Sportul, martie 1970 (Anul 26, nr. 829-859)
1970-03-31 / nr. 859
Anul XXVI - Nr. 859 (6293) \ PROLETARI'I!N Tom ŢÂRILE, UMTI m ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ $1 SPORT Marţi 31 martie 1970 NOUL SISTEM DE SALARIZARE, IMBOLD PUTERNIC PENTRU CADRELE CARE-I FORMEAZĂ, ÎNDRUMĂ ŞI I PREGĂTESC PE SPORTIVII ŢĂRII In Republica Socialistă România, educaţia fizică şi sportul constituie activităţi de interes naţional, sprijinite de către stat. Pentru dezvoltarea lor statul acordă, anual, importante dotaţii de la buget. Activitatea sportivă se desfăşoară în prezent în cadrul a 75 cluburi şi 4 886 asociaţii, în care sunt cuprinşi sute de mii de sportivi. In această ramură de activitate sunt încadraţi în total circa 6 000 de salariaţi, sprijiniţi de peste 50 000 de activişti voluntari. O dată cu aplicarea noului sistem de salarizare în sectorul educaţiei fizice şi sportului, fiecare lucrător va beneficia de un salariu tarifar de încadrare, diferenţiat pe trepte sau gradaţii, în raport cu calităţile profesionale şi rezultatele obţinute in muncă. De asemenea, i se va acorda un spor la salariu in raport cu vechimea neîntreruptă în cadrul aceleiaşi unităţi. In plus, salariaţii pot beneficia de premii anuale (gratificaţii) in funcţie de rezultatele obţinute pe întregul an. Acest sistem de salarizare, fixat pentru unităţile de educaţie fizică şi sport, are la bază prevederile noului sistem de salarizare aprobat prin H.C.M. nr. 914/1968 (încadrarea pe funcţii, acordarea de gradaţii, a sporului de vechime, a gratificaţiilor anuale etc.) adaptate corespunzător activităţii desfăşurate. O importanţă deosebită s-a acordat, în cadrul noului sistem de salarizare, formelor de cointeresare materială a antrenorilor, a căror pregătire şi conţinut al muncii sunt asemănătoare cu cele ale cadrelor didactice (ore de antrenament, ore de pregătire a lecţiilor etc.). Pentru funcţia de antrenor se menţine diferenţierea salariilor tarifare, în raport cu categoria profesională obţinuing. Andrei RADULESCU din Ministerul Muncii (Continuare în pag. a 2-a) \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V ECHILIBRU DUPĂ PRIMUL TUR, IN MECIUL DE SAH AL SECOLULUI Prima mutare a partidei dintre Boris Spasski (dreapta) și Bent Larsen n-a fost făcută de vreunul din cei doi jucători, ci de premierul iugoslav Mitra Ribicki, în cadrul festivităţii de deschidere a meciului. (Amănunte în pag. a 4-a). Telefoto A.P.-AGERPRES Unicul gol al derbyului, la o lovitură liberă executată de la 18 m, Gigi Tătaru a văzut descoperit colțul scurt, iar plonjonul tardiv al lui Andrei nu va putea opri mingea să intre în plasă Foto : Theo MACARSCHI RUGBYŞTII DE LA GRIVITA ROŞIE IN FRANŢA ŞI R.F. a GERMANIEI Rugbyştii de la Grivita Roşie au părăsit Capitala cu destinaţia Franţa, pentru a susţine un turneu de trei jocuri la Avignon (joi 2 aprilie), la Beziers (duminică 5 aprilie) şi la Peyrilatte (miercuri 8 aprilie) cu echipe locale şi o partidă în R. F. a Germaniei, la Hanovra, sâmbăta 11 aprilie. HERMAN - SCHULLER ÎNVINGĂTORI ÎN RALIUL AFRICII DE VEST Echipajul automobiliștilor Herman — Schuller, concurînd pentru Kenya, este învingător oficios al celui de al 18-lea Raliu al Africii de est, unul din cele mai dramatice pe care ie-a cunoscut istoria curselor „Safari". Mașina Datsun—1600 a învingătorilor a trecut lrna de sosire, la Nairobi, la ora 9:32 GMT avind un cauciuc spart. La 15 