Sportul, iulie 1971 (Anul 27, nr. 6741-6771)

1971-07-31 / nr. 6771

έntregul nostru popor a dezbă­tut cu însufleţire şi cu un înalt spirit de responsabili­tate recentele Documente de partid. Propunerile de măsuri pen­tru îmbunătăţirea activităţii politico­­ideologice, de educare marxist leni­nistă a membrilor de partid, a tutu­ror oamenilor muncii, făcute la 6 iu­lie 1971 de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU şi aprobate în unani­mitate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., şi Expunerea la con­sfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologic şi al activităţii politice şi cultural-educa­tive, ţinută de secretarul general al partidului la 9 iulie 1971. Documentele elaborate de partid, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tra­sează un vast program de acţiune, prezintă o uriaşă importanţă teore­tică şi practică, vizează cele mai va­riate domenii ale activităţii, inclusiv pe acela al educaţiei fizice şi spor­tului. „Ţinînd seama de cerinţele etapei actuale a construcţiei socialiste, de marile obiective care stau în faţa partidului şi poporului în făurirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate — subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — este necesar să se ia măsuri pentru ridicarea nivelului com­bativităţii revoluţionare şi a spiritu­lui militant partinic al întregii activi­tăţi politice, ideologice şi de educaţie comunistă a maselor desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid, de organizaţiile de masă şi obşteşti, de organismele de stat, de instituţiile de propagandă, ideologice şi cultural-ar­­tistice”. Mişcarea sportivă se recunoaşte plenar în această indicaţie a secreta­rului general al partidului. Pornim în această privinţă de la consideren­tul că educaţia fizică şi sportul se integrează în activitatea politico-edu­­cativă din ţara noastră şi constituie o parte componentă a operei de fău­rire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate. Aceste activităţi dis­pun de multiple forme şi mijloace care pot fi valorificate pentru a con­tribui tot mai mult, atît la realizarea unui potenţial biologic ridicat al na­ţiunii, cit şi la formarea şi afirma­rea conştiinţei socialiste, a persona­lităţii constructorilor socialismului. Este indiscutabil că, sub conduce­rea permanentă a partidului, mişca­rea de educaţie , fizică şi sport din România a obţinut — sub acest as­pect — o serie de realizări. încă de la întemeierea primei organizaţii sportive democratice, după actul de la 23 August 1944, partidul i-a tra­sat printre multiplele sarcini şi aceea de a milita neabătut pentru educarea tinerei generaţii intr-un spirit sănă­tos, muncitoresc, comunist. Docu­mentele de partid şi de stat, Hotă­­rîrile din 1949 şi 1957, saluturile adre­sate de către conducerea de partid şi de stat primei şi celei de-a doua Conferinţe pe ţară a mişcării spor­tive, au reafirmat aceste­ obligaţii ale organelor şi organizaţiilor sportive, aşezîndu-le în rîndul îndatoririlor de bază. De-a lungul anilor, pe stadioanele patriei au crescut, s-au maturizat şi s-au realizat deplin, ca oameni şi ce­tăţeni, generaţii întregi de tineri care ne fac cinste. Avem nenumăra­te exemple de iluştri campioni, stră­luciţi recordmani, laureaţi olimpici, mondiali şi europeni, care­ activează ca muncitori, tehnicieni cu o înaltă calificare, cercetători ştiinţifici, me­dici, ingineri, profesori sau fac parte din cadrele de bază ale mişcării de educaţie fizică şi sport. Dar, analizînd in lumina Docu­mentelor de partid conţinutul muncii politico-educative desfăşurate de or­ganele şi organizaţiile noastre spor­tive ajungem la concluzia că din acest sector există încă serioase neajun­suri, lipsuri care frînează mersul nostru înainte. Din păcate, şi trebuie