Sportul, mai 1971 (Anul 27, nr. 1248-1276)

1971-05-08 / nr. 1253

N ADUNAREA ŞOIM CONSACRATĂ . ANIVERSAI SEMICENTENARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN întregul nostru popor săr­bătoreşte cu inima plină de bucurie împlinirea a cincizeci de ani de la întemeierea Par­tidului­­ Comunist Român. Eve­niment de importanţă epocală în istoria mişcării muncito­reşti din ţara noastră, în is­toria milenară a poporului ro­mân, crearea Partidului Co­munist, pe baza ideilor înain­tate ale marxism-leninismului, a dat un nou avînt seculare­lor lupte de eliberare ale po­porului nostru, pentru făuri­rea României libere şi inde­pendente şi înaintarea ei pe calea civilizaţiei şi progresu­lui, a socialismului. Cu prilejul amplelor mani­festări omagiale care au pre­cedat gloriosul jubileu, a fost din nou şi cu putere reafirma­tă unitatea de granit a tuturor oamenilor muncii, fără deose­bire de naţionalitate, din pa­tria noastră, legătura indes­tructibilă dintre partid şi po­por, adeziunea totală a ma­selor — muncitori, ţărani, in­telectuali — la politica parti­dului, angajarea lor hotărâtă în înfăptuirea acestei politici, cu neţărmurita convingere că ea slujeşte cauzei fericirii po­porului, progresului multilate­ral al societăţii noastre. In Capitală, importantul e­­veniment — a 50-a aniversare a Partidului Comunist Român — a fost sărbătorit, vineri di­mineaţa, în cadrul unei adu­nări solemne organizate în Sala Palatului Republicii So­cialiste România. Marea sală are un aspect sărbătoresc. Pe fundalul sce­nei, dominat de faldurile dra­pelelor partidului şi statului, se văd stema Partidului Co­munist Român, cifra jubiliară „50” şi datele festive : „1921 —1­971”. La ora 10 dimineaţa o fur­tună de aplauze şi urale sa­lută sosirea in sală a condu­cătorilor partidului şi statului. In prezidiu iau loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Nicules­­cu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Pe­tre Lupu, Dumitru­ Popa, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile V­ili­cu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Bla­­jovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Carol Ki­rály, Vasile Patilineţ, Ion Stă­­nescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter. Vechi militanţi ai mişcării muncito­reşti din ţara noastră, printre care veterani care au luat parte la formarea partidului, fruntaşi în producţie din in­dustrie şi agricultură, eroi ai muncii socialiste, conducători ai organizaţiilor obşteşti şi alţi reprezentanţi ai vieţii so­ciale şi culturale. Se aflau în sală membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, ai Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, acti­vişti de partid şi de stat, nu­meroşi membri de partid din ilegalitate veniţi din toate judeţele ţării, primii secretari ai comitetelor judeţene ale P.C.R., conducători ai institu­ţiilor centrale şi organizaţii­lor obşteşti, muncitori fruntaşi in producţie, militari ai Forţe­lor noastre Armate, savanţi, creatori pe tărîmul artelor. Erau de faţă şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi în Republica Socialistă România. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv­ al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri. In­ovaţiile asistenţei, la a­­dunarea solemnă a luat cu­­vintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Ampla expunere a secreta­rului general al® partidului a fost ascultată cu profund in­teres de cei prezenţi in sală, de milioane de cetăţeni din întreaga ţară, prin intermediul staţiilor de radio şi televiziune. In repetate rinduri, cei pre­zenţi în sală au subliniat cu puternice aplauze şi ovaţii expunerea secretarului general al Partidului Comunist Român preamărind atît actul istoric deschizător de drumuri de la 8 mai 1921, cit şi înfăptuirile remarcabile obţinute în opera de construire a socialismului în România, care au adeve­rit şi adeveresc, zi de zi, ma­rele rol al comuniştilor, al