Sportul, iunie 1971 (Anul 27, nr. 1277-1306)
1971-06-11 / nr. 1287
Mr. 1287 (6721) Post-scriptum la etapa a XXVII-a AUTORUL PIERDERII UNUI PUNCT DE CĂTRE FARUL S TUSIERUL SBERCEA După ceasul nostru (și al stadionului), mai era un minut pinăla terminarea meciului „U“ Cluj ~ Farul. După cronometrul arbitrului I. Ritter (care a prelungit partida cu aproape 4 minute, deși în teren nu s-a petrecut decit o întrerupere de joc de circa 1—2 minute, clnd a fost eliminat Ghirca), partida se afla în minutul 8,'î. Atunci, arbitrul de linie A. Sbercea a comis greşeala ce avea să ducă la înscrierea golului victoriei de către gazde. La o minge Înaltă au sărit Munteanu şi Feişa. Ei se aflau cu faţa spre «arbitrul de centru şi cu spatele" la tuşier. Dar, A. Sbercea a semnalizat fault comis de Piesa. I. Ritter, nepregătit, a ezitat, a vrut să dicteze infracţiune săvirşită de Munteanu — ceea ce ar fi fost mai aproape de adevăr, deşi faza nu se cerea întreruptă —, s-a luat, după direcţia steagului de la linie, şi l-a penalizat pe Pleşa, dictind lovitura liberă cam la 30 de metri, lateral. A executat Creţu, iar Adam, profitind şi de defectuosul plasament al apărătorilor adverşi, a reluat direct în gol, răpind constănţenilor punctul pe care-l meritau cu prisosinţă. Lată unde poate duce o greşeală de arbitraj, ce părea la un moment dat neînsemnată. Iată unde poate duce neatenţia de o fracţiune de secundă a arbitrului de centru, care a fost indus in eroare de colegul de la linie. (Al. C.). O PARTIDĂ CU SCÎNTEI !... ...şi tu noi „clienţi“ ai comisiei de disciplină Culmea ! Tocmai partida de la Petroşani, considerată, iniţial, printre cele mai „liniştite”, avea să-i scoată peri albi arbitrului N. Petriceanu ! Ea a debutat „exploziv“, ajungind, treptat, la o temperatură maximă. „Tonul“ l-a dat Cringaşu, recalcitrant şi excesiv de violent in atacuri, şi, apoi, pe urmele sale aucălcat Tonca, Grozea, Gruber, Caramalis şi Stocker. îngrijorat de această stare de lucruri, observatorul federal, B. Pătruţescu, a convocat la pauză antrenorii şi căpitanii de echipă, cerindu-le să instaureze calmul printre jucători. Intervenţia sa n-a avut insă nici un rezultat. Dimpotrivă. La reluare, jocul s-a aprins şi mai rău, iar după înscrierea golului lui Naidin, gestul lui Mocanu a aruncat un chibrit aprins în această atmosferă explozivă... Totul a pornit de la cartonaşul galben pe care arbitrul Petriceanu i l-a arătat lui Mocanu, drept urmare a unui şir de proteste şi vociferări. Mocanu, căpitan de echipă şi component al lotului naţional, in loc să se potolească, a continuat să protesteze, pornind spre tuşă, cu intenţia de a părăsi terenul. (Gestul lui Dan — minus tricoul dezbrăcat — este luat ca exemplu !) în cele din urmă, Mocanu s-a liniştit, şi-a reluat locul în teren, dar atitudinea sa a contaminat pe alţi coechipieri. Urmarea ? Cringaşu a primit imediat sancţiunea cartonaşului galben. In min. 73, Grozea şi-a ieşit şi el din pepeni, începînd să vocifereze la un fault sancţionat de o lovitură liberă, şi cum era la prima abatere, arbitrul Petriceanu i-a arătat şi lui cartonaşul galben. Apoi, in secundele următoare, cu viteza unui prestidigitator, N. ■ Petriceanu a făcut să apară şi cartonaşul roşu pentru acelaşi Grozea. Mocanu şi Bădin s-au rugat de arbitru să-l ierte, motivînd : „duminică avem meci cu Steaua !", dar N. Petriceanu a rămas ferm pe