de echipe la 56, sau 48, urmărindu-se astfel creşterea valorii campionatului şi, implicit, apariţia marilor jucători, capabili să îmbrace tricoul naţionalei. Acestea ar fi problemele principale ale rugbyului francez şi măsurile preconizate de public, adunate în „dosarul“ ziarului „l’Equipe“ şi prezentate federaţiei franceze de rugby, în speranţa că-şi vor găsi rezolvarea. Un prim pas s-a făcut prin acordarea galoanelor de căpitan nalbonezului Walter Spanghero, care a reuşit să unească inimile celor 15 combatanţi, obţinînd „egalul” dătător de speranţe în faţa galezilor. Vom privi cu interes evoluţia în continuare a rugbyului francez, singurul reprezentant al F.I.R.A. admis într-o competiţie oficială organizată de mult prea rigidul International Board. Credem că, ţinînd cont de cele de mai sus, ar fi interesantă o privire asupra modului de desfăşurare a campionatului nostru, asupra nivelului său valoric, fără să neglijăm juniorii şi divizia B, convinşi fiind că învăţămintele trase de francezi ar fi importante şi pentru rugbyul nostru. Paul CIOBĂNEL JUNIORII STELIŞTI LA PRIMUL CONCURS CU OBSTACOLE La capătul unei prime etape de pregătire în activitatea din noul sezon, tinerii călăreţi ai clubului Steaua au luat parte, duminică dimineaţa, la un interesant concurs de verificare. întrecerea, desfăşurată în manejul acoperit din Drumul Taberei, a reunit 10 concurenţi, membri ai secţiei de juniori, condusă de antrenorul D. Velicu. Toţi cei prezenţi la start au demonstrat că pregătirea temeinică, din cursul iernii, dă bune roade. Dovadă : mai mult de jumătate dintre ei au efectuat parcursul fără penalizare. O impresie deosebită a lăsat tînăra concurentă Irina Ciocmata, pe calul Neptun. De asemenea, au mai parcurs traseul cu 0 puncte penalizare, alţi patru călăreţi, Daniel Băcanu, Victor Costache, Dania Popescu şi Gheorghe Popescu, aflaţi la primul lor concurs. La sfîrşitul concursului juniorilor stelişti, au susţinut probe de verificare şi călăreţii începători. (Ed. V.). FI. Haină roşie a câştigat prima etapă la MEDIAŞ (prin telefon). Duminică dimineaţa, pe panta de la Hala Mediaşului s-a desfăşurat prima etapă a campionatului naţional automobilistic de viteză în coastă. Automobiliştii prezenţi la start au avut un aliat de nepreţuit în vremea frumoasă care i-a ajutat să realizeze performanţe superioare. Cel mai rapid s-a dovedit concurentul italian (în afară de concurs) Eugenio Giliberti, pe Alfa Romeo 1776mp, care a realizat timpul de 2:25,2. Pilotind aceeaşi maşină, bucureşteanul Florin Hainăroşie, cu 2:30,6, s-a clasat pe primul loc atît în ierarhia clasei sale (peste 1300 cme) cit și în cea generală. Pe locurile următoare au sosit : 2. Eugen Ionescu-Cristea (Fiat 850) Bucureşti 2:32,4 ; 3. Aurel Puiu (R. 10) Braşov 2:32,9; 4. M. Ilioaie viteză in coastă (Dacia) Piteşti 2:33,6; 5. P. Fischer (N.S.U. Prinz) Sibiu 2:36,4. Clasamente pe clase: peste 1300 cmc: FI. Hainăroșie ; pînă la 1300 cmc : FI. Bran Băliban-Cluj (Fiat 1300); clasa 1000—1150 cmc: Aurel Puiu ; clasa 850—1000 cmc: P. Fischer; clasa 850 cmc E. Ionescu-Cristea. Pe echipe! 