s-o arătăm deschis, noi nu am făcut totul pen­tru a pune integral în valoare marile valenţe educative ale sportului şi a bara calea manifestărilor negative susceptibile de a încolţi în conştiin­ţa unor tineri lăsaţi să se îmbete repede de succese şi victorii. Din acest punct de vedere, nu s-a urmărit în modul cel mai stăruitor legarea nemijlocită a sportivului de producţie, munca fiind unul din fac­torii cu cea mai mare eficacitate în procesul complex şi gingaş al educa­ţiei. Abdicările repetate de la acest principiu, in multe unităţi sportive, unde performerilor li s-au făcut con­cesii neprincipiale, au condus la proliferarea mentalităţii nocive, po­trivit căreia contribuţia unui vîrf sportiv la procesul concret al muncii ar putea să aibă un caracter facul­tativ. In aceeaşi ordine de idei, tre­buie arătat că nici procesului de pre­gătire sportivă, antrenamentului, nu i s-a imprimat un viguros caracter educativ de către cluburi şi federa­ţii. Este, de bună seamă, o serioasă vină a antrenorilor, a conducătorilor de secţii, care au îngăduit, au trecut cu vederea, dacă nu chiar au ascuns indisciplina, delăsările, munca de mintuială, absentele nemotivate, via­ta nesportivă a unor elevi ai lor, din teama de a nu-şi vedea descom­pletate loturile sau echipele. S-a procedat în aceste cazuri profund ne­educativ, s-au creat precedente gra­conf. univ. MARIN BIRJEGA vicepreşedinte al C.N.E.F.S. (Hontlnuar» in pag. a S-a) In Lumina/pocuMlNTÉLgR de partid SARCINI SPORITE Şl COORDONATE II ÎN MUNCA DE EDUCAŢIE POLITICO-IDEOLOGICĂ CU SPORTIVII In cursul zilei de joi, la Consiliul Naţional pentru Educaţie Fi­zică şi Sport a avut loc o şedinţă de lucru cu participarea pre­şedinţilor consiliilor judeţene pentru educaţie fizică şi sport, a preşedinţilor cluburilor şi asociaţiilor sportive cu echipe de fot­bal în diviziile A şi B, a activului de bază al secţiilor şi unită­ţilor C.N.E.F.S. ş şi al federaţiilor sp­ortive. In cadrul şedinţei de lucru a fost expus PROGRAMUL DE ACŢIUNI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA MUNCII POLITICO­­IDEOLOGICE ŞI CULTURAL-EDUCATIVE A SPORTIVILOR, TEHNICIENILOR ŞI ACTIVIŞTILOR DIN DOMENIUL EDUCA­ŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, alcătuit de Comitetul Executiv al C.N.E.F.S. în lumina importantelor Documente adoptate de con­ducerea partidului. ■ ............. ■­­ Turneul de polo „Cupa Prietenia“ JUNIORII NOŞTRI ÎNVINŞI LA LIMITĂ DE CAM­PIONII EUROPENI In cel de-al 3-lea meci din cadrul tturneului dotat cu „Cupa Prietenia“, fee se desfăşoară­­ la ştrandul Tinere­tului, echipa României a întîlnit re­dutabila formaţie a Uniunii Sovie­tice, campioană europeană. In ciuda faptului că a evoluat curajos, nefiind cu nimia inferioară puternicei adver­sare, formaţia română a părăsit pis­cina învinsă. Poloiştii noştri au în­scris şase goluri (Rus­u, Manea, Mi­­rea, Pop, Slăvei) unul mai frumos ca celălalt, chiar şi în situaţii de in­ferioritate numerică. Din păcate în­să, tot efortul sportivilor români a fost anulat de forma slabă a porta­rului V. Sta­n­cu, care a primit şapte goluri din cele IQ şuturi ce­­ s-au tras pe poartă. Mai robusta­ţi mai experimentată, reprezenta­ti­vaiiU.R.S.S. a avut meri­tul de a fi luptat cu mare ambiţie de fiecare dacă cînd a fost condusă (0—1, 2—3,­ 3—4, 5—6) reuşind să ega­leze. In final Badelin, Karpov şi Msvemiradze^'igjP futuri^parabile de la distanță au înclinat balanța victo­riei în favoarea selecționatei lor­­ 7—6 (2—2, 1—1, 1—1, 3—2). Intr-un alt meci : Cehoslovacia— Bulgaria 6—6. Clasament: 1. U.R.S.S. 6 p, 2. România îp, 3. Bulgaria 1 p, 4. Cehoslovacia 1 p. Reprezentativele Cubei și R. D. Germane s-au întîlnit, ieri, într-un meci decisiv pentru calificarea în turneul final (locurile 1—4). Cubane­zii, cărora le era suficient şi