poziţie, pentru că, aşa cum avea să declare mai tirziu în prezenţa observatorului federal, Grozea a continuat să protesteze şi după avertizarea lui, folosind o expresie trivială. „Răfuielile’ au continuat în teren, şi imediat am asistat la o violentă ciocnire . Naidina Cringaşu, din care primul s-a ales cu capul spart, iar al doilea cu o comoţie, fiind de altfel înlocuit cu Juhasz... ••■Şi iată cum o partidă spectaculoasă n-a putut să primească un bun calificativ, datorită unor gesturi nesportive... g. m. INSTANTANEE IEȘENE ...LA CABINE. După ce anunţă formaţiile antrenorul N. Dumitrescu precizează cu zîmbet subtil „Jucăm, deci, fără Gornea, fără Axente, fără FI. Dumitrescu, înseamnă că, acum, avem lot ?”. întotdeauna Dumitrescu III a fost un om de idei. Dacă ne amintim bine, fără lot, U.T.A. a ciştigat două campionate. Acum, U.T.A. nu va mai ciştiga campionatul. Dar U.T.A. rămîne campioana fair-play-ului, aceeaşi distinsă şi sportivă „tînără doamnă” de Pe Mureş. Aveau să o afirme cu toţii, arbitrii, jucătorii ieşeni, observatorul federal Gheorghe Ola. Gil Mărdărescu... DUPĂ MECI. N. Dumitrescu traversează terenul umăr la umăr cu Gil Mărdărescu şi-l felicită bărbăteşte şi sportiv „Ai fost mai bun!” • Un singur jucător trist printre ieşeni , Moldoveanu, care mai are încă o etapă de suspendare. Zice că ar fi marcat cel puţin un gol cu U.T.A., dacă ar fi jucat, dar şi aşa Tătaru nu va avea linişte : „îmi trebuie un gol la Braşov, tu penultima etapă, şi cîştig titlul de golgeter!“ Jiule, ce ţi se pregăteşte în ultima etapă la Iaşi ! * Gil Mărdărescu e felicitat pentru jocul intr-adevăr bun al fiului său. Din cite sa spune, a fost cel mai bun meci al lui Mircea Mărdărescu în divizia A. Gil, diplomat, cum 11 ştim, a replicat însă , de fiecare dată : „Echipa a făcut cel mai bun meci al său, acasă, în acest sezon". I. MIRCEA ETAPA A XXVII-a ÎN CIFRE • în actualul campionat al diviziei A, după 27 de etape, s-au marcat 512 goluri, în etapa a 27-a s-au înscris 24 de goluri, cu o medie de 3 goluri de partidă. Marica (Politehnica Iași) a marcat în această etapă 3 goluri şi este al treilea jucător care a realizat această performanţă în acest campionat (Tătaru — ,de două ori şi Braşovschi sunt ceilalţi doi performeri). Cuperman a înscris în min. 43 al partidei Politehnica — U.T.A. al 500-lea gol al actualului campionat. • Naidin, marcînd în ultimele două etape cite două goluri, a adus echipei sale 4 puncte de „aur“ şi în acelaşi timp a menţinut simetria . Jiul a acumulat 25 de puncte, înscriind... 25 de goluri • Cele mai mari note în această etapă le-au primit jucătorii de la Politehnica și de la Rapid, fiecare cu un total de 87 p (cu o medie de 7,90), iar cele mai mici note le-a primit C.F.R. Timişoara — 65 p (5,90). Cea mai bună apărare: Dinamo — 11 p (8.20); cea mai bună linie de mijloc : Politehnica (Mărdărescu 8, Simionaş 9) — 1.7 p (8,50), iar cele mai bune linii de atac : Jiul şi Politehnica, fiecare cite 32 p (8,00). • Iată ordinea primelor trei echipe în clasamentul „constantvaloric“ după 27 de etape : 1. POLITEHNICA IAŞI 2 145 p (IANUL 215), 2. Steagul roşu 2 113 p (Adamache 207), 3. „U“ Cluj 2 100 p (Creţu 193)... • Vă prezentăm oraşele care candidează cu şansele cele mai mari la ciştigarea „Trofeului Petschovschi“ In acest campionat : 1. CLUJ 8,85, 2. Ploiesti 8,66, 3. Petroşani 8,50, 4. Constanta 8,46, 