1. Dacia 477,4 p. 2. Sinterom Cluj 481 p, 3. Construcţii Sibiu 482,6 p. I. DUMITRESCU DE JOI PÎNĂ DUMINICĂ „Cupa F. H. Ciclism“ la care participă şi rutieri din Felonia şi Bulgaria . Circuitul de duminică ne-a amplificat îndoielile Duminică dimineaţă am asistat — pe circuitul din Balta Albă — la ultima verificare a rutierilor noştri înaintea competiţiei internaţionale dotată cu „Cupa F.R.C.”, întrecerea, excelent organizată de clubul sportiv Voinţa, a scos in evidenţă puţine lucruri îmbucurătoare : forma acceptabilă a cîtorva alergători (W. Ziegler, Gh. Moldoveanu, N. David şi Şt. Suciu), numărul crescînd de juniori la startul probelor (58) şi, întrucîtva, pofta de concurs a unora dintre seniori. In rest... Acum, cînd marile Întreceri bat la uşă, ar însemna să fim mai mult decit indulgenţi dacă am considera satisfăcătoare evoluţia majorităţii membrilor lotului naţional şi, mai ales, dacă am fi de acord cu scuzele. Pregătirea lor este mult rămasă în urmă şi aceasta se va evidenţia, în mod deosebit, cu prilejul competiţiei internaţionale care începe joi în Capitală. Notind învingătorii probelor de duminică (juniori mici : T. DRAGAN, juniori mari : FL. PORCARUŞU, seniori : W. ZIEGLER) socotim că putem trece la relatarea amănuntelor despre „Cupa F.R.C.“. Tradiţionala întrecere de primăvară va avea, anul acesta, 4 etape la seniori (3 la juniori) şi va reuni la start ciclişti de renume din loturile pentru „Cursa Păcii“ ale Bulgariei, Poloniei şi României. Itinerarul este următorul : etapa I — joi ora 10, pentru seniori 100 km şi pentru juniori 50 km pe şoseaua Bucureşti-Urziceni (start şi sosire la km 11,5) ; etapa a II-a — vineri ora 9, pentru seniori 20 km contratimp individual şi pentru juniori 10 km contratimp individual pe şoseaua Bucureşti — Olteniţa (start şi sosire la km 13,5) , etapa a IlI-a — vineri ora 10, pentru seniori 100 km pe şoseaua Bucureşti — Ploieşti, varianta Buftea (start şi sosire la km 7) şi etapa a IV-a — duminică ora 10, circuit pe str. Cîmpinei - 40 de ture pentru seniori (44 km) şi 20 de ture pentru juniori (22 km). Se vor întocmi numai clasamente individuale. Cicliştii oaspeţi şi-au anunţat sosirea cu garnituri alcătuite din câte 10 ciclişti. După încheierea acestei întreceri, o selecţionată a ţării noastre — compusă din 6 rutieri — va lua parte la „Turul Belgiei” şi, apoi, se va prezenta (împreună cu un al 7-lea ciclist ce va fi desemnat din rîndul rezervelor aflate în ţară) la startul „Cursei Păcii“, Varşovia —Berlin. SEZONUL DE CAIAC CANOE A FOST DESCHIS PE BEGA TIMIŞOARA, (prin telefon). Cuma blîndă a marelui oraş bănăţean a îngăduit inaugurarea sezonului de caiac-canoe prin organizarea celei de a XIII-a ediţii a „Cupei Şcolii sportive Timişoara“. La concursul desfăşurat similăta şi duminică au participat 120 de canoişti şi caiacişti, reprezentînd secţiile de specialitate Constructorul, Şcoala sportivă şi Politehnica. Iată lista învingătorilor : caiac Juniori mici : J Galentin (Şc. sp., juniori mari , seniorii Fr. Frank (Şc. sp.) junioare mici : Ildico Patai (Şc. sp.) ; junioare mari : Marta Gale (Constr.).; senioare : Doina Pentea (Poli.) ; canoe juniori mari : C. Gheorghe (Constr.) ; juniori mici : C. Trancă (Constr.) ; seniori : Al. Opriş (Poli.). Lungimea traseelor: 2 000 m pentru ambele categorii de Junioare ; 4 000 m — senioare ; 6 000 m seniori și Juniori, in clasamentul general : 1. Constructorul 184 p, 2. Școala sportivă 150 p, 3. Politehnica 53 p. P. ARCAN—coresp. principal sportál Măsuri ale biroului F.R.A. Analizând participarea