min. a sosit un alt echipaj kenyan, pe Datsun, condus de Acgindar Singh. Firma japoneză Datsun este clasată pe primul loc în clasamentul mărcilor de automobile participante la această cursă pe distanța de 5 500 km. SPORTUL MIINE, IN ANUL 2000 / * m\\\\\m\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ AZI SOSESC PRIMII OASPEŢI AI „INTERNAŢIONALELOR“ DE ÎNOT Cu acest număr, ziarul „SPORTUL" inaugurează o anchetă de larg interes şi de o actualitate mult mai apropiată decit lasă să se ghicească la prima vedere titlul : SPORTUL MTINE, IN ANUL 2000 Printre semnatarii primelor intervenţii : Mircea PADURELEANU, Edmond NICOLAU, Vladimir KRASNASESCHI, Ion HOBANA, Sergiu FARCAŞAN Nici nu mai e chiar aşa de mult, dacă stăm să ne gindim bine. Este, însă, adevărat că, prin deformaţie profesională, suntem obişnuiţi să numărăm in Olimpiade. Va să zică, în 1972 la München. Apoi, in 1976 — cine ştie — poate la Moscova, Los Angeles, Florenţa sau la Montreal; pe urmă — cine ştie — in 1980 la Praga sau in altă parte. Oricum, pentru 1992, oraşul american Columbus (Ohio) şi-a depus de pe acum candidatura, in vederea celei de a 500-a aniversări a debarcării lui Cristofor Coumb. Nu există nici o Indoală că Atena va dori, in 1996, să serbeze acasă centenarul primei ediţii a Jocurilor Olimpice moderne. Si uite aşa, din aproape in aproape, iată-ne ajunşi, printr-o fericită coincidenţi, la anul olimpic 2000, la răscrucea nu numai a veacurilor ci şi a mileniilor, la anul care ne incită imaginaţia. Punct de mită al anticipatorilor şi futurologilor, anul 2000 este interpretat drept baza cea mai apropiată a previziunilor lumii de miine, intr-o imagine care poate fi de pesteudestul de realistă, întemeiată pe suma cunoştinţelor ştiinţifice la zi. • Asemenea premise ne îndreptăţesc să trecem in revistă, măcar sumar, cîteva din soluţiile aflate in sfera de preocupări a „viitoriştilor“ (cum l-a numit Sorin Mladoveanu), cu firească aplicaţie la domeniul de care ne ocupăm. PISCINA LA DOMICILIU Din vocabularul şahistic, expresia „criză de timp“ a trecut in cel al sociologiei urbane. Specialiştii care încearcă să scruteze viitorul, fac eforturi întru găsirea remediilor pentru salvarea timpului care devine tot mai tiranic în marile aglomerări orăşeneşti. In curgerea sa implacabilă, vremea ne lasă tot mai puţin răgaz, după îndeplinirea activităţilor productive, obşteşti sau gospodăreşti. Cu cit înaintează, viaţa omului — intrată în angrenajul servituţilor moderne — pare să se scurteze. Iată de ce „viitoriştii" sovietici vizează, pentru soluţionarea „crizei de timp“ a familiei urbane, amplificarea şi diversificarea serviciilor, precum şi apropierea lor de Victor BANCIULESCU (Continuare în pag. a 2-a) Klaus Dockhorn şi Monika Mannel in lotul R.D. Germane Pe adresa federaţiei de specialitate continuă să sosească înscrieri la ediţia jubiliară a Campionatelor internaţionale de înot ale României. R. D. Germană va fi reprezentată la acest concurs de 4 tineri Înotători : Klaus Dockhorn (17:34,8—1509 m liber), Werner Schreiber (61,0—100 m delfin), Eva Müntze (1:20,3—100 m bras) şi Monika Männel (2:34,8— 200 m delfin). In felul acesta, NUMĂRUL TARILOR CARE AU CONFIRMAT PARTICIPAREA S-A RIDICAT LA OPT. Se mai aşteaptă confirmarea federaţiei iugoslave care, probabil, va prezenta in competiţie sportivii care au concurat săptămina trecută la Leningrad, in cadrul „Marelui premiu al ziarului