5. Bucuresti 8,42. Adrian VASILESCU Etapa, vazuta de NEAGU RADULESCU — Cinta un marinar la proră... Arbitril meciurilor etapei a XXVIII-a, din 13 iunie, Dinamo~'Univ.I, Craiova; EM. VLAICULESCU, ajutat la linie de M. Marineni şi M. Moraru (toţi din Ploieşti) ; C.F.R. Cluj— Steagul roşu: A. PIRVU, ajutat de I. Hrisafi şi R. Buzdan (toţi din Bucureşti) ; Petrolul — Steaua : S. MUREŞAN (Turda), ajutat de G. Vereş şi A. Pop (ambii din Cluj) ; Farul — U.T.A. : G. POPOVICI, ajutat de G. Vasilescu II şi I. Simion (toţi din Bucureşti) ; I. Progresul — fiul : T. STANEV (Bulgaria), ajutat de O. Calagherovici şi G. Iliescu (ambii din Braşov) ; C.F.R. Timişoara — „U” Cluj: V. PADUREANU, ajutat de M. Bică şi A. Munich (toţi din Bucureşti) ; F. C. Argeş — Rapid : O. ANDERCO (Satu Mare), ajutat de C. Silaghi şi V. Trifu (ambii din Baia Mare) ; Sport Club Bacău — Politehnica: A. BENTU, ajutat de G. Dragomir şi N. Cătănoiu (toţi din Bucureşti). Măsuri ale comisiei centrale de competiţii şi disciplină a F.R. Fotbal In şedinţa ţinută aseară, comisia centrală de competiţii şi disciplină a luat următoarele măsuri legate de abaterile unor jucători la ultimele meciuri : — Grozea (Petrolul) — suspendat o etapă pentru proteste la deciziile arbitrului; — Pop (Rapid) — avertisment pentru joc periculos ; — Varga (C.S.Mig Reşiţa) — mustrare pentru proteste la deciziile arbitrului; — Vitelaru şi Huţanu (ambii de la Fulgerul Dorohoi) — suspendaţi pe cite 6 luni pentru lovirea arbitrului de linie şi, respectiv, a unui adversar — Curoian şi Iordache (ambii de la Minerul Baia Sprie) — suspendaţi pe cîte 3 etape pentru lovire reciprocă (făcînd parte din aceeaşi formaţie au crezut că pot schimba pumni între ei, fără să-i deranjeze nimeni !). Tot aseară, comisia a analizat cauzele nedisputării meciului dintre echipele de tineret-rezerve „U‘‘ Cluj — Farul, consemnînd rezultatul de 3—0 (forfait) în favoarea Uni-* versitatii Cluj. Miercuri s-au dezlănţuit energii deosebite (Urmare din pag. 1) Mai ales că ploieştenii sunt atinşi de o anemie serioasă, pe care ei, jucătorii, vor s-o compenseze prin nervozitate, durităţi şi nesportivitate. Că „U” Craiova a pierdut un punct acasă în faţa ceferiştilor clujeni nu ne miră, fiindcă acolo dezbinarea sapă cam de mult, în faţa unei conduceri incapabile să anime jucătorii şi pe antrenori. Iar C.F.R.-ul se mişcă binişor, aşa cum a făcut mereu în acest campionat, cu toate că e o trupă de caporali şi sergenţi. Cu totul imprevizibil a fost eşecul Steagului roşu, pe teren propriu, după ce acum cîteva zile călcase peste Rapid cu atîta demnitate. Dar cum în campionatele noastre rezultatele bazate pe amabilitatea gazdelor au devenit aproape la fel de frecvente ca şi loviturile de colt, nu mai ştii cînd e albă sau cind e neagră. Fiindcă anchete se fac, dar numai in cazul echipelor de copii şi juniori. Este foarte posibil ca performanţa lui S.C. Bacău să fie onestă, ca şi alte rezultate din această etapă sau din altele, dar morbul la care ne-am referit există. Ca de obicei, Farul a jucat din nou în deplasare cu vitejie, inteligenţă şi forţă. Păcat de gestul lui Ghirca şi de greşelile arbitrilor Sbercea şi Ritter, care au permis pînă şi înscrierea unui gol din ofsaid. Nu de alta, dar studenţii clujeni joacă bine la ora actuală şi pot ciştiga şi singuri. Cuplajul interbucureştean a fost încordat, iar derbyul a stors publicul