un re­zultat de egalitate, au luat un start vijelios (2—0 în min. 3), ceea ce le-a permis să joace, în continuare, re­laxat şi să impună ritmul ce le con­venea. Ei au greşit, însă, folosind prea des deposedarea neregulamen­tară a adversarului de balon şi au fost, de fiecare dată, sancţionaţi cu eliminare de către arbitrul român dr. I. Drăgan. Ca urmare, poloiştii ger-Adrian VASILIU (Continuare în pag. a 4-a) J. RODRIGUEZ, cel mai eficace jucător al formaţiei cubaneze HOTĂRÎRI ALE Ieri după-amiază a avut loc şe­dinţa Biroului F.R. Fotbal, în ca­drul căreia au fost adoptate urmă­toarele măsuri : _Constatînd mari nereguli în des­făşurarea campionatului judeţului I. R. FOTBAL Dolj, grave deficienţe şi încălcări ale Regulamentului de organizare a activităţii fotbalistice, efectuate de către Comisia judeţeană de fotbal, suită de fapte care pun sub semnul întrebării valabilitatea întrecerii, hotărăşte să nu acorde nici unei echipe din acest campionat dreptul de a promova în divizia C. Comisia de competiţii a federaţiei va ho­tărî cui se cuvine locul rămas va­cant. Cu privire la activitatea de arbi­traj în viitorul campionat, Biroul federal preconizează promovarea mai multor elemente tinere, de perspectivă, în lotul de arbitri pen­tru divizia A. Definitivarea grupu­lui de arbitri care vor conduce partidele diviziei naționale va fi efectuată săptămîna viitoare. Campionatul republican de călărie [etapa a ll-a] SPORTIVII SIBIENI AU CÎȘTIGAT DOUĂ PROBE CRAIOVA, 30 (prin telefon, de la corespondentul nostru). La baza hi­pică din Parcul Poporului din lo­calitate au început întrecerile din cadrul campionatului republican de călărie (etapa a Il-a) — dresaj şi obstacole. în prima zi s-au des­făşurat probele de dresaj (cat. uşoară şi Sf. Gheorghe) şi obsta­cole (cat. semiuşoară şi uşoară). In deschidere, au evoluat concurenţii înscrişi la proba de dresaj catego­rie uşoară. Ca şi la etapa I, sibi­­anul Adolf Frölich cu Artist a reuşit după o luptă strînsă să o­­cupe primul loc cu 311 p. El a fost urmat în clasament de Vlad Postelnicu (C.C.B.) cu Adorife — 310 p, Eugen Cotan (C.C.B.) cu Ba­ba Novac și A. Frölich cu Jucu — Adolf Frölich (C.S.M. Sibiu) cu Artist s-a remarcat, din nou, în cadrul probei de dresaj, categorie ușoară, 309 p. Cu o lună in urmă, Harald Müller (C.S.M. Sibiu) cu Barosan, se clasa pe locul doi în cadrul pro­bei de obstacole (cat. semiușoară). De această dată, după baraj, el a fost declarat învingător cu 0 p.p. (32,3 sec.), fiind urmat de Edith Wermescher (C.S.M. Sibiu) cu Sena 0 p.p. (32,5 sec.) şi Mihai Aruneanu 0 p.p. (32,8 sec). Concursul a continuat cu proba de dresaj „Sf. Gheorghe“ cîştigată de Vlad Postelnicu (C.C. Buc.) cu Adonis 873 p. Pe locurile următoa­re Adolf Frölich (C.S.M. Sibiu) cu Artist 857 p. şi Eugen Cotaru (C.C.B.) cu Baba Novac 837 p. Proba internaţională de obstaco­le (1,20 m) a fost cîştigată de An­drei Glatz (Cehoslovacia) cu Laptiş în 33,5 secunde (0 puncte penaliza­re), 2. Dumitru Velea (Steaua) cu Vinovat 33,8 (0 p.p.), 3. Gioconda Pînzaru (C.S.M. Iaşi) cu Lăcătuş 35,7 (0 p.p.). Mircea POPESCU „Cupa Diana" in organizarea Consiliului Municipal Bucureşti pentru Educatie Fizica şi Sport şi a ziarului „Sportul" INVITAŢIE LA PRIMELE ÎNTRECERI După cîteva sâptămini de pregă­tiri intense, timp în care consiliile de educaţie fizică şi sport ale celor opt sectoare ale Capitalei au pus la punct un minuţios plan de măsuri, competiţia „Cupa Diana”, rezervată femeilor, organizată de Consiliul mu­­nicipal Bucureşti pentru educaţie fi­zică şi sport şi ziarul SPORTUL , debutează mîine pe mai multe sta­dioane. Vineri am vizitat cîteva asociaţii sportive pentru a ne da seama de ritmul pregătirilor. La „Dîmboviţa” l-am avut ca interlocutor pe tovară­şul I. Hălmagiu, preşedintele asocia­ţiei sportive . „ La Casa de cultură a tineretu­lui din sectorul V, unde sunt am­plasate centrele de tenis de masă şi tir cu arcul, vom avea duminică prezente la start primele 50 de con­curente. Concomitent, pe terenul Constructorul, vom lua parte cu e­­chipa de minifotbal la competiţia turneu cu participarea echipelor re­­prezentative de la Ţesătoriile reunite, Flamura roşie şi întreprinderea Car­men. Am avut apoi o discuţie şi cu to­varăşul Gheorghe Dumitru, preşe­dintele Consiliului pentru educaţie fizică şi sport al sectorului V, care a ţinut să precizeze : — Suntem­ în posesia citorva răs­punsuri la sondajul efectuat în în­treprinderile cu pondere feminină ale sectorului. Pe baza preferinţelor ex­primate de femei, intenţionăm să lărgim sfera ramurilor de sport pe care ele să le practice. Duminică, la Tehnic-club, vor avea loc primele întreceri de tenis de masă, iar în zilele următoare se va da startul în iniţierea la minifotbal şi tir cu arcul. In organizarea comisiei de specia­litate a sectorului III pentru educa­ţie fizică şi sport a avut loc marţi, pe stadionul 23 August, un meci de­monstrativ de fotbal feminin între două echipe ale F.R.B. Au asistat 400 de salariate ale întreprinderii, din rîndul lor urmând a fi recrutate componentele formaţiilor ce vor in­tra zilele acestea in etapa de pre­gătire. Am solicitat si părerea tovarăşului prof. Tudor Vasile, preşedintele Con­siliului municipal Bucureşti pentru educaţie fizică şi sport. Iată ce ne-a declarat : „ Partea organizatorică a între­cerii sportive de masă „Cupa Diana" s-a încheiat. Duminică vom asista la primele întreceri, precum şi la începerea pregătirilor sub îndruma­rea instructorilor special recrutaţi în acest scop. Subliniez faptul că ini­ţiativa s-a bucurat de o largă re­zonanţă printre tovarăşele noastre. Avînd sprijinu­ conducerilor între­prinderilor, al comitetelor sindicate­lor şi al organizaţiilor U.T.C. suntem siguri de reuşita deplină a acţiunii. Ion GAVRILESCU ~---------•.....•• ANUL XXVI NR. 6771 4 PAGINI 30 BANI L ----------1 Sîmbăta 31 iulie 1971 JOC ŞI SPORT PENTRU COPIII LUMII ASTĂZI, START IN FINALA EDIŢIEI JUBILIARE (A XV-a) A TETRATLONULUI ATLETIC • Participante, echipe din 10 ţări din Europa şi Asia • Nume­roase premii, cupe şi diplome oferite celor mai merituoşi dintre concurenţi • După întreceri, zile de tabără la Năvodari şi o excursie în Deltă... . In anul 1956, din iniţiativa revistei poloneze „Swiat Mlodych” („Lumea copiilor”), se organiza prima ediţie a Tetratlonului atletic internaţional al prieteniei, întrecere destinată să stimuleze şi să susţină interesul ma­sei copiilor pentru educaţie fizică şi sport (şi îndeosebi pentru atletism), să contribuie la dezvoltarea senti­mentelor de prietenie între copiii In cursul zilei de ieri, tova­răşul Anghel Alexe, preşedin­tele C.N.E.F.S., a avut o în­trevedere cu conducătorii de­legaţiilor străine participante la competiţia atletică interna­ţională găzduită de ţara noas­tră, în cadrul căreia au fost discutate probleme ale sportu­lui şcolar din ţările respecti­ve. Au fost prezenţi Elena P°­­parad, vicepreşedintă a C.N.O.P., şi Marin Birjega, vi­cepreşedinte a, C.N.E.F.S. de diferite naţionalităţi şi la Întă­rirea păcii, să­ difuzeze ideea olim­pică „Esenţialul nu rezidă în cîşti­­garea unui concurs, ci în participa­­rea la acesta“. încă de la ediţia inaugurală, com­petiţia a stârnit un larg interes. Ea s-a dezvoltat continuu prin coopera­rea altor redacţii ale periodicelor pioniereşti şi publicaţiilor progresiste pentru copii. Incepînd din 1961, Te­­tratlonul atletic internaţional al prie­teniei avea să se desfăşoare sub egida Comitetului Internaţional al Mişcărilor de Copii şi Adolescenţi (C.I..M.E.A.) şi a Comitetului Inter-Tiberiu STAMA (Continuare in pag. a 4-a) Atletele din echipa