sportivilor români la Crosul Balcanic, biroul F.R.A. a tras următoarele concluzii: 1. Obiectivele de performanţă nu au fost îndeplinite, evoluţia de la Skoplje fiind cea mai slabă participare a atleţilor români în ultimii ani ; 2. Pregătirea sportivilor nu s-a făcut în deplină concordanţă cu obiectivele propuse, atît în ceea ce priveşte indicii de pregătire specifică pentru cros, cit şi alegerea locurilor de antrenament cele mai indicate. De acest lucru se fac vinovaţi toţi antrenorii care au pregătit pe sportivii respectivi în cadrul cluburilor ; 3. îndrumarea pregătirii nu a fost suficient controlată de organele de specialitate ale F. R. Atletism şi nici de conducerile cluburilor; 4. Se dovedeşte, o dată în plus, că înaintea unor competiţii importante în, care este angajată echipa naţională este necesară luarea de măsuri atît cu caracter organizatoric, cît şi cu caracter instructiv-educativ, care pot contribui în mod hotărîtor la îndeplinirea obiectivelor fixate ; 8. în cadrul pregătirii s-au constatat unele deficienţe în conştiinciozitatea la antrenament şi viaţa sportivă a atletului Ion Dima de la Metalul Bucureşti care s-a înfumurat şi nu mai ascultă îndrumările antrenorului. Cu ocazia deplasării la Skoplje, atletul Ion Rusnac de la Steaua Bucureşti şi Ion Dima au comis o abatere disciplinară In legătură cu cele de mai sus, Biroul F. R. Atletism a luat următoarele hotărîri : 1. Organele de specialitate din federaţie vor urmări îndeaproape planurile de pregătire a sportivilor, atît în cadrul, antrenamentelor la club, cît şi a celor centralizate. Periodic vor informa biroul federal de stadiul îndeplinirii obiectivelor prevăzute în aceste planuri. 2. Se atrage atenţia antrenorilor şi atleţilor ca să dea dovadă de cel mai înalt simţ de răspundere faţă de pregătirea şi participarea la concursurile internaţionale. 3. Se suspendă din lotul republican de atletism, pe intervalul 1 aprilie—30 iunie 1969 atletul Ion Dima (Metalul București), iar sportivului Ion Rusnac (Steaua București) i se dă mustrare scrisă. De asemenea, biroul F.R.A a constatat că unii antrenori, după ce fac deplasarea în străinătate, nu depun la timp concluziile cu privire la participarea sportivilor în concurs. Pe viitor antrenorii care nu vor depune în cel mult trei zile de întoarcere rapoartele respective, nu vor mai însoţi pe sportivi în străinătate. NOI CRITERII Activitatea sportivă de performanţă se caracterizează în prezent printr-o continuă preocupare a specialiştilor pentru depistarea celor mai eficiente căi de obţinere a rezultatelor superioare. Asemenea preocupări caracterizează şi activitatea specialiştilor noştri în domeniul gimnasticii sportive. Una din problemele importante studiate, este încadrarea gimnaştilor fruntaşi într-un anumit ritm de viaţă, intr-un anumit mediu social, care să le asigure o activitate creatoare, bine organizată şi controlată Mă refer, între altele, la forma de pregătire a gimnaştilor fruntaşi, la selecţia lor. Dacă forma de pregătire este corespunzătoare, nu acelaşi lucru se poate afirma despre selecţia gimnaştilor în loturile reprezentative. Luind in discuţie problemele de selecţie în loturi (copii, tineret, seniori), comisia tehnică masculină din F.R. de Gimnastică a ajuns la concluzia că procedeele folosite pînă in prezent nu satisfac cerinţele