de puteri, scaldindu-l intr-o mare de emoţii. Progresul n-a mers rău, dar n-a reuşit să înfrîngă Steaua. O soartă ingrată vrea ca Progresul să retrogradeze anul acesta, cind, în sfîrşit, are jucători tineri, capabili, cum n-a avut poate de cînd o ştiu, ea, această insulă la care acostau înainte toţi fotbaliştii în derivă. Peniţă Moldoveanu a făcut lucruri remarcabile, în cîteva luni. A construit o echipă nouă, a adunat şi ceva puncte, dar e foarte greu să realizezi intr-un timp scurt obiective care de regulă sa resping. El a primit astă-iarnă o formaţie plafonată, neputincioasă, cu o situaţie deplorabilă în clasament. Astăzi, Progresul arată bine (cu două, trei excepţii), dar se va scufunda probabil, plătind greşelile anului trecut şi ale altor ani trecuţi. Deşi cu patru zile in urmă, Dinamo şi Rapid s-au aflat în situaţii jenante (învinse la Petroşani şi Bucureşti), miercuri, ele s-au înfruntat cu două echipe de sol, incit eşti uimit de ciudatele metamorfoze care fac uneori aproape de neidentificat pe fotbaliştii noştri. Acum, judecind partida cu oarecare detaşare, trebuie spus că spiritul ofensiv care a caracterizat pe rapidişti i-a ajutat să fie echipa mai echilibrată şi mai în stare să domine. Practicînd acelaşi marcaj abuziv, care nu s-a dovedit o armă in stare să neutralizeze nici măcar atacul fiului, dinamoviştii s-au subordonat aproape tot timpul jocului giuleştenilor. Urmărirea deseori gratuită a atacanţilor adverşi a privat pe Dinamo de capacitatea ofensivă a liniei sale mediane, obligind-o să nu poată deveni periculoasă decit rareori şi să nu conteze cel mai adesea un atac decit pe zbaterile homerice ale lui Lucescu sau pe momentele de dezlănţuire ale lui Dumitrache. Cu toate că practică acest stil de apărare, chipurile cel mai bun, Dinamo a primit miercuri gol, de la un atac mai modest prin comparaţie cu al său. Şi cu toate că beneficiază în faţă de personalităţi deosebite, Dinamo n-a egalat decit in extremis, fiindcă înaintaşii ei sunt obligaţi să lupte în condiţii deosebit de grele, chiar dacă apărarea adversă nu are vreo capacitate deosebită. Accidentul lui Nelu Nunweiller ne-a înfiorat pe toţi. Bine că nu e vorba de fractură, fiindcă aşa suntem siguri că Nunweiller III va mai apare în fata noastră, cu jocul său ferm și inteligent. In perioada de iritare maximă a coechipierilor săi Dumitrache a făcut un gest frumos, protejindu-1 pe Pop. Aplaudăm o atare atitudine. Finalul meciului a fost fascinant, pentru că după primirea golului, Dinamo a început să atace vehement. Abia atunci s-a văzut ce puternică poate fi această echipă, cind începe să utilizeze o parte din însemnatul ei potențial, în scopuri ofensive. CUPA DE VARĂ Pe toată perioada întreruperii campionatului, Federaţia română de fotbal, în colaborare cu A. S. Loto-Pronosport şi comisiile judeţene de fotbal, organizează „Cupa de vară“ 1971, competiţie care va asigura cu meciuri româneşti programele concursurilor Pronosport. La această interesantă competiţie vor participa echipe din campionatul diviziilor B şi C din ţara noastră. Iată în continuare componenţa primelor 8 grupe (care îşi vor disputa etapele la 4, 11 şi 13iuiie.c.) ,nfiruptul I. Minobradul Vatra Dornei, Rarăul Cîmpulung, Minerul Gura Humorului şi Foresta Fălticeni ; Grupa a II-a : C.F.R. Paşcani, Ceahlăul Piatra Neamţ, Victoria Roman şi Cimentul Bicaz ; Grupa a III- a : Textila