Cehoslovaciei, eleve la Școala generală S.D.S. din Trinec, aspirante la locul T, în timpul ultimului antrenament... ÎN CE CONDIŢII ABORDEAZĂ ECHIPĂ DV. NOUL CAMPIONAT DE FOTBAL ? Ancheta noastră in rindurile antrenorilor divizionarelor . Căutind să dorim un răspuns mai amplu la o suită de Întrebări ale cititorilor noştri, ne-am adresat antrenorilor echipelor de divizia A, cu ur­mătoarea întrebare : : __ In ce condiții — obiective și subiective — abordează echipa dv. noul campionat^ cum ve­i remarca din lectura răspunsurilor — pe care le găzduieşte pagina a 3-a a ziarului — situația echipelor este ^versă, un dintre ele bucurindu-se de condiţii foarte bune, altele fiind in s­i SCOR EGAL LA NEW DELHI DUPĂ PRIMA ZI ROMÂNIA 1-1 • Ilie Năstase a făcut o partidă strălucită • Indienii au egalat prin Lali, care l-a învins pe Țiriac după o luptă epuizantă • Azi se dispută partida de dublu NEW DELHI, 30 (prin telefon).­­ Tenismenii reprezentativelor Indiei și României sunt la egalitate (1-1), după prima zi a întâlnirii pe care o susţin pe terenul central al Clubului naţional de sport din New Delhi. Ast­fel că echipa învingătoare, cea care urmează să se califice pentru finala inter-zone a „Cupei Davis“, nu va fi cunoscută decit in ultima zi a dispu­tei, duminică după amiază. In faţa unor tribune arhipline, la ora 13:45 (ora locală), au ieşit pe te­ren competitorii din meciul de des­chidere, primul jucător român Ilie Năstase şi racheta secundă a echipei gazdă, Jaideep Mukerjea. Primele schimburi de mingi au fost precedate de o scurtă solemnitate, cu care pri­lej preşedintele Republicii India, S. Venkata Giri, a dat lovitura de în­cepere, anunţând deschisă întrecerea dintre sportivii români şi indieni. Meciul s-a disputat pe o vreme frumoasă dar călduroasă (39 de grade la umbră), dind prilej unor faze spec­taculoase, in clare Năstase a excelat. El a servit foarte bine, ifi for­ţă, atacînd cu succes la fileu. Muker­jea, care adoptase o tactică de pru­denţă la începutul jocului, s-a văzut condus la distanţă de două ghemuri încă de la începutul primului set, trebuind să iasă din defensivă. Dar încercările sale Hp atac au Hp român care şi-a pasat necruţător ad­versarul. Indianul nu a putut resta­bili echilibrul nici în al doilea set, iar în al treilea, deşi a menţinut st­rîns scorul pînă la jumătatea sa, a fost de asemenea depăşit Rezultatul primei partide : Năstase—Mukerjea 6—3, 6—3, 6—4. După o oră şi jumătate de între­cere, echipa României a luat, deci, conducerea cu 1—0. A urmat a doua partidă cea opunând pe Ion Ţiriac, lui Premiu­ Lall, primul echipier al gazdelor. Ţiriac s-a arătat mai puţin bine acomodat cu terenul de gazon şi cu mingea Mathiss-Slazenger (de fabri­cație indiană), care l-a dezavantajat net. El a început totuși bine partida, conducând cu 4—3 în primul set, du­pă un ghem câștigat contra serviciu­lui. Lall a egalat însă imediat și se­tul a intrat in prelungiri. A urmat o luptă foarte dârză, care a adus sco­rul la 13—12. Acest al 26-lea ghem a fost foarte disputat. Jucătorul in­dian a atacat cu vehemenţă şi cu o ultimă minge cîştigată la fileu, îşi adjudecă setul, care a durat nu mai puţin de o oră şi 37 de minute ! Şi în al doilea set, Ţiria o conduce, luînd avans cu 2—0, dar este din nou ega­prof. Al. LAZARESCU secretar general al F.R.T. Ilie Năstase se apropie ameninţător în meciul cu J. Mukerjea. Telefoto: A.P.