Komsomolskaia Pravda“. • Astăzi sunt aşteptate primele delegaţii, sportivi din Italia, Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria, Austria. Miine sunt anunţaţi înotătorii din U.R.S.S. şi R.D. Germană, iar cei din Grecia vor sosi la Bucureşti de abia în ziua inaugurală (2 aprilie). • F. R. Nataţie a anunţat că la sfirşitul întrecerilor va premia concurenţii care au stabilit — după tabela internaţională de punctaj — cele mai bune performanţe. • întrecerile din această săptămînă vor reprezenta pentru sportivii români ŞI SELECŢIA DEFINITIVA PENTRU ECHIPELE NAŢIONALE CE VOR ÎNFRUNTA SELECŢIONATELE CEHOSLOVACIEI, LA CLUJ, IN ZILELE DE 18, 19 şi 20 APRILIE. „Atletul cosmic“ al lui Salvador Dali, transpunerea pe plan plastic a unui artist vizionar, (Coperta primului număr al revisteispaniole sugestiv numită Sportul 2000). Etapa a 4-a ne relevă din nou cunoscutul adevăr, care se cam neglijează, că singura sursă de goluri — în fotbalul de altădată, ca şi în jocul modern — este situată la mijlocul terenului. Dar cum construim, sau cum ar trebui să construim mai bine fazele prielnice de gol ? In combinaţiile care se iniţiază vom crea situaţii cu atît mai multe şi mai favorabile cu cit pregătirea lor se va face cit mai „camuflat“ posibil, şi nu străveziu, transparent, acelaşi jucător purtînd prea mult mingea, astfel ca adversarul să ghicească numaidecît intenţiile sau să cîştige timp. Unde se greşeşte ? Şi cum ar trebui să procedăm ? Este bine cum s-a orientat duminică apărarea echipei Steaua, atrăgîndu-şi adversarul în propriul teren, printr-un joc de pase laterale, de combinaţii scurte şi trecînd apoi la pase în diagonală spre a evita presingul înaintaşi- lor „albi“ şi a găsi, prin surpriza creată, culoarul pentru pasa decisivă în adîncime „printre“ doi jucători. Aşa au procedat Vigu, Voinea, Tătaru şi — spre sfirşitul partidei — Dumitriu III. Militarii au greşit, însă, în mai multe rînduri, fie la recepţionarea balonului, fie printr-o demarcare insuficientă numericeşte şi nesimultană în cîmpul dinamovist. Unde şi cînd se greşeşte ? Se greşeşte acolo şi atunci cînd jucătorii unei echipe chiar dacă execută perfect pasele scurte de la mijlocul terenului — încercînd să-l ademenească pe adversar şi să-l scoată astfel din dispozitiv — îşi continuă acţiunea din direcţia de atac, pe aceeaşi parte unde au iniţiat atacul şi unde rezistenţa este mai mare şi mai organizată, în loc de a schimba subit jocul pe partea opusă, pentru a-i surprinde pe apărători răsfiraţi şi în imposibilitate imediată de a-i închide spaţiile libere sau de a asigura funcţionarea dublajului în atacurile de deposedare. Acest lucru a fost bine sesizat de echipa Steaua în jocul cu Dinamo, însă nu a fost aplicat decit sporadic şi anume mai ales atunci cînd celelalte formule dădeau greş. Petre STEINBACH (Continuare în pag. a I-a) COMENTARIUL ETAPEI SURSA GOLURILOR • UNDE ŞI CÎND SE GREŞEŞTE & CINE POATE FI JUCĂTOR DE MIJLOC • IMPORTANŢA PASEI IN DIAGONALĂ Echipa secundă a ţării noastre a avut o comportare mai bună decit reprezentativa A, întrecînd duminică puternica selecţionată masculină de popice a Ungariei la un scor categoric : 5614—5438 p.d. Iată in fotografie pe doi dintre autorii principali ai acestei frumoase victorii, reşiţenii Ilie Băiaş (992) şi Iosif Tismănaru (943) lansind bila. Foto : M. THEO IN PRELIMINARIILE U.E.F.A. POLONIA-U.R.S.S. (JUNIORI) 1-0 (1-0) La Varşovia, in