Buhuşi, Minerul Comăneşti, Petrolul Moineşti şi Trotuşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ; Grupa a IV- a: F. C. Galaţi, Dacia Galaţi, Progresul Brăila şi Unirea Tricolor Brăila ; Grupa a V-a Automobilul Focşani, Olimpia Rm. Sărat, Şoimii Buzău şi Metalul Buzău; SffiPMalîna JiEMallSfinstanţa, I.M.U. Medgidia, Cimentul Medgidia şi Electrica Constanţa ; Grupa a Vil-a , Metalul Bucureşti, S.N. Olteniţa, Dunărea Giurgiu şi T. M. Bucureşti ; grupa a VIII-a : Poiana Cîmpina, Caraiman Buşteni, I.R.A. Cîmpina şi Victoria Floreşti. Intr-unul din numerele viitoare vom prezenta şi planificarea jocurilor în aceste prime 8 grupe ale ’„Cupei de vară”, ediţia 1971.’ Rubrică redactată de LOTOJ’RONQSPORT sigortul ■ a "In culisele şi pe marginea cuplajului... inainte, in timpul şi după meciurile de pe stadionul „23 August“ ...Mai este aproape o jumătate de oră pînă la meciul Steaua — Progresul. Şi totuşi, toată lumea — jucători, arbitri, spectatori, ziarişti — se află pe „baricade“. Un... intîrziat — Nae Tătaru. Comentează în fugă partida „cadeţilor“. Printre altele : „Prima greşeală a lui Peniţă este trimiterea la tineret a lui Sandu Mircea. A jucat fantastic băiatul acesta. A fost cu o clasă deasupra celorlalţi“. ★ Partida a început... La 1-0 pentru Steaua, fundaşii „bancari” privesc toţi în pămint. Nimeni nu scoate o vorbă. La 21, Viorel Popescu imploră cerul, Dudu se face ghem pe iarbă, Măndoiu se repede la Manta : „De ce ieşi, mă, din poartă ? Nu ţi-a strigat toată lumea să stai acolo ? !“ Nervii încep să-şi spună cuivîntul... Mai rar o bancă a rezervelor atît de tăcută ca aceea a Progresului. In timp ce alături, Constantin se agită la fiecare minge, aici nu se aud decit oftaturi şi, în răstimp, exclamaţiile în surdină ale masorului .idose... Pauză. Cabina militarilor e „raiul” curioşilor. Cea a Progresului e încuiată. Optică diferită. Covaci insistă „Vreau siguranţă în apărare“, iar Constantin discută între patru ochi cu Iordănescu. În cealaltă cabină timp de 10 minute, nu auzim — de după uşă — decit fulgerele şi tunetele din tot universul, adunate în gura antrenorului Moldoveana „Secundul” Colceriu a rămas pe culoar — „nu pot sta acolo, e prea strimt"... Se plimbă ici colo, nervos, şopteşte din cînd în cînd „Asta-i fotbalul ! Asta e, și pace”, își aprinde apoi o ţigară. O „bea" cu patimă... „Exact ca la Timişoara. Ei — cite ocazii, atâtea goluri. Noi..." 2—2 ! Tot Progresul salută golul. O sticlă cu apă minerală trece, pe rînd, de la Popescu — venit la margine — la Tudose, apoi la preşedintele clubului, Ion Sfetcu... Setea i-a stăpînit pe toţi 7. Pentru marele derby, aproape nimeni nu face pronosticuri. Doar Marin Bărbulescu („iese meciul") şi Gelu Popovici — „1—1“ ( !), se încumetă. Aveau amîndoi să „cîştige“. Iar Bucurie la Rapid ! Neagu^ a înscris. Antrenorul Cristescu e fericirea întruchipată. Doar Răducanu e cumpătat: „Haideţi înapoi...