actuale. Primirea gimnaştilor în loturile reprezentative numai pe baza unor aprecieri subiective, fără o verificare prealabilă, nu a dat rezultate corespunzătoare. In vederea îmbunătăţirii selecţiei în loturile naţionale, comisia a hotărit întocmirea unor cerinţe şi norme de control, obligatorii pentru fiecare gimnast. De asemenea, s-au formulat cerinţe şi norme şi pentru rămînerea in lot pe o perioadă mai mare. S-a pornit de la ideea principală că faţă de toţi gimnaştii ajunşi la un nivel valoric ridicat, trebuie să se manifeste aceeaşi exigenţă la selecţia în loturile noastre reprezentative. Perspectiva de a fi selecţionat în lot va influenţa, în mod pozitiv, creşterea nivelului de pregătire in cadrul secţiilor. Considerăm că o asemenea premisă va duce, în mod cert, la desfiinţarea senatorismului de drept în loturile noastre. Normele stabilite pentru cele trei loturi reprezentative (copii, tineret şi seniori) sînt eşalonate în mod progresiv, ţinîndu-se seama atît de nivelul valoric existent, cît şi de necesitatea ridicării acestei valori la nivelul cerinţelor internaţionale. In acest sens, au fost stabilite patru genuri de norme : norme privind starea de sănătate a gimnaştilor ; norme educative ; norme de pregătire fizică şi norme tehnice. Selecţionarea gimnaştilor pentru loturile reprezentative se va efectua pe baza îndeplinirii integrale a normelor stabilite, îndeplinirea celor privind starea de sănătate şi de pregătire fizică condiţionează participarea gimnastului la susţinerea normelor tehnice. Pentru îndeplinirea normelor tehnice, gimnastul trebuie să obţină 85 la sută din totalul punctelor acordate elementelor sau legăturilor stabilite. Gimnaştii care au îndeplinit totalitatea normelor stabilite, conform locurilor disponibile şi in ordinea valorilor, vor ciştiga dreptul de a fi selecţionaţi în loturile reprezentative. In vederea asigurării perspectivei de dezvoltare a gimnaştilor selecţionaţi in lot, se vor stabili, pe baza planurilor de pregătire, norme tehnice şi fizice individuale. Neîndeplinirea acestor norme progresive va atrage după sine eliminarea gimnastului din lotul reprezentativ. Gimnaştii bolnavi sau accidentaţi, cu o perioadă de refacere mai lungă decit o lună de zile, conform aprecierii medicului, vor fi eliberaţi din lot, pînă la vindecare totală, cînd devin apţi pentru eforturi mari. Pentru ocuparea locurilor rămase vacante sau neocupate iniţial, se pot organiza concursuri de selecţie pe tot parcursul pregătirii. Venind în intîmpinarea preocupărilor antrenorilor, F.R.G. a hotărit, ca primul concurs de selecţie să aibă loc în luna mai, după campionatul naţional pe echipe, iar normele de control să fie publicate in buletinul F.R.G. Considerăm că aceste măsuri vor contribui la îmbunătăţirea selecţiei în loturile reprezentative şi, în acelaşi timp, vor stimula atît pe gimnaştii din loturile reprezentative, cît şi pe gimnaştii care vor,să candideze pentru intrare in lot, avînd drept rezultat final ridicarea necontenită a nivelului tehnic al gimnasticii noastre de performanţă prof. Iosif HID! preşedintele Colegiului central de antrenori DE SELECŢIE IN LOTURI HIPISM O REUNIUNE CU MULŢI SPECTATORI Cea de-a doua reuniune hipică a anului ne-a oferit un mai amplu buchet de impresii ! Mai întîi s-a remarcat tendinţa organizatorilor pe