­AGERPRES ÎN LABORATORUL MARILOR PERFORMANŢE DE LA CLUBUL DINAMO Caiaciştii şi canoiştii clubului Dinamo sunt în primele rinduri ale speranţelor olimpice, în imagine, cuplul Serghei Covaliov-Vicol Calabi­­ciov campion al lumii. Ultima etapă a ciclului olimpic » Peste 100 de sportivi au con­firmat aşteptările » Clubul — a doua familie a sportivilor » Complexul de refacere este dorit şi aşteptat findcă cifrele sînt mai elocvente cînd vorbim de performanţele înalte, este suficient să arătăm că 113 sportivi ai clubului Di­namo au realizat (pînă la această dată) obiectivele anului pre­­olimpic pentru a ne forma o imagine a ponderii pe care o are acest club fruntaş al mişcării noastre sportive în pregătirea pentru viitoarele Jocuri Olimpice. Totodată această cifră ne arată însă şi marea res­ponsabilitate a clubului care doreşte să furnizeze reprezentativei noastre cei mai mulţi sportivi. Recenta şedinţă de analiză a modului cum se îndeplinesc obiectivele olimpice în cadrul clubului Dinamo a fost, de aceea, deosebit de instructivă. Subliniind realizările, criticînd lipsurile, cei prezenţi la această şedinţă s-au gîndit însă mai mult la viitor. Planul de măsuri care îi va urma va fi fără îndoială un în­drumar eficace în îndeplinirea şi depăşirea obiectivelor olimpice ale sportivilor dinamovişti. Seriozitatea cu care se munceşte, locul pe care îl ocupă pregătirea pentru J.O. în preocupările consiliului de condu­cere a clubului, a antrenorilor şi sportivilor sunt o garanţie şi un exemplu. 8 medalii de aur, 6 de argint, 13 de bronz... Iată în cifre clare şi pline de semnificaţie, bilanţul clu­bului Dinamo la cele 5 ediţii ale Jocurilor Olimpice post-belice la care au participat sportivii noştri. Fără îndoială, bilanţul este remar­cabil, arătind ponderea acestui mare club la creşterea — pe plan inter­naţional — a prestigiului sportului nostru. Ne-a bucurat faptul că acest bilanţ a apărut în fruntea grafice­lor care au fost etalate înaintea ce­lor chemaţi să facă analiza pregăti­rilor olimpice ale sportivilor dina­­movişti la jumătatea anului 1971. Din păcate, de la această impor­tantă şedinţă au lipsit total cei care au constituit subiectul principal al discuţiei, sportivii­­ au lipsit purtă­torii speranţelor pentru rotunjirea cifrelor din bilanţul amintit mai sus. Desigur, au fost motive obiecti­ve care au determinat această ab­senţă. Nu putem, totuşi, să nu o regretăm, fiind convinşi că prezenţa celor mai reprezentativi sportivi ai clubului ar fi sporit interesul discu­ţiilor. In plus, atmosfera de serio­zitate, de deplină răspundere, cu care clubul din Şos. Ştefan cel Mare priveşte pregătirea olimpică s-ar fi răsfrint cu efecte pozitive a­­supra propriei responsabilităţi a sportivilor care au preluat ştafeta olimpică de la campionii de ieri şi se străduiesc să contribuie la con­solidarea prestigiului clubului lor şi al sportului nostru. Chiar şi fără participarea sportivilor şedinţa a fost o reuşită, ea oglindind dorin­ţa clubului Dinamo de a rămîne in fruntea unităţilor, care îşi aduc con­tribuţia la formarea delegaţiei noastre olimpice. O MUNCA DE PREGĂTIRE BINE PLANIFICATA SI EFICACE Dinamo ,s-a angajat cu toată se­riozitatea în pregătirea olimpică a sportivilor săi încă de la începutul acestui ciclu olimpic. Linia orien­tării metodice, stabilită de C.N.E.F.S., care indica direcţiile principale ce­rute de ritmul impetuos de dezvol­tare a sportului de performanţă pe plan mondial, de importanţa crescîn­­dă a Jocurilor Olimpice ca fenomen ciclic în mişcarea sportivă interna­ţională, de răsunetul social-politic al participării şi al victoriilor la a­­ceste întreceri, a fost şi linia clu­bului. Graficele care au ilustrat a­ceasta continuă preocupare, in an­samblu şi pe fiecare disciplină spor­tivă în parte, au confirmat că ni­mic nu a fost lăsat la voia întim­­plării, tehnicienii clubului — ca şi sportivii — avind mereu în faţă telurile olimpice. Principala grijă — aşa cum a arătat vicepreşedinte­le clubului, Cosma Liţă, in darea de seamă — a fost îmbunătăţirea conţinutului metodic al procesului instructiv-educativ şi spre mărirea efortului în antrenamente in scop Gheorghe EPURAN (Continuare in pag. a 2-a) .

Next