“ ★ Ultimele minute. Doru Popescu ratează, Costea ii sărută, nu plasă, pe Lupescu... Mai sunt două minute. Rică pentru Lupescu „Fii atent, acum, Guiaî, că-mi place cum arată tabela”... Ultimul minut. F.galare. Necaz și extaz. Pe teren și pe margine. î’ăstinescu plînge — „Am pierdut campionatul în ultimul minut”. Cheran plînge și el. Lacrimi amare. Lacrimi de bucurie... Geo RAETCHI ★ ♦ Cristache șutează prin surprindere, deschizind scorul pentru Steaua. Fază din primul , de miercuri, al cuplajului interbucureştean. Foto : V. BAGEAO OPINIA ANTRENORULUI (Urmare din pag. 1) nul din Bratislava neînvinşi, deşi au fost la un pas de o asemenea performanţă. In urma acestui joc, care a înregistrat una din puţinele noastre comportări slabe (pentru că in fotbalul de performanţă nu se poatejuca MEREU bine şi ciştiga permanent», multe comentarii au căutat să demonstreze că tactica impusă de antrenor ar fi fost cauza principală a jocului slab şi a infringerii suferite la Bratislava. Totul s-a rezumat la concepţia de joc, care concepţie este acceptată sau, dacă vreţi, tolerată, cind se obţineau victorii şi... criticată vehement la înfrîngere. La Bratislava, pină în min. 88 concepţia a fost bună, dar în urma unei greşeli înlănţuite (de la Dumitrache la Răducanu) ea a devenit falimentară. Sincer să fiu, nici mie nu mi-a plăcut jocul de la Bratislava, pentru că s-a jucat după o partitură străină de modul de acţiune de pînă acum al echipei, determinată de spiritul de conservare al jucătorilor şi de teama de a nu primi gol. Pentru a sublinia importanţa unui joc echilibrat in apărare şi atac, precum şi cota noastră mai ridicată decit a cehoslovacilor, la acea oră, la „bursa fotbalului european”, am pregătit acest joc şi ara insistat chiar înainte de intrarea în teren, asupra faptului că nu am venit la Bratislava să jucăm in rolul „cetăţii asediate”, pentru că fotbalul se joacă deopotrivă în atac şi în apărare şi aşa va trebui să jucăm şi noi! In concluzie, jocul a fost pierdut pentru că jucătorii s-au străduit mai puţin decit altădată să-l... cîştige, iar de la un timp se mulţumesc cu minimum în joc, mentalitate manifestată de altfel şi în campionat. Eventualitatea unui 0-0 la Bratislava ar fi constituit pentru unii jucători suprema satisfacţie, atitudine care s-a reflectat şi în teren. Dar, în afara terenului nu se vede şi nu se aude totul , ca să se poată scrie. Să vă prezint însă pe scurt filmul ultimelor evenimente şi unele concluzii formale. După C.M. ’70, lotul reprezentativ de fotbal s-a reunit foarte tirziu (după 4 luni) pentru a da posibilitate campionatului să se desfășoare cu regularitate. Primul joc international a fost cu Finlanda, la 11 octombrie 1970 (3—0) ; al doilea, cu Țara Galilor, in deplasare, la 2 decembrie 1970 (0—2) ; al treilea cu Iugoslavia, la 21 aprilie 1971, tot în deplasare (1—0). Ultimul, cu Cehoslovacia, tot în deplasare. (ft—1). Deci cinci jocuri internaţionale, dintre care patru în deplasare. Bilanţul 7 Două victorii, o egalitate şi două infringeri. Părerea mea este că acest bilanţ nu este dezastruos, dacă ţinem ,seama de deplasări şi de valoarea adversarilor. în trei dintre aceste partide (Finlanda, Ţara Galilor şi Iugoslavia) echipa a jucat bine, in spiritul jocului ofensiv, şi numai in două partide a jucat slab, fiind dominată teritorial, lisind impresia că a premeditat unjoc în apărare. Amintind aceste jocuri, voi căuta să răspund şi la unele întrebări care s-au pus privind progresul înregistrat de echipa naţionala, valoarea jucătorilor, reîmprospătarea lotului şi, mai ales, concepţia de joc a echipei României. Elementele de progres ale echipei după Mexico ’70 sunt următoarele : — echipa a devenit mai matură ; — capacitatea de efort este mai mare ; — jocul este mai omogen; — presingul, dublajul etc. se fac cu mai multă eficienţă ; — sarcinile