partidului lor în viaţa şi des­tinele poporului nostru. Adunarea ia sfirşit intr-o atmosferă însufleţitoare. Nu contenesc uralele şi ovaţiile pentru Partidul Comunist Român şi Comitetul său Cen­tral, în frunte cu secretarul general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru unitatea de nezdruncinat a mişcării comu­niste şi muncitoreşti interna­ţionale, pentru triumful cau­zei socialismului şi păcii in lume. In sală răsună înălţător im­nul de luptă al clasei munci­toare din lumea întreagă — „Internaţionala“. (Agerpres) SPECTACOL DE GALĂ In Sala Palatului Republicii Socialiste România a avut loc vineri seara spectacolul de gală, organizat cu prilejul aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român. La spectacol au asistat to­varăşii :Nicolae Ceauşescu, cu soţia, Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Şte­fan Voitec, Iosif Banc, Cons­tantin Băbălău, Petre Blajo­­vici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Carol Ki­rály, Vasile Patilineţ, Ion Stă­­nescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, împre­ună cu soţiile, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. In sală se aflau, de aseme­nea, vechi militanţi ai mişcă­rii muncitoreşti din ţara noastră, activişti de partid şi de stat, conducători ai insti­tuţiilor centrale şi organizaţii­lor obşteşti, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice, oameni din întreprin­derile şi instituţiile Capitalei. Spectacolul a constituit o impresionantă evocare a celor 50 de ani de activitate glori­oasă a Partidului Comunist Român — anii grei ai luptei ilegale a partidului pentru li­bertate şi independenţă naţio­nală, insurecţia armată de la 23 August 1944, iniţiată, orga­nizată şi condusă de partid, munca plină de avînt pentru edificarea României socialiste. Spectacolul se încheie apo­teotic cu un imn închinat par­tidului. (Agerpres) CRAIOVA, 7 (prin telefon, ele la trimisul nostru). — Desigur, întrecerile nu ar fi fost amînate chiar dacă ploaia și vîntul ar fi continuat și in ziua finalei. Dar, conform „promisiunilor“ meteorologi­lor craioveni, norii au în­ceput să se risipească. O­­dată cu... plecarea lor, la Craiova au venit ultimii fi­­nalişti care, sîmbătă, se vor întrece în cadrul celei de-a IV-a ediţii a Crosului Tine­retului, consacrat aniversării Semicentenarului Partidului. In cursul zilei de vineri am discutat cu mai mulţi concurenţi. Aproape fiecare dintre ei speră la un loc fruntaş în clasamentul fi­nal. Intre timp, la Comitetul judeţean Dolj al U.T.C. se fac ultimele pregătiri pentru ca sîmbătă, la ora 13,30, to­tul să fie terminat. înaintea startului, cei 490 de Analişti, încolonaţi în faţa Teatrului Naţional, vor defila pe Bu­levardul Unirii, îndreptîn­­du-se spre locul de concurs. Craiovenii au luat cu multe zile în urmă cunoştinţă de această competiţie pe care o găzduieşte oraşul lor ; afişe expuse pe arterele cele mai circulate ale municipiului îi­­invită sîmbătă in Parcul Poporului. Cit despre pre­mii, acestea vor fi nume­roase , vor oferi cupe C.C. al U.T.C., C.N.E.F.S., Consi­liul judeţean al sindicatelor Dolj, ziarul „Înainte“ etc. La întreceri au fost invitaţi şi 10 atleţi din Cehoslovacia, care vor participa în afară de concurs. In încheierea succintei re­latări iată ce ne-a declarat tovarăşul Adrian Cioboiu, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al U.T.C. : „Dorim ca finala Crosului Tineretului, pe care ne re­vine cinstea să o găzduim, să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni. Urez tine­rilor bun venit în municipiul Craiova şi succes în frumoa­sa lor competiţie“. Ion GAVRILESCU AZI, LA CRAIOVA FINALA CELEI DE A 4-A EDIŢII A CROSULUI TINERETULUI Crosul, întrecere sportică de largă acre­sibilitate şi popularitate, s-a bucurat şi se bucură întotdeauna de participare numeroasă. Imaginea alăturată este o măi lui Le grăitoare in acest sens. ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICA ȘI SPORT 4 PAGINI 30 BANI Sîmbătă 8 mai 1971 CONDUCEREA DE CĂTRE PARTID, CHEZĂŞIA SUCCESELOR LARGII MIŞCĂRI „Dezvoltarea largă a sportului de masă presu­pune deplina înţelegere a rolului social al spor­tului, a importanţei sale în societatea noastră. Cu cît activitatea sportivă cunoaşte o amploare mai mare, cu atît se îmbunătăţesc caracteristicile bio­logice ale poporului. Sportul înseamnă sănătate şi călire fizică, energie şi capacitate sporită de muncă, înseamnă recreare şi destindere, compen­sarea eforturilor intelectuale tot mai mari, soli­citate omului zilelor noastre. în acelaşi timp, sportul de masă formează baza sigură a sportului de performanţă, singurul rezervor care-l poate omenta continuu cu talente". (Din Salului C.C. al P.C.R. şi a­ Consiliului de Miniştri adresat Conferinţei pe ţară a mişcării sportive, din iulie 1967). DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN ROMÂNIA έntregul nostru po­por sărbătoreşte astăzi unul din­tre cele mai mă­reţe evenimente din istoria sa, împlinirea a cincizeci de ani de la crearea Partidului Co­munist Român. După cum arăta tovarăşul NICOL­AE CEAUŞESCU în amplul articol „Strînsa uni­tate cu poporul — chezăşia victoriilor politicii partidului“, apărut in revista „Probleme ale păcii şi socialismului“ nr. 5/1971. „Partidul Comunist Român s-a afirmat, prin în­treaga sa activitate, ca un exponent fidel al intereselor clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor muncii din patria noastră, conducînd cu succes opera complexă, multilaterală de trecere de la orînduirea capitalistă la socialism, de edificare a noii societăţi în care îşi găsesc întruchiparea năzuinţele cele mai înalte de libertate naţională şi socială ale poporului român". Sub conducerea partidului, ţara noastră a străbătut un drum uriaş, de muncă, de succese, de împliniri. Acum, cînd aniversăm cinci decenii de la marele eveniment, România prezintă tabloul luminos al unei ţări prospere, aflate în plin avînt creator, cu o industrie dina­mică, cu o agricultură înain­tată, tinzind mereu către un înalt nivel de civilizaţie şi cultură. Marile realizări ale po­porului român sunt indisolu­bil legate de politica parti­dului nostru, promovată con­secvent în toate domeniile de activitate. Este suficient să arătăm că în 1070, întreaga producţie a anului 11­38 a fost realizată în 22 de zile, iar în industria chimică în 5 zile, in energia electrică şi termică in 6 zile, în construc­ţia de maşini în 8 zile etc., pentru a vedea ce distanţă a putut fi parcursă în anii luminoşi ai socialismului. Acest ritm vertiginos a fă­cut posibilă dezvoltarea tu­turor laturilor vieţii­ mate­riale şi spirituale a popu­laţiei, inclusiv a mişcării de educaţie fizică şi sport. Patria noastră a intimpinat ziua de 8 Mai ca pe o săr­bătoare scumpă, toţi oamenii muncii şi-au înzecit eforturile spre a cinsti Semicentenarul cu noi şi noi realizări. Spor­tivii au ţinut să-şi aducă şi ei contribuţia, muncind cu mai mult spor, învăţînd mai bine, obţinind noi succese pe stadion. In cinstea aniversă­rii au fost organizate nume­roase întreceri, s-a inaugurat „Muzeul sportului“, iar o mare ştafetă poartă spre C­a­pitală mesajul de dragoste şi recunoştinţă adresat parti­dului. Semicentenarului i-au fost închinate recorduri, per­formanţe, mari victorii inter­naţionale, ca un omagiu al sportivilor adus partidului iubit. In zilele de 8 şi 9 mai, in Capitală şi în toate judeţele vor fi organizate mari ser­bări, demonstraţii de gimna­(Continuare­ în pag. a 4-a) ANGHEL ALEXE, preşedintele Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport O generaţie sănă­toasă, viguroasă, rod al mişcării sportive îndrumată de partid. „ŞTAFETA SEMICENTENARULUI P.C.R. 1921-1971“ în drum spre Bucureşti TIRGOVIŞTE. Reprezen­tanţi ai C.J.E.F.S. şi ai Con­siliului sindical judeţean au primit ieri după-amiază, în comuna de hotar Cetăţeni, pe purtătorii „Ştafetei Semi­centenarului P.C.R. 1921— 1971“, ce veneau de la Bra­şov, însoţiţi