cadrul preliminariilor turneului U.E.F.A., reprezentativa de junior a Poloniei a întrecut formația U.R.S.S. cu scorul de 1—0 (1-0). \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\\' DATELE DE DESFĂȘURARE A C. H. DE VOLEI La propunerea F.I.S.U., acceptată de F.I.V.B. şi susţinută de către federaţia bulgara (organizatoare), campionatele mondiale de volei se vor desfăşura intre 18 septembrie şi 3 octombrie (masculin), 20 septembrie şi 3 octombrie (feminin), cu turnee finale la Sofia şi, respectiv, Varna. ]FALSAETICHETĂ in masivul grup al celor 300 ^ de adolescenţi —reuniţi în- tr-un concurs republican de atletism — ne-au atras în I mod deosebit atâîţia cîteva siluete. Şi nu pentru că erau I excelent cizelate (de virtuţile acestui I desăvîrşit sculptor care este sportul I beneficiau şi alţii, mulţi), ci prinvestimentaţia arborată şi prin implicaţiile (de comportament) ale acesteia. Departe de noi spiritul filistin care ne-ar face să spunem că nu ne-au plăcut mantourile cu catarame masive, cizmele, mulate pe gambă, pletele blonde lăsate dezinvolt pînă la mijlocul spatelui şi ochelarii giganţi ce mas-I chează figura. Sînt extravagante, jucării tentante ale unei vîrste cînd sentimentele de adolescent încearcă să su-I grume ultimele tresăriri ale copilăriei Am observat, însă, că aceste (în aparenţă) nevinovate accesorii dezvoltă la purtătoare anume sentimente de superioritate (aere — cum le spun cei mai mulţi), afişate cu ostentaţie faţă de colegele care nu se prevalează de „atribute” similare. Am înregistrat, astfel, o foarte acidă caracterizare (privind decenţa vestimentară) pe care o atare vedetă a făcut-o unei medaliate, copilă modestă căreia nu-i este, probabil, foarte simplu să afişeze, în comuna unde locuieşte, ochelari cît roata carului sau zurgălăi care fac zgomotul maritar oraşe. Era aici, pe lîngă o vizibilă invidie că anonima reuşise — prin rezultatul obţinut — să capteze atenţia generală şi o evidentă conştiinţă a superiorităţii sale la care nimic n-o îndreptăţea, pe acea aproximativă copie a Brigittei Bardot, în afara civilizaţiei ei... exterioare. Cazurile de sfidare şi de infatuare nu se manifestă, însă, numai vizavi de partenerii de întrecere mai puţin „sonori şi policromi”, ci se extind şi dincolo de perimetrul arenei sportive în forme de manifestare din cele mai diferite. Ca aceea a replicii violente şi ireverenţioase („duceţi-vă dracului, provinciali obtuzi”), pe care unele dintre speranţele noastre olimpice — tot la atletism — au aplicat-o locuitorilor Cimpulungului cînd aceştia le-au incriminat exagerările îmbrăcăminţii şi ale comportamentului. Sau ca o alta, arborată de cîţiva boxeri (cu destulă reputaţie) care au preferat, drept răspuns la aceeaşi sesizare, să-şi dezbrace hainele şi să facă o promenadă cu trunchiurile dezgolite, arătînd lumii, ca la circ, bicepşii lor puternici şi piepturile păroase pe care străluceau pandantive de diferite mărimi. Comportări ce lasă un gust amar şi vin să alimenteze o părere puţin măgulitoare sintetizată în formula „lăsaţi-i în pace, sunt sportivi !“. Etichetă aplicată impropriu şi nedrept masei generale de sportivi, dar cerintă de cîţiva care, după expresia lui Cornel Ofelea, ar trebui excluşi din mijlocul nostru. Pentru că sportul este moral prin esenţă iar cei care-i alterează cu ceva conţinutul nu pot avea acces în templul lui I Nuşa MUŞCELEANU I I I I I I I I I I I I I !