de apărare se cunosc mai bine faţă de cele de atac. Dintre elementele deficitare, care sunt în atenţia noastră, putem enumera următoarele: — In atac nu s-a realizat perfecţionarea jocului, situaţie care se reflectă în scorurile strînse, în numărul mic de goluri înscrise. Aceasta se datorează şi mentalităţii jucătorilor de a nu se angaja la un efort susţinut şi de a se mulţumi cu minimum posibil : — Lipsa din componenţa atacului a doi jucători prin excelenţă combativi. Dar nici in echipele de club nu avem jucători care In mod evident să-i depăşească pe cei de la lot. Iată de ce l-am menţinut pe Neagu in echipă la Bratislava, deşi nu era în formă şi consider că am greşit. — Aprecierile dese şi de multe ori prea laudative apărute în presa sportivă i-au împăunat pe unii jucători (Dinu, Radu Nunweiller, Răducanu, Dumitrache, Neagu, Sătmăreanu, Dobrin, Domide, Tătaru) influenţîndu-le în mod vizibil comportarea. Valoarea jucătorilor este apreciabilă, dar nu trebuie să facem din aceasta un mit. Să nu uităm că jucători buni şi chiar foarte buni am avut şi în trecutul apropiat, fără insă să fi reuşit alcătuirea unei echipe naţionale sudate, care să aibă la bază o anumită concepţie de joc, cit de cit evidenţă. Apreciez că am reuşit cu actuala echipa naţională mai mult decit înainte şi aceasta datorită atît contribuţiei jucătorilor, cit şi muncii perseverente de instruire, dar şi condiţiilor bune asigurate pregătirii. Toate acestea însă se uită sistematic de către comentatorii fotbalului. Actuala echipă naţională are o concepţie de joc, recunoscută la început peste hotare şi mai apoi şi la noi acasă. O concepţie echilibrată, adecvată calităţilor jucătorilor noştri, care se aseamănă, în multe privinţe, cu aceea practicată în ţările cu fotbal avansat. Diferenţa între noi şi aceştia, ca de pildă Brazilia şi Anglia, constă în aceea că fotbaliştii acestor ţări o aplică mai bine, datorită unui potenţial fizic superior, unor însuşiri native şi unui fotbal cu o clasă superioară fotbalului nostru, în special la eşalonul campionatului. Atît eu cit şi ceilalţi antrenori ne-am străduit să imprimăm fotbalului nostru şi echipei reprezentative un spirit ofensiv mai pronunţat, dar aceasta nu depinde numaile antrenori. O mare importanţă o au deprinderile jucătorilor, puternic formate, mentalitatea lor, şi un oarecare spirit de conservare. Apoi, trebuie luat în consideraţie şi adversarul, care şi el vrea să joace ofensiv şi se opune cu hotărîre, uneori încâlcind regula vienii, acţiunilor sale ofensive. M-am întrebat de multe ori dacă acest complex este luat în seamă atunci cînd se are în vedere critica jocului echipei naţionale. Concepţia de joc recomandată echipei noastre nationale cere şi obligă pe fiecare component al ei la o activitate continuă in ambele faze ale jocului. Aplicarea ei pe teren depinde în mare măsură de pregătirea fizică a jucătorilor, cit mai complexă, dar care la ora actuală este pe cale de îmbunătăţire insă nu total rezolvată. De aceea, jucătorii noştri trec dintr-o fază de apărare într-o fază de atac sau invers cu evidentă greutate, iar spre sfirşitul jocurilor el renunţă chiar la mişcarea de du-te-vino şi adoptă un joc static, cum de altfel au procedat şi la Bratislava. In fotbalul englez, italian, german sau sovietic, problema deplinei capacităţi fizice este soluţionată. La noi, din păcate, există încă deficienţe