de pionieri, de la intrarea în oraş, mesagerii judeţului Braşov au fost con­duşi la sala de sport a grupu­lui şcolar Petrolul. Aci au avut loc interesante şi variate întreceri sportive. De o atenţie deosebită s-au bucurat meciu­rile de volei pentru cîştigarea „Cupei Semicentenarului“, a cărei finală s-a disputat între echipele Sănătatea şi Metalul. Azi, la ora 16:30, ştafeta îşi va continua drumul spre Ploieşti, şi va fi purtată de atleţi, lup­tători şi aeromodelişti. FOCŞANI. Plecată din jude­ţul Bacău, „Ştafeta Semicen­tenarului P.C.R. 1921—1971“ a sosit ieri la ora 13:30 în loca­­­litate. Oaspeţii au fost în­­tîmpinaţi de vicepreşedintele C.J.E.F.S. Vrancea, tov. Costa­­che Hogaş, la limita dintre judeţele Vrancea şi Bacău. Primirea ştafetei s-a făcut în sala de festivităţi a liceului „Unirea“, întrucît din cauza timpului nefavorabil ea n-a putut fi organizată pe stadion. Băcăuanii au fost întîmpinaţi cu căldură în oraşele Adjud şi Mărăşeşti. La Focşani, se dispută numeroase competiţii închinate Semicentenarului. Acum se desfăşoară finala „Cupei 8 Mai“ la fotbal, între echipele Luceafărul Focşani şi Foresta Gugeşti. De asemenea, sunt programate meciuri de baschet, volei, tenis de masă, popice (finala pe ţară a Cupei U.G.S.R.) şi handbal. Azi, l la ora 14, purtătorii ştafetei ju ■ deţului Vrancea (8 sportivi fruntaşi) vor pleca din faţa teatrului municipal spre Bu­zău, unde vor sosi în jurul orei 16. (continuare in pag. a 4-a) A FOST INAUGURAT MUZEUL SPORTULUI In complexul „23 August“ din Capitală a fost inaugurat vineri după-amiază „Muzeul naţional al sportului“. Numeroasele exponate pre­zintă evoluţia sportului pe teritoriul patriei, din cele mai vechi timpuri, pînă în zilele noastre. Intre altele, în vi­trine sunt prezentate trofee cu­cerite de sportivii români în competiţii internaţionale de mare anvergură : cupe, diplo­me, medalii ale campionilor europeni, mondiali şi olimpici. La deschiderea muzeului au luat parte tovarăşii Leonte Răutu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Mihai Gere şi Ion Iliescu, membri supleanţi ai Comitetului Executiv, secre­tari ai C.C. al P.C.R., Ilie Ră­dulescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Dan Marţian, prim­­secretar al C.C. al U.T.C., mi­nistru pentru problemele tine­retului, Anghel Alexe, preşe­dintele C.N.E.F.S., reprezen­tanţi de frunte ai vieţii spor­tive, ziarişti, un numeros pu­blic). (Agerpres) Vizitind standurile noului muzeu Ieri la complexul ,,23 August“ din Bucureşti DU­PĂ-ĂMIAZĂ SPORTIVĂ ATRACTIVĂ PE STADIONUT REPUBLICII in program: atletism, fotbal şi călărie Stadionul Republicii va găz­dui astăzi după-amiază, in­­cepind de la ora 14, un inte­resant program sportiv. Vom asista mai întîi la o inedită întrecere atletică , se vor disputa numai probe de aler­gări şi sărituri — între repre­zentative masculine ale o­­raşelor Bucureşti şi Praga. Concursul se anunţă ca deo­sebit de atractiv, întrucit se va bucura de participarea unora dintre atleţii români şi cehoslovaci de cea mai ri­dicată valoare. Remarcăm prezenţa în cadrul echipei oaspete a sprinterului Ludvik Bohman, creditat anul trecut cu 19,3 de 100 m (10,1 cu vînt), a semifondiştilor Petr Blaha şi Mirek Horcic, • deţinători ai unor performanţe valoroase la 1500 m (3:40,9 şi 3:41,4), a săritorului de triplu Vaclav Fiser, care a reuşit în 1970 performanţa de 16,47 m. Reprezentativa Bucureş­­tiului va avea ca principale atuuri pe Gheorghe Zimitres­cu (100 m), Şerban Ioan (înălţime) şi Dinu Piştalu (prăjină)­. Ceilalţi­­atleţi­ bu­­cureşteni de valoare — se­lecţionaţi în lotul reprezen­tativ — se pregătesc pentru întilnirea cu Norvegia, pro­gramată marti şi miercuri la Constanta. In continuarea meciului at­letic se va desfăşura partida de fotbal din cadrul celei, de-a 23-a etape a campionatului diviziei A dintre echipele bu­­cureştene Rapid şi Progre­sul. In pauza meciului, pu­blicul va urmări o probă de Călărie, ștafeta cu obstacole.

Next