planul decorativ al cîmpului de curse, deşi aceasta se poate lovi de graniţele limitate ale investiţiilor. Condiţiile atmosferice de primăvară au permis, de asemenea, ca pista şi coeficientul recordurilor să se situeze în vecinătatea normalului. In sfîrşit, tot în domeniul constatărilor, ne-a amuzat hotărîrea arbitrilor alergărilor de a-i lua licenţa anul trecut lui Avram Gherasim deoarece a oprit calul din acţiune şi risca să piardă cursa — dar n-a pierdut-o — iar acum lui Oana Ion, avînd dubla greşeală — înhămătura incompletă şi reţinerea calului din acţiune — i s-a atribuit numai un avertisment !... Aşteptată cu legitim interes, reintrarea corifeilor fostei generaţii de doi ani — Talaz şi Talion — a oferit un spectacol de bună calitate în premiul Aurora. învingător net a fost vicecampionul Talion, condus cu deosebită dexteritate de Gică Tănase. Poate că evoluţia recordmanului Talaz să fie socotită sub nivelul aşteptărilor, în comparaţie cu anticipările. Dar, fiul lui Pogor îşi a suportat un handicap foarte sever, la reintrare, pe care nici un crescător de altă dată nu l-ar fi acceptat, chiar dacă ar fi fost vorba de necesităţi de program !„. Şi aşa, îngrădindu-se în terminologia onorabilităţii şi nu a excepţionalului, evoluţia lui Talaz poate fi considerată satisfăcătoare . In compensaţie cu rîndurile din cronica trecută, Dinu Traian a ţinut să ne demonstreze o triplai confirmare a formei cailor săi. Rezultatele tehnice : 1. Maldăr (T. Dinu), Răsărit, Rezerva 1.38.5, 2. Zaraf (S. Teofil), Ilva Mică, Aura 1.36.8, 3. Hortansa (T. Dinu) şi Rama (I. Crăciun), Simeria 1.36.4 şi 1.34.1, 4. Plutaş (M. Ştefănescu), Iarba, Foratio 1.28, 5. Talion (Gh. Tănase), Rouă, Răniţă 1.27.9, 6. Zănatec (F. Paşcă), Felix, Platon 1.31.2, 7. Hamlet (Tr. Marcu), Baletista, Supapa 1.35,5. Niddy DUMITRESCU *.»• Guin«« P»,« J«tino» DE MÎINE LA CINEMATOGRAFUL „PATRIA DIN CAPITALĂ RICHARD BURTON ELISABETH TAYLOR O PRODUCŢIE A STUDIOURILOR AMERICANE scenariu I: GRAHAM GREENE regia: PETER GLENVILLE m 508 (5942£ ) TRECEM PREA REPEDE... Titlul foiletonului de faţă sună a început de elegie filozofică. Dar, evident, nu despre poezie va fi vorba, şi nici despre filozofie. Punînd punctul pe I, titlul complet al foiletonului ar fi: Trecem prea repede peste înfrîngeri — adică, în traducere mai directă, ne facem că plouă. Este o meteahnă mai veche a sportului nostru din ultimii ani, asupra căreia ar fi cazul să reflectăm în adîncime. Ca orice om care vrea să meargă direct la ţintă , am s-o iau mai pe departe. In fotbalul european al actualităţii, a fost o surpriză modul în care s-a tranşat disputa dintre Benfica şi Ajax. Fiecare echipă — întîi portughezii — a pierdut pe teren propriu, şi la acelaşi scor (3—1), întîlnirea ce i-ar fi putut da şansa să-şi continue prezenţa în Cupa campionilor europeni. Apoi, a venit întîlnirea de la Paris — şi Ajax a obţinut calificarea, spre surpriza generală. In presa noastră de specialitate au apărut foarte numeroase comentarii, — unele chiar autorizate — relativ la această poveste. Mă rog, surpriza-i surpriză ! Dar cred că, în subsidiar, anumite comentarii implicau — probabil prematur — niște ecouri autoliniştitoare. Pentru că, Benfica lă o sumă de jucători, de primă importanţă, naţionalei portugheze, pentru că Benfica nu este, la ora actuală in mare formă — socotesc că nu e bine să luăm prea cu uşurinţă sensul înfrîngerilor ce le-a suferit această echipă pe plan internaţional. Deci : a nu se trece prea uşor peste înfrîngeri! (Şi, mai ales, peste ale altora — pentru că în ce priveşte înfrîngerile noastre, de mult timp, tot învăţînd din ele, le-am trecut cam fără să tragem toate concluziile posibile). Cum trebuie considerată participarea echipei noastre de hochei, în grupa B, la mondiale ? După consumarea competiţiei, presa de specialitate a început să ia în discuţie diferite probleme de esenţă: viteza în atac în hocheiul modern, preluarea paselor încă din aer, dacă mai sunt sau nu fundaşi şi înaintaşi etc., etc. Ceea ce am sperat, însă, a fost o discuţie a specialiştilor, care să atace frontal problemele-cheie ale hocheiului nostru actual. Pentru că prezenţa noastră la mondiale, în grupa B, să fim sinceri, echivalează, în acest an, cu o înfrîngere. Pentru că anul viitor, grupa B şi C a mondialelor de hochei se vor disputa la noi. Deci, a nu se trece prea ușor peste înfrîngeri ! Nu numai că am sperat, dar am fost ferm convins că voleibalistele de la Rapid vor fi prezente în finala Cupei campioanelor Europei. Deși „rapidistele" pierduseră, la Moscova, în prima întîlnire cu 2—3. Ne-am aflat în faţa unei înfrîngeri. Am trecut prea repede peste ea. Nu am analizat-o în toate implicaţiile ei. Am făcut ceva calcule — aproximative —, am început să le vedem pe „rapidiste“ în finală. Povestea este veche: pielea ursului din pădure ! Abia au trecut cîteva ,zile şi, cum spune „Sportul“ din 30 martie a.c.: „Frumoasele vise giuleştene s-au risipit !" Rapid — Dinamo Moscova : 1—3. Altă înfrîngere, dar de alt gen şi cu alte implicaţii. Ireparabile. Am aşteptat ca specialiştii în materie să-şi spună, pe larg, cuvîntul. Dar, vorba unui mucalit pe care l-am cunoscut la o staţie a lui 37 ! „Numai cine are timp — aşteaptă maşina. Grăbitul merge pe jos“. Asta-i ! Trecem prea repede pe lingă înfrîngeri. Şi, de aceea, pare — nu ştiu de ce ? — că ne-am grăbi spre altele. Doamne fereşte ! Ce-ar fi să ne grăbim pe jos ? Al. CAPRARIU Baschetbaliştii juniori la Varşovia Lotul naţional de juniori la baschet a plecat la Varşovia pentru a participa la un turneu Internaţional, alături de selecţionatele A şi B ale ţării gazdă şi cea a Ungariei. Turneul începe mîine. Meci de volei la Dinamo Astăzi, de la ora 16:30, in sala Dinamo se desfășoară partida de volei dintre echipele feminine Dinamo și Farul Constanta. Meciul contează pentru etapa a XIV-a (ammată) a diviziei A. MECIURI LA DOMICILIU?! UN MIRAJ? NU... UN TELEVIZOR Manifestări sportive. Informaţii, spectacole, emisiuni culturale, enflfciuni pentru copil şi multe alte clipe plăcute. Iată ce vă oferă un televizor MIRAJ. — televizorul MIRAJ E 59 — 681 este un receptor de televiziune cu 12 canale şi cu ecran mare — diagonală 59 cm , prezentat Intr o elegantă casetă furniruită, cu o linie asimetrică modernă. — Strălucirea imaginii permite vizionarea in condiţii excepţionale a programelor. — Difuzorul permanent dinamic asigură o reproducere de bună calitate a suaciului. — Şasiul rabatabil folosit la construcţia televizorului dă posibilitatea unei întreţineri şi depanări uşoare. — Preţul este de 5.100 lei. Se poate cumpăra şi cu plata In 12—18 rate lunare, cu un aconto dr numai 765 lei.