şi ele se reflectă ca atare in jocul echipei nationale la care situaţia nu se poate schimba peste noapte. Iată deci şi alte cauze decit acelea de suprafaţă, la care ar trebui să ne gindim, cauze care influenţează ritmul progresului fotbalului nostru. Sunt pe deplin convins că nu numai eu m-am gindit la situaţia actuală în care echipa naţională reuşeşte mai mult decit echipele de club, în confruntările internaţionale ale acestora. Lucru firesc pentru că echipa naţională reuneşte ceea ce este mai bun in fotbalul nostru. Sunt insă situaţii in alte ţări în care echipele de club sunt extrem de puternice, fruntaşe in cupele europene, dar care nu au reuşit calificarea la C.M. şi nici performanţele echipei României. Nu mă gindesc de fel să trag spuza pe turta mea, dar probabil că modul de a acţiona al federaţiei noastre şi al antrenorilor, la nivel de echipa naţională (de reţinut şi echipa olin pică) a avut o influenţă oarecare, pentru că nu mai mult cîntata şansă şi aureolarea unor jucători nu sunt suficiente pentru a realiza mult sau foarte mult. In ultimul timp m-am întrebat : de ce se pune, oare, cu atîta acuitate problema operării unor schimbări în efectivul lotului reprezentativ, de îndată ce am şi chemat la lot, după C.M. ’70 jucători ca Vigu, FI. Dumitrescu, Anca, V. Niculescu, Ianul, Ene Daniel. Mai valoroşi decit aceştia nu am găsit. Alti jucători talentaţi sunt discutabili, cum este cazul cu Iordănescu, jucător de certă perspectivă, dar încă fragil, cu multe accidentări. Şi el este in atenţia noastră, ca şi Năstase şi chiar Boc, pe care vom încerca să-l recuperăm. Scriu acum toate acestea deoarece multe din preocupările noastre nu sunt publice,, uneori şi din vina noastră. Aş dori însă ca iubitorii fotbalului să cunoască faptul că suntem in permanenţă preocupaţi de îmbunătăţirea jocului, că ştim cit mai avem de făcut, dar în acelaşi timp cunoaştem şi dificultăţile din calea noastră, că dăm atenţie jocului ofensiv şi o vom face cu toată grija în perioada care urmează, perioadă care corespunde cu întîlniri pe teren propriu şi cu meciul în deplasare, cu Finlanda, pe care va trebui să-l ciştigăm, dacă vrem să obţinem calificarea. Deşi nu totdeauna condiţiile noastre de lucru şi starea de spirit în care activăm şi dintre cele mai favorabilelesca sunt demobilizante, aât noi antrenorii, cit şi jucătorii încercăm, şi de multe ori reuşim, să depăşim perioadele de criză, cum este şi cea prezentă. Sper să fim sprijiniţi, dacă cumva landurile de mai sus, sincere, au reuşit să evidenţieze situaţia de fapt a totului reprezentativ, mai bine decit pină în prezent. Clasamentul final interbucureștean • Rapid n-a cunoscut înfrîngerea în întrecerea cu colegele din Capitală 1. Rapid 6 2 4 0 6—3 8 2. Dinamo 6 2 3 1 7—4 7 3. Progresul 6 1 3 2 5—7 5 4. Steaua 6 0 4 2 4—3 4 Pag. ä 3-a j Campionatul echipelor de tineret-rezerve 1. Petrolul 27 18 4 51-24 40 2. „U“ Cluj 27 18 3 6 48—24 39 3. Steaua 27 16 6 5 46—29 38 4. Sport C. B. 27 14 6 7 46—23 34 5. Dinamo 27 12 8 7 34—18 33 6. F.C. Argeș 27 13 8 12 39—33 28 7. Politehnica 26 13 3 11 33—31 28 6. „U“ Craiova 27 8 11 8 33—39 37 9. Rapid 27 10 6 11 36—36 26 10. C.F.R. Tim. 27 S 6 13 26—34 34 11. Progresul 27 7 8 12 30-35 33 12. Steagul roșu 27 9 3 15 34—49 31 13. C.F.R. Cluj 27 7 6 14 24—43 20 14. U.T.A. 26 5 9 12 26—44 19 15Jiul 27 8 3 16 30—43 19 16. Farul 27 5 3 19 19—50 13